3-1

UNIVERSITATEA POLITEHNICA din BUCURESTI

Centrul National Interuniversitar pentru Ingineria Tensiunilor
nalte si Compatibilitate Electromagnetica TICEM
Splaiul Independentei 313, 060042 Bucuresti ROMANIA,

Tel (40-21) 402 9496 / FAX: (40-21) 4029446, E-mail: cemti@uhv.helios.pub.ro

Cod fiscal 4183199
IBAN: RO21 TREZ 7065025XXX000160 Trezoreria Statului - Fililala sector 6 - Bucuresti
Contract nr. C 38 din 17.03.2007
Studiul distributiei densitatii trasnetelor pe teritoriul Romniei, n
culoarele liniilor si n zonele statiilor
Faza I-a
Optimizarea protectiei la trasnet n instalatiile de 400 kV prin introducerea
metodelor moderne de urmarire a activitatii orajoase

iunie 2007
3-2
CUPRINS
1 INTRODUCERE ...................................................................................................................... 3
2 Analiza posibilitatilor de integrare si exploatare a informatiei referitoare la evolutia
activitatii orajoase furnizate de SN-DLT n activitatea de mentenanta

........................................... 4
2.1 Arhitectura sistemului SIMIN ........................................................................................... 4
2.2 Reteaua nationala de detectie si localizare (LDN)

............................................................ 5
2.2.1 Principiul interferometriei n banda VHF (30-300 MHz) ......................................... 5
2.3 Performantele sistemului de interferometrie n VHF

........................................................ 7
2.3.1 Precizia localizarii

..................................................................................................... 7
2.3.2 Discriminarea DNP n ansamblul DA ....................................................................... 9
2.3.3 Metode de determinare a puntului de impact .......................................................... 11
2.3.3.1 Detectie prin aflarea directiei

............................................................................... 11
2.3.3.2 Detectie prin metoda timpului de sosire TOA (Time Of Arrival)

.................... 12
2.3.3.3 Metoda intersectiei hiperbolelor.

......................................................................... 13
2.3.3.4 Metoda intersectiilor de cercuri.

.......................................................................... 14
2.3.3.5 IMPACT (Improved Performance from Combined Technology) ....................... 15
2.3.4 Dezvoltari necesare

.................................................................................................. 16
2.4 Sistemul national de detectie si localizare

......................................................................... 16
2.5 Baza de date ANM ............................................................................................................ 18
2.5.1 Conversia bazei de date ........................................................................................... 18
2.5.2 Structura Datelor din baza de date ........................................................................... 18
2.6 Analiza incertitudinii localizarii punctului de impact

....................................................... 18
2.7 Pregirea datelor pentru import n GIS ............................................................................... 18
2.7.1 Referinte geografice ................................................................................................ 19
2.7.2 Modele vectoriale si modele raster

.......................................................................... 19
2.7.3 Aplicatii GIS n electroenergetica

........................................................................... 20
2.7.4 Determinarea Dt folosind LDN ............................................................................... 20
2.7.5 Expunerea la trasnet a mijloacelor fixe din patrimoniul Companiei

....................... 20
2.7.6 Incidenta trasnetului n zona de influenta a instalatiilor aflate n patrimoniul
companiei ............................................................................................................................... 21
2.7.7 Probleme ridicate de acurateta localizarii si de eficienta limitata

a detectiei

.......... 21
2.7.8 Densitatea de trasnete (Dt), regionala

...................................................................... 22
2.8 Prelucrarea bazei de date: .................................................................................................. 22
2.9 Georeferentierea bazei de date .......................................................................................... 25
2.10 Reprezentarea datelor referentiate geografic

.................................................................. 26
2.10.1 Reprezentarea grafica a datelor si localizarea loviturilor de trasnet

........................ 26
2.10.2 Vizualizarea datelor ................................................................................................. 27
2.10.3 Realizarea hartilor de densitate a loviturilor de trasnet

........................................... 30
2.10.4 Concluzii .................................................................................................................. 30
3 Analizarea posibilitatilor de mbunatatire a metodelor de evaluare a nivelului efectiv de
protectie la trasnet a diferitelor instalatii.

...................................................................................... 35
3.1 Evolutia lunara a numarului de trasnete pe anii 2003

si 2004 ........................................... 35
3.2 Comparatia pe luna august n anii 2002-2005 ................................................................... 38
3.3 Variabilitatea lunara a descarcarilor singulare si multiple. Distributia ordinului de
multiplicitate .............................................................................................................................. 44
3.4 Variatia lunara si anuala a proportiei DNP pozitive n ansamblul

DNP ........................... 52
4 Atlasul activitatii orajoase pentru instalatiile electroenergetice tip linii electrice aeriene si
statii de interconexiune

5 Lovitura directa de trasnet si supratensiuni aparute

BIBLIOGRAFIE
3-3
1 INTRODUCERE
n cercetarea propusa se completeaza si fundamenteaza posibilitatile de utilizare ale retelei
de alarmare- monitorizare n timp real a activitatii orajoase pe teritoriul Romniei, a ANM.

Incertitudinea ce caracterizeaza metodele actuale de evaluare a riscurilor asociate unei
manifestari naturale cum este trasnetul, este din ce

n ce mai putin tolerata n societatile cu nivel
ridicat de dezvoltare tehnologica si materiala.
O protectie activa mpotriva trasnetului se bazeaza pe posibilitatea de anticipare a aparitiei
furtunilor si de urmarire a evolutiei manifestarilor la sol oferita de sistemele de avertizare-
monitorizare n timp real a activitatii orajoase.
Mijloacele de urmarire a activitatii electrice pe durata evolutiei unei manifestari orajoase au

cunoscut o dezvoltare exploziva n ultimii ani, ceea ce creeaza perspectiva ameliorarii metodelor
de evaluare a riscului de incidenta si ncorporarii legitatilor statistice care guverneaza impactul

n modelele, actualmente n mare parte deterministe, de protectie

directa si indirecta mpotriva
trasnetului.
Din studierea experientei acumulate n alte tari cu privire la exploatarea sistemelor de
detectie si localizare a descarcarilor atmosferice, se contureaza o serie de argumente n sprijinul
utilizarii sistematice a retelei de monitorizare a activitatii orajoase care functioneaze teritoriul
Romniei (denumita n continuare SNDL), n activitatea de exploatare a retelelor de transport:

Exploatarea imediata a informatiilor n vederea declansii starii de alerta

n zonele de risc, cu
conditia existentei unei legaturi directe ntre ANM (n patrimoniul ceia se afla SNDL) si
Transelectrica (la nivel de dispecer national de exemplu), legatura care sa permita afisarea n
timp real a starii si evolutiei activitatii orajoase pe teritoriul tarii asa cum rezulta din functia
de monitorizare a SNDL.

Detectarea si clasificarea evenimentelor asociate unui impact.

Constituirea unei evidente evenimentiale, exploatabila n activitatea de expertiza.

Constituirea unei banci nationale de date privind caracteristicile spatio-temporale ale
activiatii orajoase pe teritoriul tarii, exploatabila n multiple domenii, dintre care cele mai
importante sunt identificate si enumerate n lucrare.
Sistemul de monitorizare al ANM poate furniza hartile de activitate orajoasa, din datele
obtinute pana acum de la ANM, hartile de densitate de trasnete, identifica ariile de risc ale
celulelor de furtuna, evolutia celulelor de furtuna si din acestea un sistem de avertizare
automata, toate pentru zone din Romnia n discutie.
Ca beneficiar al unui astfel de sistem de monitorizare CN Transelectrica poate obtine o
informatie precisa n timp si spatiu pentru a anticipa

si preveni riscurile provocate de trasnet.
Este posibila chiar o detectare timpurie a furtunilor, o urmarire continua a acestora

si un control
automat al riscului. Alte aplicatii posibile:

securitatea personajului lucrnd pe linii,

reducerea ntreruperilor n functionare, cresterea calitatii serviciului

n utilizarea unor
mijloace de protectie moderne

DOM de linie

protectia activa a echipamentelor.

harti statistice ale ariilor de risc.
3-4
2 Analiza posibilitatilor de integrare si exploatare a informatiei
referitoare la evolutia activitatii orajoase furnizate de SN-DLT n
activitatea de mentenanta

n noiembrie 2000 ANM a demarat prima etapa a programului de dezvoltare a capacitatii de
observare, monitorizare si prognoza a fenomenelor meteorologice si hidrologice care afecteaza
teritoriului tarii, prin implementarea proiectului SIMIN (National Integrated Meteorological
System). n figura 2.1 este reprezentata structura primului

2.1 Arhitectura sistemului SIMIN
Sistemul SIMIN este un sistem cu un centru national si mai multe centre regionale distribuite n
vederea acoperirii corespunzatoare a ntreg teritoriului national si relationate ierarhizat pe
niveluri. n figura 2.1 este reprezentata pozitia centrul national si distributia teritoriala a centrelor
regionale de rang 1.

Figura 2.1

Arhitectura sistemului SIMIN (centre regionale de nivel 1); se observa LDN (Lightnig
Detection Network) ca parte componenta a SIMIN. Acronimele folosite n figura au urmatoarea
semnificatie:
RNMA-Romanian National Meteorological Administration; COF-Central Operations Facilities;
RFC-Regional Forecast Center;GSMA-General Staff of Military Aviation; GSN-General Staff of
Navy; AWOS-Automated Weather Obsevation Stations
3-5
2.2 Reteaua nationala de detectie si localizare

(LDN)
Este formata din 8 statii de detectie n banda VHF (30-300 MHz) produse de firma Vaisala.
Statiile sunt distribuite astfel nct sa fie asigurata acoperirea corespunzatoare a ntregului
teritoriu national n

vederea asigurarii eficientei detectiei la standardele impuse de aplicatie.
Functia de detectie a LDN se bazeaza pe principiul interferometrie, expus pe scurt n cele ce
urmeaza.

