Manual Intreruptor 7E1-245 KV Koncar

4PU 707 18166
CELULĂ DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ Pagina 1/53

TENSIUNE
ÎNTRERUPĂTOR IN SF6, 7E1 – I 245 kV

CU MECANISM DE ACŢIONARE PE BAZĂ DE RESORT
Instrucţiuni de operare
4PU 707 18166
Ediţia 4, noiembrie 2011.

4PU 707 18166
CELULĂ DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE Pagina 2/53
CUPRINS
1. INTRODUCERE ................................................................................................................................. 4
1.1. GENERALITĂŢI .......................................................................................................................... 4
1.2 AVERTISMENTE IMPORTANTE .................................................................................................... 4
2. DATE TEHNICE ............................................................................................................................. 5
2.1. CAPACITATEA DE IZOLARE ................................................................................................... 5
2.2. DATE ELECTRICE ...................................................................................................................... 5
2.3 INTERVAL DE TEMPERATURĂ..................................................................................................... 5
2.4 TIMPII DE OPERARE........................................................................................................................ 6
2.5 GAS SF6, MEDIU DE STINGERE A ARCULUI ELECTRIC ......................................................... 6
2.6. CAMERA DE STINGERE ................................................................................................................. 6
2.7 MECANISM DE ACŢIONARE CU RESORT, ACŢIONAT ELECTRIC ........................................ 6
2.8. TIMPUL DE ARMARE A RESORTULUI DE ÎNCHIDERE ŞI DESCHIDERE ............................ 6
2.9. MOTOR ELECTRIC .......................................................................................................................... 6
2.10 SISTEMELE DE ÎNCĂLZIRE ......................................................................................................... 7
2.11 BOBINE DE INCHIDERE SI DESCHIDERE ................................................................................. 7
2.12 COMUTATOR ELECTRIC .............................................................................................................. 7
2.13 TIMPII DE OPERARE...................................................................................................................... 7
2.13.1 ÎNCHIDERE ............................................................................................................................... 7
2.13.2 DESCHIDERE............................................................................................................................ 8
2.13.3 CICLU ÎNCHIDERE-DESCHIDERE (CICLU CO) ................................................................. 8
2.13.4 CICLU RAPID DE ÎNCHIDERE (CICLU OCO) ..................................................................... 8
2.14 INFORMAŢII LEGATE DE TRANSPORT ..................................................................................... 9
3. DESCRIEREA TEHNICĂ A ÎNTRERUPĂTORULUI ................................................................ 10
3.1 ÎNTRERUPĂTORUL ........................................................................................................................ 10
3.2 COLOANA STÂLPULUI ÎNTRERUPĂTORULUI ........................................................................ 12
3.3. CAMERA DE STINGERE ............................................................................................................... 13
3.4 BAZA ÎNTRERUPĂTORULUI........................................................................................................ 19
3.5 ANSAMBLUL MECANISMULUI DE ACŢIONARE ŞI DULAPULUI DE COMANDĂ............ 20
3.6. MECANISMUL DE ACŢIONARE CU RESORT, ACŢIONAT DE MOTOR, MOP 3 ................ 24
3.6.1 STRUCTURA DE BAZĂ .......................................................................................................... 24
3.6.2 OPERAREA DE BAZĂ ............................................................................................................ 33
3.6.3 AVERTISMENTE LEGATE DE SIGURANŢĂ ....................................................................... 38
4. INSTALAREA ÎNTRERUPĂTORULUI ............................................................................................ 39
4.1. AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL ............................................................................................... 39
4.2 VERIFICAREA LA SOSIRE ............................................................................................................ 39
4.3 DEPOZITAREA ................................................................................................................................ 39
4.4. MANIPULAREA ÎNTRERUPĂTORULUI LA LOCAŢIE ............................................................ 40
4.5. TRATAREA SUPRAFEŢELOR DE ETANŞARE ......................................................................... 41
4.6 INSTALAREA FILTRELOR ............................................................................................................ 41
4.7 MONTAREA COLOANELOR DE STÂLP ..................................................................................... 41
4.8 MONTAREA BAZEI ÎNTRERUPĂTORULUI DE CIRCUIT ........................................................ 42
4.9 UMPLEREA ÎNTRERUPĂTORULUI CU GAZ SF6 ...................................................................... 42
4.9.1. UMPLEREA CB DIRECT DIN CILINDRUL DE GAZ .......................................................... 43
4.9.2 UMPLEREA CB FOLOSIND UNITATEA DE MENTENANŢĂ ........................................... 43
4PU 707 18166
4.10 MONTAREA NOULUI CB LA LOCAŢIE .................................................................................... 46

4.11 TESTUL ANTI-SCURGERE .......................................................................................................... 47
4.12 RACORDAREA CABLURILOR ................................................................................................... 48
4.13 RACORDAREA CONDUCTORILOR DE ÎNALTĂ TENSIUNE ................................................ 48
4.14 PRE-ARMAREA RESORTULUI DE ÎNCHIDERE ...................................................................... 48
5. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE ................................................................................................................ 48
5.1 MĂSURAREA CONŢINUTULUI DE UMIDITATE AL GAZULUI SF6 ..................................... 48
5.2 VERIFICAREA COMUTATORULUI B4 DE MONTORIZARE A DENSITĂŢII ........................ 49
5.3 VERIFICAREA MOTORULUI ELECTRIC .................................................................................... 49
5.4 VERIFICAREA INTERBLOCAJULUI ÎNCHIDERII CU RESORTUL DEZARMAT ................. 49
5.5. VERIFICAREA INTERBLOCAJULUI ÎNCHIDERII ÎNTRERUPĂTORULUI DEJA ÎNCHIS .. 49
5.6 VERIFICAREA BLOCĂRII MOTORULUI ELECTRIC LA INSERAREA MANIVELEI ........... 49
5.7 VERIFICAREA DISPOZITIVULUI DE DECLANŞARE ............................................................... 49
5.8 VERIFICAREA ELEMENTELOR DE ÎNCĂLZIRE ...................................................................... 50
6. FUNCŢIONAREA ÎNTRERUPĂTORULUI ..................................................................................... 50
6.1 PRESIUNEA GAZULUI SF6 ........................................................................................................... 50
6.2 MECANISMUL ACŢIONAT CU RESORT .................................................................................... 50
7. MENTENANŢA..................................................................................................................................... 51
7.1. INTRODUCERE .............................................................................................................................. 51
7.2 DURATA DE VIAŢĂ A CONTACTELOR ............................................................................... 51
7.3 AVERTISMENTE LEGATE DE SIGURANŢĂ ........................................................................ 52
7.4 INSTRUCŢIUNI GENERALE ................................................................................................... 53
7.5 PROGRAMUL DE INSPECŢIE ................................................................................................. 53
4PU 707 18166
1. INTRODUCERE
1.1. GENERALITĂŢI
Aceste instrucţiuni de operare oferă informaţii complete referitoare la datele tehnice, elementele de
proiectare de bază, ambalare şi transport, verificare la locul instalării, instalare, punerea în funcţiune şi
întreţinerea întrerupătorului de 245 kV, tip 7E1-I, cu mecanism pe bază de resort, antrenat cu motor
MOP3.
Întrerupătorul de înaltă tensiune de 245 kV, tip 7E1-I foloseşte o cameră de stingere nou proiectată.
Camera de stingere este de tip puffer, cu duză de izolație și cilindru de detonare cu două etape ce
utilizează energia termica disipata de arcul electric pentru compresia suplimentară necesara întreruperii
curentului de scurtcircuit.
1.2 AVERTISMENTE IMPORTANTE

După instalare şi punere în funcţiune, întrerupătorul este umplut cu gaz SF6, sub presiunea de 6,0 bari,
reprezentând un container sub presiune. Camera întrerupătorului se află la tensiune de 245 kV. Energia
necesara acționării se acumulează în resortul de închidere şi deschidere al mecanismului de operare. Este
importantă respectarea următoarelor indicaţii:
Orice operare neautorizată a întrerupătorului de circuit şi a mecanismului cu resort acţionat de motor,

poate provoca accidente grave şi chiar decesul, în situaţii extreme.
Respectarea tuturor avertismentelor privind siguranţa, din aceste instrucţiuni de operare este
obligatorie, garantându-se astfel operarea fiabilă şi sigură a întrerupătorului.
4PU 707 18166
2. DATE TEHNICE
Întrerupătorul de 245 kV, tip 7E1-I, cu mecanism cu resort, acţionat de motor, este fabricat şi testat
conform standardului IEC 62271-100 şi IEC 60694.
2.1. CAPACITATEA DE IZOLARE

Tensiune nominală 245 kV
Tensiune nominală de ţinere la frecvenţă industrială
- la pământ, 50 Hz, 1 min 460 kV
- între contacte deschise,
50 Hz, 1 min 460 kV
Tensiune nominală de ţinere la impuls de trăsnet
- la pământ
1,2 / 50 µs 1050 kV
- Între contacte deschise
1,2 / 50 µs 1050 kV
Distanţă
- faţă de pământ 2x1100 mm
Distanţă
- deasupra contactelor deschise 1900 mm
Lina de fugă 7420 mm
- faţă de pământ
Lina de fugă 6125 mm
- între contactele deschise
În cazul în care întrerupătorul de circuit trebuie să îndeplinească cerinţe speciale legate de nivelul de
izolare sau, în cazul în care va fi instalat la o altitudine mai mare de 1000 m, este necesar să consultaţi
experţii noştri.
2.2. DATE ELECTRICE

Frecvenţă nominală 50,60 Hz
Curent normal nominal 2000 ...4000 A
Curent nominal de rupere la scurt circuit 31,5 ...40 kA
Curent nominal de rupere la scurt circuit
- Componentă c.c. 30%
Tensiune restabilire
- Valoare de vârf 364 kV
Tensiune de restabilire
- primul pol la factor degajare 1,5
Tensiune de restabilire
- rata de creștere 2,0 kV/µs
Curent nominal la închidere 80 ... 100 kA
Durata nominală a scurt-circuitului 1,0 s
Secvenţă nominală de operare O-0,3 s- CO – 3min -CO
2.3 INTERVAL DE TEMPERATURĂ

Intervalul de temperatură: -30 ...+400 C
Alte valori pot fi obţinute la cerere.
4PU 707 18166
2.4 TIMPII DE OPERARE

Timpul minim de comandă 50 ms
Timp de închidere 85 ± 10 ms
Timp de deschidere 35 ± 5 ms
Timp de arc 15 ± 5 ms
Timp de rupere 50 ± 10 ms
Timp mort 280 ± 10 ms
2.5 GAS SF6, MEDIU DE STINGERE A ARCULUI ELECTRIC

Volum de umplere al întregului întrerupător de circuit 10,7 kg
Presiunea nominală la 200C 6,0 ± 0,2 Bari de suprapresiune
Semnal „Pierdere SF6” la 200C 5,2 ± 0,1 Bari de suprapresiune
Semnal „Interblocaj principal funcţional” la 200C 5,0 ± 0,05 Bari de suprapresiune
Presiune minimă a SF6 la care închiderea mecanică este încă
posibilă 4 Bari de suprapresiune
Presiune pre-umplere cu gaz SF6 0,5 Bari de suprapresiune
2.6. CAMERA DE STINGERE

Număr per pol 1
Cursa tubului de contact 165 Mm
Distanţa dintre contactele deschise 112 mm
2.7 MECANISM DE ACŢIONARE CU RESORT, ACŢIONAT ELECTRIC

Energia resortului de închidere 3000 J
Energia resortului de deschidere 750 J
Auto-închidere rapidă Pol unic
Greutatea mecanismului 390 Kg
2.8. TIMPUL DE ARMARE A RESORTULUI DE ÎNCHIDERE ŞI DESCHIDERE

Resort de închidere 15 s
Resort de deschidere 60 ms
2.9. MOTOR ELECTRIC

Tensiune nominală 110 c.a/c.c 220 V c.a/c.c.
Intermitenţe S2 15s *)
Tensiunea de testare 1500 V, 1 minut
Frecvenţă nominală 50 Hz
Număr nominal de rotaţii 10000, min -1
Putere nominală 1200 W
Nivel protecţie IP 20
Clasa de izolaţie B **)
*)**) În cazul operării frecvente, trebuie respectate datele indicate, pentru a preveni supraîncălzirea
motorului.
4PU 707 18166
2.10 SISTEMELE DE ÎNCĂLZIRE

Sistem de încălzire în dulapul de comandă 150 W
2.11 BOBINE DE INCHIDERE SI DESCHIDERE
Tensiune nominală 110V c.c. 220V c.c.

