Forumul Regional al Energiei F O R E N 2008

Interpretarea monitorizrii trsnetului pentru creterea securitii R.E.T.

Dorin CRISTESCU, Sorin Mihai STOICA U.P.B., Facultatea de Energetic Traian ENE, Doru DUMITRESCU C.N. Transelectrica S.A.

Neptun, 15 19 iunie 2008

Interpretarea monitorizarii traznetului pentru cresterea securitatii RET

Dorin CRISTESCU, Sorin STOICA (UPB); Traian ENE, Ion DUMITRESCU (Transelectrica STB)
Cuvinte cheie: . Keywords: Trsnet , sistem de localizare , polaritate, multiplicitate, lovituri n statii Lightning, location systems, polarity, multiplicity, striking in substation.

I Generalitati

Scopul cercetrilor prezentate n lucrri ca cea de fa este fundamentarea posibilitilor de utilizare a reelei ANM de alarmare-monitorizare n timp real a activitii orajoase pe teritoriul Romniei. Dintre oportunitile sistemului de alarmare monitorizare (SAM) se enumer succint: - definirea, observarea i estimarea parametrilor caracteristici ai manifestrilor orajoase. - obinerea de informaii privnd curentul de trsnet - forma de unda reala. - analiza cmpului electromagnetic radiat de canalul de trsnet. - localizarea n timp real a trsnetului. n ceea ce privete dezavantajele metodelor actuale sunt cele legate de incertitudinea de evaluare a riscurilor asociate unei manifestri naturale ca trsnetul. Informaii furnizate de sistemul de alarmare: sunt multiple i se prezint cteva: hrile de activitate keraunic, hrile de densitate de trsnete; identificarea ariilor de risc ale celulelor de furtuna; evoluia celulelor de furtuna; un sistem de avertizare automata. n ceea ce privete utilitatea lor se noteaz obinerea unei informaii precise n timp i spaiu pentru a anticipa i preveni riscurile provocate de trsnet. Apar astfel o serie posibiliti cum ar fi: detectarea timpurie a furtunilor; urmrirea contnua a acestora; controlul automat al riscului; analiza defectelor provocate de trsnet daca se utilizeaz funcii acceibile, iar localizarea i caracterizarea parametrice sunt suficient de precise. Beneficiari ai sistemului de monitorizare din sistemul energetic sunt toate Sucursalele de transport de la CN Transelectrica precum i instalaiile Electrica. 1

Aspectele de interes ale rezultatelor cercetrii pot fi intetizate astfel: detectarea n timp real a defectelor i managementul reelelor; securitatea personalului lucrnd pe linii; reducerea ntreruperilor n funcionare; creterea calitii serviciului n utilizarea unor mijloace DRV; protecia activa a echipamentelor; coordonarea cu ntreruperile provocate de trsnet i analiza de avarii realiste, hrile statistice ale ariilor de risc; polaritatea descrcrilor nor-pmnt, proporia de descrcri pozitive n trsnete imple i multiple; incidenta trsnetelor unice singulare; distribuia numrului de lovituri aeriene ntr-un trsnet multiplu; valoarea de creasta a curentului (cumulnd trsnetele unice i prima lovitura din trsnetele multiple; valorile de vrf n loviturile subsecvente n cazul trsnetelor multiple; obinerea unor curbe de repartiie probabilistica cat mai adecvate teritoriului analizat; determinarea suprateniunilor aprute ca urmare a loviturilor directe pentru o linie cu cea mai mare incidenta a loviturilor de trsnet; parametrii caracteristici(panta, valoare maxima) ca medii lunare, anuale i multianuale n fig.1.1. se prezint senzorii SAM i zona din care n cele ce urmeaz se dau rezultatele acestora i interpretarea lor.

