„Dragul meu copil,

Îți scriu această scrisoare pentru că vreau să te asigur că te

iubesc și te voi iubi necondiționat atât timp cât vei face parte
din mine, atât timp cât voi trăi. Te văd, te simt și te accept pe
tine, cel speriat, pe tine, cel abandonat, pe tine, cel rănit. Îmi
pare rău că ți-a fost greu și te-a durut. Îmi pare rău pentru toate
clipele în care te-ai simțit trădat, neînțeles, neiubit, ignorat,
minimalizat. Îmi pare rău pentru teama pe care ai simțit-o
atunci când oamenii mari nu au știut să fie cu adevărat mari.
Îmi pare rău pentru că te-ai simțit în nesiguranță, singur și trist.
Îmi pare rău că te-ai învinovățit atunci când nu era nici pe
departe vina ta. Îmi pare rău de toate rănile tale.

Astăzi sunt aici să îți spun că te iubesc, te respect, te ascult, am

încredere în tine și în vocea ta, îți onorez lumea interioară și te
îmbrățișez cu toată ființa mea de acum. Ești cea mai minunată
creație a Universului și luminezi cu sufletul tău calea adultului
de azi. Ești puterea care nu se îndoiește de sine, ești
creativitatea ce se naște din iubire, ești forța de ieri ce
îmbogățește astăzi mintea plină de îndoială a celui care nu
crede.
Ai fost tot timpul perfect așa cum erai, suficient de bun,
suficient de frumos, suficient de „cuminte”, suficient de...
indiferent ce ți-ar fi spus cei din jurul tău. Nu îți cer să ierți pe
nimeni dacă tu nu simți să faci asta, însă m-aș bucura dacă ai
înțelege că nu a fost nicicând vina ta. Ei au făcut ce au știut mai
bine, atât cât au putut ei. Acum nu mai ești singur și nu mai
trebuie să accepți nimic de la nimeni, nimic din ce nu-ți mai
dorești, nimic ce te-ar răni sau te-ar umili. Vezi? Nu ești singur,
poți să ai încredere că nu mai trebuie să pleci capul și să suferi
în tăcere. Poți să te ridici, să te ridici și să-ți întinzi aripile! Acum
poți să faci ce ți-ai dorit dintotdeauna, acum poți să ai ce ai
visat mereu. Acum mă ai pe mine iar eu te voi ajuta
necondiționat.

Nu e vina ta pentru nimic. Acum, poți avea încredere în mine.

Nimeni nu mai are cum să te abandoneze, nimeni nu mai are
cum să-ți facă rău. Vei găsi în mine tot timpul sprijin, acceptare
și protecție. Îmi ești suflul vital ce dă culoare existenței mele,
îmi ești cel care mă face să-mi doresc să mă joc, să mă bucur, să
râd, să alerg, să pictez, să dansez. Ești speranță, încredere,
sinceritate, bucurie de a trăi. Și pentru toate astea îți
mulțumesc. Ești de neprețuit în viața mea deoarece cu ajutorul
tău am devenit cel de acum.

În ciuda anilor care au trecut, atunci când poate am uitat de

tine sau nu te-am putut privi în ochi pentru că îmi era mult prea
teamă de suferința ce se ascunde în spatele pleopelor
adormite, vreau să știi că nu am uitat de tine niciodată. Îmi pare
rău dacă și eu, la rândul meu, te-am ignorat din teama de a nu
mă confrunta cu propriile dureri. Însă înțeleg acum că tu nu ai
avut nicio vină și că nu aș avea de ce să te mai ignor. Știu că îți
dorești să te poți încrede în mine, să ai confirmarea faptului că,
indiferent ce ai face, eu te voi iubi, te voi onora și te voi accepta
în continuare.

În ochii tăi inocenți de copil, în ochii tăi speriați de copil, în ochii

tăi înlăcrimați de copil, îmi oglindesc fricile de acum, frici ce
acum le pot înfrunta. Pentru că, vezi tu, iubitul meu copil, acum
nu mai am de că mă mai tem, acum înțeleg că fricile tale, fricile
mele, pot fi înfruntate odată ce te asigur că nu este nimic în
neregulă să simți frica. Deoarece frica este o reacție normală
pentru copilul ce se simțea singur pe lume, fără ajutor, abuzat,
rănit. Însă copilul acela nu mai este singur acum. Și nu va mai fi
singur niciodată. Acum mă ai pe mine, cel care te iubește așa
cum poate nimeni nu ți-a arătat. Voi fi mereu ocrotitorul tău.

Iartă-mă dacă te-am respins, iartă-mă dacă am fugit de tine.

Acum ne-am reunit și îi mulțumesc Universului pentru asta.
Acum poți să te eliberezi de asupritorii tăi, de vocile care îți
spuneau că nu ești suficient de bun așa cum ești, de teama de a
nu greși, de teama de a fi pedepsit, de toate gândurile ce te țin
captiv într-o închisoare a neputinței. Nu mai ai de ce să te simți
vinovat, mic, speriat. Sunt cu tine și te voi iubi mereu. ”