2.2.1 Principiul interferometriei n banda VHF (30-300 MHz)
Interferometria se bazeaza pe masurarea diferentei de faza cu care un tren de unde de cmp
electromagnetic este receptionat de antenele individuale ale unei retele de antene. Diferentele de
faza depind de directia de incidenta a trenului de unde si pot fi folosite pentru calcularea
coordonatelor unghiulare azimut si elevatie ale sursei de emisie.

n cazul LDN sursa emisiei de
cmp electromagnetic este descarcarea atmosferica nor-nor sau nor-pamnt (trasnet), a carei
amprenta electromagnetica contine emisii n banda VHF practic n toate stadiile de evolutie ale
fenomenului (a se vedea figura 2.2). Lungimea de unda corespunzatoare acestei benzi este
cuprinsa n intervalul 10-1 m. Frecventele din banda VHF nu sunt reflectate de ionosfera n
schimb sufereflexii n raport cu suprafata

solului; trenul de unde reflectat se compune cu alte
trenuri de unda incidente conducnd la alterarea caracteristicilor emisiei initiale.

Figura 2.2 Spectrul de frecvente al emisiei de cmp electromagnetic pe durata diferitelor stadii
de evolutie ale unei descarcari atmosferice

Radiatia electromagnetica din banda VHF se propaga n linie dreapta ntre sursa de emisie si
antena receptoare, orice obstacol care se interpune ntre cele doua puncte determinnd
"ntreruperea legaturii" prin reflectarea trenului de unde.
Localizarea n 2D sau 3D a sursei se poate face prin triangulatie, folosind coordonate unghiulare
provenind de la cel putin doua statii de interferometrie diferite. Principalul avantaj al tehnicii
interferometrice rezida n interdependenta

marimii masurate (diferenta de faza), de forma de
unda a semnalului de antena.

Toate tipurile de descarcari atmosferice (intra

-, inter - nor, sau nor - pamnt) pot fi localizate
prin interferometrie n VHF (Very High Frequency), n masura n care sistemul de detectie al
diferentei de faza este proiectat pentru un domeniu dinamic al semnalului de intrare de minim
100 dB.
3-6
Deoarece surse de radiatie electromagnetica n benzile VHF si UHF sunt asociate nu numai
stadiul principial al unei descarcari atmosferice, ci si proceselor elementare de aparitie a sarcinii
electrice libere n interiorul unei celule orajoase si de separare a acesteia n sarcini spatiale de
polaritate pozitiva si negativa, datele privind localizarea si numarul de surse de emisie obtinute
prin interferometrie, permit identificarea celulelor orajoase nca din stadiul de formare si
evaluarea potentialului de risc pe care l reprezinta.

Principiul metodei (pe scurt)
Interferometrul este constituit din doua mici antene
filare (a) respectiv (b), fiind deci sensibil la
componenta electrica a cmpului electromagnetic
emis de canalul de trasnet.

Sa consideram cele doua
antene (a) si (b) amplasate la distanta D.

Fie

unghiul pe care l face unda incidenta cu directia (a-
b). Cnd frontul undei P ajunge la antena (b)
acestuia i mai ramne de parcurs o distanta r=D
cos

pentru a atinge antena (a). Deci antena (a) va
receptiona unda cu o ntrziere t=r/c unde r este
distanta pe care o mai are de parcurs unda pna n
(a) iar c este viteza luminii.

Aceasta ntrziere t poate fi masurata si se deduce imediat unghiul

Tensiunile induse n cele doua antene, sunt semanle de banda larga, fie ele:

- t r
k
tensiune indusa n antena (b)

- t r
l
tensiune indusa n antena (b)
Daca lungimea totala a nregistrarii este T, transformatele Fourier ale celor doua semnale sunt:

(2.1)
Functia de corelatiea n domeniul frecventa dintre cele doua semnale este:

(2.2)
n care * este folosit pentru complex conjugat. Functia de corelatie din (2.2) este n
genersal un numar complex care poate fi pus sub formaele:

(2.3)
n care:

(2.4.a)

(2.4.b)
Termenul f

din ecuatia (2.4.b) corespunde diferentei de faza dintre cele doua semnale t r t r
l k
,
pentru fiecare componenta spectrala

Daca sursa este la distanta suficient de mare fata de senzor (n regiunea de cmp ndepartat far
field region), astfel nct unda incidenta pe sistemul de antene sa poata fi considerata unda plana,
atunci unghiul de incidenta

(f) poate fi pus n legatura cu diferenta de faza prin relatia:

(2.5)
3-7
sau

(2.6)
c = 300 x10
8
m/s fiind viteza luminii.
S-a demonstrat ca spectrul de frecvente al amplitudinilor pentru un impuls de cmp
electromagnetic de trasnet (IEMT) scade

cu cresterea frecventei, astfel nct componentele
spectrale avnd frecvente mai nalte nu contribuie semnificativ la forma IEMT.

n majoritatea sistemelor de detectie tensiunile induse in antene sunt masurate cu un receptor de
banda ngusta

acordat pe frecventa de acord f
0
; semnalele care trebuiesc prelucrate iau forma
unor trenuri sinusoidale pe frecventa de acord f
0
a receptorului si se masoara defazajul dintre cele
doua tensiuni, deci
cos
2
D

-lungimea de unda ( c/f
0
).
Sintetiznd:
- Principiul metodei: masurarea fazei radiatiei electromagnetice.

- Cerinte: rezolutia n timp trebuie sa fie suficienta pentru ca ntre doua
masurari succesive sursa de emisie sa poata fi asimilata unei surse punctuale.

- Etape ale procesului de detectie:

o Masurarea diferentei de faza pentru semnale VHF provenind de la perechi de
antene cuplate corespunzator ntr-o retea de antene.

o Calculul directiei de incidenta a undei de cmp electromagnetic constnd n
determinarea azimutului (pentru localizare n 2D) si a azimutului si elevatiei
(pentru localizare n 3D).
Determinarea coordonatelor carteziene (2D sau 3D) prin triangulizare, folosind coordonatele
unghiulare detectate de cel putin doua statii de observare.

Avantaje:
Eficienta localizarii nu depinde de forma de variatie n timp a semnalului de antena sau de
polarizarea undei de cmp electromagnetic. Pot fi detectate toate tipurile de DA.
Rezolutie buna n domeniul timp

- 1 la 100 s. Cu aceasta rezolutie se poate obtine imaginea

evolutiei n timp a canalului unei DA.

Domeniul dinamic al semnalului de intrare 100 dB. Se pot localiza simultan DA care se produc
ntr-o gama larga de distante n raport cu statiile de observare.

Ansamblul format din reteaua de antene si sistemul electronic pentru masurarea diferentei de
faza, se numeste senzor pentru interferometrie n VHF.

Pentru asigurarea preciziei localizarii, senzorul trebuie sa furnizeze o legatura liniara ntre
diferenta de faza si azimutul sursei.

n organigrama din figura 2.3 sunt reluate principalele etape ale detectiei.

Figura 2.4 contine o imagine a senzorului utilizat n sistemul romnesc.

2.3 Performantele sistemului de interferometrie n VHF
2.3.1 Precizia localizarii

Tehnicile conventionale, bazate pe nregistrarea variatiei n timp a componentelor cmpului
electromagnetic, utilizeaza de fapt componentele spectrale de joasa frecventa LF (tipic sub 1
MHz), prezente cu o amplitudine importanta n radiatia electromagnetica a descarcarilor
atmosferice nor-pamnt (trasnet).
= 2 f
0

t

3-8
Radiatia electromagnetica n banda LF este perceputa pna la distante mari fata de sursa de
emisie, datorita propagarii undei de cmp electromagnetic n vecinatatea suprafetei pamntului,
aspect care recomanda banda LF pentru utilizarea n sisteme de detectie cu raza mare de actiune.

n acelasi timp nsa, modificarea conductivitatii solului, conditiile orografice n care se produce
propagarea, modificarile diurne ale latimii canalului radio troposferic, limiteaza precizia de
localizare, att n cazul tehnicii de detectie bazate pe aflarea directiei (forma de unda se modifica
si/sau unda se polarizeaza), ct si n cazul tehnicii de detectie prin metoda timp de sosire. n
plus daca detectia se bazeaza pe componenta magnetica a cmpului, aceasta este foarte sensibila
la prezenta n mediu a structurilor metalice (cabluri ngropate, linii electrice aeriene, cladiri).

Figura 2.3
3-9

Figura 2.4
Senzor pentru interferometrie n VHF format
din patru perechi de antene de tip dipol

Figura 2.5
Legatura liniara dintre diferenta de faza cu
care soseste trenul de unde si azimutul sursei

n consecinta, erorile de localizare observate pentru metodele bazate pe banda LF sunt mult mai
mari dect cele evaluate teoretic.
n comparatie cu metodele LF, metoda VHF foloseste componentele din banda 30 - 300 MHz ale
spectrului radiatiei electromagnetice, componente care sunt receptionate pe distante de la 0 la
200 km n raport cu sursa de emisie (distanta mica si medie).

Statiile de observare receptioneaza trenuri de unda care se propaga

n linie dreapta ntre sursa si
receptor. Actiunea factorilor mentionati anterior (conductivitatea solului, conditii orografice,
fluctuatii diurne ale ionosferei) asupra propagarii undelor din banda VHF, este mult mai putin
importanta.