Fig.1.1 Zona extracarpatica pentru care au fost extrase datele de trsnet (n figura sunt poziionai si senzorii SMT)

ntr-o eventuala extindere a cercetrii se pot obine i alte elemente cum ar fi: harta digitala a urmririi on-line a furtunilor; harta densitii loviturilor de trsnet n valori curente i pe 4 ani cu numerotarea uneia din secvene n cazul trsnetelor multiple obinut printr-un caroiaj suficient de precis a teritoriului studiat; marcarea n lungul traseelor de linie principal de 400 kV i 220 kV a trsnetelor n culoare de diverse latimi,1, 2 sau 5 km stnga dreapta fata de axul liniei.

II Keraunicitatea. Aspecte generale legate de incidena trsnetelor

Pentru ameliorarea funcionrii nstalaiilor de trsnet i distribuie parametrii trsnetului utilizai la construirea i exploatarea liniilor electrice de interes sunt: - incidenta trsnetului la sol - valoarea de vrf a curentului de trsnet Cel mai important parametru utilizat n proiectarea i analiza proteciei contra trsnetului este - densitatea la sol (Dt), n trsnete/km2 i an Se face o scurta trecere n revista a metodelor de estimare a parametrului Dt: - sistemul de localizare a trsnetelor (S.L.T) - contoarele de trsnet - utilizarea informaiilor de keraunicitate (ore i zile) de furtuna.

II.1. Determinarea Dt folosind sistemul de localizare a trsnetelor (S.L.T.)

SLT permite caracterizarea trsnetului prin; determinarea densitii (Dt); determinarea valorii de vrf a curentului; multiplicitatea descrcrilor prin trsnet; polaritatea acestuia. SLT caracterizeaz lovituri ndividuale n spatii i timp i dezvolta acurateea localizrii i eficiena deteciei (E.D) Se pot aplica mai multe metode n acest scop; urmrirea direct a expunerii unei linii particulare, ca n cele ce urmeaz, reprezentarea clasica a densitii de trsnet Dt regionale. n cea ce privete expunerea unui anume obiectiv Pentru acesta se poate analiza - incidenta reala a trsnetului asupra unui mijloc fix care se reprezint utiliznd informaii geografice (GPS) referitoare la mijloacele fixe de interes - incidenta trsnetului n/sau n vecntatea bunului este reprezentarea numrului de evenimente care lovesc n/sau vecntatea locului ntr-un interval de timp dat.

La Conferinta Nationala de Electoenergetica de la Timisoara din 2008 (1.7) s-au prezentat rezultatle acestei analizen cele ce urneaza se vor prezenta cateva rezultate ale acestei studiului pentru sisgtemul energetic constituit de legatura Bucuresti Sud Ghizdaru Mostistea fig.II.2, partea referitoare la linii,iar dintr-o colaborare anterioara. UPB ST Bucurest,in fig.II.1 incidenta loviturilor in linia de 400 kV Domnesti Urechesti. , Trsnete singulare negative

Trsnete multiple negative

Trsnete singulare pozitive Fig.II.1 Trsnete in LEA 400 kV Domnesti-Urechesti, iunie 2005 Ln lucrarea de fata se vor discuta aspaectele incidentei traznetului in cele 3 statii ale acestui nod de transport de 22o kV, fig II.3 si II.4. In fig.II.4 se dau electric aceste legaturi,iar in fig.2.5.si 2.6 imaginile din satelit ale tipurilor de stalpi din traseu. Metoda din acest paragraf folosete un numr de ipoteze i are cteva limitri. Buna acuratee a localizrii sistemului, n corelarea cu localizarea spaiala a obiectivului (precizia mediana de ordinul a 1-2- km); la obiective de nlime mic (linii de distribuie sau chiar110 kV); precizia localizrii trebuie sa fie de ordinul a 0,3 0,5 km; imprecizia localizrii conduce la abateri n alegerea i localizarea mijloacelor moderne de protecie. 4

