MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Facultatea de Economie

Catedra „Economie şi Relaţii Economice Internaţionale”

LUCRĂRI METODICE
PRIVIND ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA PRACTICII
DE SPECIALITATE PENTRU PROGRAMUL DE LICENȚĂ
366.1 -„ECONOMIE GENERALĂ”

CHIŞINĂU 2016
Autori: Olga Sîrbu, doctor, conferenţiar universitar.
Elena Moroi, doctor, conferenţiar universitar.
Elena Nirean, doctor, lector superior universitar.

Recenzenţi: Svetlana Gangan, doctor, conferențiar universitar UASM

Lucrările metodice sunt elaborate în scopul consolidării cunoștințelor

teoretice şi obținerii unor abilități practice în domeniul gestiunii activităților
întreprinderilor, utilizării forței de muncă, activelor și pasivelor entității, analizei
rezultatelor financiare și include sugestii practice privind efectuarea practicii de
specialitate şi prezentarea corectă a raportului conform cerinţelor existente.

Recomandat de:

Comisia Metodică a Senatului Universităţii Agrare de Stat din Moldova,

proces verbal nr. din 2016

©UASM, O. Sîrbu, E. Moroi,

E. Nirean, 2016

2
 CUPRINS

Pagina
Introducere 4
I. Scopul şi sarcinile practicii de specialitate 5
II. Ordinea efectuării şi monitorizării practicii de specialitate 5
III. Conţinutul practicii de specialitate 8
3.1. Caracteristica condiţiilor naturale şi economice a entităţii 8
3.2. Fondul funciar şi intensificarea producţiei 13
3.3. Mijloacele de producţie şi eficienţa utilizării lor 19
3.4. Analiza costurilor de producţie 21
3.5. Analiza productivităţii şi remunerării muncii 24
3.6. Eficienţa economică a producţiei agricole 25
3.7. Rezultatele financiare ale entităţii şi rentabilitatea 29
Concluzii şi propuneri 33
Anexe 33
IV. Cerinţe faţă de conţinutul, prezentarea şi susţinerea raportului practicii 33
de specialitate
4.1. Cerinte faţă de conţinutul raportului practicii de specialitate 33
4.2. Prezentarea şi susţinerea raportului practicii de specialitate 36
Bibliografie selectivă 38
Anexe 39

3
 Introducere

În condiţiile actuale, atît la nivel de economie naţională, cît şi de economie

mondială, au loc modificări substanţiale cu un caracter economic, social şi politic
extrem de amplu şi dinamic. Acest fapt cere de la specialiştii în domeniul economiei
cunoştinţe temeinice teoretice, cît şi deprinderi practice capabile de a analiza
fenomenele economice interne şi inretnaţionale, deosebit de complexe şi dinamice.
Practica de specialitate este o parte componentă a procesului didacic, care se
desfăşoară conform planului de învăţămînt şi reprezintă o condiţie obligatorie pentru
promovarea la anul următor de studii. Ea are o deosebită importanţă în activitatea de
instruire a instituţiilor superioare şi denotă gradul de formare aplicativă a tinerilor
specialişti în domeniul economiei. La baza efectuării lui au fost puse principiile
legăturii reciproce dinte instruitrea teoretică şi cea în producţie.
Practica de specialitate are ca obiective specifice :
- consolidarea şi aplicarea practică a cunoştinţelor căpătate în domeniul
economiei;
- însuşirea deprinderilor practice şi a metodelor de luare a deciziilor;
- aplicarea capacităţilor de analiză a relaţiilor economice, de prelucrare a
informaţiei şi de formare a concluziilor în vederea elaborării propunerilor
concrete de redresare a situaţiei.
Prezentele indicaţii metodice au fost elaborate cu scopul de a facilita şi a
organiza procesul de efectuare a practicii de specilatate. Lucrarea este destinată
studenţilor ciclului I, secţiilor de zi şi cu frecvenţă redusă, şi include sugestii practice
privind efectuarea practicii de specialitate şi prezentarea corectă a raportului practicii
conform cerinţelor existente. Exprimăm speranţa, că lucrarea dată va constitui un
instrument util în consolidarea şi expunerea deprinderilor teoretice şi practice ale
studenţilor.
 I. SCOPUL ŞI SARCINILE PRACTICII DE SPECIALITATE

Practica de specialitate reprezintă etapa prefinală a studiului universitar şi

reprezintă un indicator privind calitatea pregătirii viitorului specialist.
Scopurile principale ale practicii de specialitate sunt:
- sistematizarea, consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor
practice obţine pe parcursul anilor de studii;
- manifestarea obligaţiilor de lucru independent, a capacităţilor de analiză şi
sinteză, de formulare a concluziilor şi de elaborare a unor recomandări
concrete în vederea redresării situaţiei în problemele studiate;
- evidenţierea nivelului de pregătire a studenţilor pentru lucru independent în
condiţiile economiei reale.
- formarea deprinderilor în activitatea profesională a viitorilor specialişti în
corespundere cu caracterul viitoarei activităţi;
- aplicarea cunoştinţelor teoretice şi practice necesare la soluţionarea diverselor
sarcini ecnomico - aplicative în cadrul entităţii;
- formarea deprinderilor de cercetare şi evaluare a activităţii economice legare
de eficienţa utilizării fondului funciar, forţei de muncă, a resurselor financiare,
etc;
- selectarea materialelor necesare pentru elaborarea tezei de licenţă.
Sarcinile practicii prevăd: aprofundarea pregătirii practice vizînd aspectele
comune ale teoriei şi practicii legate de utilizarea fondului funciar şi intensificarea
producţiei; mijloacelor de producţie şi eficienţa utilizării lor; analiza Costurilor şi
costului de producţie; asigurarea entităţii cu resurse de muncă şi utilizarea lor;
eficienţa economică a producţiei agricole; analiza productivităţii şi remunerării
muncii; rezultatele financiare ale entităţii şi rentabilitatea ei.
Importanţa practicii de specialitate mai este condiţionată şi de faptul că în
această perioadă studentul acumulează toată informaţia necesară pentru elaborarea
compartimentului aplicativ al tezei de licenţă, care reprezintă etapa finală a
procesului de studiu. Practica demonstrează că cu cît mai sîrguincios şi perseverent
studentul se atîrnă faţă de petrecerea practicii de specialitate şi elaborarea raportului,
cu atît el este mai bine pregătit pentru întocmirea tezei de licenţă.

II. ORDINEA EFECTUĂRII ŞI MONITORIZĂRII PRACTICII DE

SPECIALITATE
III.
În cadrul Universităţii Agrare de Stat desfăşurarea practicii de specialitate are
loc în conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului
didactic, aprobat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul
Educaţiei ale Republicii Moldova.
Repartizarea studenţilor la practică are loc conform dispoziţiei catedrei
„Economie şi Relaţii Economice Internaţionale” prezentate decanatului facultăţii
„Economie” aprobate prin ordinul rectorului UASM nu mai tîrziu de 10 zile pînă la
începutul stagiului de practică.
5
 Durata practicii de specialitate, conform planului de învăţămînt, constituie,
pentru studenţii anului III specialitatea „Economie generală” 240 ore, apreciată cu 8
credite.
Planul de învăţămînt pe ani de studiu
Numărul de ore
Denumirea Total ore pe săptămînă Forma
Nr.
Cod unităţii de de
credite
curs Contact Studiu C S L evaluare
Total
direct individual
Anul III
S.05.O.37 Practica de
240 - 240 - - 0/0 E 8
specialitate

Responsabilitatea pentru organizarea şi petrecerea practicii de specialitate este