Număr de bobine de deschidere 2 sau 3 bucăţi
Număr de bobine de închidere 1 bucată
Puterea bobinei de deschidere 400 W
Puterea bobinei de închidere 400 W
2.12 COMUTATOR ELECTRIC

Tip SS 753 -95
Tensiune nominală 110 V c.c. / 220V c.c.
Curent nominal 10 A
Număr de contacte normal-deschis 12
Număr de contacte normal-închis 12
Număr contacte glisante 1
Capacitatea de comutaţie – sarcină rezistivă
(contacte normal-deschis şi contacte normal-închis) 2000 W
Capacitatea de comutaţie – sarcină rezistivă
(contacte glisante) 700W
Capacitatea de comutaţie – sarcină inductivă
(contacte normal-deschis şi contacte normal-închis) 330 VA (T ≤ 20ms)
Capacitatea de comutaţie – sarcină inductivă
(contacte glisante) 330 VA (T ≤ 20ms)
2.13 TIMPII DE OPERARE
2.13.1 ÎNCHIDERE
Comandă
Mişcarea contactelor
Flux de curent prin întrerupător
Conexiune galvanică între contacte
Contacte închise SS normal-închise
Contacte închise SS normal-deschise
Contacte glisante SS închise
4PU 707 18166
2.13.2 DESCHIDERE
Comandă
2.13.3 CICLU ÎNCHIDERE-DESCHIDERE (CICLU CO)

Comandă
2.13.4 CICLU RAPID DE ÎNCHIDERE (CICLU OCO)

Comandă
4PU 707 18166
2.14 INFORMAŢII LEGATE DE TRANSPORT
Dimensiunile şi greutatea cutiei cu

recipientele de SF6, depind de
numărul de întrerupătoare de circuit
livrate
1800 x 350 x 400mm, brut 160 kg

4PU 707 18166
3. DESCRIEREA TEHNICĂ A ÎNTRERUPĂTORULUI
3.1 ÎNTRERUPĂTORUL
Figura 3.1.1 prezintă întrerupătorul de 245 kV, de tip 7E1-I cu mecanismul de acţionare cu resort acţionat
de motor MOP 3.
Legendă:
1. Coloana stâlpului întrerupătorului
2. Partea inferioară a întrerupătorului
Figura 3.1.1 Întrerupătorul 7E1-I 245 kV

4PU 707 18166
Legendă:
1. Unitatea camerei de stingere 4. Baza
2. Izolatorul de susţinere 5. Mecanismul de operare şi ansamblul
3. Ansamblul cutiei manivelei dulapului de comandă
6. Coloana de susţinere
7. Maneta de cuplare
Figura 3.1.2 Secţiune transversală a întrerupătorului de circuit 7E1-I 245 kV
4PU 707 18166
Componentele de bază ale întrerupătorului de circuit sunt coloanele stâlpilor şi baza cu dulapul de
comandă, aşa cum este prezentat în figura de mai sus. Componentele prezentate sunt integral finisate,
reglate şi testate în fabrică. Coloana stâlpului (consultaţi figura 3.1.2) este compusă dintr-o cameră de
stingere (1), izolator de susţinere (2) şi ansamblul cutiei manivelei (3) şi alcătuieşte containerul cu gaz
independent. Acest container este vidat din fabrică, după umplerea cu gaz SF6, la o suprapresiune de 0,5
bari.
Baza cu mecanismul de operare şi dulapul de comandă, reprezintă de asemenea o unitate completă, cu
parametrii setaţi, pregătită de instalare.
3.2 COLOANA STÂLPULUI ÎNTRERUPĂTORULUI
Legendă
1. Placa bornei superioare
2. Camera de stingere
3. Placa bornei inferioare
4. Tija de conectare
5. Bolţ
6. Izolator de susţinere
7. Tijă de acţionare
8. Racord cu şurub
- Bolţ M16X70
- Piuliţă NL 16
9. Racord cu şurub
- Bolţ M16x45
10. Carcasă ansamblu cutie manivelă
11. Arbore motor
12. Lagăr
13. Mâner exterior
14. Mâner interior
15. Bolţ
16. Valvă
17. Garnitură inelară de etanşare
C 171x11
Figura 2.3 Coloana de stâlp a
18. Şaibă de siguranţă
întrerupătorului 19. Set etanşare
4PU 707 18166
Partea de bază funcţională a întrerupătorului, unde se execută întreruperea curentului nominal şi curentului
de scurtcircuit, este reprezentată de coloana de stâlp (consultaţi figura 3.2). Placa bornei superioare (1),
folosită pentru conectarea conductorilor de înaltă tensiune la dispozitiv, este fixată în partea superioară a
coloanei, pe camera de stingere (2). Placa bornei inferioare (3) se află la ieşirea din camera de stingere.
Ambele plăci sunt construite în mod adecvat, pentru a permite racordarea conductorilor de înaltă tensiune
în toate combinaţiile posibile.
Camera de stingere (2) este montată în capătul superior al izolatorului de susţinere (6) cu bolţuri M16x70
(8) şi şaibe NL16. În acest loc, etanşeitatea gazului SF6 este garantată de garnitura inelară C171x11 CR
60 (17). În mod similar, racordul dintre izolatorul de susţinere şi carcasa ansamblului cutiei manivelei (10)
este realizat cu ajutorul bolţurilor M16x45 şi garniturii (17).
Ansamblul carcasei manivelei reprezintă o unitate cu patru funcţii de bază:

- transformă forţele de mişcare şi antrenare din direcţia orizontală, în direcţia verticală,
- multiplică mişcarea, cu rata neliniară de transfer, astfel încât să se obţină viteza maximă a
componentelor mobile în decurs de 10 ms de la deschiderea contactelor cu arc,
- reprezintă elementul de legătură între izolatorul de susţinere şi baza întrerupătorului,
- permite umplerea şi evacuarea coloanei stâlpului cu gaz SF6.
Carcasa ansamblului cutiei manivelei, turnată din elemente nodulare, include arborele motor (11), care se
află deasupra lagărelor (12), mânerului interior (14), mânerului exterior (13) şi setului de etanşare, care
asigură un nivel ridicat al etanşeităţii gazului.
Mânerul interior (14) este conectat de tija de acţionare (7) cu ajutorul bolţului, tija fiind executată din
material compozit izolator şi servind ca racord al ansamblului carcasei manivelei la camera de stingere
(2). Racordarea cu camera de stingere se realizează cu un bolţ (15) şi o tijă de racord (4), fiind asigurată de
o şaibă de siguranţă (18). Mişcările circulare de transmisie ale mânerului de racord de la mecanismul de
antrenare sunt preluate de către mânerul exterior al manivelei şi transformate apoi în mişcări circulare.
Deoarece mânerul interior şi cel exterior sunt conectate la arbore, acest mişcări sunt transferate către
mânerul interior şi apoi către tija de antrenare, care execută mişcări complexe şi în final, către tija de
racord a întrerupătorului, care se mişcă pe direcţie liniară. Polii întrerupătorului sunt conectaţi cu un
mâner de cuplare individuală.
Raportul de transfer al mecanismului este non-liniar şi în intervalul de mişcare de 10 ms după întreruperea
conexiunii galvanizate a contactului cu arc, fiind în medie:
i = 1,07
3.3. CAMERA DE STINGERE

Figura 3.3.1 indică o secţiune transversală a camerei de stingere, prezentată în două poziţii finale: închis şi
deschis, împreună cu unitatea mobilă de contact a camerei. Camera de stingere este proiectată după cum
urmează:
Izolatorul camerei (6), executat din electroporţelan de înaltă calitate, este componenta de bază a camerei,
unde se află toate celelalte elemente. În partea superioară a camerei, setul tubului de contact (1) este
anexat izolatorului prin placa bornei superioare (7), cu bolţurile M16x55 (17). În interiorul tubului de
contact, exact în axa sa, se află bolţul de contact al arcului (26) şi în partea inferioară se află elementul
principal de contact (9).
4PU 707 18166
Cealaltă unitate rigidă din cameră este tubul conductor montat (3), care este fixat de flanşa izolatorului
camerei prin placa bornei (8) şi bolţurile aferente. Pe lângă conducerea curentului, ca parte din traseul de
curent la închiderea întrerupătorului, tubul conductor execută şi asigură ghidajul unităţii mobile de contact
(2) în timpul închiderii. După aceea, acţionează pistonul rigid (20), contactul inferior (12), supapa de
siguranţă (22) şi elementul de ghidaj (27).
Unitatea mobilă de contact (2), care se mişcă cu 140 mm în timpul închiderii, este formată din partea
centrală a tijei de racord (23), la care sunt anexate următoarele componente: cilindrul de compresie (24) cu
bolţul principal de contact (25), pistonul mobil (19), supapa (21), contactul de arc (10), duza de arc (18) şi
duza principală (16). Etanşarea camerei de stingere între izolator (6) şi plăcile de racord (7), (8) se
realizează cu garnituri inelare de tip C 218x12. În partea superioară a camerei, se află o carcasă (4), fixată
cu bolţuri M10x30(11) şi etanşată cu garnitură inelară 159x6 (13), destinată inserării filtrului (5).
4PU 707 18166
a)
Figura 3.3.1 Secţiune transversală a camerei de stingere şi a unităţii mobile

4PU 707 18166
b)
Figura 3.3.1 Secţiune transversală a camerei de stingere şi a unităţii mobile
4PU 707 18166
Legendă 14) Garnitură inelară C218x12