Utilizarea semnalelor VHF (deci semnale cu lungime de unda mica), face ca statiile de observare
sa nu necesite conditii deosebite de amplasare.

n continuare sunt prezentate cteva rezultate privind precizia de localizare care poate fi
asigurata cu un sistem bazat pe VHF.
2.3.2 Discriminarea DNP n ansamblul DA
Senzorul VHF detecteaza toate evenimentele de tip descarcare atmosferica (DA) care se produc
n zona sa de sensibilitate. Pentru a extrage din totalul evenimentul detectate evenimentele de tip
descarcare nor-pamnt (trasnet), senzorul VHF trebuie completat cu un senzor LF/HF de banda
larga. Acesta poate fi o sonda pentru cmp electric si/sau o sonda pentru cmp magnetic.
Combinarea tehnicii VHF cu tehnica LF/HF consta n :

detectia tuturor DA (DA = DNN + DNP) senzor VHF
identificarea preliminara a unei DNP pe baza detectiei VHF a emisiei precursorului, daca DA
detectata este de tip DNP, forma de unda poate fi achizitionata la iesirea senzorului LF/HF,
convertita n semnal digital si stocata pentru post procesare.
3-10

Figura 2.6
Suprapunerea n timp a nregistrarii cmpului electric n banda LF cu evenimentele identificate
de senzorii VHF
3-11
2.3.3 Metode de determinare a puntului de impact
Majoritatea metodelor folosite pentru determinarea pozitiei loviturilor de trasnet (descarcari
atmosferice nor-pamnt DNP), se bazeaza pe metodele de aflare a directiei, a timpului de
sosire, sau o combinatie a acestor metode.

Primele lucrari despre localizare prin metoda timpului de sosire au fost scrise de Lewis (1960) si
Oetzel (1969) n SUA.
Implementarea metodelor hiperbolice de localizare a trasnetului dateaza de la nceputul anilor
1950. Aceasta metodologie a fost utilizata n sisteme disponibile comercial fabricate de
Atmospheric Research System Inc.
Sisteme de detectie si localizare bazate pe aflarea directiei, sunt fabricate de Lighting Location
and Protection Inc. (LLP).
Principiile de baza pentru aceste doua metode sunt discutate n paragrafele urmatoare, mpreuna
cu metodele care le combina.

Alta metoda comerciala pentru detectia trasnetului si localizarea acestuia implica tehnici
interferometrice. n aceasta categorie se poate face referire la sistemul SAFIR, fabricat n Franta
si la sistemul din tara noastra.

2.3.3.1 Detectie prin aflarea directiei

Sistemele de detectie implica doi sau mai

multi senzori care masoara azimutul (unghiul fata de
directia nord) dintre senzor si directia care uneste punctul de impact al trasnetului cu punctul de
observare. De exemplu, azimutul poate fi determinat cu ajutorul a doua antene cadru, sensibile la
componenta magnetica a CEM, situate n plane perpendiculare.

Figura 2.7
Pentru LDN unghiul de incidenta al undei plane de c.e.m. este determinat dupa cum s-a aratat n
paragraful anterior. Acest unghi este azimutul sub care se vede sursa de cmp ntr-un sistem de
coordonate sferic avnd centrul n axa de simetrie a senzorului si axa de referinta pentru
masurarea azimutului, directia spre nordul geografic.

Cnd trei sau mai multi senzori sesizeaza un eveniment, este activata o procedura de aproximare,
care minimizeaza eroarea de unghi cu care senzorii au detectat descarcarea. Aceasta procedura
este ilustrata n figura 2.8
3-12

Figura 2.8
Cele trei puncte (L12, L13, L23) rezultate din intersectia dreptelor asociate directiilor detectate
de senzori, reprezinta pozitiile care ar rezulta pentru punctul de impact daca evenimentul ar fi
detectat numai de doi senzori. Daca evenimentul este nregistrat simultan de trei senzori, pozitia
detectata a punctului de impact este atribuita centrului de greutate al triunghiului rezultat din
intersectia dreptelor asociate celor trei directii detectate. Aceasta metoda este numita
triangularizare. n functie de dimensiunile triunghiului care a stat la baza stabilirii pozitiei
punctului de impact se poate calcula si o masura a preciziei localizarii, sub forma razei cercului
circumscris triunghiului.
Exista cteva situatii n care coordonatele punctului de impact determinat pe baza directiilor
detectate de senzori si coordonatele reale, difera destul de mult.

Asemenea situatii apar daca descarcarea este localizata n lungul dreptei care uneste doi senzori
si acesti doi senzori sunt singurii care sesizeaza descarcarea. n ceste cazuri, desi eroarea cu care
este determinat azimutul este mica la nivelul fiecarui senzor, eroarea totala de localizare este
semnificativa, deoarece este posibil dreptele de localizare sa nu se intersecteze.

2.3.3.2 Detectie prin metoda timpului de sosire TOA (Time Of Arrival)

Sistemele de detectie care aplica metoda TOA a timpului de sosire pentru localizarea
evenimentului, utilizeaza trei sau mai multi senzori care masoara timpul de sosire al descarcarii.
Se convine ca timpul de sosire sa fie asociat momentului de timp n care se nregistreaza prima
valoare maxima a componentei magnetice a CEM de radiatie. Acest

prim eveniment, poate fi
urmat de evenimente similare care se succed n intervale foarte scurte de timp, corespunzator
descarcarilor principale subsecvente, prezente n DNP multiple (trebuie retinut ca valoarea medie
a ordinului de multiplicitate al descarcarilor principale ntr-o DNP este intre 3 si 4 secvente /
DNP). Precizia cu care este determinat timpul absolut de sosire, este un parametru esential, n
raport cu care se evalueaza precizia sistemului de localizare.

Primele sisteme de monitorizare implantate, sincronizau evenimentele nregistrate n raport cu
indicatia unui ceas electronic, instalat n acelasi loc cu senzorul. Precizia de determinare a
timpului absolut de producere a evenimentului (raportat la GMT Greenwich Mean Time), era
de 0.1 ms.
Retelele noi folosesc, n fiecare punct de observare un receptor racordat la un sistem global de
pozitionare (GPS), sistem care are avantajul de a sincroniza masurarea timpului n ntreaga retea
3-13
de puncte de observare, reducnd incertitudinea de observare a timpului absolut la cca. 300ns.
Acelasi GPS este folosit si pentru stabilirea precisa a pozitiei punctelor de observare (exprimate
n latitudine si longitudine a statiei de detectie).

Timpul observat de aparitie a evenimentului, denumit n continuare timp-de-sosire, poate fi
exploatat n moduri diferit.
2.3.3.3 Metoda intersectiei hiperbolelor.

Se bazeaza pe masurarea diferentelor de timp cu care a fost nregistrat acelasi eveniment de cel
putin trei senzori diferiti. Marimile care intervin n metoda intersectiei hiperbolelor, sunt
prezentate n figura 2.9

Figura 2.9
Pentru localizare se foloseste proprietatea hiperbolei de a fi locul geometric al punctelor pentru
care diferenta distantelor fata de doua puncte fixe, denumite focare este constanta. Punctul de
impact al DNP, se situeaza n raport cu fiecare pereche distincta de senzori, pe o hiperbola care
satisface ecuatia:

{H12} dublul distantei focale = D12 ecuatie: R1-R2 = c DT12
{H23} dublul distantei focale = D23 ecuatie: R2-R3 = c DT23
{H31} dublul distantei focale = D31 ecuatie: R3-R1 = c DT31
c viteza luminii (viteza cu care se propaga n spatiu liber CEM radiat de descarcare).

Figura 2.10
Pentru o anumita valoare a diferentei dintre timpii de sosire, DT-ij exista o singura hiperbola
care satisface ecuatia:

Ri Rj = c

DT-ij
sau
ij i ij ij i i
cDT R D D R R cos * 2
2 2
Relatia este ilustrata n figura 2.11 pentru i = 1 si j = 2.
Pozitia punctului de impact al DNP (coordonatele Ri si de exemplu), poate fi determinata prin
intersectia a cel putin doua dintre cele trei hiperbole, dupa cum se vede n figura 2.11
3-14
Pentru anumite combinatii ale parametrilor, curbele rezultate de la cei trei senzori se pot
intersecta de doua ori ceea ce duce la o localizare ambigua, dupa cum se observa n figura 2.12
Aceasta problema este evitata daca patru senzori detecteaza descarcarea.

Figura 2.11

Figura 2.12
2.3.3.4 Metoda intersectiilor de cercuri.

Metoda foloseste valoarea absoluta a timpului de sosire a trenului de unde asociat descarcarii la
fiecare senzor. Pornind de la aceasta valoare, se construieste cu centrul n senzorul (k), un
fascicul de cercuri ale caror raze pot fi calculate cu relatiile:

3 , 2 , 1
) (
0 0
k
T c R
k k k

Figura 2.13
Parametrul fasciculului de cercuri, este timpul de propagare al CEM radiat de la punctul de
impact (sursa de cmp), la senzor.
Pentru un grup de trei senzori, se poate stabili urmatorul sistem de ecuatii simultane:

2
03 03
2 2
3 3
2
02 02
2
2
2
2
2
01 01
2 2
1
2
1
) ( ) ( ) (
) ( ) ( ) (
) ( ) ( ) (
T c Y y X x
T c Y y X x
T c Y y X x
n care:
3-15
o
3 , 2 , 1 , k Y X
k k
- coordonatele corespunzatoare pozitiei senzorilor (ntr-un sistem
unic de referinta),
o
3 , 2 , 1
0
k T
k
- valorile absolute ale timpului de sosire
o
3 , 2 , 1
0
k
k

- valorile (prezumate) ale timpilor de propagare
o
y x,
- coordonatele punctului de impact.
Localizarea (determinarea coordonatelor x si y ale punctului de impact), se face prin cautarea
acelor valori
3 , 2 , 1
0
k
k
pentru care sistemul admite o solutie unica, ceea ce revine la
selectionarea cte unui cerc din fiecare fascicol astfel nct cele trei cercuri selectionate sa se
intersecteze.
Daca evenimentul este nregistrat numai de trei senzori, ambele metode (intersectii de hiperbole
sau cercuri), dau o solutie unica. Cnd mai mult de trei senzori sesizeaza descarcarea, metoda
intersectiilor de cercuri poate da o solutie optimizata cu ajutorul unui algoritm interactiv similar
cu cel discutat n cadrul metodei de aflare a directiei.

In plus, metoda intersectiilor de cercuri poate fi optimizata prin includerea detectiei de directie,
dupa cum vom vedea n paragraful urmator.

