Formele malpraxisului FRANȚA

Eroarea împotriva științei medicale

Eroare împotriva conștiinței medicale

Eroarea împotriva științei medicale

• Eroarea(greșeala) de diagnostic
• Eroarea (greșeala) în alegerea terapiei
• Eroarea de prescripție
• Eroarea tehnică- greșeală în actul de îngrijire
• Eroarea tehnică- greșeală de supraveghere
Eroarea(greșeala) de diagnostic
• -Medicul trebuie întotdeauna să elaboreze diagnosticul său cu cea mai mare grijă, consacrându-i timpul
necesar, ajutându-se de metodele științifice cele mai adaptate cazului și însușite de medic(cod deontologic)
• eroarea nu constituie, în sine, o greșeală susceptibilă să angajeze responsabilitate medicului decât, atunci
când nu a utilizat mijloacele convenabile și nu a interpretat rezultatele acestora în conformitate cu datele
dobândite ale științei.
• Excepție: analize de laborator(de rezultat)

• întârzierea în stabilirea diagnosticului – dacă s-a provocat prejudiciu

• Speță: în ciuda persistenței durerilor resimțite de către pacientă și ale simptomelor la pulpa piciorului stâng,
medicul s-a mărginit să administreze medicamente antiinflamatorii și doar după 48 de ore a procedat la
examinare de specialitate din parte unui chirurg. Afecțiunea nu a putut fi altfel tratată în mod eficace cu
șanse de recuperare totală a victimei.
• Speță : omisiunea de a realiza anumite examinări complementare care se impuneau, inclusiv în situații de
urgență(lipsa unei examinări radiografice a pacientului care a dus la lipsa de diagnosticare a unei fracturi).
Eroarea(greșeala) de diagnostic

• nu este eroare = stabilirea unui diagnostic greșit, (diagnostic

împărtășit de mai mulți medici din clinică) care nu este urmarea unor
insuficiente examinări ci a particularității cazului
• nu este eroare = prezența unei patologii excepționale (un flegmon al
mâinii la un nou născut de 13 zile)
Greșeala în alegerea terapiei
• -medicul este liber în alegerea terapiei atâta vreme cât opțiunea este
conformă cu datele dobândite ale științei
• - responsabilitatea intervine cu ocazia optării în favoarea unei terapii
vechi și ieșite din uz/ inovație terapeutică imprudentă/alegerea
contestabilă în contextul faptelor
• Speță: îngrijirile nu au fost conforme cu datele științifice moderne: în
cazul în care, prin lipsa monitorizării numărului plachetelor vasculare,
în cursul unei intervenții practicate la o pacientă care a prezentat o
ischemie acută a membrului inferior și care a fost tratată cu
vasodilatatoare
Greșeala în alegerea terapiei
• -se ajunge la conceptele : datele dobândite ale științei /regulile consacrate de
care practica medicală /comportamente conform uzanțelor /date actuale ,
• - judecătorul având aplecarea să decidă: dacă tratamentele puse în practică, erau
conforme cu regulile artei și de a măsura efectele lor, și dacă având în vedere
nivelul științei și regulile consacrate ale practicii medicale, acestea au fost violate
prin imprudență, neatenție, neglijență sau necunoaștere de către personalul
medical.?!
• - nivelul de dezvoltare/cunoaștere științifice se evaluează în raport cu data
intervenției medicale și nu cu momentul judecării cauzei (ulterior faptei)
Greșeala în alegerea terapiei

• - un act neconform uzanțelor medicale dintr-un anumit moment nu

atrage automat răspunderea medicului, întrucât alegerea unei practici
sau a unei terapii dintre altele posibile reiese din conștiința
profesională a practicianului acesta având independența uzanțelor și
regulilor meseriei.

• Speță: nu se reproșează omiterea unei puncții critiroidiene, puncție

care la momentul faptei era descrisă în literatura medicală, dar care
nu reprezenta o practică curentă.
• - nu este eroare = alegerea unei tehnici operatorii cu ocazia unei
intervenții la coloana vertebrală când există mai multe asemenea
metode
Eroarea de prescripție
• -orice rețetă de medicamente care se prescrie trebuie să indice pentru
fiecare tratament prescris dozajul și durata tratamentului
• - prescrierea trebuie să fie dublată de cunoașterea dosarului medical al
pacientului sau de o informare a istoricului prescripțiilor medicale ale
pacientului