expusă pe membrii catedrei de profil, care:
- coordonează cu studenţii locul petrecerii practicii de specialitate;
- împreună cu decanatul pregăteşte documentaţia necesară privind delegarea
studenţilor la locul petrecerii practicii de specialitate;
- asigurarea îndeplinirii lucrului pregătitor şi curent în vederea organizării şi
petrecerii practicii;
- distribuie materiale necesare şi consultă studenţii înainte şi pe parcursul
efectuării practicii de specialitate;
- în final verifică raportul practicii de specialitate.
Toate întrebările, problemele ce apar pe parcurs sunt coordonate cu
conducătorul ştiinţific al practicii, care este numit de către şeful catedrei, aprobat prin
procesul verbal al şedinţei catedrei şi prin dispoziţia decanatului facultăţii
„Economie”.
Coordonatorii ştiinţifici de la caterdă, înainte de a începe practica de
specialitate, consultă stidenţii în ceea ce priveşte scopul şi sarcinile practicii, termenul
acesteia şi a cerinţelor privind elaborarea raportuli practicii, a agendei practicii şi a
anexelor obligatorii. De asemenea, pe parcursul stagiului de practică conducătorul
ştiinţific acordă asistenţă ştiinţifico - metodică privitor la desfășurarea practicii,
completarea agendei şi vizitează, după posibilităţi, studentul - practicant, fapt ce
eficientizează procesul de desfăşurare a practicii de specialitate.
Conducătorul practicii de specialitate este obligat:
- să asigure conducerea ştiinţifico - metodică a stagiului de practică;
- să asigure efectuarea stagiului practicii de specialitate la un nivel profesional
înalt şi calitativ;
- să verifice prezenţa studentului la locul practicii şi a condiţiilor în care acesta
activează, a veridicităţii completării agendei;
- să verifice îndeplinirea stagiului practicii la diverse etape, depistînd neajunsuri
în organizarea ei să contribiue la înlăturarea lor.
În cadrul entităţii, unde studentul îşi petrece practica, de asemenea este numit
un conducător care coordonează şi monitorizează stagiul de practică al studentului.
Împreună cu studentul se elaborează planul calendaristic şi tematic al practicii,
6
respectînd programul practicii pentru specialitatea dată. Totodată, se studiază
regulamentul privind protecţia muncii şi confidenţialitatea informaţiei, conducătorul
efectuînd instructajul necesar. De asemenea este binevenit să se studieze
regulamentele interne şi particularităţile organizării muncii în înstituţia respectivă.
După posibilităţi, studentul este antrenat în activitatea instituţiei unde se
familiarizează cu organizarea lucrului operaţional, de evidenţă, cu modalităţile de
perfectare a rapoartelor operative, financiare etc. Conducătorul practicii verifică
regulat îndeplinirea de către practicant a programei stagiului practicii, avizănd prin
semnătura sa calitatea materialului acumulat. În final el eliberează o referinţă privind
disciplina studentului, gradul de executare a lucrului şi deprinderile căpătate,
participarea studentului la viaţa economică şi socială, acestea fiind însoţite de
aprecieri.
În vederea efectuării calitative a practicii de specialitate, studentul trebuie sa
cunoască drepturile şi obligaţiunile sale:
Drepturile studentului:
- să beneficieze de ajutor ştiinţifico - metodic din partea conducătorului practicii
de specialitate de la catedră;
- să dispună de consultaţii de la conducătorul practicii de la entitatea - bază
pentru practică.
Obligaţiunile studentului:
- să se prezinte la entitatea unde îşi petrece practica în prima zi a practicii cu
delegaţia eliberată de decanat;
- să familiarizeze conducătorul practicii din entitate cu programa ce urmează a fi
realizată;
- să informeze catedra despre denumirea, adresa juridică a entităţii; numele şi
prenumele conducătorului practicii şi telefonul lui de serviciu;
- să respecte, în perioada practcii, regulamentul intern al entităţii;
- să completeze regulat agenda practicii;
- să perfecteze pe parcurs raportul practicii de specialitate;
- să îndeplinească îndicaţiile conducătorului practicii din partea intreprinderii ce
vizează coordonarea activităţilor şi insrtuirea practică, fiind responsabil şi
comunicativ;
- să prezinte la catedră, îndată după finisarea practicii de specialitate raportul.
Dacă studentul nu s-a prezentat la practică, este obligat să prezinte o explicaţie
în scris, foaie de boală sau alt document justificativ. Absenţa nemotivată de la
practică, precum şi absenţa motivată mai mult de 50% din durata prevăzută pentru
efectuarea practicii, conduce la necesitatea recuperării practicii prin repetarea
stagiului de practică sau, după caz, pot fi luate alte decizii iniţiate de decanul şi/sau
catedra de profil.
Studenţii de la învăţămînt cu frecvenţă redusă, care activează în domeniu,
realizează de sine stătător, în baza programului de practică, stagiul de practică de
specialitate la întreprinderile unde lucrează, elaborează şi susţin Raportul privind
practica de specialitate în vederea evaluării conform prevederilor Planului de
învăţămînt. Totodată ei beneficiază de consultarea cadrului didactic responsabil
7
pentru practica de specialitate respectiv. Studenţii de la învăţămînt cu frecvenţă
redusă, care nu activează în domeniu vor fi delegaţi la practică conform modalităţilor
acceptate pentru studenţii cu frecvenţă la zi.
Catedra este obligată să asigure studenţii cu lucrări metodice privind modul de
organizare şi desfăşurare a practicii de specialitate.

III. CONŢINUTUL PRACTICII DE SPECIALITATE

3.1. Caracteristica condiţiilor naturale şi economice ale entităţii

Se caracterizează succint condiţiile pedo-climaterice din zona amplasării

gospodăriei analizate, se indică distanţa faţă de pieţele de desfacere a producţiei
agricole. Se expune părerea, dacă aceste condiţii favorează desfăşurarea procesului de
producţie şi vînzare a produselor agricole.
Procesul de producţie în agricultură poate fi determinat de proporţia de
producţie a gospodăriei. Pentru analiză se utilizează un sistem de indicatori, calculul
cărora se efectuează în tabelul 3.1.1.

Tabelul 3.1.1 Analiza indicatorilor mărimii entității cu profil agricol

Anul Datele
În În medie entității
medie pe în %
Indicatorii
20.. 20.. 20.. pe anii entitățile față de
20.. -20.. raionului media
pe raion
1 2 3 4 5 6 7
I. Principali (direcți):
Valoarea producţiei globale
agricole (în preţuri curente)*,
mii lei
Venitul din vînzări – în total,
mii lei
inclusiv:
- venituri din vînzarea
produselor agricole, mii lei
II. Secundari (indirecți):
Efectivul mediu anual de
angajați încadrați în
agricultură, persoane
Efectivul de animale și păsări,
capete convenționale
Suprafața terenurilor agricole
în total, ha
8
 1 2 3 4 5 6 7
inclusiv:
- terenuri arabile
- plantații perene
Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe, mii lei
*Valoarea producţiei globale agricole (în preţuri curente) se determină ca produsul dintre
producţia obţinută reflectată în formularul Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de
pe toată suprafaţa însămînţată"şi preţul expus în formularul Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei
agricole".

Calculul acestor indicatori se efectuează în baza formularului Nr. 29-AGR

"Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa însămînţată";
formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole"; formularului Nr. M3
"Cîştigurile salariale şi costul forţei de muncă"; formularului Nr. 15-AGR "Efectivul
de animale" şi Situaţiei Financiare Anexa 1 „Bilanţul”.
În baza datelor din tabelul 3.1.1 se fac concluzii referitor la proporția de
producție a entității analizate (de proporție mare, medie sau mică) și care este
tendința dezvoltării ei în dinamică.
O altă condiţie de creştere a eficienţei producţiei agricole este specializarea. Este
necesar să se dezvăluie esenţa specializării şi divizarea gospodăriilor agricole după
formele de specializare (specializare îngustă în care o ramură ocupă 90 % din
venituri, specializate profundă – în care una sau două ramuri ocupă ponderea de 50-
60 % din venituri şi gospodării cu specializare multiramurală.

Tabelul 3.1.2. Determinarea specializării entităţii cu profil agricol sub aspectul

venitului din vînzări*
Venitul din vînzări, Structura venitului din
Denumirea sectoarelor
mii lei vînzări, %
şi a produselor
20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20..
1 2 3 4 5 6 7
Fitotehnia
Cerealiere, total
inclusiv: grîu de toamnă
orz de primăvară
porumb
Semințe oleaginoase de
floarea soarelui
Soia
Sfeclă pentru zahăr
Cartofi şi bostănoase
Tutun
Legume
Fructe
9
 1 2 3 4 5 6 7
Struguri
Alte produse vegetale
Total produse vegetale
Zootehnia
Vite și păsări în masă vie,
total
inclusiv:
bovine
porcine
ovine și caprine
păsări
alte specii de animale
Lapte
Lînă
Ouă
Miere de albine
Alte produse animaliere
Total produse animaliere
Total produse agricole 100 100 100
*Determinarea specializării entităţii sub aspectul venitului din vînzări se efectuează în baza formularului Nr.
21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole".

În baza datelor tabelului se fac concluzii referitor la profilul de specializare a

entităţii şi tendinţa spre aprofundare sau perfecţionare, ţinînd cont de modificarea
ponderii ramurilor principale.
Avantajele economice viitoare încorporate în active reprezintă potențialul de a
contribui în mod direct sau indirect la fluxul de numerar și echivalente ale
numerarului către entitate.
De obicei entitatea își utilizează activele pentru a produce bunuri sau pentru a
presta servicii capabile să satisfacă dorințele sau necesitățile clienților, motiv pentru
care aceștia sunt dispuși să plătească pentru a le obține contribuind astfel la fluxul de
numerar al acesteia. Аnаlizа structurii activelor imobilizate реrmitе еvidеnțiеrеа
аcеlоr cаtеgоrii sрrе cаrе s-а оriеntаt рrоgrаmul invеstițiоnаl аl entității (tabelul
3.1.3).

Tabelul 3.1.3. Analiza componenței și structurii activelor imobilizate în entitate*

Valoarea, mii lei Structura, %
Tipuri de active imobilizate
20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20..
1 2 3 4 5 6 7
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale în curs de execuție
Terenuri
Mijloace fixe, total
10
 1 2 3 4 5 6 7
din care:
clădiri
construcții speciale
mașini, utilaje, instalații de transmisie
mijloace de transport
instrumente şi inventar
costuri ulterioare aferente obiectelor
neînregistrate în bilanț
mijloace fixe primite în gestiunea
economică
alte mijloace fixe
Resurse minerale
Active biologice imobilizate
Investiţii financiare pe termen lung în părţi
neafiliate
Investiţii financiare pe termen lung în părţi
afiliate
Investiții imobiliare, total
Creanţe pe termen lung
Avansuri acordate pe termen lung
Alte active imobilizate
Total active imobilizate
*Analiza componenței și structurii activelor imobilizate în entitate se efectuează în baza
Situaţiei Financiare Anexa 1 „Bilanţul” și Anexa 7 „Informaţiile privind activele imobilizate”.

