Bul. inf.Soc.lepid.rom., 5(2): 127-139, 1994. ISSN 1221-5244 Ordinul Dermaptera in fauna Romaniei B, KIS ‘Zusammenfassung Die Dermapteren (Ohrwiirmer) Rumiiniens Der Autor legt eine zusammenfassende Liste der in Rumanien vorkommenden Dermapteren (Ohrwiirmer) vor. Zwei von den 11 aufgezchlten Arten - Euborella ‘annutipes und Anechura (Maraniola) apfelbecki werden erstmals in der Landesfauna gemeldet. Fir alle. behandelte Arten sind — brauchbahre Bestimmungsschlissel und Verbreitungskarten angegeben. Dermapterele dinn Romania au fost relativ pufin studiate, Clteva date au, fost publicate ‘impreund cu Orthopterele (HERMAN, 1871; PUNGUR, 1900; Szm_Apy, 1922; MOLLER, 1922-1924, Maxcu, 1939). EBNER (1932) descrie specia Chelidurella transsylvanica dupa exemplare colcciate ‘in imprejurimile oragului Sibiu. DoRN (1941) citeaz 2 specii din Banat. In volumui de fauné (KiNECHTEL si BIZNOSEANU, 1959) sunt sintetizate datele faunistice publicate de diferifi autori, referitor la 9 specii de Dermaptere. SCHNEIDER si SIRBU (1977) mentioneazA specia Forficula tomis din imprejurimile oraguli lagi In lucrarea de faf&.sint.prezentate numeroase date faunistice noi pentru toate speciile (hirjile 1-8), sint menfionate 2 specii noi pentru fauna Roméniei (Euboreltia anmulipes §i Anechura (Maraniola) apfetbecki), s-a elaborat si 0 cheie de determinare pentru Dermapterele cunoscute din Romania. Fam. CARCINOPHORIDAE 1. Euborellia (Euborellia) annulipes (LUCAS, 1847) (Fig. 1.). Lungimea. corpului: 8-12 mm (fica cerci). Culoarea de baz brund. Anienele sint formate din 16 articole, articolele 13 si 14 sint albe. Picioarele relativ scurte, galbui, prezinté la mijlocul femurelor si la baza tibiilor inele brune. Elitrele si aripile posterioare sunt nedezvoltate. Cereii scurti si grosi, la femela au virful scurt si slab curbat. La mascul regiunea virfului este mai alungita, mai puternic curbata si asimetricd (Fig. 7,8). Specie cosmopolita, prefer habitate calde unde se. ascunde sub pictre, resturi vegeiale sau sub soarfa copacilor. Este nou’ pentru fauina Romaniei. Pand prezent au fost, gisite 2 femele la Sulina (26. Vil. 1976) Fig. 8). Fam. LABIIDAE 2. Labia minor (LINNE, 1758). Lungimea corpului: 4-6 mm (fairl cerci). Corpul este brun ‘mai mult sau mai pufin intunecat, picioarele galbui. Antenele sunt formate din 12 articale. Elitrele aproximatiy de 2 ori mai lungi decit pronotul. Aripile posterinare, in pozitie de repaus. misoara jumatate din lungimea elitrelor. Cercii la mascul (Fig. 7,D) subjiri, cilindrici si uniform curbayi, pe marginea lor interna prezinté un sir de dintigori mici; lungimea cercilor 1,5-2.5 mm. Cercii la femeld (1,0-1,3 mm) sint ingrosafi la baz gi se ingusteaz treptat spre varf (Fig, 7,E). Specie cosmopolitf, apare in toate regiunile din Roménia (Fig. 8). 127Fam, LABIDURIDAE 3. Labidura riparia (PALLAS, 1773). Lungimea corpului: [5-25 mm (far cerci). Culoarea de bazd palbuie, pe pronot si efitre'stnt 2 dungi longitudinale, pe abdomen o dung mediang Jongitudinala lard, brung. Antenele sunt formate din 25-30 articole. Blitrele aproximativ de 1,5 ori mai ungt dectt pronotul: aripite postericare, in pozirie de repaus, mai lungi decit 2 tergite abdominale. Cercii la mascul (6-12 mm) cu un sir de dinfisori miei pe marginea lor interns (Fig, 7.G). La mascul pe marginea posterioara a tergitului 10, intre cerci se dispun 2 dinti mari. ‘Trieste in biotopuri nisipoase pe malul riurilor