Radu Priscu Vol I

ACTIUNEA APEI ASUPRA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE

Actiunea mecanica

1. Presiunea hidrostatica.
Presiunea este execrcitata asupra corpurilor cu care se gasesc in contact apa in repaus.
Aceasta este principala solicitare, determina forma,dimensiunile si alcatuirea unei
constructii.
ph= ρgh [N/m2] = 1Pa.

2. Presiunea hidrodinamica.
Este exercitata de apa in miscare, asupra elementelor cu care intra in contact.
Actiunile dinamice se intalnesc la functionarea stavilelor mobile, a descarcatorilor de
ape, a disipatorilor de energie, a prizelor de apa, a camerelor de echilibru, a
conductelor , galeriilor de fuga.
Actiuni dinamice: apele de infiltratie prin corpul si terenul de fundatie al barajelor,
valurile, suprapresiunile.
Actiunea fizica
Se manifesta prin erodarea suprafetelor cu care intra in contact, spalarea si degradarea
betoanelor, prin antrenarea particulelor componente ale materialelor necoezive.
Actiunea chimica

Este exercitata de apele agresive acumulate in lacuri, care parcurg apoi intreaga
schema de amenajare, pana la punctul de restitutie. Degradarea betonului ca urmare a
fenomenelor de coroziune poate fi provocata de diverse substante: apa cu duritate
redusa, apa su saruri de amoniu, saruri de magneziu, grasimi, uleiuri .

Actiunea biologica

Actiunea biologica asupra betonului si a asupra altor materiale (metal si lemn), este
execitataprin intermediul algeor, bacteriilor,ciupercilor si a muschilor. Coroziunea se
produce din cauza secretiilor lor cu caracter acid, fie din cauza produselor lor de
descompunere.
 PRESIUNEA HIDROSTATICA Vol I

Presiunea este execrcitata asupra corpurilor cu care se gasesc in contact apa in repaus.
Aceasta este principala solicitare, determina forma,dimensiunile si alcatuirea unei constructii.
Presiunea variaza liniar cu adancimea sub nivelul apei si actioneaza normal pe
suprafete.

1
- Componenta orizontala amonte : Po = ϒH2
2
1
aval : P’o = ϒh2
2
1
- Componenta verticala amonte : Pv = ϒλ 1H2
2
1
aval : P’v = ϒλ h2
2
 PRESIUNEA HIDRODINAMICA Vol I

Presiunea apare la curgerea apelor peste profilul deversant al barajului. In mod uzual,
in momentul deversarii, presiunea hidrostatica actioneaza de la creasta deversorului la talpa
de fundatie, insa in realitate, datorita vitezei de ajungere, se produce o coborare a nivelului in
lac, in zona deversorului.

1
Po = ϒ[(H + hv)2 - hs2]
2
 Presiunea dinamica, calculata cu formula analitica de calcul, este totdeauna mai mare
decat presiunea statica. Aceasta diferenta de presiune este insa, de cele mai multe ori
negijabila(cca 1...2%).
In cazul barajelor putin inalte, cu marimi mari ale lamei deversante, presiunea nu se
neglizeaza.

SUBPRESIUNEA Vol I

Subpresiunea este actiunea de jos in sus a apei care se infiltreaza prin fisurile rocii de
fundatie si prin interspatiile necimentate dintre beton si roca.

m - coeficientul de subpresiune. Are valori de la 0-1

 1. Stabilitatea la alunecare. Vol I

Un baraj trebuie sa se gaseasca in permanenta in echilibru, adica sa fie stabil.

Stabilitatea barajului trebuie sa fie asigurata si un cazuri exceptionale, cand fortele care il
solicita sa depasit valorile normale de calcul. Barajul trebuie sa aiba o stabilitate care se
exprima prin coeficientul de siguranta.

Cedarea unui baraj se poate produce teoretic prin :

- Alunecarea spre aval, pe ternul de fundatie
- Rasturnarea in jurul piciorului aval
- Ridicarea de pe fundatie, sub actiunea suprapresiunilor (plutirea constructiei)

Alunecarea unui baraj de greutate, se produce cand suma fortelor pe orizontala ∑H ,

depaseste marimile fortelor de frecare care actioneaza de-a lungul suprafetei de fundatie,
presupusa orizontala.
Valoarea maxima a fortelor de frecare se obtine facand produsul intre f – coef de
frecare statica si suma fortelor verticale ∑V

Conditia de stabilitate - ∑H < f ∑V sau K∑H = f ∑V,

unde K – coeficientul de siguranta

Raportul ∑H / ∑V – tg φ – coeficientul de alunecare