2.3.3.5 IMPACT (Improved Performance from Combined Technology)

A fost dezvoltata o metoda care combina cele doua tipuri studiate pna n prezent, rezultnd o
noua metoda de localizare denumita IMPACT. n cadrul acestei noi abordari, aflarea directiei
furnizeaza azimutul iar timpul absolut de sosire furnizeaza informatii despre raza (limitele) de
localizare.
Aceste date sunt implicate simultan n generalizarea metodei intersectiilor de cercuri pentru a
obtine estimari optime ale pozitiei punctului de impact al descarcarii nor-pamnt (utiliznd toate
datele disponibile).
Noua metoda de localizare, elimina n mare parte deficientele fiecareia dintre metodele
prezentate, deficiente care au fost subliniate n paragrafele anterioare. Ca exemplu,

o descarcare
care apare pe linia care uneste doi senzori va fi localizata cu precizie cu ajutorul intersectiei
vectorilor azimutali si a cercurilor cu razele calculate ntre anumite limite (figura 2.14)

Figura 2.14
In figura 2.14, informatia despre azimutul pentru senzorul S1 este 1 si valoarea razei bazate pe
metoda timpului absolut de sosire este R1. Aceleasi notatii sunt folosite pentru senzorul 2. Este
important a se observa ca n acest exemplu sunt patru parametri masurati: doua unghiuri si doi
timpi de sosire. Aceste masuratori au ca rezultat estimarea a trei parametri: latitudinea,
longitudinea si timpul producerii descarcarii. Astfel, metoda IMPACT dispune de informatii
redundante care permit o estimare optima chiar n situatia n care o descarcare este detectata doar
de doi senzori.
Observarea n exploatare a rezultatelor implementarii metodei combinate, au aratat ca aceasta
metoda depaseste n performante fiecare metoda luata separat n ceea ce priveste acuratetea
3-16
localizarii si eficienta detectiei. De asemenea aceasta metoda are o probabilitate mica de a da
rezultate eronate.
2.3.4 Dezvoltari necesare

Data fiind forma de unda a curentului din canalul descarcarii n stadiul de descarcare principala,
se poate stabili o legatura directa ntre parametrii

impulsului de curent (amplitudine, panta,
durata la semiamplitudine, etc) si parametrii corespunzatori ai undelor de cmp electromagnetic:
aceasta legatura sta la baza evaluarii parametrilor sursei de cmp (curentul de trasnet), folosind
formele de unda ale cmpului electromagnetic, observate la diferite distante de sursa.

Pentru forme ale curentului formate prin suprapunerea mai multor componente de impuls,
legatura aceasta nu mai este att de evidenta. Urmeaza ca dependentele posibile sa fie
identificate folosind forme de unda ale curentului rezultate din suprapunerea a doua sau mai
multe impulsuri cu parametri diferiti.

2.4 Sistemul national de detectie si localizare

Componentele retelei nationale de observatii meteorologice din patrimoniul Administratiei
Nationale de Meteorologie (ANM) au fost prezentate n introducere. n continuare sunt date
cteva dintre caracteristicle LDN
o Acurateta localizarii (metoda utilizata IMPACT)

3-17
o Eficienta detectiei

Descarcari detectate si localizate de o statie VHF

3-18
2.5 Baza de date ANM
2.5.1 Conversia bazei de date
A fost pusct o metoda de conversie a bazei de date ANM din format nativ ntr-un format care sa
poata fi importat n Access (considernd ca bazele de date n format Access sunt compatibile cu
multe aplicatii inclusiv cu platforme GIS). Testarea metodei a fost efectuata pentru sectiunile
corespunzatoare anilor 2003 si 2004 urmnd sa fie extinsa pentru anii 2000, 2001, 2001 si 2007.

Datele sunt disponibile n prezent n format *.mdb pentru import n Access si ArgGIS respectiv
n format*.XLS pentru import n Excel n vederea analizei statistice.
2.5.2 Structura Datelor din baza de date
Valori observate direct

DATE Data nregistrarii

TIME Ora nregistrarii (hh:mm:ss)

TIME (s) Ora nregistrarii in s

LATITUDE Latitudinea punctului de impact
LONGITUDE Longitudinea punctului de impact
Valori deduse din masurarea cmpului EM

I_kA Valoarea de vrf a curentului (inclusiv polaritatea)
Mul Ordinul de multiplicitate al evenimentului
dI / dt Panta
T-rise Durata pana la maxim
T-sa Durata la semiamplitudine
Int Sarcina eletrica (integrala curentului
Ener Energia
Din punct de vedere al obiectivelor lucarii datele stocate n baza de date permit reconstituirea:

> informatiei privind coordonatele punctului de impact,

> informatiei referitoare la

structura evenimentului nregistrat (polaritate, ordin de multiplicitate)
> informatiilor privind atributele evenimentului, deduse prin post procesarea amprentei
electromagnetice a fiecarei secvente detectate si incluse n eveniment (valoarea de vrf a
curentului, derivata curentului, cantitatea de sarcina electrica transferata la sol pe durata
circulatiei curentului, energia dezvoltata).

2.6 Analiza incertitudinii localizarii punctului de impact

Postprocesarea datelor realizata la nivelul LND tine seama de

sursele de incertitudine care
afecteaza

potential fiecare

dintre atributele nregistrate. Este evaluata

incertitudinea asociata

parametrilor de localizare (longitudine respectiv latitudine) si incorporata bazei de date sub
forma razei zonei de incertitudine, considerate de forma circulara.

2.7 Pregirea datelor pentru import n GIS
n continuare va fi prezentat pe scurt modului n care evenimentele detectate, localizate si
specificate n baza de date pot fi corelate cu elementele de patrimoniu (linii statii) referentiate
geografic, n formatul GIS utilizat de beneficiarul lucrarii.

Un sistem informatic geografic stocheaza informatii despre lume sub forma unei colectii de
straturi tematice care pot fi conectate geografic ntre ele. Acest concept simplu, dar extrem de
puternic si versatil, s-a dovedit a fi foarte pretios n rezolvarea multor probleme ale lumii reale.

3-19
2.7.1 Referinte geografice
Informatiile geografice contin att referinte geografice explicite, ca latitudinea si longitudinea
sau coordonate din reteaua de triangulatie nationala, ct si referinte implicite ca adresa, numele
unei strazi sau codul postal. Printr-un proces automat numit geocodificare se pot crea referinte
geografice explicite, pe baza celor implicite (fig. 2.15.). Aceste referinte geografice permit
localizarea pe suprafata terestra n vederea unor analize asupra unor entitati precum o afacere sau
o padure sau a unor evenimente precum un cutremur.

Figura 2.15.
Straturi tematice

Figura 2.16
Reprezentarea vectoriala si raster

2.7.2 Modele vectoriale si modele raster

Sistemele informatice geografice lucreaza cu doua tipuri fundamental diferite de modele
geografice: modelul vectorial si modelul raster (fig. 2.16.). n modelul vectorial, informatia
referitoare la puncte, linii si poligoane este codificata si stocata ca o colectie de coordonate x si
y.
Entitati

liniare, precum drumuri sau ruri, pot fi stocate ca o colectie de coordonate de puncte.
Entitati poligonale ca zone comerciale sau bazine hidrografice pot fi stocate ca o bucla nchisa de
coordonate. Modelul vectorial este extrem de util n descrierea unor entitati discrete, dar mai
putin util n descrierea unor entitati continuu variabile, precum un tip de sol sau costuri
accesibile pentru spitale.
Pentru modelarea unor astfel de entitati continue a fost dezvoltat modelul raster. O imagine raster
contine o colectie de pixeli sau celule grafice ca o harta sau fotografie scanata.

3-20
2.7.3 Aplicatii GIS n electroenergetica
Numeroase domenii de activitate beneficiaza de tehnologia GIS. O piata activa

de GIS a dus n
timp la o scadere a preturilor si la o crestere a performantelor componentelor hardware si
software. Aceasta dezvoltare a favorizat aplicarea GIS-ului n domenii de o mare diversitate: de
la administratie, aparare, educatie, la afaceri, comert si industrie, ntr-un cuvnt, toate acele
domenii n care luarea deciziilor se face n cadrul spatiului geografic. n electroenergetica, GIS
faciliteaza si accelereaza rezolvarea a numeroase probleme de exploatare a sistemelor.

Pe partea de transport si distributie a energiei exista aplicatii n supravegherea si controlul
retelelor, permitnd realizarea unor interventii de urgenta (exemple: actionarea unui separator,
declansarea unui descarcator automat de sarcina).

Pentru managementul resurselor, enumeram studii asupra modului de folosire a echipamentelor
si instalatiilor disponibile, efectele acestora asupra mediului nconjurator (exemple: interferente
electromagnetice, efect corona).
Incidenta trasnetului la sol, mpreuna cu valoarea de vrf a curentului de trasnet constituie cei
mai importanti parametrii ai trasnetului pe care cei care construiesc si exploateaza liniile
electrice i utilizeaza. Exista numeroase interpretari si metode prin care se poate estima frecventa
incidentei la sol. Principalul parametru de interes n proiectarea si determinarea performantelor
instalatiilor de proiectie

contra trasnetului este densitatea la sol (Dt), n trasnete/km2 si an; acesta
reprezinta numarul de situatii n care trasnetul loveste solul ntr-o regiune data, n intervalul de
timp dat. Liniile de distributie (M.T. si J.T.) sunt n general de naltimi mai reduse si mai putin
expuse la loviturile directe dect liniile de transport. Pe de alta parte, pentru instalatiile de
distributie este acuta problema supartensiunuilor induse cauzate de descarcarea prin trasnet n
vecinatatea liniei n discutie.

De fapt, numarul de supratensiuni ce depasesc nivelul normal de
izolatie la astfel de instalatii este dominat de tipul supratensiuni induse, iar frecventa unui astfel
de tip de supratensiuni este direct proportionala cu densitatea locala de trasnete (Dt).