gi pe litoral. Specie cosmopolita, apare frecvent mai ales in sudul Romani ig. 9). Fam, FORFICULIDAB 4. Anechura (Anechura) bipunctata (FABRICIUS, 1871). Lungimea’corpului 12-16 mm (fir cerci). Culoarea de baz brund-negricioasd, pe elitre si pe aripile posterioare prezinta cite 0 patt rorunjita, albat-galbuie. Antenele sint formate din 12 articole. Elitrcle aproximativ de 1,5 cri mai lungi dectt pronotul. Aripile posterioare. in pozitie de repaus, depAsese cw pusin lungimea unui tergit abdominal (Fig. 7,K). La mascul cercii sunt puternici(4,5-7,0 mm), cu jumatatea bazald evident curbata si separatd de jumitatea distal, mai pusin curbati, printr-un dinte proeminent (Fig.7L). Cercit la femelat (#,5-5,5 mm) sunt subjirt si slab curbari. Se giseste sub pieire, sub resturi vegetale, trunchiuri de copact. Specie larg raspindité in Europa si Asia, In Roménia apare’in regiuni deluroase si'muntoase (Fig. 10). 5. Anechura (Maraniola) apfelbeck? (WERNER; 1907) (Fig. 2.) (= Chelidura carpathica [STEINMANN et Kis, 1993] nov. syn.) Lungimea corpului:’8,5- 12,5 mm (fara cerei). Culoarea de baza este brund intunecati, picioarele brun-gilbui. Antencle sint formate din 13 articole, Elitrele seurte, cu marginea posterioara dreaptA, acoper& in intregime mezonotul,dar las metanotul descoperit. La mascul forma cerceilor variazA mult, intre cele 2 exireme existind numeroase forme de tecere (Fig. 3, A-D). Ch. carpathica fost descrisi dup’ un exemplar mascul, proaspit napirlit, care in realitate corespunde cu A.(M.) apfelbecki forma brackylabia. Aparatul copulator este caracteristic (Fig. 3,6). Cercii la temelA (2,5-3,2 mm) sint subjiri si slab curbayi. Se gisesw Ia marginea pidurilor de conifere si de fag, undese ascunde’ sub pietre, tunchiuri de copaci, resturi vegetale. Specie balcanied, cunoscutt din lugoslavia’ Este ‘now’ pentru fauna Romaniei, Au fost colecute 2634 si 21 22, in imprejurimile Complexului Semenic, la aproximativ 1400 m altitudine. (Fig. 10) 6, Chelidureila acanthopygia (GENE, 1832). Lungimea corpului: 9-14mm (Péra cerci). Culoaréa de baz este brund. Antenele au 13 articole. Elitrele sunt scurte, rudimentare lasi descoperita partea anterioard’2 mezonotului si metanotului (Fig. 7, H). Cereii la maseul (3,0-5,5 mm) sint subyiri, uniformi curbasi, lipsiti de dinte intern (Fig, 7, 1), Forma macrolabia prezintt Ja baza cercilor cite un dinte dorsal. Cercii la femela (1,8-2,4 mm) sunt usor curba\ in forma de *S* (Fig. 7, J). ‘Trieste tn diferite tipuri de pAduri foioase’si conifere, sé ascundu-se sub sietre yi sub Scoaria copacilor. In Europa este larg raspindita In Romania prefer regiunile murioase, dar apare si in regiunile deluroase fnvecinate munyilor (Fig. 11). 7. Chelidurella transsylvanica EaNER, 1932 (Fig. 4). Lungimea corpulii: 12-16 mun (Rira ceréi). Corpul este aproape uniform brun-galbui. Antenéle sint formate din 13 articole. Elitrele scurte, las complet descoperita pratea anterioari a mezonotului si metanotil. Cereii la mascul (4-5 mm), lipsiti de proeminenge dentiforme, sunt mai ingrosafi decit la specia precedent& si mai Puternic curbati mai ales tn regiunea mijlocie. La @ cercii (3,5-4,2mm) sunt subjiri si slab curbati. 128Fig.3. Anechura apfelbecki.. A-D. cercii la mascul; E. aparatul copulator. 129Fig.4. Chelidurelta transsylvanica, 3 Fig.5. Forficula smymensis, ¢ 130‘Tiaieste in paduri de foiosse, in frunzar si sub piete. In Romania a fost colecuté si semnalaté din Transilvenia si in Banat, preferdnd regiunile delurcase si munjii pusin tnalji (Fig. 12). 