5
Figura II.2 Geografia traseului

Figura II-3 Sistemul electroenergetic studiat

Bucuresti Sud D = 51,5 km

2,3km

Mostistea

Ghizdaru

- LEA 220kV d.c. Bucureti Sud Ghizdaru = 75,4 km - LEA 220kV d.c. Bucureti Sud Motistea = 59,4 km (ambele circuite sunt conectate la circuitul 1 Bucureti Sud - Ghizdaru)
Fig. II.4 Schema electric simplificat a liniei de 220kV Bucuresti Sud Motitea - Ghizdaru

Fig II.5 Vedere din satelit a stlpilor de tip PORTAL

Fig II.6 Vedere din satelit a stlpilor de tip HEXAGON

Un element fundamental al acurateei metodei l reprezint eficiena deteciei (ED) n aria de interes care trebuie sa fie ct se poate de uniform, astfel apar erori (valori sub 6070% i variaii mai mari dect 30 % introduc dificulti n interpretarea datelor).Poate apare i o contaminare cu descrcri care nu atng pmntul (un mic procentaj de date) sau cu trsnete care lovesc 2 sau mai multe puncte de la sol. Un alt mod de interpretare a informaiilor SLT l reprezint noiunea: densitatea de trsnete (Dt) regional. Se face o rapid prezentare i se discuta cteva avantaje ale ei: Calcularea densitii de trsnete (Dt), obinut din SLT: se divizeaz regiunea de interes n dreptunghiuri 5x5 km spre exemplu; in acest careu mare se calculeaza densitatile in patrate de 1x1 km. Se obtin pe careul de 5x5 km 25 valori individuale de densitate.Media acestor valori se ataseaza careului central ; se convertesc datele de reea n curbe de izodensitate; informaiile sunt netezite pentru a evita variaiile locale, Metoda reelelor de reprezentare a densitii Dt indica aceste date n forma cea mai direct i fundamental. n concluzie folosirea SLT are pe lng evident avantaje i un numr de limitri. Au un rol important: acurateea localizrii sistemului; eficienta deteciei (ED). Acurateea localizrii definete fineea rezoluiei datelor fundamentale de reea. Scara de reprezentare a reelei este n general n concordan cu acurateea localizrii mediane a SLT (pentru majoritatea aplicaiilor scara reelei de 5 km x 5 km este suficient de mic .Uniformitatea eficienei statisticii este determinata de modul de finee a caroierii reelei utilizate n reprezentarea valorilor de densitate.

II. 2. Utilizarea informaiei obinute de la contoarele de trsnet (C.D.T)

Metoda contoarelor de traznet este n aplicare dup normativele i reglementrile n vigoare n Romnia. Ea are un numr evident de avantaje. n anii 1950-1960, Dt densitatea de traznete, determinant pentru proiectarea liniilor se obinea din nivelul izokeraunic(kt) ,ca numrul de zile n care trsnetul a fost vzut sau auzit. Contoarele de trsnet reprezint nite senzori de cmp electric amplasate n teritoriu. Cu acestea este posibila o estimare direct a densitii de trsnete la sol n arii limitate n diverse regiuni, cu anumite aproximatii de interpretare Relaia de legtur ntre indicele keraunic kt i densitatea de trsnete Dt: Dt= A(kt)b Unde Dt este dat n trsnete/km2 an i kt este indicele keraunic anual, b = 0,04 i A = 1,25

II.3. Indicele kronokeraunic (kh)

Unii autori propun determinarea densitii trsnetelor Dt folosind parametrul kronokeraunic numrul de ore de furtuna (kh). kh d informaii de corelare a momentului distrugerii echipamentului datorita trsnetului cu dezvoltarea furtunii i trecerea ei peste aria interesat. Unele companii utilizeaz acest concept pentru a detecta perioade din zi cu cea mai nalta activitate. Unele servicii meteorologice furnizeaz informaii asupra orelor de furtun.