Reieșind din datele tabelului 3.1.3. se formulează concluziile referitor la

abaterile ce au avut loc în structura activelor imobilizate.
Desfăşurarea procesului de producere este legat de utilizarea factorilor de
producţie (terenului agricol, forţei de muncă, mijloacelor fixe, materialelor),
combinarea şi folosirea eficientă a cărora influenţează direct rezultatele finale ale
entităţii.
Reieşind din aceasta este necesar de efectuat analiza eficienţei utilizării
factorilor principali de producţie după următorul tabel:

11
Tabelul 3.1.4. Eficienţei economică a utilizării potenţialului de producţie în
entitate*
Abaterile
anului 20..(+,-
Anul
Indicatorii )lei, (bani) faţă
de:
20.. 20.. 20.. 20.. 20..
Valoarea producţiei agricole globale
în calcul la 1 ha terenuri agricole, lei
Valoarea producţiei agricole globale
în calcul la 1 om - oră, lei
Valoarea producţiei agricole globale
în calcul la 1 lucrător mediu anual, lei
Valoarea producţiei agricole globale
în calcul la 1 leu mijloace fixe, lei
* Determinarea eficienţei economice a utilizării potenţialului de producţie în entitate se
efectuează în baza Situaţiei financiare; Rapoartele statistice nr. 29 „Producţia obţinută la culturile
recoltate de pe toată suprafaţa însămînțată”; Rapoartele statistice nr. 21 „Vînzarea producţiei
agricole”

În procesul analizei indicatorilor tabelului 3.1.4 se apreciază modificările în

dinamica în baza abaterilor absolute şi relative. Dacă are loc reducerea eficienţei
utilizării factorilor de producţie se evidenţiază cauzele reieşind din condiţiile concrete
ale întreprinderii. În continuare se calculează volumul producţiei care n-a fost obţinut
din contul utilizării neeficiente a factorilor respectivi. Calculul se efectuează prin
produsul dintre abaterea absolută a productivităţii pe unitate de factor şi mărimea
factorului respectiv în anul de gestiune (suprafeţei terenurilor agricole, numărului
mediu anual de lucrători, valoarea medie a mijloacelor fixe).
Gradul de utilizare a factorilor de producţie contribuie la dezvoltarea activităţii
entităţii şi la mărimea rezultatelor financiare.
După conţinutul economic noţiunea de rezultate financiare este complexă, care
include indicatorii profitului şi a rentabilităţii (tabelul 3.1.5). Calculul acestor
indicatori se efectuează în baza raportului financiar şi a formei 7 CAI “Vînzarea
producţiei agricole, lucrărilor şi serviciilor”.

Tabelul 3.1.5. Analiza rezultatelor financiare a entităţii cu profil agricol*

Abaterile
Anul anului 20...,
Indicatorii
(±):
20.… 20.… 20.… 20.… 20.…
1 2 3 4 5 6
Profit brut, lei
Profitul pînă la impozitare, lei
Profit net, lei

12
 1 2 3 4 5 6
Rentabilitatea generală, %
(profitul pînă la impozitare : valoarea medie
anuală a MF şi a activelor circulante)x 100%
Rentabilitatea producţiei agricole , %
(profitul de la realizarea producţiei agricole :
costul producţiei finite agricole vîndute)x 100%
Rentabilitatea economică, %
(profitul pînă la impozitare : valoarea medie
anuală a activelor totale)x100%
Rentabilitatea financiară (a capitalului
propriu), %
(profitul net : valoarea medie anuală a
capitalului propriu)x100%
*Calculul acestor indicatori se efectuează în baza Situaţiei Financiare Anexa 2 „Situaţia de
profit şi pierdere” şi formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole".

Conţinutul concluziei privind rezultatele calculelor (tab. 3.1.5) include

caracteristica generală a indicatorilor profitului şi rentabilităţii, stabilindu-se tendinţa
de modificare în dinamică.

3.2. Fondul funciar şi intensificarea producţiei

Se caracterizează componenţa şi structura fondului funciar în entitatea
analizată (tab.3.2.1).

Tabelul 3.2.1. Componenţa şi structura fondului funciar a entităţii cu profil agricol

în dinamică*
Anul
20.. 20.. 20..
Tipurile de teren Supr Pond Supr Pond Supr Pond
afaţa erea, afaţa erea, afaţa erea,
, ha % , ha % , ha %
1 2 3 4 5 6 7
Suprafaţa totală a fondului 100 100 100
funciar:
inclusiv:
- Terenuri agricole - total
inclusiv:
– arături
– plantaţii perene
– fîneţe
– păşuni
– pîrloage
- Terenuri neagricole - total
inclusiv:
13
 1 2 3 4 5 6 7
- Fondul silvic
- Fondul acvatic
- Drumuri
- Alte terenuri neagricole
*Analiza componenței și structurii fondului funciar se efectuează în baza formularului Nr. 4-
AGR "Totalurile semănatului pentru recolta".

În baza datelor tabelului 3.2.1 se apreciază modificările în dinamica

componenţei şi structurii fondului funciar şi a terenurilor agricole. Se depistează
cauzele care au contribuit la modificările respective. Se dezvăluie direcţiile principale
de utilizare eficientă a terenurilor agricole.
În continuare se efectuează analiza în dinamică a mărimii şi structurii terenurilor
agricole a gospodăriei utilizînd datele tabelului 3.2.2.

Tabelul 3.2.2. Analiza structurii terenurilor agricole în dinamică în entitatea cu

profil agricol*
Abaterile anului 20...,
Anul
(±):
20… 20… 20… 20… 20…
ponderea, %

ponderea, %

ponderea, %

procentuale

procentuale
Denumirea terenurilor
hectare

hectare

hectare

hectare

hectare
puncte

puncte
Suprafaţa terenurilor
agricole, total
inclusiv:
– arături
– plantaţii multianuale
– fîneţe
– păşuni
– pîrloage
*Analiza componenței și structurii terenurilor agricole se efectuează în baza formularului Nr.
4-AGR "Totalurile semănatului pentru recolta".

În baza datelor tabelului 3.2.2 se apreciază modificările în dinamica

componenţei şi structurii terenurilor agricole. Se depistează cauzele care au contribuit
la modificările respective. Se dezvăluie direcţiile principale de utilizare eficientă a
terenurilor agricole.
Necesităţile agriculturii prevăd ca între diferite categorii de folosinţă ale
fondului funciar să se stabilească anumite proporţii. Aceste proporţii se modifică în
timp, în funcţie de cerinţele pieţei şi de protecţie a mediului, ca şi de nivelul de

14
dezvoltare al forţelor de producţie, dar în favoarea categoriilor de folosinţă superioară
(tabelul 3.2.3).

Tabelul 3.2.3. Analiza componenței și structurii terenurilor prelucrate, suprafețelor

însămînțate în entitatea cu profil agricol*
Abaterile anului 20..(+,-) fată
Anul
de:
20.. 20.. 20.. 20.. 20..
Denumirea

ponderea,

ponderea,

ponderea,

Hectare
culturilor
hectare

hectare

hectare

hectare
p.p.

p.p.
%

%
Cerealiere ,
total
inclusiv:
– grîu de
toamnă
– porumb
Floarea soarelui
Sfecla pentru
zahăr
Tutun
Legume
Cartofi și
bostănoase
Alte culturi
Total
suprafață
însămînțată
Plantații
sămînțoase
Plantații
sîmburoase,
Plantații de vii
Total plantații
perene
Total terenuri
prelucrate
*Analiza componenței și structurii terenurilor prelucrate şi suprafețelor însămînțate se
efectuează în baza formularului Nr. 4-AGR "Totalurile semănatului pentru recoltă".

Аsigurаrеа еficiеnţеi şi viаbilităţii finаnciаrе а entităţii рrеsuрunе еxistеnţа

unui роtеnţiаl tеhnic cоrеsрunzătоr cа vоlum, structură, cаlitаtе, cаrе să оfеrе entităţii
роsibilitаtеа rеаlizării unоr produse cоmреtitivе аtît ре рiаţа intеrnă, cît şi ре cеа
еxtеrnă.
În baza datelor gospodăriei analizate se apreciază intensivitatea utilizării
terenurilor, calculînd ponderea terenului respectiv în suprafaţa terenului agricol în
dinamică (tab. 3.2.4).
15
Tabelul 3.2.4. Nivelul de folosire a fondului funciar în entitatea cu profil agricol*
Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20… 20… 20… 20… 20…
Ponderea,%:
– terenurilor agricole în suprafaţa
fondului funciar;
– arăturilor în suprafaţa terenurilor
agricole;
– terenului prelucrat (arături +
plantaţii multianuale) în suprafaţa
terenurilor agricole;
– semănăturilor în suprafaţa terenului
arabil;
– terenurilor irigate în suprafaţa
terenurilor agricole.
*Analiza nivelului de folosire a fondului funciar se efectuează în baza formularului Nr. 4-
AGR "Totalurile semănatului pentru recoltă".

