Ion Creangă, POVESTEA LUI HARAP- ALB

Fișă de lucru personalizată

1. Cine a fost Ion Creangă? Menționează titlurile pe care le crezi cele mai importante ale creației sale.
2. Când și unde a văzut lumina tiparului basmul „Povestea lui Harap – Alb”?.
3. Pornind de la trăsăturile basmului popular existente în tabelul din stânga, ilustrează-le pe basmul
studiat în partea din dreapta a tabelului.

Trăsăturile basmului popular Trăsăturile basmului cult/ „Povestea lui

Harap-Alb”
- Tema este reprezentată de lupta dintre
bine și rău, cu victoria finală a binelui

- Elementele reale se împletesc cu cele

ale fabulosului/ ale miraculosului

- Personajele pot reprezenta atât

caracteristici reale, cât și supranaturale

- Pot fi prezente animale fabuloase/

creaturi supranaturale sau reale cu
puteri supranaturale
- Prezența obiectelor cu puteri
miraculoase

- Timpul și spațiul sunt vag formulate/ illo

tempore

- Acțiunea se derulează atât pe tărâmul

acesta, cât și pe cellălalt

- Existența numerelor magice: 3,7,9

- Deznodământul basmului este, de

regulă, unul fericit

- În plan formal, existența formulelor

magice: inițiale, mediane și finale
4. Comentează, minimum 100 de cuvinte, semnificația titlului punându-l în legătură cu tema și cu
personajul central al textului.
5. Comentează, în minimum 100 de cuvinte, semnificația incipitului și a finalului așa cum sunt ele
prezente în „Povestea lui Harap – Alb”, având în vedere următoarele repere:
- O asemănare și o deosebire dintre incipitul unui basm popular și cel din basmul studiat
- Care este rolul acestor formule pentru intrarea și ieșirea din spațiul ficțiunii?
- Care este rolul semnificației „Amu” din incipitul basmului?
- Selectează din fragment indicii spațio-temporali. Care ar fi rolul lor asupra evenimentelor in
text?
- Ce motiv literar specific basmului identifici în incipit?
- Comentează, în minimum 50 de cuvinte, care este rolul ultimei replici din text.
- Care ar putea fi rolul acestui fragment ce segmentează incipitul în două secțiuni: Dar ia să nu ne
depărtăm cu vorba şi să încep a depăna firul poveştii.?

Incipit Final
Amu cică era odată într-o ţară un crai, Lumea de pe lume s-a strâns de privea,
care avea trei feciori. Şi craiul Soarele şi luna din cer le râdea.
acela mai avea un frate mai mare, care Ş-apoi fost-au fost poftiţi la nuntă:
era împărat într-o altă ţară, mai Crăiasa furnicilor, Crăiasa albinelor şi
depărtată. Crăiasa zânelor, minunea minunilor
Şi împăratul, fratele craiului, se numea din ostrovul florilor!
Verde-împărat; şi împăratul Şi mai fost-au poftiţi încă: crai, crăiese
Verde nu avea feciori, ci numai fete. şi-mpăraţi, oameni în seamă
Mulţi ani trecură la mijloc de când băgaţi, ş-un păcat de povestar, fără
aceşti fraţi nu mai avură prilej a se bani în buzunar. Veselie mare între
întâlni amândoi. Iară verii, adică toţi era, chiar şi sărăcimea ospăta şi
feciorii craiului şi fetele împăratului, nu bea!
se văzuse niciodată de când erau ei. Şi Şi a ţinut veselia ani întregi, şi acum
aşa veni împrejurarea de nici mai ţine încă; cine se duce acolo bea
împăratul Verde nu cunoştea nepoţii şi mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani
săi, nici craiul nepoatele sale: bea şi mănâncă, iară cine nu, se
pentru că ţara în care împărăţea uită şi rabdă.
fratele cel mai mare era tocmai la o
margine a pământului, şi crăia istuilalt
la o altă margine. Şi apoi, pe
vremile acelea, mai toate ţările erau
bântuite de războaie grozave,
drumurile pe ape şi pe uscat erau puţin
cunoscute şi foarte încurcate şi
de aceea nu se putea călători aşa de
uşor şi fără primejdii ca în ziua de
astăzi. Şi cine apuca a se duce pe
atunci într-o parte a lumii adeseori dus
rămânea până la moarte.
Dar ia să nu ne depărtăm cu vorba şi să
încep a depăna firul poveştii.
Amu cică împăratul acela, aproape de
bătrâneţe, căzând la zăcare, a scris
către frăţine-său craiului, să-i trimită
grabnic pe cel mai vrednic dintre
nepoţi, ca să-l lase împărat în locul său
după moartea sa.
6. Care este tema acestui basm? Prin ce se aseamănă și pein ce se deosebețte această temă față de
tema din basmul popular?
7. Ce element poate fi considerat intriga acestui basm?
8. Prezintă, în cel puțin 50 de cuvinte fiecare, probele prin care trece Harap- Alb de la întâlnirea cu
Spânul?
9. Ce valori/ trăsături dobândește eroul prin trecerea acestor probe?
10. Este Spânul doar un personaj negativ? Precizați ce alte personaje ale textului reflectă dualitatea
bine –rău?
11. Care este punctul culminant al acțiunii?
12. În ce constă deznodământul?
13. Precizează, prin apelul la text, două procedee artistice diferite , utilizate de narator în prezentarea
următoarelor personaje:
Personajul Procedee / mijloace de Citate reprezentativă din text
caracterizare
Craiul
Sfânta Duminică
Calul nazdăvan
Gerilă
Flămânzilă
Setilă
Ochilă
Păsări-Lăți- Lungilă
Împăratul Roș
Fata împăratului Roș
14. Urmărește statutul social al protagonistului, așa cum se prezintă pe tot parcursul acțiunii.
15. Care sunt secvențele relevante care se petrec la curtea tatălui său? Ce trăsături ale personajului
relevă acestea?
16. Dar cât se află în slujba Spânului?
17. Ce puteți spune despre statutul său moral? Se abate eroul de la principiile morale?
18. Care este trăsătura morală dominantă a lui Harap-Alb? Menționați două secvențe ale textului care
să evidențieze acest aspect.
19. Ce alte trăsături morale ale lui Harap –Alb se desprind indirect din următoarele probe:
- Prima întâlnire cu Sfânta Duminică , în grădina palatului
- Trecerea podului
- Aducerea salatelor
- Aducerea nestematelor
- Întâlnirea cu furnicile
- Întâlnirea cu albinele
- Întâlnirea cu uriașii
20. În ce secvență avem acces la gândurile eroului? Sunt specifice elementele de analiză psihologcă
unui basm? Justificați!
21. Asociază protagonistul basmului cu alți eroi cunoscuți de tine din alte texte literare.
22. Asociază basmul lui Creangă cu alte texte literare cunoscute de tine, stabilind o asemănare și o
deosebire între acestea.