III.CAPITOLUL III Informatii A.N.M utilizate in vederea localizarii traznetelor si determinarea influentelor acestora asupra liniilor si statiilor electrice III.1. Incidenta asupra liniilor
In lucrarea (1.7) s-au prezentat nformaiile privind analiza rezlutatelor de incidenta asupra liniilorprezentate prin prelucrarea nregistrrilor referitoare la localizarea i parametrii trsnetelor. Au rezultat patru tipuri de fiiere care cuprind trsnete singulare pozitive i negative i trsnete multiple pozitive i negative. Se raminteste pentru semnificatia deosebita a lor: Evoluia lunara a trsnetelor pe anii 2003 i 2004 ,fig.III. 1 si III.2 Variana numrului de trsnete n luna august pe anii 2002-2005, s-a ales luna august data fiind intensitatea de excepie a manifestrilor orajoase n aceasta luna

III.2. Aspecte de unicitate i multiplicitate (anual-lunar) pentru linii

Geografia traseului este data in fig.II.2 si II.3 schematizare electrica ,legaturile fizice sunt prezentate in fig.II.5; liniile sunt realizate cu stalpi portal, vezi imaginea satelitare din fig.II.4 si dublu circuit hexagon, fig.II.5. S-au analizat : distribuia trsnetelor singulare i multiple de-a lungul celor patru ani studiai, figIII-3.1 , variaia lunar a numrului de trsnete multiple pe anii 20022005, , aceeai analiz pentru luna august . Se observ prezenta dominanta a trsnetelor singulare-negative pentru fiecare element al sistemului. Indiferent de zona de incidenta, media curentilor negativi de descarcare are valori apropiate. Un eveniment neobisnuit ce reiese din analiza datelor este o furtuna in

preajma liniei BucurestiSud Ghizdaru in luna aprilie a anului 2003. Atunci au fost inregistrate traznete cu valori ale curentilor deosebit de mari, chiar si pentru lunile de vara. Se atrage atentia asupra acestui fenimen datorita faptului ca astfel de evenimente pot avea efevte defavorabile chiar si pentru izolatii supradimensionate.In aceasi lucrare (1.7) de analizeaza si ordinul de multiplicitate si se observa ca mumarul traznelor singulare este aproximativ trei ori mai mare, in medie multianala 74%, in luna august, dect numrul de trsnetele multiple, anual 2004 fiind anul cu cele mai multe trsnete; lunile de var sunt cele mai active din punct de vedere al numrului de trsnete.

Fig.III.1. Numrul de trsnete pe anii 2003 si 2004

10

Fig.III.2. Numrul total de trsnete si procentul corespunztor n luna august pe anii 2002-2005

11

III.3. Incidenta in si in vecinnatatea statiilor Bucureti Sud, Ghizdaru, Mostitea