De asemeni, cablurile subterane pot fi afectate uneori de trasnete; n particular, situatia apare la
cabluri n soluri de conductivitate redusa. Totusi supratensiunile de trasnet n astfel de situatii
sunt considerate fenomene rare.
Toate metodele de estimare a acestui parametru (Dt) al incidentei sufera numeroase limitari si
aplicarea a diferite ipoteze. n general, sunt raspndite trei metode pentru estimarea parametrilor
de incidenta Dt:

- sistemul de localizare a trasnetelor

; (metoda cea mai moderna si cu cele mai
putine limitari

- contorii de trasnet;
- utilizarea informatiilor vizuale si auditive pentru determinarea indicelui keraunic
(zile de furtuna) respectiv aritmokeraunic (ore de furtuna).
2.7.4 Determinarea Dt folosind LDN
Aparent, LDN pune la dispozitie un puternic mijloc pentru caracterizarea trasnetului, nu numai
n determinarea densitatii (Dt), dar si pentru determinarea altor parametrii de interes, cum ar fi
valoarea de vrf a curentului, multiplicitatea descarcarilor prin trasnet, polaritatea acestuia.
Dezvoltari ulterioare au permis LDN sa caracterizeze lovituri individuale n spatii si timp si sa se
dezvolte acuratetea localizarii si eficienta detectiei (E.D.).
O prima metoda este urmarirea directa a expunerii unei linii particulare sau a unei companii. O a
doua metoda este reprezentarea mai clasica a densitatii de trasnet Dt regionale.

2.7.5 Expunerea la trasnet a mijloacelor fixe din patrimoniul Companiei
LDN furnizeaza estimari pentru longitudinea si latitudinea fiecarei secvente din cele care
formeaza evenimentul trasnet

precum si atributele impulsului de curent asociat fiecarei
descarcari principale detectate si localizate. Toate aceste date pot fi relationate prin referentiere
geografica cu liniile, statiile sau alte mijloace fixe din patrimoniul Companiei. Utiliznd
informatii geografice (GIS) referitoare la mijloace fixe de interes ale companiei se poate
3-21
reprezenta incidenta reala a trasnetului asupra mijlocului n discutie, a se vedea cap.3,4 si 5
ulterioare.
2.7.6 Incidenta trasnetului n zona de influenta a instalatiilor aflate n patrimoniul
companiei
Pentru discutarea aspectului se prezinta

o harta a localizarii descarcarilor nor-pamnt (trasnete)
localizate n zona de influenta a unei linii de 230 kV pe parcusul a 2 ani, preluata din [2.2].

Figura 2.17
Se observa ca densitatea de trasnete nu este neaparat uniforma n lungul liniei n anii studiati. Se
poate desfasura aceasta analiza nainte si dupa ameliorarea performantelor la trasnet ale liniei.

Este evident ca aceasta forma de reprezentare produce informatia cea mai potrivita despre
expunerea mijloacelor companiei. Cunoasterea lui Dt sub aceasta forma ajuta proiectantul
protectiei liniei precum si specialistul n fiabilitate sa estimeze performantele unui mijloc fix
individual.
2.7.7 Probleme ridicate de acurateta localizarii si de eficienta limitata

a detectiei

Acuratetea localizarii sistemului trebuie sa fie compatibila

cu dimensiunile carcteristice ale
obiectivului. Daca este vorba de un obiectiv de naltime mai mica, de tipul liniilor de distributie
sau chiar a celor de 110 kV, precizia localizarii trebuie sa fie de ordinul a 0,3 0,5 km; pentru
instalatii cu niveluri de tensiune superioare se pot accepta si valori de ordinul 1-1.5 ale acuratetei
localizarii.
Un al doilea parametru care influenteaza valoarea determinata a Dt este ED-eficienta detectiei
LDN (care este definita ca proportia evenimentelor detectate de sistem din totalul
evenimentelor). n literatura de specialitate [2.1.] se apreciaza ca este dificil sa se impuna
niveluri de ED, dar valori ale acesteia sub 60 70 %, si variatii mai mari dect 30 %

nu pot fi
acceptate. Trebuie luat de asemenea n consideratie faptul ca poate aparea o contaminare

a
datelor cu descarcari care nu ating pamntul, dar acestea constituie un mic procent din volumul
de date.
Principalele surse de eroare n determinarea numarului de descarcari atrase n zona de influenta a
instalatiilor electroenergetice sunt asadar legate de LDN:
- incertitudinea localizarii (descarcari care nu apartin zonei de influenta a instalatiei
pentru ca n realitate punctul de impact este situat n afara acestei zone)

- eficienta detectiei (descarcari care au apartinut zonei de influenta dar nu au fost
detectate de LDN)
3-22
ntr-o etapa ulterioara a cercetarii vor trebui efectuate studii elaborate pentru aprecierea eficientei
detectiei (ED) si a celorlalte performante ale sistemului utilizat n Romnia. Exista, diverse
opinii [2.7.] asupra faptului ca rezultatele sunt deopotriva influentate de variatiile n naltime ale
mijloacelor analizate.
2.7.8 Densitatea de trasnete (Dt), regionala

Longitudinea si latitudinea furnizate de LDN se utilizeaza cel mai frecvent pentru a obtine
informatii regionale asupra densitatii de trasnete (Dt) determinata sub forma numarului de
trasnete localizate n fiecare dintre celulele unei retele cu ochiuri patrate avnd latura de 5, 10
sau 20 km (retele cu rezolutii diferite).

Densitatea de trasnete obtinuta din LDN se calculeaza prin nsumarea tuturor descarcarilor
aparnd n fiecare celula a retelei care acopera

intervalul analizat. Se urmareste convertirea
datelor de retea n curbe de izo-densitate (n obtinerea carora este necesara folosirea unui
algoritm de netezite pentru a elimina variatiile locale ale densitatii. De multe ori apar
discontinuitati - zone n care se produce o concentrare a loviturilor - asa zisele cuiburi de
trasnete. Metoda retelelor pentru reprezentarea informatiilor privind densitatea Dt vizualizeaza
n forma cea mai directa si sugestiva distributia valorilor acestui parametru. Sunt companii cum
ar fi EDF care utilizeaza nu att curbele de izo-densitate ci reprezentarea distributiei valorilor
folosind informatia de culoare (colormap) prin care se asociaza unui interval de variatie al
parametrului o anumita culoare.

Tot EDF utilizeaza si o harta departamentala a distributiei indicelui keraunic, vezi fig. 2.18. dupa
[2.6.] n loc de curbele de izokeraunicitate. Aceasta reprezentare poate fi uneori mai usor de
obtinut

dect curbele de isokeraunicitate, ntruct elimina problematica racordarii valorilor din
zone adiacente prin curbe netede.
Informatia regionala asupra Dt este de cele mai multe ori furnizata ca parte a unei harti generale
a activitatii orajoase

integrata situatiei

climatologice generale. Se exemplifica din literatura de
specialitate [2.1] harta SUA cu liniile de izo-densitate furnizata de Global Atmospherics Institute
of Tucson, care a fost obtinuta cu o caroiere de 20 km x 20 km cu rotunjirea discontinuitatilor pe
o perioada de 10 ani. Pentru zone particulare sunt furnizate zoom-uri cu o retea mai fina de
5 km2.
n cadrul acestui studiu, s-a realizat un set de harti tematice n care sunt evidentiate loviturile de
trasnet din vecinatatea unor linii electrice aeriene de 400kV si a statiilor de capat aferente acestor
linii. De asemeni, au fost realizate hartile de densitate a trasnetelor

pe tot teritoriul national,
pentru anii 2003, 2004 si 2005. Metoda folosita este caracterizata de o mare precizie, singurele
erori survenind de la sistemul de detectie.

2.8 Prelucrarea bazei de date:
Sistemul de detectie a descarcarilor nor-pamnt care a asigurat datele necesare apartine Agentiei
Nationale de Meteorologie. Informatiile au fost convertite din formatul nativ LDN n format
Excel (fig. 2.20), acest format fiind cel mai la ndemna pentru prelucrari elementare de date. n
plus, Excel este inclus n pachetul de programe Microsoft Office, un pachet de programe
omniprezent pe calculatoarele personale ce functioneaza cu sistemul de operare Microsoft
Windows.
3-23

Figura 2. 18 Zonarea keraunica a Frantei , media pe 5 ani dupa [2.5]

Tabel 2.1. Structura bazei de date
Denumire cmp Tip cmp Descriere
Data Date/Time

Data nregistrarii

Ora Date/Time

Ora nregistrarii
s Number Ora nregistrarii s
Latitudine Number Latitudinea punctului de impact
Longitudine Number Longitudinea punctului de impact
Acurat Number Acuratetea localizarii punctului de impact

I_kA Number Valoarea de vrf a impulsului de curent [kA]
Sta (3 cmpuri) Number Codul statiei care a nregistrat evenimentul 1...8

Mul Number Ordinul secventei n raport cu prima secventa

dI/dt Number Panta curentului
IntI Number Integrala curentului (sarcina)
Ener Number Integrala de actiune (patratul curentului)

Loviturile de trasnet au fost grupate tinnd cont de doua criterii: ordinul de multiplicitate
(numarul de lovituri consecutive ce apar pe acelasi canal de descarcare) si polaritatea curentului
(sensul curentului de descarcare). Sortarea datelor n functie de aceste doua criterii a fost
realizata n Excel, foarte rapid si precis, obtinndu-se astfel o multime de fisiere n care se gasesc
datele referitoare la loviturile de trasnet ce au avut loc ntr-o anumita luna, ntr-un anumit an, de
o anumita polaritate si cu un anumit ordin de multiplicitate.