În continuare este necesar să se dezvăluie esenţa intensificării, să se

argumenteze necesitatea intensificării agriculturii în condiţiile actuale şi a analizei
economice a acestui proces. În baza datelor concrete ale entităţii analizate se
apreciază nivelul intensităţii şi eficienţei economice a intensificării producţiei în baza
sistemelor de indicatori reflectaţi în tabelele 3.2.6 şi 3.2.7. Însă, pentru a efectua
această analiză, este necesar de a selecta datele iniţiale din formularele specializate,
raportul financiar, registre contabile, care se aranjează în tabelul 3.2.5.

Tabelul 3.2.5. Datele iniţiale pentru calcularea nivelului intensităţii şi eficienţei

economice a intensificării producerii produselor agricole în entitatea cu profil
agricol*
Abaterile anului 20...,
Anul
Indicatorii (±):
20… 20… 20… 20… 20…
1 2 3 4 5 6
Valoarea medie anuală a
mijloacelor fixe şi a activelor
circulante, mii lei
– inclusiv: a mijloacelor fixe
Costuri de producţie la producţia
agricolă, mii lei
Cantitatea de fertilizanţi:
- chimici, q.s.n.
- organici, tone
Suprafaţa terenurilor prelucrate, ha
16
 1 2 3 4 5 6
Efectivul de animale şi păsări,
cap.conv.
Valoarea producţiei agricole
globale, mii lei
Venit global din agricultură*, mii
lei
Profit din vînzarea producției
agricole, mii lei
Costul producției agricole finite
vîndute, mii lei
*
Venitul global din agricultură se determină după relaţia:
Venitul global = Valoarea producţiei globale în preţuri curente – Costurile material
–financiare

Costurile material – financiare= Costurile de producţie (F 8-CAI rd.600

col. 2+ col. 3) – Costurile directe pentru retribuirea muncii (F 8-CAI rd.110 col.
2+ col. 3)
Baza informațională pentru datele iniţiale pentru calcularea nivelului intensităţii
şi eficienţei economice a intensificării producerii produselor agricole este formularul
Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa
însămînţată"; formularul Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole"; Raportul
statistic nr. 9-agr. "Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi introducerea
fertilizanţilor chimici şi naturali sub roada anului"; formularul Nr. 15-AGR "Efectivul
de animale" şi Situaţia Financiară Anexa 1 „Bilanţul”.
În baza datelor iniţiale din tabelul 3.2.5 se efectuează analiza nivelului intensităţii
producţiei agricole (tab. 3.2.6).

Tabelul 3.2.6. Nivelul intensităţii producerii produselor agricole în entitatea cu

profil agricol*
Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20… 20… 20… 20… 20…
1 2 3 4 5 6
Revine la 1 ha de terenuri agricole:
- valoare medie anuală a mijloacelor
fixe şi a activelor circulante, lei
- valoare medie anuală a mijloacelor
fixe, lei
- costuri de producţie, lei
- efectiv de animale şi păsări,
cap.conv.
Revine fertilizanţi la 1 ha de
terenuri prelucrate:
17
 1 2 3 4 5 6
- chimici, q.s.n.
- organici , tone
*Determinarea nivelului intensităţii producerii produselor în entitate se efectuează în baza
Situaţiei financiare; Rapoartele statistice nr. 9-agr. "Utilizarea produselor de uz fitosanitar şi
introducerea fertilizanţilor chimici şi naturali sub roada anului"; Rapoartele statistice nr. 14-AGR
"Consumuri şi cheltuieli de producţie (lucrări, servicii) "; formularul Nr. 15-AGR "Efectivul de
animale".

În concluzie la tabelul 3.2.6 se menţionează creşterea sau reducerea nivelului

intensităţii producţiei agricole şi cauzele respective.
În continuare în baza datelor tabelului 3.2.5 se determină eficienţa economică a
intensificării producţiei agricole.

Tabelul 3.2.7. Eficienţa economică a intensificării producerii produselor agricole

în entitatea cu profil agricol*
Abaterile
Anul anului 20...,
Indicatorii
(±):
20… 20… 20… 20… 20…
Productivitatea culturilor, q/ha
– grîu de toamnă
– porumb
– floarea soarelui
– legume
– fructe
S-a obţinut la 100 ha teren agricol, q
- lapte
- spor în greutate vie al bovinelor
S-a obţinut la 100 ha teren arabil spor în
greutate vie al suinelor, q
Revine producţie agricolă globală, lei:
– la 1 ha teren agricol
– la 1 ha teren prelucrat
Revine venit global din agricultură, lei:
– la 1 ha teren agricol
– la 1 ha teren prelucrat
Profit din vînzarea producţiei agricole,
lei:
– la 1 ha teren agricol
– la 1 ha teren prelucrat
Nivelul rentabilităţii producţiei agricole,
%
*Determinarea eficienței economice a intensificării producerii produselor în entitate se
efectuează în baza formularului Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată
18
suprafaţa însămînţată"; formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole" şi Situaţiei
Financiare Anexa 1 „Bilanţul”.

Analizînd rezultatele calculelor se constată dacă creşterea nivelului de

intensitate a contribuit la sporirea eficienţei economice a intensificării producţiei
agricole.

3.3. Mijloacele de producţie şi eficienţa utilizării lor

Se expune importanţa asigurării şi folosirii eficiente a mijloacelor fixe de

producţie şi îndeosebi a mijloacelor tehnice la efectuarea lucrărilor agricole în
termeni optimali.
Se determină şi se analizează eficienţa utilizării mijloacelor fixe de producţie din
activitatea de bază a entităţii după următorii indicatori:
1) randamentul mijloacelor fixe;
2) capacitatea mijloacelor fixe;
Analiza se efectuează după următorul tabel:

Tabelul 3.3.1. Analiza eficienţei economice a utilizării mijloacelor fixe în entitatea

cu profil agricol*
Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20… 20… 20… 20… 20…
Capacitatea mijloacelor fixe, lei
Revine la 1 leu de mijloace fixe:
- producţie agricolă globală, lei
- venit global din agricultură, lei
- profit din vînzarea producţiei
agricole, lei
Termenul de recuperare a mijloacelor
fixe, ani
Rentabilitatea generală, %
*Determinarea eficienței economice a utilizării mijloacelor fixe în entitate se efectuează în
baza formularului Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa
însămînţată"; formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole" şi Situaţiei Financiare
Anexa 1 „Bilanţul”.

În concluzie se constată modificarea indicatorilor sintetici de eficienţă a

mijloacelor fixe. Se evidenţiază cauzele reducerii randamentului mijloacelor fixe
productive în entitatea analizată.
În continuare se analizează eficienţa economică a folosirii activelor circulante.

19
Tabelul 3.3.2. Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a folosirii
activelor circulante în entitatea cu profil agricol*
Anul
Indicatorii
20.… 20.… 20.…
Venituri din vînzări, mii lei
Creanţe curente, mii lei
Datorii curente, mii lei
Valoarea medie anuală a activelor circulante, mii lei
Investiţii financiare curente, mii lei
* Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a folosirii activelor circulante în
entitate se selectează din formularul Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole" şi Situaţia
Financiară Anexa 1 „Bilanţul”.

În baza datelor iniţiale din tabelul 3.3.2. se determină indicatorii ce

caracterizează eficienţa economică a folosirii activelor circulante:

Tabelul 3.3.3. Eficienţa economică a folosirii activelor circulante în entitatea cu

profil agricol*
Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20… 20… 20… 20… 20…
Coeficientul vitezei de rotaţie a
activelor circulante
Durata unei rotaţii, zile
Coeficientul aflării activelor
circulante în rotaţie
Rata de rotaţie a creanţelor curente,
rotaţii
Perioada de recuperare a creanţelor
curente, zile
Rata de rotaţie a datoriilor curente,
rotaţii
Perioada de rambursare a datoriilor
curente, zile
Rata de rotaţie a investiţiilor
financiare curente, rotaţii
Perioada de rambursare a investiţiilor
curente, zile
*Determinarea eficienței economice a utilizării activelor circulante în entitate se efectuează
în baza formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole" şi Situaţiei Financiare Anexa 1
„Bilanţul”.

20
 3.4. Analiza costurilor de producţie

Funcţionarea fiecărei unităţi economice în condiţii de eficienţă necesită o

riguroasă măsurare şi cunoaştere a tuturor costurilor ocazionate de producerea şi
desfacerea produselor, astfel încît, recuperarea lor să permită reluarea procesului de
producţie. Una din principalele tendinţe care caracterizează viaţa economică
contemporană, impusă de însăşi mecanismele pieţei concurenţiale, dar şi de
caracterul limitat al resurselor, o reprezintă reducerea costurilor. Dată fiind această
realitate, fiecare agent economic trebuie să înţeleagă că procesul complex al reducerii
costurilor este condiţia esenţială, de care depinde asigurarea profitabilităţii,
dezvoltarea şi activitatea sa pe piaţă.
În această ordine de idei apare necesitatea să se dezvăluie noţiunea de costuri
de producţie. Analiza costurilor prevede gruparea acestora după următoarele criterii:
după elemente economice, după articole de calculaţie, pe feluri de activităţi, în
dependenţă de volumul producţiei, după modul de repartizare între feluri de produse.
Analizînd costurile după elemente economice este necesar de calculat ponderea
fiecărui element în suma totală de costuri, ceea ce permite să determinăm volumul
necesar de muncă vie şi materializată în formă de materiale sau alte mijloace.