n paragrafele antrioare s-a discutat despre incidenta asupra liniilor si in continuare ,iar in comunicarea de fata se vor discuta aspectele de incidenta si parametrii loviturilor in si in vecinatea sfatiilor legaturii de 220 kV, bucuresti Sud Ghizdaru- Mostistea. Geografia traseului este data in Fig.II.3 iar schema fizica in fig II.4. Liniile sunt realizate cu stalpi portal si hexagon, vezi figurile anterioare II.5 si II.6 Este necesar sa se sublinieze ca pentru statii, ca si pentru linii, sunt daunatoare si periculoase atat loviturile dircte in perimetrul statiei cat si cele dintr-o vecinatate apropiata. Intevin fenomene de inductie electromagnetic, dar si aspecte legata de priza de pamant , cum ar fi ridicarea potentialului acesteia la trecerea in pamant a curentului de traznet; in acest ultim aspect este fundamental sa se cunoasca prametrii curentului de traznet , caracterul si natura solului, realizarea fizica a prizei de pamant cat si legarea la priza statiei a conductoarelor de protectie ale linilor de acces. Pentru zona inconjuratoer s-au ales aceleasi distante inconjuratoare, ale perimetrului statiilor ca la linii, 1 , 2 si 5 km.In figurile III.3, III.4 si III.4se prezinta punctele de incidenta a ale traznetelor pentru cele 3 stati de capat. S-au ales pentru prezentare anii de studiu 2003 si 2005 ca ani reprezentativi oragios. Printr-un cod al culorilor sunt marcate traznetele singulare , pozitive si negative ,si traz netele multiple. In Tabelul III.1sunt centralizate valorile numerice, precum si o statistica a acestora. Cele mai multze traznetze au afecta zonele statilor Ghizdaru si Bucuresti Sud in 2004, iar la Mostistea in 2003, 99 respectiv 135. Se pastreaza predominanta traznetelor negative,145fata de 9 pozitive, ca medii multianuale. Traznetele singulare ,tot asa sunt net dominante 38 fat de 13 Este remarcabila omogenitate intensitatilor maxime de curent de traznet, in special la negative:la Ghizdaru media multianuala 19,33 kA,cu cu cele mai mari valori in 2003 , 9,2% si 9.8% la Bucuresti Sud; la Mostistea variatia este mai mare 15,2%, cu valoarea maxima inregistrata in 2004. La cele pozitive variatiile sunt mai mari 31 la 60%.Anul 2005 a adus cele mai mari valori.. Cel mai mare curent negativ, ca medie anuala a fostde 21,27 kA la Ghizdaru, 28,37 nkA la Mostistea si 22,o2 kA la Bucuresti Sud.Este recunoscut in literatura internationala ca traznetele pozitive prezinta dispersii substantiali mai mari. De asemenea derivatele au aceeasi omogenitate ca valorila maxime, dupa cum era de asteptat fiind mai mici la pozitive, inte 2,5 si 4,21 fata de 3,42 si 4,73 kA/microsecunda medii multianuale.

12

Figura III.3 Lovituri de trsnet n i n preajma ST GHIZDARU

13

Figura III.4 Lovituri de trsnet n i n preajma ST MOSTITEA

14

Figura III.5 Lovituri de trsnet n i n preajma ST BUCURETI

15

STGHIZDARU
Anul Numrul de trsnete Media I negative pozitive singulare multiple negative pozitive Tipul Buffer km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 2003 2 7 35 2 2 7 27 10 -17,50 -20,74 -21,27 - 18,05 3 13 71 3 10 58 3 13 -16,30 -18,05 -19,46 2004 2005 7 15 52 2 6 13 47 1 2 7 -19,99 -18,76 -17,85 - 34,60 4 12 53 2 4 10 44 1 3 10 -18,65 -18,89 -19,33 Media dI/dt negative pozitive km1 -4,85 -2,47 -3,70 km2 -4,10 -3,22 -3,37 km5 km1 km2 km5 -3,54 - 1,45 -3,55 -3,16 - 4,70 3,08

Media multianual

26,33 -3,58 -3,46 -3,42

STMOSTITEA
Anul Media I Media dI/dt pozitive negative pozitive negative multiple negative Tipul Buffer km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 2003 1 4 54 1 1 7 2 46 2 3 15 -17,8 -21,58 -19,91 4,7 4,7 18,77 -6,2 -4,15 -4,26 0,7 0,7 2,44 4 17 3 11 1 6 -23,38 -26,22 -2,83 -3,51 2004 2005 1 2 17 1 1 2 15 3 -43,4 -30,5 -28,37 32,7 -5,8 -5,85 -5,82 2,9 1 3 29 1 1 4 1 2 24 2 2 8 -30,6 -24,08 -22,77 4,7 4,7 20,51 -6 -3,96 -4,41 0,7 0,7 2,5 Numrul de trsnete pozitive singulare

