Aiut s uneasc

fetia acelea_i cuvinte scrise cu litere de tipar _i

Bb Toat ziua st

Si tot strigä:
pe lac
oac, oac,
0ac!
cu litere
de mân .

iarba ridul
balon &oboo
cu sunetul [b].
Cloreaz imaginile a c ror denumire incepe
brdut iarba
boboc balom
schema lor.
dupå imagini i fá
6Aicatuie_te enunuri
OOO o000 Oo00 OOO0 Oo00
Coloreazä atâtea cerculee, cáte silabe are fiecare cuvant.
Scrie in casete cu cine s-a întálnit
lepuril în poiana cu flori?
Scrie în cuvinte ,m" s a u ,,n".
7
cO biná
EA dulcit ca pie

CO s tean
bo boan bätrânit
ialbit
ipårat idrumat

3 Formeaz cuvinte, adugând Cite_te textul. Bunicii

silabele care lipsesc.
Bunicul e la noi. Ce bine ne pare!
ba noi!
bo -

Ce bunic minunat avem

ne
bi Bunicul s rut pe rând, apoi
ne
Barbu îi dã o toba
Observa regula i imparte daruri. Lui
completeaz _irurile. mic . Mie îmi d o barc .
Ce bucurie pe noi
-

o Bunicul _i bunica sunt prietenii no_tr.

bucur m.
^i noi dorim s -i
Am ales pentru ei multe cântece.
Ce mult
-
s-au bucurat buneii no_tri!
 voCABULAR
Cumpat lini_te sufleteasc Cicatrice- semn, urm läsat de o ran

Zbârlici
FISÅ DE LECTUR
ce avea un comportament ru de tot. La orfe
A fost odat un pe nume Zbârlici,
biat
COMPLETEAZATABELUL
s ipe, s vorbeasc uråt i chiar s arunce cu ce prindea în mán
lucru ce deranja,
il incepea
i-a spus c, de fiecare dat când i_i pierde
intr-o zi, tatl su i-a dat un sac plin de cuie _i Personajele textului sunt: Ce reprezint gäurile r mase?
câte un cui în gardul din spatele
casei.
cumpätul, s bat
Zbârlici bätu 42 de cuie în gard, a dou zi 35, a treia zi - 15 _i din ce în ce
-

In prima zi,
mai puine în zilele urmätoare. Biatul a ajuns
så realizeze c era mai u_or s-_i controleze
comportamentul, decât s bat cuie în gard.
El a reusit s-i controleze, în cele din urm, comportamentul.
Tatl su, foarte fericit _i mulumit, i-a sugerat fiului su ca pentru fiecare zi în care i_i va
controla comportamentul s scoat câte un cui din gard. schimbat datorit : Invätätura textului:
Zbârlici s-a
Zilele Zbârlici ajuns în sfår_it la momentul în care i-a spus tatlui su c
au trecut _i a
a scos toate cuiele din gard. Atunci, tatl î_i lu fiul de mân _i, uitându-se la gardul din
spatele casei, i spuse:
Fiule, ai muncit din greu s bati _i s scoti cuiele, dar uit -te la toate gurile rmase în
gard. Niciodat gardul nu va mai fi la fel
-

Ce vrei s spui, tat? intreb mirat Zbârlici.

ur
-

Ceea ce vreau så intelegi este c atunci când spui sau faci lucruri cu furie, nu sau
ma
AFLA MAI MULT

comportament urât, la_i o cicatrice, asemän toare acestor guri din gard. $i Proverbe despre comportament
conteaz cât de mult îi ceri scuze, rana va fi mereu acolo. trädi.
caci får lume nu poi
Cuvintele tatälui su, precum _i experiena cuielor bätute in gard, I-au fäcut pe Zbarli Este necesar så _tii s te comporti cu lumea,
car de purtare
bun.
sa se schimbe mult. La o mând de învätur se cere un

INVATATURA Catre totiste pori cum vrei ctre tine ceilali sse poarte.
Acordá mult atenie cuvintelor, gesturilor i faptelor tale.

29