1) Tub mobil de contact 15) Bolţ M10 x25
2) Unitate mobilă de contact 16) Duză principală
3) Tub conductor montat 17) Bolţ M16x55
4) Carcasă 18) Duză de arc
5) Filtru kpl 19) Piston mobil
6) Izolatorul camerei 20) Piston fix
7) Placa bornei superioare 21) Supapă
8) Placa bornei inferioare 22) Supapă de siguranţă
9) Contactul principal 23) Tijă de racord
10) Contact de arc 24) Cilindru compresie
11) Bolţ M10x30 25) Bolţ contact principal
12) Contact inferior 26) Bolţ contact de arc
13) Garnitură inelară 159x6 27) Element ghidaj
Figura 3.3.2 Schema stingerii arcului electric în camera de stingere
Figurile 3.3.1 şi 3.3.2 indică funcţionarea camerei de stingere. Când întrerupătorul este închis (figura 3.3.1
–a), unitatea mobilă de contact (2) se află în poziţia finală din partea superioară, contactul principal (9) şi
contactul de arc (10) sunt închise. Curentul electric de la placa bornei superioare (7) intră în tubul de
contact (1) şi este separat în contactul principal, care datorită structurii robuste şi rezistenţei mici conduce
o mare parte a curentului în contactul de arc (10), care în poziţia închis conduce o mică parte a curentului
electric. Această repartizare a curentului electric în contactul principal şi contactul de arc persistă până
când se întrerupe legătura galvanică de pe contactul principal.
Până la începerea deschiderii, camera întrerupătorului are un singur spaţiu cu gaz, cu presiune egalizată a
gazului SF6, cu suprapresiune de 6,0 bari. După emiterea comenzii de deschidere, unitatea mobilă de
4PU 707 18166
contact începe să se mişte către poziţia deschis. Supapa (21) din unitatea mobilă de contact (2) se deschide
şi în cameră se formează două spaţii cu gaz: V1 este volumul legat de cilindru de compresie (24) şi duza
principală (16), bolţul de contact de arc (26) şi pistonul fix (20); V2 este restul volumului din interiorul
camerei de stingere. Ca rezultat la mişcărilor unităţii mobile de contact, se declanşează următorul proces:
Volumul V1 scade, urmat de compresia adiabatică a gazului SF6, în timp ce volumul V2 creşte şi
presiunea gazului scade uşor. Contactul principal (9) iese din poziţie fără a se produce arcul electric şi fără
daune şi, pe o perioadă scurtă de timp, contactul de arc (10) preia tot curentul. După aceea, urmează
deschiderea contactului de arc, când arcul electric este creat între lamelele contactului tip lalea şi bolţul de
contact de arc. Capetele arcului se află pe material sintetizat, rezistent la temperaturi înalte, ceea ce reduce
avariile provocate de contact.
După ce bolţul de contact de arc (26) iese din poziţie, începe întinderea arcului. De asemenea, prin
eliberarea deschiderii duzei de arc (18) şi ulterior, a duzei principale (16), din volumul V1 se creează un
flux axial radial şi puternic de gaz SF6, în arcul electric. Astfel, sunt îndeplinite cerințele preliminare
necesare pentru stingere.
În cazul în care trebuie întrerupţi curenţi mici şi arcul este mic, arcul este oprit cu uşurinţă, printr-o
viteză corespunzătoare a unităţii mobile de contact. În timpul întreruperii curenţilor mari şi foarte mari,
componenta camerei este imediat activată pentru a folosi principiul energiei arcului. Și anume, arcul
electric mare eliberează cantităţi semnificative de căldură prin contactul de arc tip lalea (10) şi capătul
special modelat al tijei de racord (23), transferat în volumul V1 prin conducţie, convecţie şi emisie. În
acelaşi timp, în volumul V1, se mai produce încă compresia (datorită faptului că mişcarea încă există) şi
scurgerea prin duze.
Creşterea energiei interne a gazului prin intermediul căldurii, determină creşterea presiunii, care
închide supapa (21) şi volumul V1 este împărţit în volumele V3 şi V4, unde există presiuni P3˃P4.
Volumul V3 are valoare constantă şi V4 scade până când întrerupătorul se opreşte în poziţia finală, când
presiunea P4 este cea mai mare. În ciuda scurgerii constante a gazului prin duze (care poate fi în cantităţi
mai mici la curenţi foarte mari, prin scăderea secţiunii transversale a cozii arcului), presiunea P3 creşte, în
timp ce arcul este mare. Astfel, în prima parte a ciclului de stingere a arcului, gazul de scurge din volumul
V3, în timp ce în volumul V4 se află gaz de rezervă. Când gazul din volumul V3 se termină, presiunea P4
devine mai mare decât presiunea P3 şi supapa (21) se deschide, continuând să curgă gaz până la stingerea
completă a arcului, deşi unitatea mobilă a ajuns în poziţia finală.
În cazul în care fluxul de energie din arc începe în etapa timpurie a deschiderii în volumul V3 şi
dacă energia are valoare mare, presiunea P4 din volumul V4 ar putea deveni indezirabil mai mare şi ar
putea descreşte viteza întrerupătorului. Supapa de siguranţă este destinată prevenirii acest lucru (22) în
partea inferioară a volumului V4.
Cealaltă manifestare a utilizării energiei arcului este că unitatea mobilă acţionează ca motor
propulsor în direcţia deschiderii întrerupătorului (nu în direcţie inversă) şi astfel scade energia necesară de
antrenare.
Din descrierea funcţionării camerei rezultă caracteristicile sale deosebit de importante: în
interiorul camerei există un reglaj foarte eficient şi simplu al modalităţii de operare ca funcţie a
sarcinii.
Figura 3.3.1 –b indică camera de stingere în poziţia finală deschisă.
Figura 3.3.2 indică schema procedurii de funcţionare a întrerupătorului.
După procedura de deschidere, presiunile se egalizează, gazul este filtrat şi întrerupătorul este pregătit
pentru închidere. Pentru cameră, procedura de închidere este mai puţin solicitantă decât procedura de
comutaţie, care foloseşte mai puţină energie. În timpul mişcărilor este necesar să nu existe volume sub
presiune, care să încetinească acţiunea camerei. În cameră, acest tip de problemă este soluţionată cu
secţiuni transversale de dimensiuni adecvate pentru debitul de gaz SF6. Viteza suficientă de mişcare în
4PU 707 18166
timpul închiderii întrerupătorului asigură că pre-lovirea arcului se produce cât mai târziu posibil. Odată cu
deschiderea întrerupătorului arcul este creat între contactele de arc din materiale sintetizate, ceea ce reduce
semnificativ avariile.
3.4 BAZA ÎNTRERUPĂTORULUI

Baza întrerupătorului este un element care conectează într-o singură unitate polul întrerupătorului,
mecanismul de operare MOP3, dulapul de comandă şi coloana de susţinere. Figura 3.4 indică baza,
împreună cu cele mai importante componente. Elementul de susţinere, dulapul de bază (1) este compus
din profiluri „L” 80x80x8 şi 60x60x8, acoperite cu carcase (2). Coloana stâlpului este fixată cu bolţuri (3)
de placa superioară a bazei, în timp ce carcasa ansamblului manivelei cu mânere de acţionare, mâner cu
resort, supape ireversibile şi conducte de gaz SF6, sunt amplasate în spaţiul dulapului bazei. Limitatoare
fixe şi robuste ale întrerupătorului pentru poziţiile de deschidere (6) şi închidere (7), sunt de asemenea
poziţionate în acest spațiu. Mecanismul de operare și dulapul de control prezintă bolțuri (8) atașate pe
partea frontală a bazei (1). Baza întrerupătorului este amplasată pe fundaţie, prin coloana de susţinere (5)
şi este fixată cu bolţuri (4). La baza coloanelor, există două orificii cu diametrul de 14 mm, folosite pentru
legătura la pământ. Coloana de susţinere (5) şi bolţurile (4) nu sunt incluse în livrare.
Neincluse în livrare
4PU 707 18166
5) Coloană de susţinere
Legendă: 6) Limitator de deschidere
1) Partea de susţinere 7) Limitator de închidere
2) Capac 8) Racord cu şurub al dulapului cu baza (4 seturi)
3) Racord superior cu şurub (4 seturi) - Bolţ M20x110 10
- Bolţ M24x65 - Şaibă NL 20
- Piuliţă M24 - Piuliţă M20
- Pin 30x32 - Pin 35x60
- Şaibă NL 24 9) Șaibă A24 (8 buc.)
4) Racord inferior cu şurub (4 seturi)
- Bolţ M20x55
- Şaibă A20
- Bolţ M20
Figura 3.4 Baza întrerupătorului
3.5 ANSAMBLULUI MECANISMULUI DE ACŢIONARE ŞI DULAPULUI DE COMANDĂ

4PU 707 18166
Legendă: 16) Contor impulsuri

1) Dulap de comandă 17) Manivelă
2) Mecanism de acţionare 18) Racord cu şurub: mecanism - dulap
3) Placă cu relee de comandă - Bolţ M20x130
4) Comutator electric - Piuliţă M20
5) Indicator poziţie - Şaibă NL20
6) Supapă - Pin 35x60
7) Încălzitor 19) Racord cu şurub: baza - dulap
8) Cleme paralele - Bolţ M20x110
9) Elemente de ghidaj pentru cabluri - Piuliţă M20
10) Element comandă gaz SF6 - Şaibă NL 20
11) Dispozitiv de monitorizare a densităţii gazului - Pin 35x60
12) Element de protecţie
13) Manometru
14) Conductă intrare
15) Racord umplere
Figura 3.5.1 Mecanismul de operare MOP3 şi ansamblul dulapului de comandă
A doua componentă ca importanţă din partea inferioară a întrerupătorului este reprezentată de ansamblul
mecanismului de acţionare şi dulapului de comandă, compus din mecanismul de acţionare cu resort
acţionat de motor MOP3, cu toate elementele adiacente, dulapul de comandă cu circuitele şi componentele
sale şi baza întrerupătorului.
Baza, mecanismul de acţionare MOP 3 şi dulapul de comandă sunt montate, reglate şi testate în fabrică
şi sunt transferate la locaţia de montaj sub forma unei unităţi individuale.
DETALIUL K – Montarea mecanismului de acŃionare pe baza CB

4PU 707 18166
DETALIUL A–
Montarea mecanismului de pe dulapul de comandă
Figura 3.5.2 Detaliile mecanismului de acţionare şi ansamblului dulapului de comandă
Elementele de bază ale montajului sunt (consultaţi figura 3.5.1):

Dulapul de comandă (1) este proiectat ca spaţiu închis şi încălzit, unde se află toate echipamentele pentru
pornirea, comandarea, siguranţa, manipularea şi ajustarea întrerupătorului.
Mecanismul de acţionare cu resort, acţionat electric, MOP 3 (2) este fixat de baza întrerupătorului cu
bolţuri (18) de placa de susţinere a dulapului şi cu alte bolţuri (19) este fixat de dulap.
Mecanismul de acţionare MOP3 este proiectat astfel încât prin energia mecanică acumulată prin
mecanismul principal şi prin mecanismul auxiliar de comandă, se asigură realizarea ciclurilor de
comutaţie indicate în standardele IEC. Panoul contactorului (3) este instalat în dulap prin două console şi
face parte din sistemul întrerupătorului controlat electric.
Comutatorul auxiliar (4) generează semnalul pentru monitorizarea poziţiei dispozitivului şi semnalele
pentru diversele interblocaje. Comutatorul auxiliar este conectat mecanic direct la mânerul de lucru al
mecanismului de operare. În afară de comutatorul auxiliar, mai există şi indicatorul de poziţie (5), care are
dublu rol: indică poziţia întrerupătorului şi starea de armare a resortului de deschidere. Marcajul „O”
de pe fundalul verde din fereastra de pe uşa frontală, indică faptul că întrerupătorul de circuit este deschis
şi că resortul de deschidere (porneşte întrerupătorul în procedura de deschidere) nu este armat. Marcajul
„I” de pe fundalul roşu indică faptul că întrerupătorul este închis şi resortul de deschidere este armat şi
pregătit pentru deschidere.
Racordul cu cabluri al dulapului este asigurat de un număr suficient de presgarnituri de cablu (9) şi borne
(8). Contorul (16) înregistrează numărul operaţiunilor de lucru executate de către întrerupător şi este de
asemenea amplasat pe uşa frontală. Elementul de încălzire (7) este destinat controlului temperaturii şi
umidităţii relative din dulap.
Sistemul pentru umplerea întrerupătorului cu gaz SF6 este compus din racordul de umplere (15),
elementul de comandă pentru gaz SF6 (10), dispozitivul de monitorizare a densităţii gazului (11),
elementul de protecţie (12), manometrul (13) şi conducta de intrare (14).
4PU 707 18166
Manivela (17) pentru pornirea manuală a mecanismului de acţionare şi a întrerupătorului este de asemenea
instalată în uşa frontală.
Figura 3.5.2 prezintă detalii importante pentru montarea mecanismului de acţionare.
Detaliul „A” indică racordul cu bolţuri (18) pentru fixarea mecanismului de acţionare MOP3 (2) la
dulapul (1). Comanda gazului SF6 este prezentată în detaliul „B”, unde se poate vedea conducta
principală, racordul de umplere (15), supapa (6), manometrul (13) şi cablul de la dispozitivul de
monitorizare a densităţii gazului. Dispozitivul de monitorizare a densităţii gazului, al cărui funcţie este de
reglare a datelor presiunii gazului în funcţie de temperatură (11), este prezentat în detaliul „C”, în timp ce
fixarea comutatorului auxiliar (4) este prezentată în „D”. Racordul cu bolţuri (19) pentru racordarea
dulapului şi bazei este prezentat în detaliul „K”.
Dulapul de comandă este prezentat în figura 3.5.3 şi este proiectat sub forma unui cadru (1) din
profiluri din oţel „L”, cu partea inferioară fixă, cu acoperişul mobil (4) şi cu trei uşi (2), care pot fi blocate
cu lacăte (3). Volumul dulapului este suficient pentru un astfel de aranjament, care prin cele trei uşi şi
acoperişul mobil facilitează accesul la toate elementele şi o bună vizibilitate.
În cazul în care ansamblul funcţionează când vântul bate cu putere, toate uşile pot fi asigurate
mecanic pentru a proteja împotriva închiderii nedorite. În afară de manivela pentru pornirea manuală a
mecanismului de acţionare, pe uşă se mai află un compartiment pentru documentaţia tehnică.
Legendă:
1) cadru
2) uşă
3) lacăte
4) acoperiş mobil
Figura 3.5.3. Dulapul de comandă