Tabelul 3.4.1. Aprecierea structurii costului de producţie în entitate*

Anul Abateri (+, -)
Denumirea 20.. 20.. 20.. 20.. 20..
articolelor Suma Pon Sum Pon Suma Pon Suma Punct Suma Punct
, mii dere a, dere , mii dere , mii e , mii e
lei a, % mii a, % lei a, % lei proce lei proce
lei ntual ntual
e e
Costuri directe
privind
retribuirea
muncii
Costuri de
materiale
directe
Costuri
indirecte de
producţie
Total costuri 100 100 100 X X
*Aprecierea structurii costului de producţie în entitate se efectuează în baza Raportului
statistic nr. 14-AGR "Consumuri şi cheltuieli de producţie (lucrări, servicii) "

Se studiază direcțiile principale în modificarea costului unitar şi se evidențiază

cauzele abaterilor.

21
Tabelul 3.4.2. Costul unitar de producţie în entitatea cu profil agricol*
Cantitatea Costurile de Costul unitar de
produselor, q producţie, mii lei producţie, lei

Felurile de
produse vegetale
20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.

Cereale
Floarea-soarelui
Sfecla de zahăr
Tutun
Legume
Fructe
Struguri
Lapte
Spor la porcine
Spor la bovine
*Aprecierea structurii costului unitar de producţie în entitate se efectuează în baza
formularului Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa
însămînţată"; Registrul de evidență analitică a costurilor.
În continuare se detrmină mărimea şi dinamica costurilor de producţie în calcul
la 1ha de producţie vegetală conform următorului tabel analitic:

Tabelul 3.4.3. Componenţa, structura şi dinamica costurilor de producţie la 1 ha de

__________________ în entitatea cu profil agricol*

Costurile la 1 ha, 20.… în %

Structura, %
Indicatorii lei faţă de
20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Calculat la 1 ha:
- Costuri pentru
retribuirea muncii
- Costuri pentru seminţe
şi material săditor
- Costuri pentru
îngrăşăminte chimice şi
naturale
- Costuri pentru
mijloace de protecţie a
plantelor

22
 1 2 3 4 5 6 7 8 9
- lucrări şi servicii
- Costuri pentru
întreţinerea mijloacelor
fixe
- Costuri indirecte
- alte costuri
Costuri totale de 100 100
producţie
*Aprecierea structurii costului de producţie la 1ha în entitate se efectuează în baza
formularului Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa
însămînţată"; Registrul de evidență analitică a costurilor.

De asemenea, rezintă interes analia componenţei, structurii şi dinamicii

Costurilor de producţie în calcul la 1 qental de producţie vegetală:

Tabelul 3.4.4.Componenţa, structura şi dinamica costurilor de producţie la 1 q de

________________ în entitatea cu profil agricol*

Anul 20.… în
Costurile la 1 q, lei Structura, %
Indicatorii % faţă de
20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.
Calculat la 1 q:
- Costuri pentru
retribuirea muncii
- Costuri pentru
seminţe şi material
săditor
- Costuri pentru
îngrăşăminte chimice şi
naturale
- Costuri pentru
mijloace de protecţie a
plantelor
- lucrări şi servicii
Costuri pentru
întreţinerea mijloacelor
fixe
- Costuri indirecte
- alte costuri
Costuri totale de 100 100
producţie
*Aprecierea structurii costului de producţie la 1q în entitate se efectuează în baza
formularului Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa
însămînţată"; Registrul de evidență analitică a costurilor.
23
 3.5. Analiza productivităţii şi remunerării muncii

Se analizează asigurarea entităţii cu resurse de muncă după următorul tabel:

Tabelul 3.5.1. Analiza structurii şi asigurării entităţii cu resurse de muncă în

entitatea cu profil agricol*

Planificat Efectiv Abateri (+,-)

Categorii de lucrători persoane ponderea persoan ponderea persoan ponder
,% e ,% e ea %
În total salariaţi: 100 100 -
inclusiv:
- lucrători din activitatea
de bază - total
din care:
- încadraţi în agricultură
- conducători
- specialişti
- lucrători din alte sfere
*Analiza structurii şi asigurării entităţii cu resurse de muncă în entitate se efectuează în baza
formularului Nr. M3 "Cîştigurile salariale şi costul forţei de muncă".

În continuare se descriu sarcinile analizei productivităţii muncii şi se determină

indicatorii generalizatori ai productivităţii muncii după următorul tabel:

Tabelul 3.5.2. Analiza indicatorilor generalizatori ai productivităţii muncii în

entitatea cu profil agricol*

Abaterile
Ritmul de
Anul anului 20...,
creştere, %
(±):

Indicatorii
20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20.. 20..

Revine producţie agricolă

globală în calcul:
- la 1 lucrător
- la 1 om-oră
-Revine venit global din
agricultură în calcul:
- la 1 lucrător
- la 1 om-oră
24
 *Calculul acestor indicatori se efectuează în baza formularului Nr. 29-AGR "Producţia
obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa însămînţată"şi formularului Nr. M3 "Cîştigurile
salariale şi costul forţei de muncă".

Concluzia tabelului evidenţiază modificările în dinamică a indicatorilor analizaţi

şi evidenţiază cauzele acestor schimbări.

3.6. Eficienţa economică a producţiei agricole

Se menţionează esenţa eficienţei economice, se expun indicatorii de apreciere a

eficienţei economice a producţiei agricole. În baza datelor iniţiale din tabelul 3.6.1
pot fi determinaţi şi analizaţi aceşti indicatori.

Tabelul 3.6.1. Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a producţiei

agricole în în entitatea cu profil agricol*

Anul
Indicatorii
20.… 20.… 20.…
Numărul mediu anual de lucrători ocupaţi în
producţia agricolă, persoane
Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe şi activelor
circulante, mii lei
Valoarea medie anuală a mijloacelor fixe, mii lei
Valoarea producţiei agricole globale, mii lei
Venitul global din agricultură, mii lei
Costurile de producţie pentru cultura plantelor şi
creşterea animalelor, mii lei
Costul producţiei finite vîndute, mii lei
Profitul obţinut din vînzarea producţiei agricole, mii
lei
Profitul pînă la impozitare, mii lei
Suprafaţa, ha:
- terenului agricol
- terenului prelucrat
* Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a producţiei agricole în entitate se
selectează din formularul Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole" şi Situaţia Financiară Anexa
1 „Bilanţul” și Anexa 2 „Situaţia de profit şi pierdere”; formularul Nr. M3 "Cîştigurile salariale şi
costul forţei de muncă"; formularul Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe
toată suprafaţa însămînţată".

25
Tabelul 3.6.2. Eficienţa economică a producţiei agricole în entitatea
cu profil agricol*

Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20… 20… 20… 20… 20…
Valoarea producţiei agricole, calculată
la:
- 1 ha teren agricol
- 1 leu costuri de producţie
-1 leu mijloace fixe
Venitul global obţinut de la cultura
plantelor şi creşterea animalelor (lei),
calculat la:
- 1 ha teren agricol
- 1 leu costuri de producţie
- 1 leu mijloace fixe
Profitul obţinut din vînzarea
producţiei agricole (lei), calculat la:
- 1 ha teren prelucrat
- 1 leu costuri de producţie
- 1 leu mijloace fixe
Revine la 1 lucrător mediu anual, lei:
- producţie agricolă globală
- venit global
- profit din vînzarea producţiei
agricole
Rentabilitatea producţiei agricole, %
Rentabilitatea generală, %
*Calculul acestor indicatori se efectuează în baza formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea
producţiei agricole" şi Situaţiei Financiare Anexa 1 „Bilanţul” și Anexa 2 „Situaţia de profit şi
pierdere”; formularului Nr. M3 "Cîştigurile salariale şi costul forţei de muncă"; formularului Nr.
29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa însămînţată".

În continuare se determină eficienţa economică a principalelor tipuri de

producţie vegetală:

26
Tabelul 3.6.3. Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a producerii
_________________ în entitatea cu profil agricol*

Anul
Indicatorii
20.… 20.… 20.…
Suprafaţa cultivată, ha
Recolta globală, q
în masă iniţială după recoltare
în masă după prelucrare
Costurile de producţie, mii lei
Cantitatea vîndută, q
Venitul din vînzarea producţiei, mii lei
Costul producţiei finite vîndute, mii lei
Profitul obţinut din vînzarea producţiei, mii lei
Suprafaţa de pe care s-a vîndut producţia, ha
* Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a producţiei agricole în entitate se
selectează din formularul Nr. 29-AGR "Producţia obţinută la culturile recoltate de pe toată
suprafaţa însămînţată" şi formularul Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole".