3-24

Figura 2.19. Foaia de lucru Excel

Figura 2.20. Baza de date Access
Urmatorul pas efectuat a fost importarea datelor ntr-o baza de date de tip Access (figura 2.20),
avnd structura prezentata n tabelul de mai jos. Acest lucru a fost necesar, deoarece platforma
G.I.S. este capabila sa lucreze cu baze de date de orice fel (MySQL, SQL Server, Visual Basic,
Access etc.), dar Excel nu este un format specific sistemelor de gestionare a bazelor de date. A
fost ales formatul Access pentru accesibilitatea sa, acesta fiind de asemeni inclus n pachetul MS
Office.
3-25
Dupa acest pas, a urmat lucrul efectiv cu pachetul de programe G.I.S. Cu toate ca a fost realizata
o sortare destul de riguroasa, pna la acest moment informatiile au ramas ntr-o structura dificil
de utilizat.
2.9 Georeferentierea bazei de date

n continuare a urmat etapa de georeferentiere a descarcarilor nor-pamnt dupa valorile
latitudinii si repectiv longitudinii la care au aparut. Platforma GIS

cu care a fost testata
procedura, permite importarea de date din baze create cu alte softuri dedicate, acest fapt fiind un
mare avantaj, facnd posibila adaptarea aplicatiilor create pe baza sa n sisteme de gestionare a
bazelor de date deja existente

Figura 2.21. Georeferentierea bazei de date

Tabelele create n ACCESS au fost importate n programul GIS n vederea procesarii datelor S-a
creat o geo-baza de date si s-au organizat tabelele n fisiere separate n functie de luna producerii
fenomenelor.
3-26

Figura 2.22. Geo-baza de date
2.10 Reprezentarea datelor referentiate geografic

2.10.1 Reprezentarea grafica a datelor si localizarea loviturilor de trasnet

S-a utilizat o harta a Europei, avnd urmatoarele straturi tematice:

- suprafata continentului european;

- orase mari;
- paralele si meridiane;
- ruri;
- granite statale;

- lacuri (sunt incluse marile si oceanele);

- suprafata continentelor nvecinate;

- delimitari administrative.

Aceste straturi tematice se pot utiliza n mod selectiv sau integral, dupa cum s-a relatat n
capitolul I. Nefiind necesare toate datele din acestea, s-a recurs la extragerea datelor necesare si
expunerea lor ntr-un sistem de coordonate geografice adecvat. n cazul de fata, singura entitate
necesara a fost granita statala a Romniei.
3-27

Figura 2.23. Harta initiala

n momentul n care se creaza o harta este foarte important sa se specifice sistemul de coordonate
ce se doreste a fi folosit. Toate straturile tematice care sunt realizate ulterior trebuie sa fie
reprezentate n sisteme de coordonate (geografice si/sau de proiectie) compatibile. n caz contrar,
reprezentarea datelor din stratul tematic cu un sistem ales gresit va fi distorsionata.

2.10.2 Vizualizarea datelor
Dupa obtinerea imaginii Romniei pe o harta standard si conversia datelor legate de traseele
liniilor si de locatiile statiilor de capat, a urmat crearea unor noi straturi tematice care sa permita
reprezentarea grafica a liniilor si statiilor pe teritoriul tarii. n acelasi mod, s-au creat straturi
tematice cu fiecare multime de lovituri de trasnet, clasificate dupa criteriile mentionate anterior.

n figurile 2.24 si 2.25 sunt expuse doua exemple ale rezultatelor obtinute, n cazul reprezentarii
loviturilor de trasnet pe harta.

Straturile definite au geometria de tip punct. Valoarea pe abscisa n reprezentare este data de
longitudine, iar valoarea pe ordonata este data de latitudine.

3-28

Figura 2.24 Descarcarile nor-pamnt nregistrate n lunile februarie si aprilie

Dupa finalizarea straturilor tematice, urmeaza etapa n care ArcMap si dovedeste pe deplin
calitatile. Cu ajutorul ctorva functii specifice, se realizeaza cu usurinta localizarea loviturilor de
trasnet n punctele de interes. n cazul liniilor, au fost selectate loviturile aparute la maxim 5 km
distanta, iar n cazul statiilor, loviturile aparute pe o raza de 10 km. Aceste lovituri reprezinta un
potential pericol pentru instalatii, frecventa aparitiei lor la un moment dat fiind necesara pentru
luarea unor masuri de prevenire a incidentelor nedorite.

A fost realizata cte o harta pentru fiecare luna, n care au fost nregistrate lovituri de trasnet de o
anumita polaritate si cu un anumit ordin de multiplicitate. n plus, se pot atasa tabelele cu
parametrii caracteristici ai loviturilor ce apar pe harta, fiind astfel posibila att localizarea unei
lovituri, ct si vizualizarea imediata a parametrilor caracteristici. n figurile 2.26 si 2.27. sunt
prezentate doua exemple de rezultate obtinute astfel.

3-29

Figura 2.25 - Descarcarile nor-pamnt nregistrate n luna august

Figura 2.26. Loviturile de trasnet simgulare, de polaritate negativa, nregistrate n anul 2004, n
vecinatatea statiei Urechesti

3-30

Figura 2.27. Loviturile de trasnet multiple, de polaritate pozitiva,

nregistrate n anul 2003, n
vecinatatea liniei Domnesti Urechesti
2.10.3 Realizarea hartilor de densitate a loviturilor de trasnet
Pentru determinarea acestor harti s-a utilizat o tema raster. Mai exact, temele vectoriale utilizate
pentru localizarea trasnetelor au fost supuse unei operatii de reuniune si, ulterior convertite ntr-o
tema raster.

ntr-o prima faza,

datele separate pe luni, n functie de ordinul de multiplicitate si polaritate, au
fost supuse unei operatii de reuniune pentru a se obtine 4 straturi tematice, care sa contina
reprezentarile tuturor descarcarilor aparute pe parcursul unui an, indiferent de polaritatea sau
ordinul lor de multiplicitate. Apoi, straturile noi obtinute au fost supuse unei operatii de
intersectie cu stratul prin care se reprezinta teritoriul Romniei, obtinndu-se astfel 4 straturi
tematice care contin totalitatea loviturilor de trasnet survenite pe durata unui an, strict pe
teritoriul Romniei. Temele vectoriale nou-obtinute au fost convertite n teme echivalente raster.
Rezultatul a fost nsasi densitatea descarcarilor la sol Dt.

Hartile de densitate pot fi consultate n figurile 2.28 2.29 2.30 pentru trei ani consecutivi 2003
2004si 2005
2.10.4 Concluzii
Rezultatele acestui studiu au o importanta deosebita, datorita unor aplicatii practice imediate. De
asemeni, metoda utilizata reprezinta o noutate n Romnia, existnd posibilitatea extinderii
acesteia, n vederea crearii de instrumente la cheie pentru diversi beneficiari.

Localizarea loviturilor de trasnet din vecinatatea liniilor si, respectiv statiilor, n functie

de
diverse criterii, permite efectuarea unor calcule probabilistice pe baza carora sa se ia masuri bine
justificate cu privire la dimensionarea izolatiilor si sistemelor de protectie aferente acestor
obiective. Rapiditatea si usurinta cu care s-a realizat aceasta etapa duc la concluzia ca metoda
utilizata este competitiva, precisa, extensibila si usor de realizat pentru cazuri generale (exemplu:
localizarea loviturilor de trasnet n vecinatatea tuturor instalatiilor expuse ale Sistemului
Energetic National).
3-31
Realizarea hartilor de densitate a loviturilor de trasnet vine n ntmpinarea unui deziderat mai
vechi. n prezent, pentru proiectarea liniilor electrice aeriene, anumite dimensionari se calculeaza
empiric, n functie de doua zone meteorologice: zona 1

Transilvania (limita fiind reprezentata
de muntii Carpati) si zona 2 restul teritoriului national. Tendinta este de a se realiza
dimensionari n functie de zone izo-keraunice. Ori, aceste harti scot n evidenta tocmai aceste
zone. De asemeni, utilitatea acestora se extinde dincolo de electroenergetica.

3-32

Figura 2.28
3-33

Figura 2.29
3-34

Figura 2.25
3-35
3 Analizarea posibilitatilor de mbunatatire a metodelor de evaluare a
nivelului efectiv de protectie la trasnet a diferitelor instalatii.

Informatiile prezentate n subcapitolele 3.1 3.4 au fost obtinute prin prelucrarea n mediul de
programare Excel si Matlab a nregistrarilor referitoare la localizarea si parametrii DNP. Cele
patru categorii de trasnete analizate sunt:
- DNP-NegS: trasnete negative singulare
- DNP-NegM: trasnete negative multiple (cu mai mult de o secventa lider/descarcare
principala)

- DNP-PozS: trasnete pozitive singulare

- DNP-PozM: trasnete pozitive multiple
3.1 Evolutia lunara a numarului de trasnete pe anii 2003

si 2004
n figura 3.1 (a si b) este prezentata evolutia numarului de trasnete pe fiecare luna

pentru anii
2003 si 2004. Dupa cum reiese din aceasta figura,

cele mai mari valori se regasesc n lunile mai-
septembrie, cnd activitatile orajoase

sunt foarte intense, cu valori maxime de peste 250000 de
trasnete n luna august 2004. Pe anul 2003 a fost un numar total de 429088 de trasnete detectate
si localizate iar pe anul urmator 605720. Practic aceasta diferenta a facut-o luna august a anului
2004 n care s-au nregistrat cu peste 230000 de trasnete mai

mult comparativ cu aceeasi luna

a
anului 2003. Evolutia numarului de trasnete pe cei doi ani este foarte asemanatoare, cu valori
minime la nceputul si sfrsitul anului

si cu valori maxime la jumatatea anului, descriind cel

mai
probabil o distributie Gauss.

n figura 3.1.b au fost reprezentate aceleasi date nsa folosind scara logaritmica pentu numarul de
DNP n intentia de a pune mai bine n evidenta prezenta DNP-pozitive (datorita numarului mic
de astfel de evenimente, categoria respectiva nu este vizibila n toate lunile.