4PU 707 18166
3.6. MECANISMUL DE ACŢIONARE CU RESORT, ACŢIONAT DE MOTOR, MOP 3
3.6.1 STRUCTURA DE BAZĂ
Mecanismul de acţionare cu resort, acţionat de motor, are o energie nominală de 3.000 J, suficientă pentru
întrerupătorul de circuit, conform ciclurilor de comutaţie.
Figura 3.6.1.1 a) indică partea stângă (văzută din partea frontală a dulapului) a mecanismului de acţionare
MOP3 şi figura 3.6.1.1 b) indică partea dreaptă, cu unităţile de bază ale mecanismului.
Unităţile sunt combinate în carcasă (1), realizată din tablă din oţel. De fapt, mecanismul este compus din
două grupuri de componente – lanţul cinematic principal şi cel auxiliar. Lanţul cinematic principal (2)
transformă energia electrică în energie mecanică, o acumulează şi, dacă este necesar, o eliberează rapid și
precis în timp şi o transformă în mişcări precise ale mânerului de ieşire al mecanismului (12), menţinând
mecanismul în poziţiile finale stabile.
4PU 707 18166
Legendă pentru ambele figuri 3.6.1.1a şi 3.6.1.1.b 10) Resortul de deschidere

1) Carcasa 11) Placă curbată
2) Lanţul cinematic principal 12) Mâner antrenare
3) Lanţul cinematic auxiliar 13) Amortizor şocuri deschidere
4) Arborele de comandă 14) Limitator
5) Motor electric cu reducţie 15) Detector poziţie intermediară
6) Roţile mecanismului de antrenare 16) Mâner
7) Arborele motor 17) Mâner semnal
8) Resortul de închidere
9) Arborele de ieşire
Figura 3.6.1.1.a. Partea stângă a mecanismului de acţionare MOP3

4PU 707 18166
b.)
Figura 3.6.1.1.b. Partea dreaptă a mecanismului de acţionare MOP3
4PU 707 18166
Lanţul cinematic auxiliar (3) asigură secvenţa logică şi automată a operaţiilor de lucru ale lanţului
cinematic principal, adică, cu alte cuvinte, în controlează. Mecanismele, adică întregul întrerupător este
protejat contra manipulării incorecte şi consecinţelor unor posibile defecţiuni, prin interblocaje electrice,
instalate în lanţul auxiliar.
Sursa de energie a mecanismului de acţionare este motorul electric cu unitate de reducţie (5), amplasat în
partea inferioară a carcasei. Cuplul este transferat de la unitatea de reducţie, prin intermediul perechii de
roţi de antrenare (6) de pe resortul de închidere (8), proiectat ca resort spiralat (spirala lui Archimede).
Partea exterioară a resortului este montată fix prin elementul de blocare de roata cea mare de antrenare şi
cu partea inferioară de arborele motor (7). Roata mare de antrenare glisează de-a lungul arborelui (7).
Deoarece unitatea de reducţie a mecanismului de antrenare are frânare automată, roata mare de antrenare
se poate dori 3600, doar în sensul acelor de ceasornic şi, făcând acest lucru înfăşoară resortul de închidere.
Când resortul este armat, roata mică de antrenare acţionează ca unul dintre cele trei limitatoare ale lanţului
cinematic principal. Partea interioară a resortului armat acţionează cu cuplu de antrenare asupra arborelui.
Arborele de ieşire (9) este conectat cu mecanismul curbat la arborele de antrenare (7) şi prin arbore, preia
mişcarea şi forţa. La capătul arborelui, se află un mâner cu trei spiţe (12), care conectează arborele cu
întrerupătorul, resortul de deschidere (10), amortizorul şocurilor de închidere (11) şi amortizorul şocurilor
de deschidere (13). Figurile 3.6.1.1 a) şi b) prezintă mecanismul de acţionare în poziţia întrerupătorului
deschis, cu resortul de închidere armat.
Resortul de deschidere este proiectat ca resort elicoidal, solicitat la torsiune, care în timpul închiderii
întrerupătorului, preia energia din resortul de închidere, necesară pentru deschidere şi o acumulează până
în momentul deschiderii.
Rolul amortizoarelor de şoc la deschidere şi închidere este de a prelua energia excedentară, ceea ce
permite ajustarea fină a echilibrului de energie a sistemului, asigurând viteza şi funcţionarea optimă a
mecanismului.
Figura 3.6.1.1.b prezintă de asemenea şi senzorul inductiv de proximitate (15), care detectează poziţia
plăcii curbate (11). Poziţia intermediară a mecanismului este detectată dacă placa curbată nu se află în
poziţia corespunzătoare de pornire/finalizare după rotaţie. O astfel de stare a mecanismului este
necorespunzătoare şi întrerupătorul nu poate fi acţionat fără remediere; trebuie să solicitaţi asistenţă de la
KONCAR-EVA. Dacă se află în poziţia corectă, LED-ul se aprinde (figura 3.6.2.5, pagina 33).
Figura 3.6.1.7 indică unitatea de comandă a motorului electric, care porneşte şi opreşte motorul electric.
Figura 3.6.1.8 indică conectorul manivelei pentru armarea manuală a resortului de închidere, în cazul unei
pene de curent la motorul electric.
Figura 3.6.2.1 indică manivela pentru pornirea manuală a bobinei de declanşare, adică a comutaţiei.
Poziţia 13 pentru deschidere şi poziţia 14 pentru închidere.
Pentru a obţine funcţionarea corespunzătoare a mecanismului de acţionare MOP3, în mecanismul auxiliar

sunt instalate următoarele interblocaje:
- interblocajul de închidere, atunci când resortul de închidere nu este complet armat;
- interblocajul pentru funcţionarea motorului electric, în timpul armării manuale a resortului de
închidere.
4PU 707 18166
Figura 3.6.1.7 Unitatea pentru oprirea electromotorului

4PU 707 18166
Figura 3.6.1.8 Unitatea pentru înfăşurarea manuală a resortului de închidere
Interblocajele sunt realizate printr-o combinaţie de mişcări mecanice şi semnale electrice.

4PU 707 18166
Este important de menţionat că interblocajul electric al procedurii de închidere cu resort nearmat,

începe să funcţioneze după ce mecanismul este amplasat în poziţia de start: întrerupătorul se deschide,
resortul de închidere se armează cu motorul electric la capacitate maximă de armare şi motorul se
opreşte automat.
De aici, rezultă un alt avertisment:

În timpul pornirii mecanismului de acţionare, imediat după realizarea pre-armării, resortul de
închidere trebuie imediat armat cu motorul, la capacitate maximă.
Funcţionarea electromotorului în timpul armării manuale este interblocată prin întreruperea alimentării cu
curent electric, poziţionând mânerul pe arbore (figura 3.6.1.8).
Indicatorul (14) prezintă starea de armare a resortului de închidere, de pe partea dreaptă a mecanismului
de operare. Acest lucru se poate observa din figura 3.6.1.9.
4PU 707 18166
Figura 3.6.1.9. Indicatorul de stare al armării resortului de închidere
Notă importantă: indicatorul de tensiune al resortului de închidere nu indică pre-armarea resortului.

Astfel, când indicatorul arată „resort nearmat”, resortul de închidere are încă suficientă energie de pre-
armare. Indicatorul de poziţie al întrerupătorului indică armarea resortului de deschidere (de asemenea
fără pre-armare). Toate celelalte semnale, care corespund stării şi funcţionării întrerupătorului şi
mecanismului de acţionare, sunt prezentate prin senzorii aferenţi în dulapul de comandă.
Doar tehnicienii calificaţi pot executa montajul mecanismului de acţionare MOP3 în fabrică şi acest lucru
se realizează în următoarea ordine:
Verificaţi dacă există daune ale mecanismului de acţionare şi strângeţi-l la baza de montare. Înainte de
acest lucru, instalaţi celelalte unităţi: placa elementului de blocare a închiderii, placa elementului de
blocare a deschiderii, blocajul de închidere, blocajul de deschidere, blocajul de deschidere pe placa de
deschidere, motorul electric cu unitatea de reducţie, resortul de presiune al unităţii bistabile, resortul de
deschide, comutatorul electric cu indicatorul de poziţie şi unitatea amortizorului de şocuri interior.
Este necesară poziţionarea corectă a elementelor în arborele de antrenare în ordinea corespunzătoare şi în
direcţia corespunzătoare şi apoi se va instala arborele în lagărele carcasei, după care se va executa
strângerea uşoară a tuturor elementelor.
Repetaţi procedura cu arborele de ieşire.
În cazul utilizării bolţurilor, conductelor de distanţă şi şaibelor, este necesară instalarea şi strângerea
temporară a plăcii elementului de blocare a închiderii. Astfel, lanţul cinetic este forţat în prima dintre cele
trei mişcări limitate.
4PU 707 18166
Verificaţi dacă placa curbată a mecanismului de antrenare şi mânerul de antrenare, care alcătuiesc
mecanismul curbat, se află în acelaşi plan vertical. Aceeaşi verificare se va realiza şi pentru blocajul de
închidere şi mânerul blocajului de închidere. În cazul în care nu se îndeplineşte această cerinţă, echilibrul
planurilor se va realiza prin montarea şaibelor.
Mecanismul de antrenare şi arborele de ieşire se vor aduce în poziţia radială reciprocă corectă, prin rotaţie,
astfel încât blocajul de închidere să se afle pe mânerul blocajului de închidere şi limitatorul de apropiere
rotativ să se afle în cilindrul de blocare. Mânerul de lucru trebuie să se afle cu capătul superior pe
limitatorul de deschidere şi cu capătul inferior cu roata de antrenare, pe secţiunea de racord cu placa
curbată de antrenare.
Toate bolţurile trebuie strânse etanş, flanşele elastice trebuie puse în funcţiune şi ambii arbori trebuie
fixaţi.
Notă importantă: După strângerea finală a îmbinărilor, verificaţi dacă blocajele de închidere şi
deschidere mişcă cu uşurinţă lagărele, deoarece aceasta este o precondiţie obligatorie pentru
funcţionarea corectă a mecanismului şi, în cazul în care componentele rotative se ating, această
situaţie trebuie imediat remediată!
Instalaţi placa de deschidere cu elementul de blocare, astfel încât mânerul de blocare, cilindrele de blocare
şi limitatorul rotativ al mânerului de antrenare să se afle în poziţia corectă, în acelaşi plan vertical. Prin
această procedură, se limitează şi mai mult mişcarea mecanismului, astfel încât arborele de ieşire poate
doar să oscileze.
Montaţi amortizorul pentru şocurile interioare de închidere.
Montaţi arborele de comandă, pe care se trage mânerul de blocare. După strângerea lagărelor, arborele
trebuie să se rotească cu uşurinţă.
După poziţionarea roţii mari de antrenare cu blocajul pe lagărul de culisare, acordând atenţie poziţiei de
instalare, se va instala resortul de închidere, ţinând cont de faptul că este înfăşurat în sensul acelor de
ceasornic.
După aceea, urmează instalarea motorului electric cu unitatea de reducţie. Prin montarea roţii mici şi a
celei mari de antrenare, care limitează rotaţia arborelui de antrenare doar la sensul acelor de ceasornic,
mecanismul are un al treilea limitator şi un ciclu de mişcare integral determinat. Pentru funcţionarea
corectă a mecanismului este foarte important ca în momentul montării roţii de antrenare, resortul să nu
fie armat şi arborele de antrenare să fie poziţionat pe blocajul de închidere şi mecanismul de blocare.
După resortul de închidere se instalează resortul de deschidere. Resortul de deschidere trebuie de
asemenea dezarmat şi arborele de ieşire trebuie să fie în poziţia necesară deschiderii. După aceea urmează
instalarea celorlalte componente ale mecanismului de comandă, amortizoarelor de şoc, interblocajelor,
micro-comutatoarelor, comutatoarelor electrice şi indicatoarelor. După aceea, mecanismul de operare
MOP3 este pregătit pentru instalarea în dulap.
Poziţia de bază de deschidere a mecanismului de acţionare când: se află în poziţia deschis, resortul de
închidere este dezarmat, resortul de deschidere nu este armat şi amortizoarele de şoc nu sunt reglate.
Funcţionarea manuală şi lucrul cu instrumente în interiorul mecanismului de acţionare se permite
doar când mecanismul de acţionare se află în poziţia de pornire de bază, adică nu este încărcat.
4PU 707 18166
3.6.2 OPERAREA DE BAZĂ A MECANISMULUI DE ACŢIONARE MOP3
Figura 3.6.2.1 prezintă parţial mecanismul de acţionare din partea dreaptă şi figura 3.6.2.2. din partea
stângă. În figuri, mecanismul de acţionare este prezentat în poziţia închis, când resortul de deschidere şi
resortul de închidere sunt armate (consultaţi figura 3.6.2.2.). În această poziţie, în resorturile
mecanismului se acumulează cantitatea maximă de energie. Această energie poate fi utilizată pentru cele
mai solicitante operaţiuni de comutaţie: OCO. Mecanismul de acţionare poate fi adus din poziţia de
pornire de bază în poziţia dată, după cum urmează:
În fabrică, mecanismul de acţionare complet neîncărcat este instalat în dulapul de comandă şi, ulterior pe
întrerupător, împreună cu dulapul. Această instalare este înregistrată în documentaţia anexată şi este
permanentă. Mecanismul de operare este racordat la mânerul resortului adiacent cu coloana stâlpului.
După aceea urmează ajustarea parametrilor mecanismului:
La început, din motive de siguranţă, se reglează armarea prealabilă a resortului de deschidere. Acest lucru
se realizează prin rotirea bolţului de la baza resortului de deschidere, ceea ce determină creşterea lungimii
de instalare cu valoarea necesară. Procedura de decuplare este reversibilă şi urmează după deschiderea
întrerupătorului şi dezarmării resortului de închidere.
Armarea prealabilă a resortului de închidere este dată ca unghi de rotaţie a resortului, înainte de începerea
operării. Ajustarea se face cu limitatorul (14) (consultaţi figura 3.6.1.1). Limitatorul este rotit în sens
invers acelor de ceasornic pentru unghiul de pre-armare, de la axele cilindrului mânerului de lucru. Pre-
armarea se obţine cu ajutorul motorului electric. Pentru a porni motorul electric, este necesar ca micro-
comutatorul inferior (4) prezentat în figura 3.6.2.3 să fie liber şi ca mânerul bistabil (16) din figura 3.6.2.3
să se afle în poziţia corespunzătoare şi ca indicatorul să afişeze „resort nearmat”. Acest lucru se aplică
tuturor situaţiilor în care se află mecanismul de acţionare. Când s-a realizat pre-armarea, limitatorul
(14) in figura 3.6.1.1 transferă unitatea bistabilă în poziţia indicată în figura 3.6.2.4, prin ridicarea
mânerului de lucru. Aceste informaţii nu se aplică în etapa de pregătire pentru pornirea mecanismului de
acţionare deoarece resortul de închidere este pre-armat, nu şi încărcat. De aceea, imediat după pre-
armare, unitatea bistabilă trebuie transferată manual în poziţie, conform figurii 3.6.2.3, şi resortul
trebuie înfăşurat automat cu motorul electric la valoarea energetică completă.
Din acest moment, comanda încărcării resortului de închidere se realizează automat.
4PU 707 18166
Legendă: 9) Element blocare închidere