Tabelul 3.6.4. Eficienţa economică a producerii _________________ în entitatea

cu profil agricol*
Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20… 20… 20… 20… 20…
Productivitatea culturii, q/ha
Costul unitar de producţie, lei
Preţul mediu de vînzare al 1 q de
producţie, lei
Profitul calculat la:
- 1 q de producţie vîndută, lei
- 1 ha de suprafaţă de pe care s-a
vîndut producţia, lei
Nivelul rentabilităţii, %
*Calculul acestor indicatori se efectuează în baza formularului Nr. 29-AGR "Producţia
obţinută la culturile recoltate de pe toată suprafaţa însămînţată" și formularului Nr. 21-VÎNZ
"Vînzarea producţiei agricole".

De asemenea se determină eficienţa economică a principalelor tipuri de

producţie animalieră:

27
Tabelul 3.6.5. Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a producerii
producţiei de lapte în entitatea cu profil agricol*

Anul
Indicatorii
20.… 20.… 20.…
Numărul de vaci la începutul anului, cap. fizice
Numărul de animale de la care s-a vîndut producţia,
cap
Producţia globală de lapte, q
Costurile pentru furaje la producerea laptelui, q
un.nutr.
Costurile de producţie, mii lei
Cantitatea vîndută de lapte, q
Venitul din vînzarea producţiei, mii lei
Costul producţiei vîndute, mii lei
Profitul, mii lei
* Date iniţiale pentru determinarea eficienţei economice a producţiei de lapte în entitate se
selectează din formularul Nr. 24-AGR "Starea sectorului zootehnic" şi formularul Nr. 21-VÎNZ
"Vînzarea producţiei agricole".

Tabelul 3.6.6. Eficienţa economică a producerii producţiei de lapte în entitatea

cu profil agricol*

Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20… 20… 20… 20… 20…
Productivitatea unei vaci, q
Consumul de furaje la 1 q de
producţie, q un.nutr.
Costul unitar de producţie, lei
Preţul mediu de vînzare al 1 q de
producţie, lei
Profitul calculat la:
- 1 q de producţie vîndută, lei
- 1 cap de animal de la care s-a
vîndut producţia, lei
Nivelul rentabilităţii, %
*Calculul acestor indicatori se efectuează în baza formularului Nr. 24-AGR "Starea
sectorului zootehnic" și formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole".

28
 3.7. Rezultatele financiare ale entităţii şi rentabilitatea

Aprecierea rezultatelor financiare obţinute în perioada raportată ocupă un loc

important în analiza economico-financiară a entităţii. Rezultatul financiar al activității
întreprinderii se caracterizează prin indicatorii profitului și a rentabilității pe care
entitatea le înregistrează. Cantitativ, profitul (pierderea) poate fi determinat prin
diferenţa dintre venitul din vînzarea produselor şi costul vînzărilor.
Profitul (pierderea) pînă la impozitare este profitul (pierderea) obținut de entitate
în perioada de gestiune din toate tipurile de activități și rezultatul excepțional.
Analiza acestui indicator începe cu examinarea mărimii şi structurii în
dinamică după următorul tabel analitic (tab. 3.7.1)

Tabelul 3.7.1. Analiza structurii profitului pînă la impozitare în dinamică în

entitatea cu profil agricol*

Abaterile anului 20...,

Anul
(±):
20… 20… 20… 20… 20…

procentuale

procentuale
Indicatorii
ponderea,

ponderea,

ponderea,

puncte

puncte
mii lei

mii lei

mii lei

mii lei

mii lei
%

%
Rezultatul din
activitatea
operaţională: profit
(pierdere)
Rezultatul din alte
activități: profit (pier-
dere)
Profitul (pierderi) pînă
la impozitare
*Analiza structurii profitului pînă la impozitare în dinamică în entitate se efectuează în baza
Situaţiei Financiare Anexa 2 „Situaţia de profit şi pierdere”.

În concluzie se menţionează ponderea părţilor componente în formarea

rezultatului financiar al entităţii. În deosebi se specifică influenţa rezultatului
financiar din activitatea operaţională, care este un factor preponderent în modificarea
profitului pînă la impozitare.
Profitul brut (pierderea globală) caracterizează nivelul de depăşire a venitului
din vînzări asupra costului vînzărilor, astfel spus - reflectă rezultatul obţinut din
vînzări. El reprezintă diferenţa dintre mărimea venitului din vînzări (rd. 010 F 2) şi
costul vînzărilor (rd. 020 F 2), modelul matematic fiind:

Pb = Vv - Cv (3.7.1)
29
 unde: Pb - profit brut;
Vv - venitul din vînzări;
Cv - costul vînzărilor.

Mărimea absolută a profitului brut determină rezultatele financiare ale activităţii

de producţie şi desfacere a entităţii şi influenţează direct asupra viabilităţii acestora.

Tabelul 3.7.2. Analiza structurală a profitului brut în profilul activităţilor în

entitatea cu profil agricol*

Abaterile anului 20...,

Anul
(±):
20… 20… 20… 20… 20…
ponderea, %

ponderea, %

ponderea, %

procentuale

procentuale
Indicatorii

puncte

puncte
mii lei

mii lei

mii lei

mii lei

mii lei
Profit brut - total
inclusiv:
- din vînzarea
produselor
- din vînzarea
mărfurilor
- din prestarea
serviciilor
inclusiv:
- cantinei
- căminului
*Calculul acestor indicatori se efectuează în baza Situaţiei Financiare Anexa 2 „Situaţia de
profit şi pierdere” şi formularului Nr. 21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole".

În continuare se efectuează analiza rentabilităţii. Se caracterizează modificarea

rentabilităţii producţiei în dinamică după următorul tabel analitic:

Tabelul 3.7.3. Analiza dinamicii rentabilităţii producţiei agricole în entitatea

cu profil agricol*

Anul Abateri, ± p.p.

Indicatorii
20.… 20.… 20.… 20.… 20.…
Rentabilitatea producţiei
agricole, în total, %
Inclusiv:
30
- producţiei vegetale
- producţiei animaliere
* Analiza dinamicii rentabilităţii producţiei agricole se efectuează în baza formularului Nr.
21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole".

Analiza rentabilităţii la nivel de produs. Se caracterizează conţinutul economic

a nivelului rentabilităţii pe produse reieşind din formula:
Rp=(B/C)*100 (3.7.2)
unde:
B - profitul pe unitate de produs;
C - costul pe unitate de produs.
Rentabilitatea produsului concret reflectă mărimea profitului obţinut în calcul la
1 leu de Costuri a producţiei vîndute. În aşa mod rentabilitatea caracterizează nivelul
recuperării Costurilor la producţia dată.
Analiza se începe cu aprecierea modificării în dinamică a rentabilităţii
principalelor produse agricole (tab. 3.7.4).

Tabelul 3.7.4. Analiza dinamicii rentabilităţii produselor agricole în entitatea

cu profil agricol* (%)

Denumirea produselor Anul Abateri, ± p.p.

20.… 20.… 20.… 20.… 20.…
Cerealiere, în total
inclusiv:
- grîu
- porumb
Floarea soarelui
Sfeclă de zahăr
Fructe
Struguri
Lapte
Spor în masă vie la bovine
Spor în masă vie la porcine
* Analiza dinamicii rentabilităţii produselor agricole se efectuează în baza formularului Nr.
21-VÎNZ "Vînzarea producţiei agricole".

În continuare se efectuează analiza rentabilităţii mijloacelor de producţie şi

activelor. Se caracterizează succint conţinutul economic a rentabilităţii mijloacelor de
producţie şi activelor.
Rentabilitatea generală (capitalului avansat sau ocupat) reflectă eficienţa
mijloacelor investite în activitatea de bază a entităţii. Se calculează:
Rmp = (Pimp / (MF+AC)) * 100 (3.7.3)
unde:
Pimp - profitul pînă la impozitare;

31
 MF - valoarea medie a mijloacelor fixe calculată după media cronologică (în
baza cărţii mari) sau aritmetică simplă (în baza bilanţului contabil);
AC - valoarea medie a activelor circulante calculată după media cronologică sau
aritmetică simplă.
Pentru a evidenţia factorii de influenţă la abaterea rentabilităţii mijloacelor de
producţie v-om înmulţi numărătorul şi numitorul formulei 3 cu venitul din vînzări
(VV). Astfel formula 3.7.3 se va transforma:

Rmp = (Pimp / (MF+AC)) * (VV/VV) = (Pimp/VV) / ((MF / VV) + (AC / VV) (3.7.4)
unde:
Rimp / VV - rentabilitatea vînzărilor;
MF / VV - înzestrarea veniturilor din vînzări cu mijloace fixe;
Ac / VV - înzestrarea veniturilor din vînzări cu active circulante.
În următorul tabel v-om calcula mărimea factorilor şi a indicatorilor rezultativi:

Tabelul 3.7.5. Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii generale în

entitatea cu profil agricol*

Indicatorii Anul Abaterile anului

20..., (±):
20.… 20.… 20.… 20.… 20.…
Venituri din vînzări (VV), mii lei
Profitul pînă la impozitare (Pimp), mii
lei
Valoarea medie a mijloacelor fixe
(MF), mii lei
Valoarea medie a activelor circulante
(AC), mii lei
Înzestrarea veniturilor din vînzări cu
mijloace fixe (MF / VV), lei
Înzestrarea veniturilor din vînzări cu
active circulante (AC / VV), lei
Rentabilitatea vînzărilor
((Pimp / VV) * 100), %
Rentabilitatea generală
((Pimp / (MF + AC)) * 100), %
* Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii generale se selectează din Situaţia
Financiară Anexa 1 „Bilanţul” și Anexa 2 „Situaţia de profit şi pierdere”.

