PROIECT DE ACTIVITATE

DATA: 18.11.2021
GRADINIŢA: Școala Gimnazială Coțofenii din Dos
GRUPA: mare
PROF. ÎNV. PREŞC.: MARINESCU GEORGIANA-DENISA
TEMA ANUALĂ: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: „Carnavalul fructelor”
TEMA ZILEI: „Mărul buclucaș”
TEMA ACTIVITĂȚII: „Povestea mărului buclucaș” de V. Suteev
CATEGORIA ACTIVITATII: ADE (DLC – educarea limbajului)
FORMA DE REALIZARE: lectura educatoarei
TIPUL ACTIVITĂŢII: însușire de noi cunoștințe
DURATA: 25 minute
LOC DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
SCOPUL ACTIVITĂŢII: dezvoltarea capacităţii de a audia un text, de a reține
ideile principale și mesajul transmis de acesta;
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR
CITIRII ȘI SCRIERII

1
DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:
1. Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
2. Mesaje orale în diverse situații de comunicare
COMPORTAMENTE:
1.1. Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vedera înțelegeii și
receptării lui (comunicare receptivă) ;
1.2. Demonstrează înțelegerea unui mesaj oral, ca urmare a valorificării ideilor,
emoțiilor, semnificațiilor etc (comunicare expresivă)
2.2. Respectă reguli de exprimare corectă, în diferite contexte de comunicare ;
2.3. Demonstrează extinderea progresivă a vocabularului.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
ADE:DLC: EDUCAREA LIMBAJULUI:
- O1 : să urmărească linia poveştii concomitent cu scenariul prezentat;
- O2: să precizeze titlul și personajele povestirii ;
- O3: să identifice ordinea desfășurarii evenimentelor ;
- O4 : Să participe activ și conștient la activitate.

STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi procedee:
- povestirea, conversaţia, explicaţia, demonstraţia;
Mijloace de învăţământ: siluete reprezentând personajele, imagini din poveste,
copac, ursuleț de plus.
Forme de evaluare:
- analiza răspunsurilor, aprecierea verbală.
FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual.
BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru educatie timpurie, M.E.N. , 2019
2
2. Scrisoarea metodica pentru anul scolar 2020 - 2021
3. Revista învăţământului preşcolar nr. 3-4/2010, Bucureşti, 2010
4. Mihaela Păisi Lăzăreanu, Liliana Ezechil, Laborator preşcolar ghid
metodologic, Bucureşti, 2002
5. S. Breban, E. Gongea, G.Ruiu, M.Fulga, Metode interactive de grup, Ed. Arves,
2002

3
 DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

ETAPELE CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUA-

ACTIVITĂȚII RE
Met. și proc. Mijloace Forme
de înv. de org.
I.Moment Conversația Frontal Analiza
Se crează condiţii optime necesare desfăşurării activităţii
organizatoric comporta-
prin: aerisirea sălii de grupă, aranjarea mobilierului, pregătirea
mentului
materialelor și le sunt reamintite copiilor regulile de comportare
copiilor
la activități.
II. Captarea şi Captarea atenției preșcolarilor se va realiza prin prezentarea Conversația Copac Frontal Analiza
orientarea unui copac, în vârful căruia mai atârna un singur măr și a unui Observația comporta-
atenţiei ursuleț din pluș. Educatoarea le spune copiilor că vor afla Ursuleț mentului
peripeţiile prin care a trecut mărul şi ce rol a avut ursul în de pluș copiilor
această poveste.
III. Anunţarea Se vor anunţa: tema, obiectivele şi modul de desfăşurare a Conversația Frontal Analiza
temei şi a activităţii, în termeni accesibili preşcolarilor. comporta-
obiectivelor „Astăzi, dragi copii, vom afla împreună <<Povestea mărului mentului
buclucaș>> de V. Suteev! Veți cunoaște personajele din copiilor

această poveste și va trebui să ascultați cu atenție pentru a

reuși să repovestiți și să răspundeți corect la întrebări.