1) Carcasă 10) Element blocare deschidere
2) Arbore motor 11) Limitator deschidere
3) Arbore ieşire 12) Motor electric cu reductor
4) Placă curbată antrenare 13) Manivelă pentru deschiderea manuală
5) Roată antrenare 14) Manivelă pentru închiderea manuală
6) Mâner deschidere 15) Conector pentru armarea manuală
7) Blocare închidere
8) Blocare deschidere
Figura 3.6.2.1 Mecanismul de acţionare MOP3
Pre-cerinţa de bază pentru acţionarea mecanismului este resortul de închidere neîncărcat.

Procedura este următoarea: dacă este închis, întrerupătorul trebuie să se deschidă. Dacă resortul este
integral încărcat, motorul trebuie oprit şi întrerupătorul trebuie închis şi deschis. Ulterior, doar pre-
armarea rămâne în resort. Pre-armarea sau altă armare reziduală este anulată prin rotaţia inversă a
4PU 707 18166
motorului. Elementul bistabil este amplasat în poziţia de start şi roata este rotită cu atenţie în direcţia
opusă, până când resortul este descărcat la 0.
Figura 3.6.2.2. Partea stângă a mecanismului

4PU 707 18166
Figura 3.6.2.3 Poziţia unităţii bistabile pentru pornirea electromotorului
Figura 3.6.2.4. Poziţia unităţii bistabile când resortul de închidere este încărcat.
4PU 707 18166
Figura 3.6.2.5. Poziţie intermediară senzor inductiv.
Odată cu ajustarea pre-armării resorturilor, sunt ajustaţi şi alţi parametrii din fabrică, cum ar fi intensitatea
de descărcare a amortizorului de şocuri interior şi exterior şi amortizorului de şocuri la deschidere, pentru
a obţine o funcţionare optimă şi viteze adecvate de operare. Când mecanismul este reglat şi deschis,
resortul de închidere este încărcat după comandă. Arborele motor (2), prezentat în figura 3.6.2.1 şi
amplasat pe elementul de blocare de închidere (7) nu se mişcă. Arborele de ieşire (3) nu se mişcă nici el şi
este poziţionat deasupra mânerului de antrenare (6) pe limitatorul de deschidere (11) şi este apăsat de
resortul de închidere, cu forţa de pre-armare. Roata (5) mânerului de antrenare se află în punctul A, în
partea din faţă a contactului cu placa curbată (4).
Comanda de închidere porneşte bobina de închidere, care loveşte mânerul arborelui elementului de
blocare, care decuplează blocajul de închidere (9), care decuplează arborele de acţionare (2), care începe
să se rotească sub influenţa resortului de închidere. Se roteşte un singur ciclu complet, deoarece intră în
contact cu elementul de blocare a închiderii, care între timp revine în poziţia de start, fiind influenţat de
resort.
Energia resortului de închidere este suficient de mare pentru a închide întrerupătorul şi pentru a încărca
resortul de deschidere, folosind mecanismul curbat. Respectiv, prin această rotaţie, placa curbată
acţionează cilindrul (5), deplasându-l din punctul A în punctul B, ceea ce determină rotaţia arborelui de
ieşire, doar pentru a închide întrerupătorul. Resortul de deschidere este încărcat pentru deschiderea
întrerupătorului şi elementul de blocare a deschiderii (10) reţine resortul de deschidere cu blocajul de
deschidere. Arborii se separă în punctul B, devenind independenţi. Amortizorul de şocuri interior preia
restul de energie, rămas în punctul B pe arborele motor. Între timp, rotaţia arborelui motor a pornit
mecanismul de comandă, care comandă încărcarea resortului de închidere. După încărcarea resortului de
închidere, mecanismul revine în poziţia indicată la figura 3.6.2.1. Ordonând deschiderea întrerupătorului,
elementul de blocare a deschiderii (8) eliberează blocajul de deschidere (10), care eliberează mânerul de
deschidere (6), deschizându-se astfel întrerupătorul.
Procedura descrisă este repetată în cicluri.
În condiţii normale, mecanismul de acţionare MOP3 ar trebui să funcţioneze în modul automat, fără
intervenţie manuală. În cazul în care se produc perturbaţii exterioare sau avarii, trebuie mai întâi să
remediaţi problema. După aceea, pornirea şi transferul în modul automat se vor realiza conform procedurii
4PU 707 18166
indicate mai jos. În timpul funcţionării, pot apărea perturbaţii exterioare şi, în acest caz, se va proceda
după cum urmează:
Dacă se produce o pană de curent, comutaţia se va realiza manual (consultaţi poziţiile 13 şi 14 din figura
3.6.2.1). Mânerul verde cu marcajul „O” este folosit pentru deschidere şi mânerul roşu cu marcajul „I”
este folosit pentru închiderea întrerupătorului de circuit.
Notă importantă: în timpul operării normale a mecanismului, manivela pentru închidere manuală este
blocată cu bolţuri pentru prevenirea funcţionării eronate. Închiderea manuală este posibilă doar în
situaţii de urgenţă după eliberarea mânerului (şurubul de blocare al mânerului trebuie slăbit complet),
acest lucru fiind permis doar tehnicienilor instruiţi special. În acest moment întrerupătorul TREBUIE
DESCHIS ŞI RESORTUL DE ÎNCHIDERE TREBUIE ÎNCĂRCAT. Închiderea manuală este
dezactivată de blocajul mecanic dacă întrerupătorul de circuit se află în poziţia închis.
Dacă se produce cedarea motorului, resortul de închidere trebuie încărcat manual complet cu mânerul, aşa
cum s-a descris anterior.
Manipularea necorespunzătoare a mecanismului de acţionare sau unele defecţiuni pot duce la funcţionarea
eronată a acestuia. Aici sunt enumerate câteva posibile defecţiuni şi cauze probabile:
- mecanismul de acţionare începe cu procedura de închidere, fără comandă, în timpul încărcării
resortului de închidere şi rămâne în poziţia intermediară. Cauza: defecţiune sau poziţie incorectă,
elementul de blocare a închiderii nu funcţionează corespunzător.
- Mecanismul de acţionare începe procedura de închidere fără a i se solicita acest lucru, după
încărcarea resortului de închidere şi rămâne în poziţie intermediară. Cauza este aceeaşi ca mai sus.
- După comanda de închidere, mecanismul de acţionare nu porneşte. Cauze posibile: defecţiune a
bobinei de declanşare, resortul de închidere nu este complet încărcat şi interblocajul de siguranţă
este funcţional, mecanismul de acţionare este deja închis şi interblocajul de siguranţă funcţionează,
elementul de blocare este defect, blocajul de închidere este prea strâns sau resortul de închidere
este defect.
- După comandă, mecanismul de acţionare începe închiderea însă nu ajunge la final şi rămâne în
poziţia de mijloc. Cauze posibile: nu există suficientă energie în resortul de închidere pentru a
închide şi pentru a încărca resortul de deschidere; coliziunea elementelor mobile sau descărcarea
prea bruscă a amortizorului de şocuri la închidere.
- Mecanismul de acţionare se închide, însă la puţin timp după aceea se deschide fără comandă şi
vine în poziţia deschis. Cauze posibile: defecţiune a elementului de blocare a deschiderii sau
poziţie incorectă a acestuia.
- După comandă, mecanismul de acţionare nu se deschide. Cauze posibile: defecţiune la bobina de
declanşare, defecţiune la elementul de blocare, blocajul de deschidere este strâns prea mult.
Respectând aceste instrucţiuni de funcţionare, se pot reduce anumite defecţiuni. Doar personalul
instruit special de către producător poate repara posibilele defecţiuni, astfel că pentru orice reparații
contactați centrul de service KONČAR – EVA.
3.6.3 AVERTISMENTE LEGATE DE SIGURANŢĂ