8. Aptenygida media (HAGENBACH, 1822). Lungimea corpului: 8-11 mm (fir cerci). Culoarea de baza este brund sau brund-galbuie, Antenele au 12 articole. Elitrele aproximativ de 2 ori mai lungi decit pronotul (Fig. 7, M),acopera in intregime aripile postrioare rudimentare: Cercii la mascul 3,5-5,5 mm), subgiri, slab curbafi, prezint& un dime in zona mediand si 2-3 dinfisori spre baza, la interior (Fig.7,0). Cercii la femela (2,4-3,0 mm) sint subtiri si slab curbayi in jum&tatea distal (Fig. 7, N). Specia populeara pidurile de foioase, unde se ascunde in frunzar, sub pietre, sub scoarja, copacilor. Este larg raspinditi in Europa, si fn toate regiunile din Roménia (Fig. 13), 9. Forficula auricularia Lane, 1758 (Fig. 7, P). Lungimea corpului: 10-15 mm (fia cerci). Culoarea de bazK este bruni sau brun-roscat. Marginile laterale ale pronotului sunt albe- galbui, In pozitie de repaus, pe aripa posterioara se distinge o pati rotund albi-gilbuie, Picoarele si regiunile bazale ale cercilor sunt galbui. Antenele sint formate din 13-14 articole. Elitrele sunt aproximativ de 2 ori mai lungi decit late. Aripile posterioare, in pozitie de repaus sunt aproape la fel de lungi ca si pronotul. La mascul lungimea (4-9 mm) si forma cercilor variazii mult, deosebindu-se forma macrolabia (Fig. 7, P) gi forma brachylabia (Fig 7, R) intre care se gisesc © serie de forme de trecere. Cercii prezinta in treimea bazali o ingrosare lamelardi neregulaté, injat& i relativ scurt®. La femelii cercii (3,2-4,5 mm) sunt subyiri gi slab curbayi in teimea distal, Specie cosmopolita, larg rispindit in toate regiunile din Romania. (Fig. 14.). Traieste in cele mai diverse biotopuri 10. Forficula smaymensis SERVILLE, 1839 (Fig. 5.). Lungimea corpului: 14-18 mm (fra cerci). Culoarea de baz este brund ruginie, antenele si picioarele galbui. Pe elitre si partea ‘vizibilé a aripii posterioare se distinge cite o pereche de pete rotunjite, slbe-galbui. Antenele au 12 articole. Elitrele sunt de 2 ori mai hungi decit late. Partea vizibild a aripilor posterioare atinge jumatatea lungimii clitrelor. Cereii la mascul (8-10 mm) sint lungi, slab curbati, lipsigi de dinte intern, iar spre interior, in partea bazalA prezinta o pretungire lameloasd relativ scurts, neregutat injatd. Corcii la femela (4,2-5,5 mm) sunt subgiti gi slab curbayi in treimea distal, Specie cu rispAndire pontics si balcanicd, Traieste sub pietre, restuti vegerale si sub scoarja copacilor. In Roménia este rar’. A fost colectati din sudul Banatului, din Oltenia si Dobrogea (Fig. 15). 11. Forficula tomis (KOLENATI, 1845) (Fig. 6). Lungimea corpului: 12-14 mm (fara cerci). Culoarea de baza este bruns-ruginie, pronotul galbui cu 2 dungi longitudinale brune. Elitrele sunt galbene cu marginile costale gi anale brune, La formele macroptere aripile posterioare in pozitie de repaus, sunt galben-deschise. Antenele si picioarele galbui, Specia este reprezentata prin forme microptere $i macroptere. La formele microptere (Fig. 6, A) elitrele au 3,1-3,5 mm lungime, aripile posterioare sint rudimentare, nevizibile. La formele macroptere (Fig. 6, B) elitrele au 4,0- 4,5 mm lungime, aripile posterioare, in pozitie de repaus, ating 2,5-3,0 mm lungime. Sunt bune zburatoare. Cercii la mascul (5-6 mm) prezintt in treimea bazalti, spre interior, 0 ingrosare longitudinalé neregulat dinjaté, Pariea distal a cercilor este cilindrica, slab curbats. Aparatul copulator: Fig. 6, c. Cercii la femel& (3,2-4,5 mm) sunt subsiri si slab curbayi. ‘Adulfii $i larvele se ascund sub scoarja copacilor sau sub pietre, Formele macroptere sunt atrase de lumina artificiala. Specia are o rispindire centralasiaticd si pontic’. In Romania a fost colectat® la lasi si in Delia Dunarii (Fig. 15) 3 13Fig.6. Forfiduia'romiis. A. fornia: micropter’: B. forma macroptera; C. aparatul copulator.:. 