3-36
Variatia numarului total de descarcari in intervalul 2003-2004
0
50000
100000
150000
200000
250000
300000
N
u
m
a
r

D
N
P
DNP-TOTAL 34 19 197 838 59328 2E+0 2E+0 46450 4861 3874 165 92 1427 603 1078 26089 1E+0 1E+0 3E+0 25904 722 1161 334
DNP-NEG 29 14 148 719 55137 2E+0 1E+0 44917 4649 3621 122 65 1238 480 932 24069 1E+0 1E+0 3E+0 24872 627 981 281
DNP-POZ 5 5 49 119 4191 4125 5476 1529 212 253 43 27 189 123 146 2020 3398 2978 7518 1031 95 180 53
2003/
01
2003/
02
2003/
03
2003/
04
2003/
05
2003/
06
2003/
07
2003/
08
2003/
09
2003/
10
2003/
11
2004/
01
2004/
02
2004/
03
2004/
04
2004/
05
2004/
06
2004/
07
2004/
08
2004/
09
2004/
10
2004/
11
2004/
12
Figura 3.1.a (scara liniara)


3-37
Variatia numarului total de descarcari in intervalul 2003-2004
1
10
100
1000
10000
100000
1000000
N
u
m
a
r

D
N
P
DNP-TOTAL 34 19 197 838 59328 2E+0 2E+0 46450 4861 3874 165 92 1427 603 1078 26089 1E+0 1E+0 3E+0 25904 722 1161 334
DNP-NEG 29 14 148 719 55137 2E+0 1E+0 44917 4649 3621 122 65 1238 480 932 24069 1E+0 1E+0 3E+0 24872 627 981 281
DNP-POZ 5 5 49 119 4191 4125 5476 1529 212 253 43 27 189 123 146 2020 3398 2978 7518 1031 95 180 53
2003/
01
2003/
02
2003/
03
2003/
04
2003/
05
2003/
06
2003/
07
2003/
08
2003/
09
2003/
10
2003/
11
2004/
01
2004/
02
2004/
03
2004/
04
2004/
05
2004/
06
2004/
07
2004/
08
2004/
09
2004/
10
2004/
11
2004/
12
Figura 3.1.b (scara logaritmica)

3-38
3.2 Comparatia pe luna august n anii 2002-2005
Pentru Muntenia si Moldova s-a dispus de un set de date continnd DNP nregistrate timp de
4 ani ceea ce a permis analiza variabilitatii lunare pe o perioada

mai lunga de timp.
n figurile 3-2...3-6 se prezinta variatia numarul de trasnete si procentele aferente raportate la
suma trasnetelor pe luna august din cei patru ani. Din figura 3-2 reiese ca anul 2004 este anul
cu cele mai multe trasnete pe luna august. n acest an numarul de trasnete depaseste numarul
de trasnete existent pe anii 2002, 2003 si 2005 la un loc.

Figurile 3-3 si 3-4 dau informatii referitoare la singularitatea si multiplicitatea trasnetelor lunii
august. Se poate observa ca proportia se mentine, n sensul ca din nou, att n cazul
trasnetelor multiple, ct si n cazul trasnetelor singulare, valorile maxime se regasesc n anul
2004 iar valorile minime n anul 2002. De asemenea asa cum era de asteptat n lunile de vara,
numarul de trasnetele multiple este mai mic dect jumatate din

trasnetele singulare.

n figurile 3-5 si 3-6 se prezinta mpartirea trasnetelor n doua categorii,

pozitive si negative.
In figura 3-5, numarul de trasnete negative este maxim n anul 2004 si minim n 2002, la

fel
ca si n cazul numarului total de trasnete. Acest lucru era de asteptat deoarece n lunile de vara
trasnetele negative sunt predominante si proportia se mentine. n schimb n cazul trasnetelor
pozitive proportia nu se mai mentine pentru anii 2003 si 2005. Desi numarul total de trasnete
si numarul de trasnete negative n 2005 era mai mare dect n 2003, numarul de trasnete
pozitive din 2003 este mai mare dect numarul de trasnete pozitive din 2005. n ceea ce
priveste diferenta dintre numarul de trasnete pozitive si negative se poate observa clar ca
trasnetele negative sunt de 20, 30 ori mai numeroase dect trasnetele pozitive.

3-39
1029
8040
25173
11108
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
N
r
.

t
r
a
s
n
e
t
e
2002 2003 2004 2005
an
luna august
2002
2003
2004
2005

luna august
2%
18%
56%
24%
2002
2003
2004
2005

Fig. 3-2 Numarul total de trasnete

si procentul corespunzator

n luna august pe anii 2002-2005
3-40
336
1898
6625
2404
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
N
r
.

t
r
a
s
n
e
t
e

m
u
l
t
i
p
l
e
2002 2003 2004 2005
an
luna august
2002
2003
2004
2005

luna august
3%
17%
59%
21%
2002
2003
2004
2005

Fig. 3-3 Numarul de trasnete multiple si procentul corespunzator

n luna august pe anii 2002-2005
3-41
693
6142
18548
8704
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
16000
18000
20000
N
r
.

t
r
a
s
n
e
t
e

s
i
n
g
u
l
a
r
e
2002 2003 2004 2005
an
luna august
2002
2003
2004
2005

luna august
2%
18%
54%
26%
2002
2003
2004
2005

Fig. 3-4 Numarul de trasnete singulare si procentul corespunzator

n luna august pe anii 2002-2005
3-42
1001
7701
24441
10902
0
5000
10000
15000
20000
25000
N
r
.

t
r
a
s
n
e
t
e

n
e
g
a
t
i
v
e
2002 2003 2004 2005
an
luna august
2002
2003
2004
2005

luna august
2%
17%
56%
25%
2002
2003
2004
2005

Fig. 3-5 Numarul de trasnete negative si procentul corespunzator n luna august pe anii 2002-2005
3-43
28
339
732
206
0
100
200
300
400
500
600
700
800
N
r
.

t
r
a
s
n
e
t
e

p
o
z
i
t
i
v
e
2002 2003 2004 2005
an
luna august
2002
2003
2004
2005

luna august
2%
26%
56%
16%
2002
2003
2004
2005

Fig. 3-6 Numarul de trasnete negative si procentul corespunzator

n luna august pe anii 2002-2005
3-44
3.3 Variabilitatea lunara a descarcarilor singulare si multiple.
Distributia ordinului de multiplicitate
Dupa cum s-a mentionat deja, un trasnet poate fi singular sau multiplu. Numarul de
componente detectate de LDN pentru un trasnet, se numeste ordin de multiplicitate si este o
variabila discreta (poate lua numai valori ntregi si pozitive)

i
Prima secventa de scurta durata

Pozitiva sau negativa

T
i

Secventa de lunga

durata

Pozitiva sau negativa

T
i
Secvente de scurta
durata ulterioare

Negativa T
i
Negativa T

- Pentru un trasnet singular, canalul descarcarii este parcurs de un singur impuls de
curent (prima secventa); LDN detecteaza evenimentul ca fiind singular si seteaza
parametrul MUL la valoarea 1.
- Pentru un trasnet multiplu, canalul descarcarii este parcurs de o succesiune de
impulsuri de curent (conform schitei din figura); LDN detecteaza evenimentul ca
fiind multiplu si atribuie parametrului MUL o secventa de valori ncepnd cu 1
(prima secventa) si continund cu 2,3, ....pna la numarul maxim de secvente
detectate.
- LDN nu este sensibil la componentele continue de curent (variatii lente ale
curentului care pot sa apara n pauza dintre doua impulsuri de curent)

n figura 3-7 se prezinta variatia lunara a ordinului de multiplicitate

de trasnete singulare si
multiple pentru cei doi ani analizati.

3-45
Variatia lunara a ordinului de multiplicitate - anul 2003 (scara logaritmica)
1
10
100
1000
10000
100000
1000000
Rangul componentei
N
u
m
a
r

D
N
P
-
n
e
g
a
t
i
v
e
2003/01 27 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2003/02 14 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2003/03 129 15 3 1 0 0 0 0 0 0 0
2003/04 647 63 6 2 0 1 0 0 0 0 0
2003/05 43977 8201 2029 637 186 76 23 4 0 4 0
2003/06 119563 25676 7829 2880 978 354 137 45 23 4 0
2003/07 113198 22628 6717 2346 851 335 101 28 21 6 0
2003/08 35564 6376 1984 612 244 77 44 14 2 1 3
2003/09 3793 634 151 53 10 8 0 0 0 0 0
2003/10 2985 464 131 27 14 0 0 0 0 0 0
NegS NegM2 NegM3 NegM4 NegM5 NegM6 NegM7 NegM8 NegM9 NegM10 NegM11
Figura 3.7.a

3-46
Variatia lunara a ordinului de multiplicitate - anul 2004 (scara logaritmica)
1
10
100
1000
10000
100000
1000000
Rangul componentei
N
u
m
a
r

D
N
P
-
n
e
g
a
t
i
v
e
2004/01 65 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2004/02 1146 71 15 5 1 0 0 0 0 0 0
2004/03 461 16 1 1 1 0 0 0 0 0 0
2004/04 854 71 6 0 1 0 0 0 0 0 0
2004/05 20884 2488 530 119 31 8 6 2 1 0 0
2004/06 100969 20530 6282 2149 807 273 132 36 13 2 0
2004/07 106775 19720 5467 1783 547 187 50 11 3 2 0
2004/08 208484 41612 12044 4131 1579 515 212 79 14 4 4
2004/09 18980 3835 1338 474 170 47 18 7 3 1 0
2004/10 565 50 8 4 0 0 0 0 0 0 0
NegS NegM2 NegM3 NegM4 NegM5 NegM6 NegM7 NegM8 NegM9 NegM10 NegM11
Figura 3.7.b