Pentru ca personalul să fie în siguranţă în timpul lucrului la mecanismul de acţionare MOP3 şi pentru
funcţionarea în siguranţă a acestuia din urmă, este necesar să respectaţi integral avertismentele şi
instrucţiunile de utilizare, indicate deja în textul anterior şi prezentate aici pe scurt:
Atât timp cât resorturile de închidere şi deschidere nu sunt integral descărcate, se interzice cu stricteţe
lucrul manual şi lucrul cu instrumente în compartimentul mecanismului de operare.
4PU 707 18166
Indicatorul de încărcare a resorturilor de închidere şi deschidere nu indică pre-armarea arcurilor!
În timpul primei proceduri şi a celor următoare ale mecanismului de acţionare MOP3, după ce resortul
de închidere este încărcat în etapa de pre-armare, acesta trebuie IMEDIAT încărcat cu tensiunea
completă de lucru, pentru funcţionarea automată.
Comutarea mecanismului de acţionare fără întrerupătorul de circuit ca sarcină, nu este recomandată.
Mecanismele de acţionare trebuie să funcţioneze întotdeauna în modul automat (cu excepţia cazului în
care există o defecţiune de operare).
Poziţia intermediară a mecanismului de acţionare este indicată de dioda LED din partea superioară a
senzorului inductiv de proximitate şi de semnalul de detectare intermediar. LED-ul se va stinge dacă
mecanismul de acţionare nu se află în poziţia deschis sau închis.
Doar tehnicienii special instruiţi vor executa lucrări de instalare şi reparaţie la mecanismul de
acţionare MOP3.
4. INSTALAREA ÎNTRERUPĂTORULUI
4.1. AMBALAREA ŞI TRANSPORTUL

Înainte de livrare, întrerupătorul este reglat şi testat în fabrică, conform standardului IEC 62271-100.
Acesta este dezmembrat în unităţi de instalare (transport) finisate, care reduc astfel semnificativ durata
instalării la locaţie.
Informaţiile referitoare la ambalare şi transport sun prezentate la capitolul 2.14, de la pagina 11.
Aşa cum se poate observa din aceste informaţii, întrerupătorul are două unităţi de instalare; coloana de
stâlp şi partea inferioară. Coloana de stâlp are material de umplere în cameră şi este vidată şi umplută cu
gaz SF6 cu suprapresiune de 0,5 bari. Partea inferioară este închisă cu uşile sigilate şi carcasele de
transport. În interiorul părţii inferioare se află săculeţi cu material desicant, care absorb umiditatea din aer
în interiorul dulapului, în timpul transportului şi depozitării.
4.2 VERIFICAREA LA SOSIRE

La sosirea întrerupătorului, toate unităţile transportate vor fi verificate conform documentelor de transport.
Dacă sunt identificate daune şi cauze posibile, acestea vor fi înregistrate, întocmind un proces verbal. În
cazul daunelor apărute în timpul transportului, se va contacta societatea de transport şi se vor efectua
procese verbale.
Procesele verbale sunt necesare în cazul în care există plângeri pentru daune compensatorii.
4.3 DEPOZITAREA
În cazul în care intervalul de timp dintre sosirea întrerupătorului la locaţie şi montarea efectivă, depăşeşte
o lună, este necesar să depozitaţi unităţile transportate într-un loc acoperit, uscat şi ventilat. Cutiile vor fi
poziţionate deasupra solului, pe traverse din lemn. Depozitarea se poate face de asemenea în aer liber, însă
cutiile vor fi acoperite cu carcase rezistente la apă.
În cazul în care întrerupătoarele sunt depozitate pe o perioadă mai mare de trei luni sau, în cazul în care
umiditatea relativă este mai mare de 80%, este necesară conectarea elementelor de încălzire (bornele
4PU 707 18166
prevăzute pentru surse exterioare de curent electric). După o depozitare de un an, este necesară înnoirea
stratului exterior de protecţie cu Tectyl 506.
4.4. MANIPULAREA ÎNTRERUPĂTORULUI LA LOCAŢIE

Întrerupătorul este proiectat şi construit astfel încât majoritatea lucrărilor de instalare sunt executate din
fabrică, conform documentaţiei de construire, folosind macarale industriale şi echipamente și unelte
necesare standard şi speciale.
Pentru instalarea finală la locaţie, este de asemenea necesar să aveţi o macara cu frânghii corespunzătoare
şi chingi pentru ridicarea greutăţii şi instrumente standard pentru instalare. În timpul descărcării unităţilor
transportate, este necesar să respectaţi recomandările din informaţiile de transport (2.14 de la pagina 11).
Fiecare unitate de instalare, în timpul instalării finale, va fi ridicată după cum urmează: partea inferioară,
folosind dispozitivul de ridicare furnizat şi coloana de stâlp este ridicată cu două bolţuri M16, înşurubate
temporar diametral, în loc de două bolţuri existente M16X55, în partea superioară a flanşei camerei de
stingere.
Această manieră de ridicare a coloanei stâlpului este permisă doar când suprapresiunea gazului SF6
nu este mai mare de 0,5 bari. După ridicarea coloanei stâlpului pe partea inferioară a întrerupătorului de
circuit, bolţurile cu urechi sunt îndepărtate şi bolţurile M16x55 sunt remontate în poziţia lor iniţială.
Dimensiunile materialului de racordare şi inelelor de etanşare pentru instalarea unităţilor de instalare din
fabrică şi dimensiunile şi cantitatea materialului de racordare pentru instalarea finală pe şantier, sunt
prezentate la capitolele 3.1- 3.6 de la paginile 16-24, ca parte din descrierea întrerupătorului de circuit. 2
sau 3 piese de schimb pentru fiecare tip, sunt de asemenea incluse în cantitatea necesară de materiale de
racord.
Pentru instalarea întrerupătorului se pot folosi doar bolţurile furnizate, lubrifiate cu Molykote Longterm 1.
Strângerea bolţurilor se va realiza cu cheia de torsiune, conform valorilor indicate în tabel:
Dimensiunile şuruburilor Cuplul de strângere
M8 20 Nm
M10 40 Nm
M12 70 Nm
M16 170 Nm
M20 330 Nm
M24 570 Nm
Elementele de siguranţă, folosite în timpul transportului şi garniturile de etanşare demontate, trebuie

înlocuite cu unele noi, după finalizarea instalării.
4PU 707 18166
4.5. TRATAREA SUPRAFEŢELOR DE ETANŞARE

Legendă:
............. 1) Lubrifiere cu Tectyl 506
-----------3) Lubrifiere cu Antoksinom 32 sau Rustilo 181 sau Tecto 7/2
2) Lubrifierea garniturii inelare cu Vaselină 8420 sau Vaselină 8422
Figura 4.5.1. Tratarea suprafeţelor de etanşare
În fabrică, în timpul montării unităţilor de instalare şi la locaţie în caz de revizuire sau reparaţie (în timpul
primei instalări, toate suprafeţele de etanşare sunt deja îmbinate din fabrică), suprafeţele de etanşare de pe
flanşele aflate pe izolatoarele din porţelan, trebuie tratate cu foarte mare atenţie. Cea mai mică avariere a
suprafeţelor de etanşare, poate cauza scurgeri de gaz. Înainte de instalare, suprafeţele de etanşare trebuie
curăţate cu o cârpă şi un agent de curăţare recomandat şi apoi, trebuie lubrifiate conform figurii 4.5.1.
Agenţii de curăţare recomandaţi sunt: tricloretan C2H3C12, percloretilenă C C12: C C12 şi tricloretilenă
CC12: CHC1.
Avertizare: nu folosiţi aceşti agenţi de curăţire pentru a curăţa garniturile inelare.
4.6 INSTALAREA FILTRELOR

După testarea de rutină şi imediat înainte de vidare şi pre-umplere cu gaz SF6, inserarea filtrelor este
ultima operaţiune efectuată în fabrică la coloana stâlpului întrerupătorului. În cazul deschiderii camerei la
locaţie, inserarea filtrelor este de asemenea imediat executată înainte de vidare.
Filtrul nu trebuie expus la o atmosferă umedă timp de peste 15 minute.
Acesta este livrat în cutii închise ermetic. Imediat după deschidere, cutia trebuie cântărită. Dacă greutatea
deviază cu 1% de la cea specificată, filtrele nu vor fi utilizate.
Instalarea filtrelor este prezentată în figura 3.3.1 de la pagina 16. Mai întâi, deşurubaţi bolţurile (11),
îndepărtaţi carcasa (4) şi scoateţi filtrul (5). Filtrul din sacul de pânză este poziţionat în carcasă şi apoi
carcasa se închide şi se remontează în cameră.
4.7 MONTAREA COLOANELOR DE STÂLP

Coloana de stâlp (consultaţi figura 3.2 de la pagina 14) este instalată, ajustată, testată şi umplută cu gaz
din fabrică, și ajunge în locație ca o unitate de instalare finită.
4PU 707 18166
Figura 4.6.1 Limitatoarele pentru ajustarea benzii de rulare a întrerupătorului – poziţia deschis
Procedura de instalare: mai întâi se realizează pre-instalarea următoarelor componente (figura 3.2) –
camera de stingere (2) şi ansamblul cutiei manivelei, compus din carcasă (10), arbore (11), lagăr (12),
mânerul exterior (13) şi cel interior (14). Ansamblul cutiei manivelei este fixat la baza întrerupătorului de
circuit, mânerul este conectat la tija de acţionare (7), izolatorul de susţinere este coborât şi fixat de
ansamblul cutiei manivelei cu şuruburi (9) şi prin inserarea garniturii de etanşare (17), prezentate în
detaliul B. Urmează procedura importantă, adică reglarea cursei tubului de contact. Folosind dispozitivul
cu numărul 3AG 707 17738 (consultaţi detaliul A, figura 3.2, de la pagina 14), tija de acţionare (7) este
adusă în poziţia indicată, care corespunde întrerupătorului deschis.
După aceea, limitatorul de deschidere este fixat (pe dreapta în figura 4.6.1), tija de acţionare este retrasă
din izolator pe lungimea cursei tubului de contact şi se fixează limitatorul de închidere. Camera de
stingere (2) este coborâtă, tija de acţionare şi tija de conectare sunt fixate cu un bolţ (15) şi şaiba de
siguranţă (18) (detaliul E de la pagina 14). Pe aceeaşi pagină, în detaliul C, se poate observa finalizarea
instalării, care constă în fixarea garniturii de etanşare pe izolator şi strângerea bolţurilor (8).
4.8 MONTAREA BAZEI ÎNTRERUPĂTORULUI DE CIRCUIT

Partea inferioară a întrerupătorului este de asemenea instalată, ajustată şi testată din fabrică, ca unitate
independentă de instalare şi transport. Mai întâi, sunt pre-instalate unităţile, acestea fiind mecanismul de
acţionare MOP3, dulapul de comandă şi baza întrerupătorului de circuit. Urmează conectarea dulapului cu
baza (consultaţi figura 3.4 de la pagina 22, apoi 3.5.1 şi 3.5.2 de la paginile 23 şi 24), cu bolţurile (19) în
detaliul K, figura 3.5.2 şi apoi conectarea mecanismului de acţionare MOP 3 cu dulapul, folosind bolţurile
(18), prezentată în detaliul A din figura 3.5.2.
4.9 UMPLEREA ÎNTRERUPĂTORULUI CU GAZ SF6

Există două metode de a umple întrerupătorul de circuit cu gaz SF6: direct de la cilindru şi de la unitatea
de mentenanţă. Coloana stâlpului întrerupătorului este vidată şi pre-umplută cu gaz la o suprapresiune de
0,5 bari şi după instalarea finală la locaţie, umplerea finală se realizează la o presiune nominală de 6,0 bari
4PU 707 18166
la 200C. În cazul în care trebuie să deschideţi întrerupătorul de circuit din orice motiv, aveţi grijă ca,
înainte de reumplerea cu gaz SF6, să se realizeze vidarea până la presiunea absolută p˂1 mbari.
4.9.1. UMPLEREA CB DIRECT DIN CILINDRUL DE GAZ

Racordul pentru umplerea întrerupătorului este poziţionat în partea din faţă dreapta a dulapului de
comandă (poziţia 15) din figura 3.5.1 de la pagina 19 şi detaliul B din figura 3.5.2 de la pagina 20). Figura
4.9.1 indică ansamblul pentru umplerea cu gaz SF6 cu componentele de bază: supapa de siguranţă (3),
ventilul (4), racordul cilindrului (6), supapa reductoare (10), furtunurile (8,9), manometrul de control (7) şi
racordul la întrerupătorul de circuit (11).
Pentru a umple gazul din cilindru este necesară racordarea conectorului (11) la racordul de umplere de pe
dulapul de comandă al întrerupătorului. Deschideţi supapa (4) şi deschideţi uşor supapa reductoare de pe
cilindrul de gaz, pentru a împiedica îngheţul.
Întrerupeţi alimentarea întrerupătorului cu gaz, dacă se atinge suprapresiunea conform curbei de umplere
(figura 4.9.2). După aceea, executaţi ciclurile de comutaţie pentru testarea închiderii şi deschiderii.
4.9.2 UMPLEREA CB FOLOSIND UNITATEA DE MENTENANŢĂ