132Fig.7. A. Euborellia annulipes; B.D. B. Labia minor: P.G. Labldura riparia: H-1 Cheliduretta acanthopygia; K. 1, Anechura bipuncrata: M. O. Apterygida media: C. P. R. Forficula auricularia; A. D. 1. L. O. R. cercii le masoul; E. G. J. N. cercii la femela; B. C. tarsul; HK. M. toracele; F. schema general’, 133,Cheie pentru determinarea dermapterelor din Romania 1(2) Antenele Sunt formate din 16 articole scurte gt ingrosate, articolele 13-14 sunt albe, Eliele relativ scurfi si ingrosafi, la mascul asimetrici (Fi Enborellia (5.r.) annulipes (Fi ) 2(1) Antenele sunt formate din 12-14 sau 25-30 articole, Elitrele prezente (Fig. 7, K, M), sunt uneori reduse la plici transversale inguste, ca in care partea anterioari a mezonotului si metanotul sunt neacoperite (Fig. 7, H) 3 3{4) Specie de lie mica (4-6 mm, fra cerci). Al doilea articol tarsal este cilindric (Fig. 7, B). Cercii la mascul sint usor curbafi, prezinté dinfisori mici pe marginea lor intern (Fig. 7, D). Cercii la femeli sint scuryi, latifi a baza, se ingusteazd treptat spre vir? (Fig. 7, . .- Labia minor 4(3) Specii de talie mai mare (peste 8 mm tungime). Al doilea articol tarsal (cu excepia speciei Labidura riparia) se prelungeste si se lajeste in regiunea distal’. (Fig. 7, C). 5 (6) Antenele sunt formate din 25-30 articole, Cercii Ia mascul sint lungi gi slab curbati, prezinta un dinte intern; la marginea posterioara a tergitului 10 sunt 2 dinji ascusiti (fig. 7, F). Cercii la femelé sunt fin dinjafi la marginea lor interna (Fig. 7, G).. .. Labidura riparia 6(S) Amnele sunt formate din 12-14 articole. Al doilea articol tarsal se Lijeste in regiunea distal zi cay (Fig. 7, C)e. 7(8) Elitrete sunt mai scurte decit late, metanotul neacoperit (Fig, 2 si Fig. 7, H). =o 8(7) Elitrele sunt mai lungi decit late, acopers metanotul si primele 1-3 tergite abdominale (Fig. 7,K, M z 3 9(10) Elitrele sunt mai lungi, acopera in intregime mezonotul. La mascul forma cercilor variaza (la formele macrolabia si bractrylabia) exist un dinte intern (Fig. 3, AD) . a ee .. Anechura (Maraniola) apfelbecki ig, 2) 10(9) Elirele sunt mai scurte, apar ca niste plici transversale Inguste, partea anterioari a mezonotului si metanotul sunt neacoperite (Fig. 7, H). Cercii la mascul fird dinte intern (Fig. 7, D. ed oR uw 11(12) Specie de talie mai mica (9-12 mm, fiir cerci) si de culoare brund Intunecata. Cercii la maseul sunt subgiri si uniform curbati (Fig. 7, 1) . Chelidurella acanthopygia 12(11) Specie de talie mai mare (12-16 mm, fra cerci) si de culoare brund-g’lbuie. Cercii la ‘mascul sunt mai ingrosafi si mai puternic curbafi in mijloc - Cheliduretta transsylvanica (Fig.4) 13(14) Regiunea bazalt cercilor (3) este cilindric, lipsité de ingrosare lameloasa dinraté (Fig, Teen Q) mee asa dav 15 13414(13) Regiunee bazal’ 2 cercilor (6) spre interior prezintA o ingrosere lamelaré longitudinalé. neregulat dinjatt (Fig, 7, P) eat 