4
IV.Prezentarea Povestirea Frontal Analiza
Se prezintă copiilor povestea și pe măsură ce se povestește se
conţinuturilor Explicația comporta-
vor prezenta siluetelor personajelor nou apărute.. Educatoarea
şi dirijarea mentului
va reda cât mai expresiv conținutul poveștii, punându-se
învăţării copiilor
accentul, în relatarea întâmplărilor și a evenimentelor pe Conversaţi
cuvintele noi care vor fi însușite de către copii. Expunerea se a
realizează urmărind succesiunea momentelor principale.

Expunerea conținutului povestirii

Se narează povestea cât mai expresiv, folosind mimica și
gestica adecvată, respectându-se succesiunea momentelor ei Explicaţia Siluete
principale. Povestirea se va realiza pe un ton cald, plăcut,
atractiv. Explicarea cuvintelor se va face pe parcursul povestirii,
fără întreruperi ci prin utilizarea imediată a sinonimelor:
„buimac”- amețit, zăpăcit
„harță”- ceartă, încăierare
„judecată”-gândire
Demonstra-
„a neîndreptăți”- a desconsidera ţia
Expunerea se face dupa urmatorul plan de idei:
1. Era o zi de toamnă târzie.
2. Iepurici zărește un măr în vârful unui copac și o
roagă pe Cioară să i-l rupă.
3. Cioara rupe mărul, însă îl scapă din cioc chiar în

5
 țepii lui Țepoșilă.
4. Cei trei prieteni s-au luat la harță din cauza mărului.
5. Moș Martin îi sfătuiește să împartă mărul.
6. Țepoșilă împarte mărul în 4 bucăți.
7. Cei trei prieteni sunt fericiți că Moș Martin a făcut
judecată dreaptă.
V. Asigurarea Fixarea conținutului poveștii Conversația Imagini Indivi- Analiza
retenţiei şi a În scopul fixării momentelor principale ale povestirii, copiii din dual răspunsuri-
transferului vor fi solicitaţi să precizeze titlul povestirii şi să redea poveste lor și a
momentele principale ale poveștii pe baza imaginilor de pe comporta-
panou și a întrebărilor. mentului
1. Cum s-a numit povestea? copiilor
2. Ce a văzut iepuraşul?
3. Pe cine a rugat să-l ajute?
4. Ce a făcut cioara?
5. Unde a căzut mărul?
6. Ce fac cioara, ariciul şi iepurele?
7. Cine reuşeşte să rezolve problema?Cum?
8. Cum este împărţit mărul?
9. Pentru cine sunt cele patru părţi?(iepure, cioară,
arici şi urs)

6
VI.Încheierea Educatoarea face aprecieri privind modul de receptare al Conversația Indivi- Aprecieri
activităţii poveștii, asupra atenției cu care au urmărit firul narativ și dual individuale și
asupra comportamentului copiilor în timpul activității. Fontal de grup