Procedura de umplere poate fi de asemenea executată folosind unitatea de mentenanţă SF6. Umplerea se
realizează prin conectarea furtunului unităţii de mentenanţă la supapă (4) în locul conectorului cilindrului
(6) (Figura 4.9.1.).
4PU 707 18166
ÎNTRERUPĂTOR
RACORD DE
UMPLERE
Legendă: 8) Furtun
1) Clemă 9) Furtun
2) Clemă T 10) Supapă reductoare
3) Supapă de siguranţă 11) Racord la întrerupător
4) Ventil 12) Inel de sudură
5) Adaptor 13) Racord la dispozitivul de vidare/umplere
6) Piuliţă 14) Adaptor
7) Manometru comandă
Figura 4.9.1. Vedere de ansamblu asupra umplerii CB din cilindrul de gaz

4PU 707 18166
Legendă:
a) presiunea de umplere a gazului SF6
b) Semnal „pierderea SF6”
c) „Blocare generală – SF6”
Figura 4.9.2 – Curba, care indică umplerea cu gaz SF6 şi valorile operaţionale ale dispozitivului de
monitorizare a densităţii.
4PU 707 18166
4.10 MONTAREA NOULUI CB LA LOCAŢIE

DETALIUL A
Ansamblul carcasei manivelei pentru racordul
dulapului de comandă (conducta SF6).
Partea conductei către

ansamblul cutiei manivelei
Partea conductei către

dulapul de comandă
DETALIUL C
DETALIUL B
PoziŃia exactă a limitatoarelor este definită cu

poziŃiile finale ale camerei de stingere, după
instalarea coloanei stâlpului.
Figura 4.10.1 Montarea finală a întrerupătorului pe şantier

Legendă: 11) Bolţ
1) Cameră 12) Şaibă
2) Izolator susţinere 13) Limitator închidere
3) Ansamblu cutie manivelă 14) Limitator deschidere
4) Bază 15) Piuliţă M24 4 buc
5) Dulap de comandă 16) Pin elastic 30x32 4 buc
6) Coloană 17) Bolţ M24x65 4 buc
7) Mâner cuplaj 18) Dulap conductă SF6 – ansamblu cutie manivelă
8) Bolţ 19) Garnitură etanşare
9) Dispozitiv de siguranţă
4PU 707 18166
10) Şaibă NL24 4 buc.
Figura 4.10.2 Racordarea mecanismului de acţionare MOP3 cu întrerupătorul de circuit
Notă: Fabrica nu livrează coloană de susţinere în poziţia (6) din figura 4.10.1 şi materialul de racord
pentru cuplarea întrerupătorului la coloană.
Montarea final a noului întrerupător de la locaţie include fixarea părţii inferioare a întrerupătorului (baza)
de coloană şi fixarea coloanei de stâlp de bază cu elementele de fixare (10, 15, 16 şi 17). Este necesară
cuplarea mecanismului de acţionare MOP 3 cu elementul de fixare (7), cu mânerul exterior al carcasei
manivelei, conform detaliului B din figura 4.10.1 şi figura 4.10.2 şi în final conectarea elementului de
comandă al gazului SF6 cu carcasa ansamblului cutiei manivelei la stâlpul de coloană, cu elementul de
fixare (19), prezentat în detaliul A al figurii 4.10.1. Astfel, montarea întrerupătorului de circuit este
finalizată. Apoi, urmează umplerea cu gaz SF6 a întrerupătorului de circuit, la presiunea nominală şi
încărcarea resorturilor de acţionare ale mecanismului.
4.11 TESTUL ANTI-SCURGERE

După finalizarea montării, este necesară executarea testului anti-scurgere pentru toate îmbinările etanşate
de pe întrerupătorul de circuit. Acest lucru se poate realiza cu detectorul de gaz SF6, care înregistrează
chiar şi concentraţiile foarte mici de gaz. În cazul în care nu există dispozitive de detectare a gazului,
4PU 707 18166
testarea se va realiza acoperind îmbinările de etanşare cu săpun. Această procedură trebuie repetată în
fiecare zi, timp de câteva săptămâni, datorită fiabilităţii rezultatelor.
Dacă apar scurgeri pe unele racorduri sau pe etanşare, acestea trebuie reparate şi garniturile trebuie
înlocuite.
4.12 RACORDAREA CABLURILOR

Cablurile auxiliare ale canalelor sunt inserate în manşoane de cablu, poziţionate pe partea inferioară a
dulapului de comandă, racordate la terminale conform diagramei de cablare a întrerupătorului de circuit.
Cablul de legătură la pământ este conectat la bara colectoare de legătură la pământ, care de asemenea se
poate găsi în dulap.
4.13 RACORDAREA CONDUCTORILOR DE ÎNALTĂ TENSIUNE

Înainte de racordarea conductorilor de înaltă tensiune la plăcile bornelor întrerupătorului, suprafeţele de
contact vor fi periate temeinic cu o perie din oţel, până încep să lucească şi se observă o uşoară duritate a
suprafeţei.
Ulterior, suprafeţele trebuie curăţate cu o cârpă moale şi lubrifiate uşor cu lubrifiant fără acid, de exemplu
Shell Vaseline 8420. La racordarea conductorilor din cupru, intrările Cu-Al trebuie amplasate între
aluminiu şi cupru.
Toate racordurile vor fi bine strânse şi înainte de a începe funcţionarea, acestea vor mai fi strânse încă
odată.
Dimensiunile plăcii de racord, precum şi forţa de tragere necesară admisă pentru aceasta sunt indicate în
schema dimensională a întrerupătorului de circuit.
4.14 PRE-ARMAREA RESORTULUI DE ÎNCHIDERE

Pre-armarea resortului de închidere este reglată din fabrică, conform descrierii de la capitolul 3.6.2 de la
pagina 44. Cu resortul de închidere care este instalat la locaţie complet neîncărcat, descărcarea nu
influenţează valoarea de pre-armare.
Din acest motiv, la locaţie, resortul de închidere trebuie încărcat la valoarea de pre-armare, conform
indicaţiilor anterioare, şi imediat după aceea trebuie încărcat cu energie, la capacitate maximă.
5. PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE
5.1 MĂSURAREA CONŢINUTULUI DE UMIDITATE AL GAZULUI SF6

Înainte de punerea în funcţiune este necesară controlarea umidităţii din gazul SF6, folosind dispozitivul de
măsurare a punctului de rouă. Temperaturile maxime admise, presiunea nominală de antrenare care
corespunde conţinutului admis de umiditate sunt incluse mai jos:
PUNCT DE ROUĂ
Valoarea critică a limitei umidităţii -50C
Umiditatea maximă admisă în timpul punerii în funcţiune -70C
Umiditatea în timpul punerii în funcţiune -150C
4PU 707 18166
În cazul în care punctul de rouă se află sub -150C, gazul este bun şi pentru temperaturi între -150C şi -70C,
după trei luni este necesară repetarea măsurătorilor de umiditate şi dacă valorile nu scad, materialul de
filtrare trebuie înlocuit.
5.2 VERIFICAREA COMUTATORULUI B4 DE MONITORIZARE A DENSITĂŢII

Comutatorul de monitorizare a densităţii gazului reacţionează la modificarea presiunii şi temperaturii,
deoarece măsoară ambii parametrii. Dispozitivul este controlat cu un manometru de comandă cu clasa de
măsurare de 1%. Presiunea scade prin eliberarea gazului până când se aprinde indicatorul „pierdere de gaz
SF6”. Presiunea este măsurată şi verificată în camera de comandă. Presiunea gazului este scăzută şi mai
mult şi când apare semnalul „Interblocare generală SF6”, presiunea este din nou măsurată şi înregistrată şi
în acelaşi timp, se verifică semnalul din camera de comandă.
Ulterior, presiunea creşte la valoarea nominală şi valoarea sa este măsurată şi înregistrată în momentul în
care se opresc interblocajele. Rezultatele trebuie să corespundă diagramei din figura 4.9.2 de la pagina 41.
Sunt posibile deviaţii minore de la valorile teoretice, datorită erorilor de măsurare, însă diferenţa dintre
presiune şi semnalul „Pierdere gaz SF6” trebuie să fie mai mare de 0,3 bari şi, între două semnale, trebuie
să depăşească 0,15 bari. Dacă nu este îndeplinită prima condiţie, ci doar cea de-a doua, presiunea de
umplere trebuie majorată. Dacă nu este îndeplinită cea de-a doua condiţie, este necesară înlocuirea
comutatorului de monitorizare a densităţii.
Controlul comutatorului de monitorizare a densităţii se poate realiza şi folosind cilindrul şi manometrul de
precizie, cu excepţia utilizării dispozitivului de întreţinere.
5.3 VERIFICAREA MOTORULUI ELECTRIC

Motorul electric este verificat după ce mecanismul de acţionare este pregătit de pornire, ceea ce înseamnă
că este deschis şi resortul de închidere este automat încărcat. Motorul funcţionează corespunzător, dacă
porneşte imediat după închiderea întrerupătorului şi fără scântei semnificative pe contact, rulează timp de
20 de secunde, înfăşoară resortul şi apoi se opreşte. Această operaţiune trebuie repetată de trei ori. Între
timp, motorul nu trebuie încălzit excesiv. Măsuraţi curentul motorului, care trebuie să fie semnificativ mai
mare decât valoarea specificată.
5.4 VERIFICAREA INTERBLOCAJUL ÎNCHIDERII CU RESORTUL DEZARMAT

În timpul încărcării automate a resortului de închidere, opriţi alimentarea cu curent la motor şi ordonaţi
procedura de închidere. Întrerupătorul ar trebui să nu intre în procedura de închidere. Prin refacerea
alimentării cu curent electric la motor, înfăşuraţi resortul la valoarea nominală.
5.5. VERIFICAREA INTERBLOCAJULUI ÎNCHIDERII CB-ULUI DEJA ÎNCHIS

Întrerupătorul ar trebui să fie închis şi resortul de închidere neîncărcat. Se va emite comanda pentru ciclul
de închidere, de la distanţă sau manual. Mecanismul nu ar trebui să se mişte.
5.6 VERIFICAREA BLOCĂRII MOTORULUI ELECTRIC LA INSERAREA MANIVELEI

Trebuie să întrerupeţi alimentarea cu curent electric la motor şi să simulaţi poziţionarea manuală a
manivelei în conector. După recuplarea alimentării cu energie electrică, motorul nu ar trebui să se mişte.
5.7 VERIFICAREA DISPOZITIVULUI DE DECLANŞARE

Verificarea include declanşarea manuală şi de la distanţă. Dispozitivul de declanşare trebuie să
funcţioneze corespunzător în timpul tuturor ciclurilor specificate de comutaţie cu tensiune de comandă
4PU 707 18166
minimă, nominală şi maximă. De asemenea, este necesară închiderea şi deschiderea manuală a

întrerupătorului, de trei ori.
5.8 VERIFICAREA ELEMENTELOR DE ÎNCĂLZIRE

Elementele de încălzire sunt verificate prin măsurarea consumului de energie electrică al acestora.
6. FUNCŢIONAREA ÎNTRERUPĂTORULUI
6.1 PRESIUNEA GAZULUI SF6

Unul dintre cei mai importanţi factori ai calităţii şi operării îndelungate a întrerupătorului de circuit este
starea şi cantitatea gazului SF6, aflat în întrerupător. Gazul trebuie să fie pur şi cu umiditatea controlată.
Umiditatea gazului este păstrată în limitele permise, controlând periodic punctul de rouă şi înlocuind
materialul filtrului.
Cantitatea de gaz şi temperatura sunt controlate de manometrul instalat şi de sistemul de monitorizare a
densităţii. Dacă se produc scurgeri, presiunea scade, ceea ce declanşează sistemul de monitorizare a
densităţii, care emite semnalul de avertizare „pierdere de SF6”.
Dacă acest semnal s-a declanşat, gazul trebuie completat. Dacă presiunea gazului continuă să scadă,
trebuie identificat punctul de scurgere şi garnitura de etanşare va fi reparată. Simultan, trebuie contactată
cea mai apropiată reprezentanţă Koncar.
Dacă scurgerile de gaz sunt semnificative şi presiunea scade sub valorile indicate în specificaţiile tehnice,
care reprezintă limita inferioară de stingere a arcului electric, dispozitivul de monitorizare a densităţii
emite semnalul „Interblocaj general” şi întrerupătorul de circuit este blocat, până când se execută
reparaţiile.
6.2 MECANISMUL ACŢIONAT CU RESORT