În practica analitică de rînd cu rentabilitatea generală se utilizează rentabilitatea

activelor - indicator sintetic de apreciere a eficienţei utilizării activelor. Se calculează
după formula:
Ra = Pimp / A * 100 (3.7.5)

32
 unde: A - valoarea medie a activelor care poate fi calculată după media
cronologică în baza cărţii mari sau din media aritmetică simplă în baza bilanţului
contabil.
În literatura de specialitate rentabilitatea activelor poate fi numită rentabilitatea
economică ce caracterizează mărimea profitului pînă la impozitare la fiecare leu de
mijloace investite în circuitul entităţii indiferent de sursa de finanţare.

Tabelul 3.7.6. Analiza rentabilităţii activelor în dinamică în entitatea

cu profil agricol*

Abaterile anului
Anul
Indicatorii 20..., (±):
20.… 20.… 20.… 20.… 20.…
Profitul pînă la impozitare, mii lei
Valoarea medie a activelor, mii lei
Rentabilitatea activelor
[(rd.1 / rd.2) * 100], %
* Analiza rentabilităţii activelor în dinamică în entitate se efectuează în baza Situaţiei
Financiare Anexa 1 „Bilanţul” și Anexa 2 „Situaţia de profit şi pierdere”.

Concluzii şi propuneri

În finalul raportului de practică se formulează concluzii şi propuneri care

generalizează rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul petrecerii practicii de
specialitate. Se expun neajunsurile depistate în activitatea entităţii şi propunerile
autorului în vederea soluţionării lor. Acest comparitiment prevede un volum de 2-3
pagini şi demască capacitatea stuidentului de a generaliza materialul, de a selecta şi
expune esenţialul şi de a formula propuneri de redresare a activităţii entităţii.

Anexe

Anexele sunt necesare, deoarece permit de a contrla veridicitatea datelor

expuse în raport, şi de asemenea, corectitudinea calculelor efectuate de autor.
Sunt obligatorii următoarele anexe:
- Raportul financiar anual pe ultimii 2-3 ani;
- Rapoarte statistice pe activitatea entităţilor agricole (2 -3 ani).
În afară de aceste anexe oblibatorii mai pot fi expuse şi alte documente ce
caracterizează activitatea entităţii.

33
 CERINŢE FAŢĂ DE CONŢINUTUL, PREZENTAREA ŞI SUSŢINEREA
RAPORTULUI PRACTICII DE SPECIALITATE

4.1 Cerinte faţă de conţinutul raportului practicii de specialitate

Elaborarea raportului practicii de specialitate se efectuează pe parcursul întregii

perioade de practică în cadrul entităţii. El reflectă activităţile desfăşurate de studenţii
- practicanţi conform programei şi planului calendaristic individual, raportul practicii
de specialitate constituind o descriere a stării de lucruri în cadrul entităţii sub aspectul
problemelor concrete. Pozitiv se apreciază expunerea părerii proprii asupra
problemelor abordate cu evidenţierea aspectelor pozitive şi neajundurilor depistate.
Iniţial raportul practicii de specialitate este verificat de coordonatorul practicii
dîn cadrul entităţii, unde se efectiează şi susţinerea preventivă a lui. Apoi, raportul se
prezintă conducătorului ştiinţific de la catedră, care îl verifică şi îl acceptă spre
susţinere sau îl respinge, în funcţie de corespunderea acestuea cerinţelor de elaborare.
Toate acestea sunt fixate în recenzia conducătorului, unde se mai evidenţiează
aspectele pozitive şi neajunsurile lucrării.
Textul raportului trebuie să fie scris citeţ fără greşeli, scris de mînă sau cules la
computer numai pe versoul paginii format A4, în Microsoft Word, cu caractere Times
New Roman, font 14, interval 1,5. Cîmpuri: stînga-30mm., dreapta 15mm, sus şi jos-
20 mm. Volumul raportului va constitui 35-45 pagini.
Paginile se numerotează jos în partea dreaptă sau la mijlocul paginii, cu cifre
arabe. Foaia de titlu şi cuprinsul nu se numerotează, dar se includ în numărul total de
pagini.
Raportul practicii trebuie să includă: foaia de titlu; cuprinsul; conţinutul
textual; surse bibliografice; anexe; ajenda practicii; referinţa.
Foaia de titlu are formă standard pentru toate rapoartele practicii şi va fi
perfectată conform Anexei1.
Cuprinsul reprezintă pagina imediat următoare după foaia de titlu şi prezintă
toate părţile componente ale raportului practicii (introducerea, denumirea capitolelor
în ordinea expunerii, concluziile, anexele, bibliografia) (anexa 2).
Introducerea cuprinde 3-5 pagini şi conţine informaţii despre dezvoltarea
intreprinderii la care studentul face practică, tipul de activitate, evoluţia produselor şi
serviciilor prestate, structura teritorială a entităţii (subdiviziunile ei teritoriale),
trăsăturile specifice de activitate.
Conţinutul textual al raportului trebuie expus într-un limbaj decent, corect,
clar, avînd stil ştiinţifico-literar şi respectîndu-se regulile gramaticale în vigoare. El
trebuie să cuprindă toate temele indicate în conţinutul practicii. Volumul lui trebuie
să cuprindă de la 35 – 40 pagini.
Utilizarea abrevierilor. În denumirea capitolelor şi paragrafelor, în tabele,
scheme, desene, anexe şi inscripţii de sub figuri nu se permit cuvinte abreviate, în
afară de cele general acceptate ca, de exemplu: ş.a.; ş.a.m.d.; etc., mil; milrd.
Unitaţile de măsură se abreviează: grame – g; kilograme – kg; chintale – q; etc.

34
 Dacă în text se repetă foarte des unele denumiri destul de voluminoase ale
instituţiilor, organizaţiilor etc., ele pot fi abreviate şi, în acest caz, în lucrare, se
introduce „Lista abrevierilor utilizate", amplasată pe o pagină separată, după cuprins.
De exemplu: Biroul Naţional de Statistică - BNS; Biroul Internaţional al
Muncii - BMI ş.a.
Trimiterile bibliografice în textul raportului sunt necesare dacă au fost
folosite surse de literatură. Trimiterile cu referire la unele lucrări indicate în
bibliografie se efectuează prin indicarea numărului sursei conform listei bibliografice
şi a paginii din ea, luate între paranteze pătrate. De exemplu: [15, p. 125]. Dacă
autorul raportului face trimiteri la cîteva lucrări sau autori, atunci în paranteze se
indică numărul acestor lucrări conform listei bibliografice, de exemplu: "... unii autori
[7, 12, 15] consideră ...". Trimiterile asigură veridicitatea informaţiei citate şi oferă
posibilitatea de a găsi sursa pentru a o studia mai profund. Comentariile şi trimiterile
pot fi scrise şi în partea de jos a foii, terminîndu-se la frontiera cîmpului de jos. În
acest caz, ele se numerotează consecutiv pe parcursul întregii teze.
Materialul ilustrativ.Toate tabelele, figurile, anexele, formulele aplicate în
teză se numerotează cu cifre arabe prin numerotări separate, în ordine succesivă.
Fiecare ilustraţie are un titlu scurt, scris cu majusculă, care corespunde conţinutului ei
şi este amplasat la mijloc sub ilustraţie.
La tabele, sus, se indică cuvîntul "Tabelul " şi numărul curent. Semnul "nr."
nu se indică. În continuare se scrie titlul general. Tabelul trebuie să conţină titlurile
coloanelor şi rîndurilor, perioada la care se referă cifrele, unitatea de măsură (fără a
evidenţia o coloană specială). Denumirea tabelului, a coloanelor şi a rîndurilor
trebuie să fie clară, scurtă şi completă. Dacă conţinutul se referă la o singură
perioadă, atunci ea se indică în titlu, evidenţiindu-se prin virgule. Dacă unităţile de
măsură din tabel sunt aceleaşi pentru toţi indicatorii, atunci ele pot fi scrise la
sfîrşitul titlului; dacă sunt diferite - ele se indică după denumirea indicatorului în
tabel, separîndu-se prin virgulă. Tabelul nu trebuie să fie voluminos şi complicat,
scopul lui fiind să faciliteze, dar nu să complice citirea lucrării.
Cifrele din tabel, de obicei, confirmă teoria din text, de aceea se va tinde spre
amplasarea lui imediat după trimiterea la el. Se va situa astfel, ca să poată fi
examinat fără a întoarce foaia. Trecerea tabelului de pe o pagină pe alta se permite
numai în cazul cînd el nu încape pe o pagină. Pentru aceasta coloanele se
numerotează, iar pe următoarea pagină, în colţul de sus din dreapta, se scrie
"'Continuarea tabelului" şi se indică numărul coloanelor.
Toate celelalte ilustraţii, în afară de tabele, se semnează cu cuvîntul "Figura",
amplasat la mijloc sub desen şi se numerotează consecutiv cu cifre arabe. Semnul
"nr." de asemenea nu se pune. Alături se scrie denumirea lui.
Figura se amplasează, de obicei, imediat după trimiterea la ea, însă, dacă
spaţiul nu permite, atunci ea se plasează pe pagina următoare, la începutul ei. Titlul
se scrie la mijloc sub figură.
Pentru orice material ilustrativ se indică sursa informaţiei. Ea se plasează
imediat sub ilustraţie conform regulilor generale de scriere a bibliografiei, dar la
sfîrşit se indică şi pagina.
35
 Utilizarea formulelor. Pentru generalizarea unor sau altor fenomene
economice, caracterizarea structuri, dinamicii etc. în lucrare se folosesc formule. La
scrierea formulelor se aplică simbolurile unui alfabet utilizat frecvent în literatura
economică, ca cel latin.
Sub formulă, începînd cu cuvîntul „unde", se indică semnele simbolurilor,
coeficienţilor utilizaţi, semnificaţia lor, respectîndu-se consecutivitatea. Fiecare din
ele se amplasează într-un rînd aparte şi, dacă sunt mai multe, se numerotează cu cifre
arabe.
De exemplu, formula de apreciere a nivelului rentabilităţii activelor se prezintă
în modul următor:
Ra = Pimp / A * 100