7
Anexa 1
POVESTEA MĂRULUI BUCLUCAȘ
după Vladimir Suteev

,,Era o zi târzie de toamnă. Copacii se goliseră demult de frunze și numai în vârful unui măr sălbatic mai atârna un
măr, un singur măr.
Tocmai în timpul acesta, iepurele, care alerga prin pădure a văzut mărul. Dar cum să-l ia de acolo? Mărul este sus, iar
el era jos, nu putea să sară până la el. Se auzea ceva:
- Craa-crraa!
Se uită iepurele și vede că într-un copac stătea o cioară și râdea ..
- Ei, Cioaro! Rupe-mi mărul acesta te rog! Cioara a zburat și a rupt mărul. Numai că nu a reuşit să-l ţină în cioc, şi
mărul a căzut.
- Îţi mulţumesc, Cioaro! – a strigat bucuros Iepurici şi a dat să ridice mărul de jos, dar acesta parcă ar fi fost viu, a
început deodată să sâsâie…și a luat-o la fugă.
- Ce-o fi asta?
Iepurici s-a speriat foarte tare dar apoi a înţeles: mărul căzuse chiar pe ariciul Ţepoşilă, care, făcut ghem, dormea sub
pom. Ţepoşilă, buimac de somn, a sărit în sus şi s-a pus pe fugă, cu mărul înfipt în ţepii lui.
- Stai, stai ! – striga Iepurici cât îl ţineau puterile. Unde fugi cu mărul meu ?
Ariciul Ţepoşilă se opreşte şi zice:
- Acesta-i mărul meu. A căzut, iar eu l-am prins. Atunci, Iepurici s-a repezit la ariciul Ţepoşilă:
-Să-mi dai mărul chiar acum! Eu l-am găsit!
S-a apropiat în zbor şi Cioara şi zice:
- Degeaba vă certaţi. Acesta este mărul meu fiindcă eu l-am rupt din pom. Şi s-a pornit o ceartă între cei trei, că nu
se mai puteau înţelege. Fiecare striga în felul lui.
- Este mărul meu – striga Iepurici – că eu l-am văzut primul!
- Ba e al meu – croncănea Cioara – că eu l-am rupt!
- Ba e al meu – striga ariciul Ţepoşilă – că eu l-am prins!
Ţipete, mare gălăgie în toată pădurea şi harţa începe. Cioara îl loveşte pe ariciul Ţepoşilă cu ciocul în nas, ariciul
Ţepoşilă îl înţeapă pe Iepurici cu ţepii în codiţă, iar Iepurici o loveşte pe Cioară cu lăbuţa peste cioc. Dar iată că apare şi
cumătrul Moş Martin – ursul care mormăie supărat:
- Ei, dar ce s-a întâmplat aici ? Ce-i cu gălăgia asta?

8
 Toţi se reped spre el, şi-i spun:
-Tu, Moş Martine, eşti cel mai mare şi mai inteligent din pădure. Te rugăm să ne faci judecată dreaptă. Cui vei crede
de cuviinţă că i se cuvine mărul acesta, al lui să fie. Şi i-au povestit ursului toate cum s-au petrecut. A stat Moş Martin s-a
gândit ce s-a gândit, s-a scărpinat după urechea dreaptă şi a întrebat:
- Cine a descoperit mărul ?
- Eu! – a răspuns Iepurici.
- Dar cine l-a rupt din pom?
- Crra – crra - fireşte că eu! a răspuns Cioara.
- Buun! Şi cine l-a prins?
- Eu, eu Moş Martine – eu l-am prins a chiţăit ariciul Ţepoşilă.
- Iată ce este, a fost de părere Moş Martin, - voi toţi aveţi dreptate, şi de aceea fiecare din voi are dreptul să primească
mărul …
- Da, dar nu-i decât un singur măr! au sărit toţi cu gura Ţepoşilă, Iepurici şi Cioara.
- Împărţiţi mărul în părţi egale şi fiecare să ia câte o bucăţică. Toţi au izbucnit într-un glas:
- Cum de nu ne-a venit ideea asta mai înainte?!
Ariciul Ţepoşilă a luat mărul Buclucaş şi l-a împărţit în patru părţi egale. Prima bucăţică a dat-o iepuraşului şi i-a zis:
-Asta ţie, Iepurici, pentru că tu ai văzut primul mărul.
A doua bucăţică a dat-o ciorii:
- Asta ţie, Cioaro, fiindcă tu ai rupt mărul din pom.
A treia bucăţică, ariciul şi-a pus-o deoparte pentru sine şi a zis:
- Asta pentru mine, întrucât eu am prins mărul acesta buclucaş.
Cea de-a patra bucăţică ariciul i-a pus-o ursului în labă şi ia zis:
-Iar asta ţie Moş Martine …
-Dar de ce mie? răspunse, mirat, ursul.
-Tocmai pentru că tu ne-ai împăcat şi ne-ai învăţat să gândim!
Şi fiecare şi-a mâncat bucăţica sa de măr, şi toţi au fost mulţumiţi că Moş Martin a făcut judecată dreaptă şi nu a
nedreptăţit pe nimeni, toți fiind prieteni în continuare.
Şi iaca aşa s-a sfârşit povestea mea.