Media multianual

STBUCURETISUD
Anul negative Tipul Buffer km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 km5 km1 km2 2003 7 15 74 4 7 14 55 1 23 -16,91 -23,59 -22,02 38,9 -4,34 -5 -4,73 3 36 1 4 3 27 1 13 -22,8 -21,89 - 52,7 36,93 -3,57 -4,07 8,4 2004 2005 2 10 80 1 2 10 55 26 -21,15 -17,05 -21,02 12,7 -7 -4,78 -5,01 Media multianual 5 9 63 1 3 5 9 46 1 21 -17,86 -21,17 -21,57 52,7 35,11 -4,93 -4,77 -4,72 Numrul de trsnete pozitive singulare Media I multiple negative pozitive Media dI/dt negative pozitive km5 4,35 4,45 2,7

8,4 4,21

Tabelul III.1 Centralizarea datelor referitoare la staiile electrice studiate

16

Elemente finale
Reultatele cercetarilo r prezentate in lucrarea de fata este evident ca vor trebui continuate si rafinate, in sensul ameliorarii cunoasterii punctelor de impact, cu o precizie mai mare decat cea obisnuita in metoda abordata in localizarea traznetului cu ajutorul sensorilor din reteaua ANM. In normativele in vigoare in tara noastra se aplica pentru aceasta o metoda care nu mai este in aplicare practic nici un sistem. Este metoda localizarii traznetului pe baza unor modelari fizice pe modele reduse, in laborator, metoda recunoscuta a fi inadecvata si neconforma realitatii fizice. Intre timp a aparut Metoda modelului electrogeometric, Golde si Whiteahed; Eriksson a ameliorat-o si pe aceasta. Azi practic Garbagnatti si Dellera au pus la punct programe de calcul inlocuind conce ptul de distanta de amorsare, cu cel al razei de atractie simuland prin programe de calcul foarte eleaborate curbarea traseului contra liderului ascendent spre liderul in trepte descendent. .De asemenea luand in considerare modernizarea protectiei contra traznetelor prin montarea de descarcatoare cu rezistenta variabila pe linii, metoda foarte raspndita azi in lume, cunoasterea cat mai ,precisa o locului de impact devine fundamentala , si nu este vorba numai de geometrie , ci si de aspecte de fizica traznetului, cum ar fi polatitatea sa, multiplicitatea loviturilor, satrcina transportata,parametrii loviturilor ulterioare celei principale ca amplitudine panta si numar decisive pentru comportarea D.R.V.urilor de linie. Se mai subliniaza un ultim aspect, parametrii trtaznetului prezentati in lucrara de fat, sunt dati ca valori medii anuale sau multianuale, dar inrgistrarile sistemului de localizare a traznetului au dat in toata zona de Sud si de Est a Romaniei si valori sensibili mai mari evident cu o probabilitate substantial mai mica. Efectele distructive ale loviturii directe de traznet pot fi atat de devastatoare incat se poate ajunge la dezastre care evident trebuie abordate intr-o alta gandire a RISCULUI.

17

VI. Bibliografie
I.1. A Alex Hermant Traqueur d' orages. Ed. Nathan . Iulie 2002, Italia I.2. Claude Gary La foudre, Ed. Masson 1994 I.3. Gerard Berger La foudre,Ed. Nathan 1989. I.4. J. C. Rivain Les pisodes orageux manifestions extrmes. Phnomnes remarquables, nr.4, Meteo France et ministres de l'Environement, 1997. I.5. M. A. Uman Lightning, Dover, Publ. Inc. 1982. I.6. P. R. Krehbiel The electrical structure of thunderstorms, The Earth's Electrical Environment, National Academy Press, Washington DC,1986. 1.7. D.Cristescu, S.Stoica, T.Ene , I.Dumitrescu. Informatii ANM in vederea ameliorarii comportarii instalatiilor de inalta tensiune la actiunea traznetului.Conferinta Nationala de Electroenergetica, Timisoara, noiembrie 2007.

18