unde: Pimp – profitul pînă la impozitare

A - valoarea medie a activelor care poate fi calculată după media
cronologică în baza cărţii mari sau din media aritmetică simplă în baza bilanţului
contabil.
Bibliografia se prezintă la sfîrşitul conţinutului textual al lucrării şi va include
lista completă a literaturii ştiinţifice, actelor normative, surselor statistice şi a altor
surse utilizate la realizarea raportului practicii. Fiecare sursă va conţine: numele,
prenumele autorului, denumirea lucrării (monografie, broşură, manual etc.), oraşul,
editura, anul ediţiei. Actele normative şi regulamentele interne ale instituţiei vor fi
expuse în felul următor: denumirea actului legislativ, numărul şi data aprobării,
numărul şi data apariţiei în Monitoringul Oficial al Republicii Moldova
Anexele conţin documente ale entităţii, informaţii economico-statistice, care se
sistematizează în tabele, grafice, diagrame. Datele statistice vor fi însoţite de sursa
documentară utilizată. Sursele documentare vor fi sistematizate pe compartimente
conform expunerii lor în conţinutul textual al raportului. Fiecare anexă va avea
numărul său de ordine, de exemplu: Anexa 1. Tabelele, diagramele, graficele şi
schemele vor fi însoţite de denumire şi sursa de referinţă.
Agenda practicii serveşte ca supliment la raportul practicii, fiind prezentată la
catedră de către student la finele practicii. Agenda practicii va conţine planul
calendaristic al activităţilor desfăşurate, activităţile realizate de către student la
practică, concluziile şi semnătura conducătorului din entitate.
Referinţa studentului se expune la raportul practicii de specialitate, unde se
menţionează cum studentul practicant şi-a îndeplinit obligaţiile, atitudinea lui şi
aprecierea conducătorului.

4.2. Prezentarea şi susţinerea raportului practicii de specialitate

Prezentarea raportului practicii de specialitate se efectuează în termen de 3

zile după finisarea termenului practicii. Studenţii sunt obligaţi să prezinte la catedra
responsabilă de efectuarea şi monitorizarea practicii de specialitate raportul practicii,
conţinutul căruia corespunde cerinţelor şi conţine toate anexele necesare.

36
 În conformitate cu Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului
didactic pentru recenzarea raportului practicii de specialitate conducătorului ştiinţific
îi sunt rezervate 7 zile. Dacă recenzia conţine neajunsuri atunci pînă la susţinere este
necesar de prelucrat şi înlăturat neajunsurile, fapt ce va contribui la sporirea calităţii
raportlui prezentat.
Susţinerea raportului practicii de specialitate are loc în faţa unei comisii în
ziua stabilită prin dispoziţia decanatului la catedra de specialitate. În componenţa
comisiei întră: şeful catedrei, conducătorii ştiinţifici responsabili de practică.
Evaluarea cunoştinţelor acumulate pe parcursul practicii se apreciază conform
sistemului de 10 puncte. Nota susţinerii include însuşirea materialului programei
practicii, conţinutul şi aspectul raportului practicii, sarcina individuală şi disciplina
studentului la locul practicii. De asemenea, studentul va demonstra cunoaşterea
actelor legislative şi instructive studiate ce ţin de diverse probleme privind activitatea
organizaţiei. Calificativul obţinut în urma susţinerii practicii este inclus în anexa cu
note a Diplomei de licenţă.
În procesul de elaborare a raportului practicii, obiectivul major al studentului
va fi acumularea materialelor pentru elaborarea şi susţinerea tezei de licenţă.
Studentul, care nu îndeplineşte cerinţele prevăzute în programa practicii, este
notat „nesatisfăcător” şi urmează să corecteze nota prin repetarea practicii.

37
 BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative şi normative

1. Codul Vamal, nr. 1149-XIV din 20.07.2000. Monitorul oficial nr. 160 din 23.12.
1. Codul Fiscal, nr. 1163 – XIII din 24.04.1997. Monitorul Oficial al R. Moldova nr.62/522
din 18.09.1997
2. Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 „Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi”. Monitorul
oficial nr. 2/33 din 28.02.1994
3. Legea nr. 1353-XIV din 03.11.2000 „Privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier)”. Monitorul
oficial nr. 11- 15/52 din 08.02.2001
4. Legea nr. 198-XV din 15.05.2003 „Cu privire la Arenda în agricultură”. Monitorul oficial
nr. 163-166 din 01.08.2003
5. Legea nr. 451-XV din 30.07.2001” Privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de
întreprinzător”. Monitorul oficial nr. 26- 28 din 18.02.2005
6. Legea nr. 59-XVI din 28.04.2005 „Cu privire la leasing”. Monitorul oficial nr. 92-94 din
08.07.2005
7. Legea nr. 206-XVI din 7.06.2006 „Privind susţinerea sectorului întreprinderilor mici şi
mijlocii”. Monitorul oficial nr. 126-130 din 11.08.2006
8. H.G. nr. 538 din 17.05.2007 „Cu privire la crearea Organizaţiei pentru dezvoltarea
sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii”. Monitorul oficial nr. 70-73 din 25.05.2007
9. Legea nr. 135-XVI din 14.06.2007 „Privind societăţile cu răspundere limitată”. Monitorul
oficial nr. 127-130 din 17.08.2007
10. Legea nr. 220-XVI 19.10.2007 „Cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a
întreprinzătorilor individuali”. Monitorul oficial nr. 184-187 din 30.11.2007
11. Strategia de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii 2006-2015

II. Manuale, monografii şi lucrări didactice

12. Anuarul statistice al Republicii Moldova. Chişinău, Editura Statistica, 2011
13. Balanuţa V. „Analiza gestionară” -Ch.: F.E.P.”Tipogr.Centrală”, 2003
14. Parmaclii d., Babii L. Economia agrară. Chişinău, 2008
15. Petcu M. Analiza economico - financiară a entităţii. Probleme, abordări, metode, aplicaţii.
Ed.II, Editura Economică, Bucureşti, 2009
16. Raport anual PNUD-Moldova "Dezvoltarea umană durabilă". - Chişinău, 2011
17. Ţiriulnicov N., Paladi V., Gavriliuc L., Chirilov N. Analiza rapoartelor financiare.
Instrumente, metode, procedee şi tehnici de apreciere a informaţiei contabil – financiare în
procesul decizional.// Chișinău, ASEM, 2004;

III. Surse internet

18. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, http://www.statistica.md
19. Banca Naţională a Moldovei, http://www.bnm.md
20. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare al Republicii Moldova,
http://www.maia.gov.md

38
 Anexa 1

MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE

DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ECONOMIE

Catedra Economie şi Relaţii Economice Internaţionale

RAPORTUL PRACTICII DE SPECIALITATE

la_____________________________________________________________
(locul executării practicii)
al studentului (tei)
programul de licenţă Economie generală anul III grupa 1

Conducător de la instituţia de practică

______________________
(nume, prenume, funcţia)

Conducător ştiinţific de la catedră

____________________
(nume, prenume, grad)

Chişinău 2016

39
 Anexa 2

CUPRINS

Pagina
Introducere
1. Caracteristica condiţiilor naturale şi economice a entităţii
2. Fondul funciar şi intensificarea producţiei
3. Mijloacele de producţie şi eficienţa utilizării lor
4. Analiza costurilor de producţie
5. Analiza productivităţii şi remunerării muncii
6. Eficienţa economică a producţiei agricole
7. Rezultatele financiare ale entităţii şi rentabilitatea
Concluzii şi propuneri
Lista bibliografică
Anexe

Anexa 3

Agenda practicii de specialitate

Denumirea Termenul
Conţinutul practicii Semnătura
temei executării

40