• Speță: Absența verificării volumului, naturii și debitului lichidului de

transfuzat unui copil, care a determinat decesul acestuia / intoxicarea cu
medicamentul prescris pentru o durată de 5 săptămâni, fără a se practica
analize săptămânale pacientului care aveau rolul de a corecta posologia și
de a verifica prezența sau absența intoxicației / reîndrumarea unei
paciente către un spital în vederea urmăririi evoluției bolii și a prevederii
complicațiilor previzibile ale unei infecții după ce medicul dintr-o stațiune
de soi a acordat primele îngrijiri și a suturat marginile unei plăgi la un
genunchi
Eroarea tehnică- greșeală în actul de medical
• -este cea mai larg ilustrată de jurisprudență
• -greșeala tehnică operatorie a chirurgului a cărui lipsă de îndemânare
provoacă rezultatul prejudiciabil
• Speță: -lezarea unui organ care nu trebuia atins pentru realizarea
intervenției/ perforația colonului de către un chirurg cu ocazia efectuării
unei biopsii hepatice/ nerespectarea regulilor de asepsie de către medic cu
ocazia sterilizării instrumentului/ efectuarea unei anestezii locale deși
raportat la patologia pacientului era necesară anestezia generală
• Speță- pacient operat de mai mulți chirurgi diferiți, cu ocazia uneia dintre
intervenții s-a descoperit o compresă uitată în pacient, prezența corpului
străin a rezultat o infecție permanentă care a dus la distrugerea femurului.
Uitarea compresei constituie eroare de tehnică medicală.
Eroarea tehnică- greșeală în actul de medical

• Speță- în timpul unei intervenții chirurgicale pacientul este victima

unui accident de anestezie datorat unui stop respirator. Anestezistul
procedează la intubare de urgență, ocazie cu care a spart dinții aflați
pe maxilarul superior al pacientului. Pacientul solicită repararea
leziunilor dentare. Prima instanță respinge cererea de chemare în
judecată argumentând obligația de securitate+ urgența, în apel
pacientul obține câștig de cauză – invocând că spargerea dinților nu a
fost o nevoie a acțiunii de salvare, în recurs Curtea de casație franceză
– culpă în executarea actului medicală spargerea dinților nefiind o
manevră necesară salvării victimei.
Eroarea tehnică- greșeală de supraveghere
• -supravegherea obligatorie care se impune înaintea, în timpul și după actul
operator și greșeala de supraveghere implică medicul chirurg/anestezistul
• - supravegherea psihiatrică cu scopul de a evita ca bolnavul psihiatric să-și
cauzeze daune proprii

• Speță:-Întârzierea intervenției post-operatorii atunci când evoluția pacientului

evidențiază o complicație constituie o culpă în supraveghere angajează
răspundere medic curant
• Speță:-în urma unei intervenții la nivelul nasului unui copil, medicul a aplicat sub
fiecare nară un pansament mic. După operație, medicul anestezist, apreciind că
pacientul s-a trezit suficient, l-a dus în camera sa unde ulterior a inhalat
pansamentul și s-a sufocat. Dacă supravegherea ar fi fost prelungită până la
trezirea completă a pacientului, inhalarea pansamentului ar fi fost doar un
incident minor, astfel dacă supravegherea post-operatorie îi revine medicului
anestezist pentru ceea ce privește specialitatea sa, chirurgul nu rămâne mai puțin
obligat în această privință de o obligație generală de prudență și promptitudine în
execuție
Greșeală împotriva conștiinței medicale

• Defect de informare:
• Lipsa intervenției:
• Depășirea competenței profesionale
• Practică neautorizată
• Nerespectarea confidențialității
• Discriminarea pacientului
Defect de informare:
• -obligația de informare din ce în ce mai riguroasă:
• -clarificare prealabilă apoi consimțământ
• -asupra riscurilor excepționale(chiar dacă intervenția este
indispensabilă)
• -informarea nu înseamnă convingerea pacientului de pericol/riscuri
• - în caz de urgență sau imposibilitatea informării medicul este scutit
de obligația de informare(rezecția s-a impus în timpul intervenției
chirurgicale urmare a unei nevoi anatomice)
• - informarea trebuie să fie loială +simplă +inteligibilă +aproximativă +
adaptare explicație nivelului de înțelegere nu trebuie să fie o
veritabilă argumentare științifică
Defect de informare:

• - informare diferită în funcție de tipul intervenției :

• intervenție curativă: informarea se refera la riscurile frecvente sau
grave, previzibile în mod normal
• intervenție estetică: toate riscurile medicale previzibile, consecințe,
inconveniențe, posibilitate de infectare, cicatrizare, termene de
vindecare
• - probațiunea informării: sarcina probei cade în sarcina personalului
medical
• - dovada îndeplinii obligației orice mijloc de probă. În practică se
folosesc înscrisuri tipizate
Defect de informare:

• Speță, dacă intervenția/actul medical a reușit nu se mai reține

răspunderea medicului în cazul defectului de informare

• Speță: dacă pacientul a fost consultat de mai multe ori înaintea

intervenției medicale unele instanțe au constatat că pacientul a fost
informat și că a avut suficient timp pentru a cântări asupra plusurilor
și minusurilor intervenției
Lipsa intervenției:

• - în practică, au început să fie remarcate spețe în care se reproșează

medicului reținerea în efectuarea acului medical.
• -lipsa de acțiune și prejudiciu este mai greu de demonstrat, instanța
chiar dacă nu a stabilit certitudinea că pacientul ar fi scăpat de
prejudiciu lipsa de acțiune a dus la privarea pacientului de șansa de
supraviețuire/evitare leziuni
• - forme: abandonul pacientului/refuzul de a interveni(când nu
obligația nu este una de natura contractuală)