15(16) Elitrele aproximatiy de 1,5 ori mai lungi decit pronotul, aripile posterioare, in poritie de repaus, mai lungi decit un tergit abdominal (Fig. 7, K), Cercii la mascul puternic curbati (Fig. 7,1) Anechura (s.str.) bipunctata 16(15) Elitrele aproximatiy de 2 ori mai lungi decit late (Fig. 7, M), aripile posterioare rudimentare, Cercii la mascul slab curbagi (Fig. 7, O) Apterygida media 17(18) Elitrele sunt uniform brune sau brune-gilbui. Cercii la mascul cu céte un dinte intern (Fig, 7,PR) Forficula auricularia 18(17) Elitrele prezinti un desen galben caracteristic (Fig. 5 si 6). Cercii intern .. la mascul fara dite 19 19(20) Elitrele sunt brune cu cite o pati galbend rotunjiti in partea lor anterioara; partea vizibila a aripilor psoterioare prezinti de asemenea cite o pat galben. La mascul prelungirea lameloas& de la baza cercilor este relativ scurtt .. Forficula smirnensis (Fig. 5) 20(19) Elitrele sunt galbene deschis cu marginile cosiale si anale brune. La.formele microptere, aripile posterioare sunt rudimentare, nevizibile (Fig. 6, A). La formele macroptere, aripile posterioare, in pocitie de repaus, ating 2,5-3,0 mm lungime, sunt albe-gélbui (Fig. 6, B), Pahmesiineae Ja baza cercilor depiigeste 0 treime din lungimea cercilor ; Forficula tomis (Fig. 6) BIBLIOGRAFIE BEY-BIENKO, G.JA. 1936. Dermaptera. Fauna SSSR. $: 1-239. Dorn, K. 1941. Zwei imeressante Dermapteren aus dem Banat. Fragm. Faun. Hung., 4(2): 35. Enver, R. 1932. Eine neue Dermapteren Art aus Siebenbiirgen. Wien, Ent, Zeit., 49: 16-18. Harz, K., KALTBNBACH, A. 1976, Die Orthopteren Europas. 3. Hague, 1-423. HERMAN, ©. 1871. Erdély Bor- 6s Egyenesriptii. Erd. Muz, Egy. vk., 5: 105-112. KNECHTEL, W. K., POPVICI-BIZNOSEANU, A. 1959, Orthoptera in: Fauna R.P.R., Bucuresti, 7(4): 1-336. Marcu, O. 1936. Die Orthopterenfauna der Bucovina. Bul. Fac. St. Cerntuti, 10: 27-37. MULLER, A. 1922-24. Uber Herkunft und Verbreitung der Orthopteren Siebenbargens. Verh. Mitt. Sieb. Ver. Naturw., Hermannst. 72-74: 199-247, Punaur, Gy.. 1900. Orthoptera in: Fauna Regni Hung., 3: 1-16. SAKAI, S., 1982. A new proposed classification of the Dermatoptera. in : Dermatopterorum Catalogus, XIU-XIV. Bull. Daito Bunka Univ. Tokyo, 20: 1-108. ScHNEIDER, E., SIRBU, S, 197. Forficula tomis Kolenati - specie noua pentru fauna Romanici (Dermaptera, Forficulidae). Studi si Com, Muz. Brukenthal, Sibiu, 21: 285-286. STEINMAN, H, 1993. Dermaptera. Eudermaptera Il. Das Tierreich, The Animal Kingdom. 108 Part. SziLapy. Z, 1922, Magyarorsz4gi rovargyiljtéseim jegyzéke.5.Orthoptera. Rovart.Lapok, 26:79. Dr. BELA Kis Universitatea "Babes-Bolyai”, Faculiatea de Biologie, Str. Clinicilor, Nr. 5-7, RO-3400, Cluj-NapocaW tuorenite sanulives @ tnt sinor Fig.8. Raspindirea speciilor Euborellia annulipes si Labia minor in Roménia. fe asta rinse | Fig.9. Raspindirea speciei Labidura riparia in, Romania.Me dnechra spketbecki Fig.10. Raspindirea speciilor Aneciura bipunctata si Anechura apfelbecki in Romania. © cn Fig.11. Ruspindirea speciei, Chelidurelia acanthopygia in Romania, 137@ chetidareiia rranesylvenics Fig.12. Raspindirea speciei Chelidurella transsyivanica in Romania. @docerygida acdia | | | | | Fig.13. Raspindirea speciei Apterygida media in Romania, 138@ Forticule suricularia Fig.14, Rispindirea speciei Forficula auricularia in Roménia. ae-Forficuia toais Fig.15. Raspindirea speciilor Forficula smyrnensis si Forficula tomis in Romania. 139