Al doilea factor important pentru funcţionarea fiabilă a întrerupătorului de circuit este mecanismul de
acţionare. Aşa cum am menţionat anterior mecanismul de acţionare va funcţiona întotdeauna în modul
automat, deoarece doar în acest caz sunt activate interblocajele de siguranţă.
Fiabilitatea acţionării este asigurată de interblocajele de siguranţă, pentru protecţia împotriva închiderii,
care pot determina apariţia unor defecţiuni mai mari.
În timpul funcţionării, mecanismul de acţionare trebuie verificat vizual, iar resortul de închidere şi lagărele
trebuie lubrifiate cu LIS-MOS 2.
Starea resorturilor de deschidere şi închidere trebuie verificată la intervale mai lungi de timp, măsurând
viteza ciclurilor de închidere şi deschidere ale întrerupătorului. Dacă măsurătorile indică că vitezele diferă
de cele specificate, este necesară repetarea ajustării mecanismului. Această operaţiune, precum şi
intervenţiile în caz de defecţiuni majore în elementele cinematice ale mecanismului, ar trebui executate de
experţi autorizaţi ai companiei Koncar.
Dacă umiditatea relativă a aerului este mai mare şi temperatura aerului este sub 50C, trebuie pornit
elementul de încălzire din dulapul de comandă.
4PU 707 18166
7. MENTENANŢA
7.1. INTRODUCERE
Deşi întrerupătorul nu necesită întreţinere specială, se recomandă acordarea unei atenţii deosebite
întreţinerii componentelor supuse uzurii şi îmbătrânirii. De asemenea, este necesar să verificaţi starea
protecţiei de suprafaţă şi poluării izolatorului.
Valorile de bază, care influenţează semnificativ starea întrerupătorului, sunt:
- numărul de comutaţii pe scurtcircuit
- producerea comutaţiei
- Timpul total de funcţionare.
Lucrările de mentenanţă şi inspecţie trebuie executate conform programului de inspecţie. Intervalele de

inspecţie indicate au doar scop orientativ şi trebuie ajustate în funcţie de condiţiile reale de funcţionare.
Lucrările de control şi inspectare sunt împărţite în trei grupuri:
1) Control de rutină odată la cinci ani

1.1) Toate lucrările sunt executate la potenţialul de legătură la pământ
2) Inspecţii minore
2.1) La fiecare 2000 de cicluri de comutaţie, sau 10 ani
2.2) Cel mai târziu după 3000 de cicluri de comutaţie, dacă întrerupătorul comută de mai mult de 1000 de
ori pe an.
3) Inspecţii majore
3.1) După 4000 de cicluri de comutaţie sau 20 de ani
3.2) Cel mai târziu după 6000 de cicluri de comutaţie, dacă întrerupătorul comută de mai mult de 1000 de
ori pe an.
7.2 DURATA DE VIAŢĂ A CONTACTELOR

Durata de viaţă a contactelor în condiţii normale de funcţionare, corespunde duratei de viaţă a
întrerupătorului. În cazuri speciale, când numărul de comutații de scurt circuit este mai mare decât valorile
din schemă (figura 7.2.1) sau după 3000 cicluri de comutație a curentului nominal, se impune verificare
sistemului de contact, conform programului de inspecție (vezi capitolul 7.5.).
4PU 707 18166
Legendă:
I Curent întrerupt
n Număr de cicluri de comutaţie
Figura 7.2.1 Tensionarea permisă a contactelor față de curentul de comutație
7.3 AVERTISMENTE LEGATE DE SIGURANŢĂ

Înainte de a începe verificarea întrerupătorului, trebuie asigurate următoarele măsuri de siguranţă:
1) Decuplaţi întrerupătorul de la alimentarea cu tensiune
2) Legătura la pământ şi scurtcircuitarea întrerupătorului trebuie executate conform regulamentelor
aplicabile.
3) Decuplaţi tensiunea auxiliară, decuplând comutatorul aferent
4) Scurgeţi gazul SF6 în dispozitivul de mentenanţă
5) Descărcaşi integral resorturile de închidere şi deschidere
6) Lucraţi conform regulamentelor aplicabile legate de siguranţă
7) Luaţi în considerare că reziduurile rezultate din descompunerea gazului SF6 (praful din camera
utilizată) este otrăvitor şi că este necesar să purtaţi mască şi mănuşi de protecţie dacă deschideţi
camera).
4PU 707 18166
8) Ţineţi cont de toate avertismentele incluse în instrucţiunile de funcţionare.
7.4 INSTRUCŢIUNI GENERALE

În timpul instalării întrerupătorului, părţile deschise ale întrerupătorului trebuie acoperite, pentru a le
proteja de poluare.
Imediat după deschidere, praful din întrerupător şi componentele sale trebuie îndepărtat cu atenţie cu un
aspirator sau o cârpă, fără a ridica nori de praf.
În timpul verificării, toate îmbinările demontate şi toate elementele de etanşare trebuie dotate cu garnituri
noi de etanşare, acolo unde planul prevedere acest lucru.
Toate şaibele tip pană, şaibele NL, penele de siguranţă, tabla pentru fixarea bolţurilor şi pinii elastici
trebuie înlocuite cu altele noi în îmbinările demontate.
În timpul lucrărilor se va acorda atenţie specială tuturor suprafeţelor etanşate, pentru a evita deteriorarea.
7.5 PROGRAMUL DE INSPECŢIE

Verificare Revizie Revizie Lucrări de inspecţie şi mentenanţă
vizuală minoră majoră
Verificare vizuală generală, înregistrarea numărului de cicluri de comutaŃie
Verificarea elementelor de încălzire
Verificarea tuturor bolŃurilor legate la pământ pe terminalul de legătură la pământ.
Măsurarea nivelului umidităŃii relative în gazul SF6
Verificarea uzurii contactului
Scurgerea gazului SF6.
Deschiderea tuturor camerelor de stingere
Verificarea vizuală a contactelor
Verificarea şi curăŃirea tijelor de acŃionare
Verificarea mânerelor ansamblului cutiei manivelei
Reasamblarea camerelor de stingere
Schimbarea materialului de filtrare
Verificarea şi strângerea bolŃurilor.
Umplerea întrerupătorului de circuit cu gaz SF6.
Verificarea valorilor operaŃionale ale dispozitivului de monitorizare a tensiunii şi releelor
de presiune
Verificarea etanşeităŃii gazului SF6
Verificarea stării protecŃiei suprafeŃelor şi lubrifierea mecanismului de acŃionare
Verificarea funcŃionalităŃii întrerupătorului de circuit
Măsurarea rezistenŃei contactelor principale
Verificarea şi strângerea tuturor contactelor din blocurile de borne
Verificarea vopselei de pe dispozitiv şi remedierea avariilor.

Manual Intreruptor 7E1-245 KV Koncar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Intreruptor 7E1-245 KV Koncar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4PU 707 18166

CELULĂ DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ Pagina 1/53

ÎNTRERUPĂTOR IN SF6, 7E1 – I 245 kV

Ediţia 4, noiembrie 2011.

4.10 MONTAREA NOULUI CB LA LOCAŢIE .................................................................................... 46

1.2 AVERTISMENTE IMPORTANTE

Orice operare neautorizată a întrerupătorului de circuit şi a mecanismului cu resort acţionat de motor,

2.1. CAPACITATEA DE IZOLARE

2.2. DATE ELECTRICE

2.3 INTERVAL DE TEMPERATURĂ

2.4 TIMPII DE OPERARE

2.5 GAS SF6, MEDIU DE STINGERE A ARCULUI ELECTRIC

2.6. CAMERA DE STINGERE

2.7 MECANISM DE ACŢIONARE CU RESORT, ACŢIONAT ELECTRIC

2.8. TIMPUL DE ARMARE A RESORTULUI DE ÎNCHIDERE ŞI DESCHIDERE

2.9. MOTOR ELECTRIC

2.10 SISTEMELE DE ÎNCĂLZIRE

2.11 BOBINE DE INCHIDERE SI DESCHIDERE

Tensiune nominală 110V c.c. 220V c.c.

2.12 COMUTATOR ELECTRIC

2.13 TIMPII DE OPERARE

2.13.3 CICLU ÎNCHIDERE-DESCHIDERE (CICLU CO)

2.13.4 CICLU RAPID DE ÎNCHIDERE (CICLU OCO)

2.14 INFORMAŢII LEGATE DE TRANSPORT

Dimensiunile şi greutatea cutiei cu

1800 x 350 x 400mm, brut 160 kg

3. DESCRIEREA TEHNICĂ A ÎNTRERUPĂTORULUI

Figura 3.1.1 Întrerupătorul 7E1-I 245 kV

3.2 COLOANA STÂLPULUI ÎNTRERUPĂTORULUI

Ansamblul carcasei manivelei reprezintă o unitate cu patru funcţii de bază:

3.3. CAMERA DE STINGERE

Figura 3.3.1 Secţiune transversală a camerei de stingere şi a unităţii mobile

Legendă 14) Garnitură inelară C218x12

Figura 3.3.2 Schema stingerii arcului electric în camera de stingere

3.4 BAZA ÎNTRERUPĂTORULUI

Figura 3.4 Baza întrerupătorului

3.5 ANSAMBLULUI MECANISMULUI DE ACŢIONARE ŞI DULAPULUI DE COMANDĂ

Legendă: 16) Contor impulsuri

DETALIUL K – Montarea mecanismului de acŃionare pe baza CB

Figura 3.5.2 Detaliile mecanismului de acţionare şi ansamblului dulapului de comandă

Elementele de bază ale montajului sunt (consultaţi figura 3.5.1):

Figura 3.5.3. Dulapul de comandă

3.6. MECANISMUL DE ACŢIONARE CU RESORT, ACŢIONAT DE MOTOR, MOP 3

3.6.1 STRUCTURA DE BAZĂ

Legendă pentru ambele figuri 3.6.1.1a şi 3.6.1.1.b 10) Resortul de deschidere

Figura 3.6.1.1.a. Partea stângă a mecanismului de acţionare MOP3

Pentru a obţine funcţionarea corespunzătoare a mecanismului de acţionare MOP3, în mecanismul auxiliar

Figura 3.6.1.7 Unitatea pentru oprirea electromotorului

Figura 3.6.1.8 Unitatea pentru înfăşurarea manuală a resortului de închidere

Interblocajele sunt realizate printr-o combinaţie de mişcări mecanice şi semnale electrice.

Este important de menţionat că interblocajul electric al procedurii de închidere cu resort nearmat,

De aici, rezultă un alt avertisment:

Figura 3.6.1.9. Indicatorul de stare al armării resortului de închidere

Notă importantă: indicatorul de tensiune al resortului de închidere nu indică pre-armarea resortului.

3.6.2 OPERAREA DE BAZĂ A MECANISMULUI DE ACŢIONARE MOP3

Legendă: 9) Element blocare închidere

Pre-cerinţa de bază pentru acţionarea mecanismului este resortul de închidere neîncărcat.

Figura 3.6.2.2. Partea stângă a mecanismului

Figura 3.6.2.3 Poziţia unităţii bistabile pentru pornirea electromotorului

Figura 3.6.2.5. Poziţie intermediară senzor inductiv.

3.6.3 AVERTISMENTE LEGATE DE SIGURANŢĂ

Indicatorul de încărcare a resorturilor de închidere şi deschidere nu indică pre-armarea arcurilor!

Comutarea mecanismului de acţionare fără întrerupătorul de circuit ca sarcină, nu este recomandată.