3-47
2003/01 2003/02 2003/03 2003/04 2003/05 2003/06 2003/07 2003/08 2003/09 2003/10 2003/11
NegS 93.10% 100.00% 87.16% 89.99% 79.76% 75.92% 77.41% 79.18% 81.59% 82.44% 97.54%
NegM2 6.90% 0.00% 10.14% 8.76% 14.87% 16.30% 15.47% 14.20% 13.64% 12.81% 2.46%
NegM3 0.00% 0.00% 2.03% 0.83% 3.68% 4.97% 4.59% 4.42% 3.25% 3.62% 0.00%
NegM4 0.00% 0.00% 0.68% 0.28% 1.16% 1.83% 1.60% 1.36% 1.14% 0.75% 0.00%
NegM5 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.34% 0.62% 0.58% 0.54% 0.22% 0.39% 0.00%
NegM6 0.00% 0.00% 0.00% 0.14% 0.14% 0.22% 0.23% 0.17% 0.17% 0.00% 0.00%
NegM7 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.04% 0.09% 0.07% 0.10% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM8 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.01% 0.03% 0.02% 0.03% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM9 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.01% 0.01% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM10 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.01% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM11 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.01% 0.00% 0.00% 0.00%
PozS 100.00% 80.00% 95.92% 97.48% 96.92% 93.89% 72.24% 96.40% 95.75% 98.81% 97.67%
PozM2 0.00% 20.00% 4.08% 2.52% 2.79% 5.16% 3.21% 3.53% 3.30% 1.19% 2.33%
PozM3 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.26% 0.85% 0.47% 0.07% 0.94% 0.00% 0.00%
PozM4 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.02% 0.10% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
PozM5 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.02% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
PozM6 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.02% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
2003/01 2003/02 2003/03 2003/04 2003/05 2003/06 2003/07 2003/08 2003/09 2003/10 2003/11
DNP_NEG:DNP_TOTAL 85.29% 73.68% 75.13% 85.80% 92.94% 97.45% 96.39% 96.70% 95.64% 93.47% 73.94%
DNP_POZ:DNP_TOTAL 14.71% 26.32% 24.87% 14.20% 7.06% 2.55% 3.61% 3.29% 4.36% 6.53% 26.06%
2004/01 2004/02 2004/03 2004/04 2004/05 2004/06 2004/07 2004/08 2004/09 2004/10 2004/11 2004/12
NegS 100.00% 92.57% 96.04% 91.63% 86.77% 76.96% 79.36% 77.60% 76.31% 90.11% 95.11% 95.02%
NegM2 0.00% 5.74% 3.33% 7.62% 10.34% 15.65% 14.66% 15.49% 15.42% 7.97% 3.77% 4.27%
NegM3 0.00% 1.21% 0.21% 0.64% 2.20% 4.79% 4.06% 4.48% 5.38% 1.28% 0.92% 0.71%
NegM4 0.00% 0.40% 0.21% 0.00% 0.49% 1.64% 1.33% 1.54% 1.91% 0.64% 0.20% 0.00%
NegM5 0.00% 0.08% 0.21% 0.11% 0.13% 0.62% 0.41% 0.59% 0.68% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM6 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.03% 0.21% 0.14% 0.19% 0.19% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM7 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.02% 0.10% 0.04% 0.08% 0.07% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM8 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.01% 0.03% 0.01% 0.03% 0.03% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM9 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.01% 0.00% 0.01% 0.01% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM10 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
NegM11 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
PozS 100.00% 98.94% 98.37% 98.63% 96.63% 95.56% 96.64% 96.57% 93.60% 100.00% 99.44% 94.34%
PozM2 0.00% 1.06% 1.63% 1.37% 3.22% 3.86% 3.22% 3.01% 5.43% 0.00% 0.56% 5.66%
PozM3 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.10% 0.44% 0.13% 0.31% 0.68% 0.00% 0.00% 0.00%
PozM4 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.05% 0.15% 0.00% 0.12% 0.29% 0.00% 0.00% 0.00%
PozM5 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.06% 0.00% 0.07% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
PozM6 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
2004/01 2004/02 2004/03 2004/04 2004/05 2004/06 2004/07 2004/08 2004/09 2004/10 2004/11 2004/12
DNP_NEG:DNP_TOTAL 70.65% 86.76% 79.60% 86.46% 92.26% 97.47% 97.83% 97.28% 96.02% 86.84% 84.50% 84.13%
DNP_POZ:DNP_TOTAL 29.35% 13.24% 20.40% 13.54% 7.74% 2.52% 2.17% 2.72% 3.98% 13.16% 15.50% 15.87%

Ponderi procentuale din totalul lunar al DNP negative respectiv pozitive

3-48
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
4000
4500
N
u
m
a
r

D
N
P
-
p
o
z
i
t
i
v
e
2003/01 5
2003/02 4 1
2003/03 47 2
2003/04 116 3
2003/05 4062 117 11 1 1
2003/06 3873 213 35 4 1
2003/07 3956 176 26
2003/08 1474 54 1
2003/09 203 7 2
2003/10 250 3
2003/11 42 1
PozS PozM2 PozM3 PozM4 PozM5 PozM6
0
50
100
150
200
250
PozM2 PozM3 PozM4 PozM5 PozM6
multiple
Variatia lunara a ordinului de multiplicitate - anul 2003 DNP pozitive
singulare + multiple
Figura 3.7.c

3-49
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
N
u
m
a
t

D
N
P
-
p
o
z
i
t
i
v
e
2004/01 27
2004/02 187 2
2004/03 121 2
2004/04 144 2
2004/05 1952 65 2 1
2004/06 3247 131 15 5 2
2004/07 2878 96 4
2004/08 7260 226 23 9 5
2004/09 965 56 7 3
2004/10 95
2004/11 179 1
2004/12 50 3
PozS PozM2 PozM3 PozM4 PozM5 PozM6
0
50
100
150
200
250
PozM2 PozM3 PozM4 PozM5 PozM6
multiple
Variatia lunara a ordinului de multiplicitate - anul 2004 - DNP-pozitive
singulare + multiple
Figura 3.7.d
3-50
Comentarii cu privire la distributia ordinului de multiplicitate (MUL)
ntr-o prima etapa distributia de selectie a fost vizualizata prin frecventa absoluta

(numar de
evenimente observate ntr-o anumita categorie) figura 3.7.

Figura 3.8
3-51
Inferenta statistica a datelor a urmarit identificarea unui model pentru densitatea de
probabilitate cu care este distribuita variabila discreta MULT (ordinul de multiplicitate). n
vederea identificarii modelului, datele lunare au fost cumulate ntr-o singura selectie pentru
care au fost ncercate doua tipuri de

distributii Poisson si binomiala. Rezultatele sunt
prezentate n figura 3.8.a pentru polaritatea negativa si 3.8.b pentru polaritatea pozitiva

DNP-negative (2003+2004)
Model Poisson: parametrul estimat

= 1.325
Media: 1.325
Varianta: 1.325
MaximaVerosimilitate: -1.235 E6
Model Binomial: parametrii estimati p = 0.1325 N=10
Media: 1.325
Varianta: 1.149
MaximaVerosimilitate: -Inf
Model Binomial: parametrii estimati p = 0.1104 N=12
Media: 1.325
Varianta: 1.179
MaximaVerosimilitate: -1.20399 E6
Model Binomial: parametrii estimati p = 0.0883 N=15
Media: 1.325
Varianta: 1.208
MaximaVerosimilitate: -1.20999 E6
Nici unul dintre modelele teoretice propuse nu este validat.
Cauza: aparent DNP singulare din selectii sunt n exces fata de valorile prognozate de
modelele teoretice.
Sinteza caracteristici (pe baza datelor de selectie)

Tip DNP
Numar
DNP
Numar
DNP
Procent
din total
Procent
din total
DNP-TOTAL 429088 605720 0.333 0.333
DNP-NEG 413066 587949 0.321 0.324
DNP-POZ 16007 17758 0.012 0.010
DNP-NEG-SING 320016 460383 0.249 0.253
DNP-NEG-MULT 93050 127566 0.072 0.070
DNP-POZ-SING 15065 17105 0.012 0.009
DNP-POZ-MULT 942 653
0.001 0.000
TOTAL 1287234 1817134 0.333 0.333

52
3.4 Variatia lunara si anuala a proportiei DNP pozitive n
ansamblul DNP
n figura 3-9 se prezinta proportia celor doua polaritati n ansamblul DNP pe anii 2003-2004. Se
poate observa foarte clar ca trasnetele negative sunt ntr-o proportie mult mai mare dect cele
pozitive. Se observa clar trendul ciclic al proportiilor lunare
Variatia lunara a proportiei DNP_NEG si DNP_POZ
perioada 2003 - 2004
8
5
%
7
4
%
7
5
%
8
6
%
9
3
%
9
7
%
9
6
%
9
7
%
9
6
%
9
3
%
7
4
%
7
1
%
8
7
%
8
0
%
8
6
%
9
2
%
9
7
%
9
8
%
9
7
%
9
6
%
8
7
%
8
4
%
8
4
%
1
5
%
2
6
%
2
5
%
1
4
%
7
%
3
%4
%
3
%4
%
7
%
2
6
%
2
9
%
1
3
%
2
0
%
1
4
%
8
%
3
%
2
%
3
%4
%
1
3
%1
6
%
1
6
%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2
0
0
3
/
0
1
2
0
0
3
/
0
2
2
0
0
3
/
0
3
2
0
0
3
/
0
4
2
0
0
3
/
0
5
2
0
0
3
/
0
6
2
0
0
3
/
0
7
2
0
0
3
/
0
8
2
0
0
3
/
0
9
2
0
0
3
/
1
0
2
0
0
3
/
1
1
2
0
0
4
/
0
1
2
0
0
4
/
0
2
2
0
0
4
/
0
3
2
0
0
4
/
0
4
2
0
0
4
/
0
5
2
0
0
4
/
0
6
2
0
0
4
/
0
7
2
0
0
4
/
0
8
2
0
0
4
/
0
9
2
0
0
4
/
1
0
2
0
0
4
/
1
1
2
0
0
4
/
1
2
DNP_NEG:DNP_TOTAL
DNP_POZ:DNP_TOTAL
2 per. Mov. Avg. (DNP_POZ:DNP_TOTAL)

Figura 3.9
This document was created with Win2PDF available at http://www.win2pdf.com.
The unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use only.
This page will not be added after purchasing Win2PDF.