Testul Nr.

1. Puterea rațională în societatea modernă, conform lui Strange:

a) înseamnă puterea unei entități de a influența pe altcineva să facă un anumit lucru;
b) are un conținut mai puțin concret, tangibil, sau palpabil, însă constituie un suport esențial
pentru comportamentul uman și aplicarea cu succes a unor strategii macro sau microeconomice;
c) Ne arată cine poate decide cum trebuie făcute lucrurile și cine stabilește cadrul în limita căruia
vor funcționa apoi raporturile dintre firme, țări, cât și cele dintre companii și cetățeni.

2. În viziunea unui cercetător român, A. Onea, cultura:

a) Este modalitatea prin care un grup de oameni rezolvă problemele cu care se confruntă
permanent;
b) Un sistem de comunicare ce derivă din aspecte biologice, fiziologice și mai puțin sociale ale
unui grup de persoane;
c) Este un fel de entitate supraorganică, rezultată prin învățare în decursul timpului și care oferă
un cadru de funcționare unitară pentru membrii unui grup social.

3. Una dintre particularitățile organizării structurale din firmele sud-coreene rezidă în

faptul că:
a) Nivelurile ierarhice din organigramă sunt mai numeroase;
b) Există un grad scăzut de formalizare;
c) Există un grad scăzut de centralizare a autorității la nivelurile superioare ale organigramei;
d) Organizarea informală joacă un rol mai puțin important.

4. Teoria economică discută de o structură piramidală detaliată a cunoștințelor în

următoarea ordine (de la bază spre vârf) :
a) Date, semne, informații, înțelepciune, cunoștințe, enlightenment;
b) Semne, cunoștințe ,date, informații, înțelepciune, enlightenment;
c) Semne, date, informații, cunoștințe, înțelepciune, enlightenment;
d) Date, semne, informații, cunoștințe, enlightenment, înțelepciune.

5. În societățile de tip masculin:

a) Sarcina este mai importantă decât relația;
b) Managerii folosesc intuiția și caută consensul;
c) Menținerea creșterii economice trebuie să aibă cea mai mare prioritate.
6. În ceea ce privește dimensiunea culturală ”Masculinitate/feminitate”, Japonia a
înregistrat în studiul lui Hosftede:
a) Cel mai ridicat scor:
b) Cel mai scăzut scor;
c) Un scor relativ ridicat;
d) Un scor relativ scăzut

7. În practica companiilor americane structura organizatorică funcțională:

a) Este specifică și recomandată companiilor care fabrică produse (familii de produse) distincte:
b) Direcțiile sau serviciile se organizează după cele 5 domenii funcționale ale firmei ( cercetare-
dezvoltare, producție, marketing, resurse umane și financiar – contabilă)
c) Presupune organizarea companiei pe principalele zone geografice în care se operează.

8. În mod esențial, cunoștințele tacite diferă de cunoștințele explicite prin faptul că:
a) Sunt ușor de măsurat și de transmis către alte persoane;
b) Sunt de natură intuitivă și nu pot fi cuantificate;
c) Sunt ușor de măsurat și de stocat la nivel de organizație.

9. În ceea ce privește atitudinea față de timp, conform lui Trompenaars, în cazul perceperii
secvențiale a timpului:
a) Se elaborează planuri pentru dezvoltarea carierei angajaților;
b) Se discută cu angajații obiectivele;
c) Motivarea se realizează și prin îmbunătățirea relațiilor cu superiorii, clienții.

10. ”Managementul comparat studiază procesele și relațiile de management din firme/

organizații aparținând unor contexte culturale naționale diferite ” consideră:
a) Edwin Miller;
b) Ovidiu Nicolescu;
c) Raghu Nath.

11. În cadrul modelului SECI discutăm despre conversie sau transformare de cunoștințe
astfel:
a) În etapa de externalizare: conversia tacit-explicit;
b) În etapa de informare: cunoștințe codificate – cunoștințe implicite;
c) În etapa de comunicare : cunoștințe generale – cunoștințe specifice.
12. Companiile japoneze utilizează MBO:
a) Preponderent ca strategie de planificare și control;
b) Pentru manageri;
c) Pentru o motivare complexă;
d) Vizează preponderent indivizii.

13. Conform lui Naisbitt, al doilea dintre pilonii ce au stat la baza restructurării societății
chineze din ultimele 4 decenii a fost:
a) Identificarea unui echilibru dinamic între directivele primite de la vârf față de inițiativele
venite din partea cetățenilor;
b) Emanciparea gândirii și psihologiei cetățenilor chinezi;
c) Crearea zonelor economice speciale în care s-au oferit facilități fiscale pentru companiile
occidentale.

14. Printre principalele valori specifice contextului thailandez se numără:

a) Orientarea către ceilalți;
b) Educația și comportamentul;
c) Relații de gratitudine.

15. Din punct de vedere formal, cele mai frecvente tipuri de structuri organizatorice
întâlnite în firmele japoneze sunt:
a) Structurile organizatorice funcționale;
b) Structurile organizatorice tip matrice;
c) Structurile organizatorice teritoriale.

16. Din unghiul de vedere al relațiilor dintre state, putem discuta de trei tipuri distincte de
putere, respectiv:
a) Puterea hard, puterea soft, puterea smart;
b) Puterea relațională, puterea structurală, puterea smart;
c) Puterea hard, puterea soft, puterea relațională;

17. ”Ritualurile” din ‚,diagrama foii de ceapă” a lui Hofstede:

a) Sunt sentimente învățate sau acumulate în prima parte a vieții care au o parte pozitivă și una
negativă;
b) Sunt activități colective, esențiale din punct de vedere social , cum ar fi : modul de salutare,
ceremoniile sociale;
c) Sunt cuvintele, gesturile, obiectivele semnificative, îmbrăcămintea, moda, steagurile etc.

18. Putem considera că modelul cultural al afacerilor în Canada este încă în curs de
structurare sub influența directă mai multor culturi dominante, care procent relativ dintre
următoarele este corect:
a) Cultura britanică: 20% din total ”cultură” canadiană;
b) Cultura britanică: 10% din total ”cultură” canadiană;
c) Cultura americană: 40% din total ”cultură” canadiană;
d) Cultura americană: 50% din total ”cultură” canadiană;

19. În Italia există un grup puternic de companii mari, cu tradiție pe sectoare economice,
mari bănci comerciale și grupuri de asigurări caracterizate prin :
a) O descentralizare relative puternice a deciziei și puterii asociate;
b) Structuri de management relativ birocratice;
c) Influența semnificativă a muncitorilor în mersul afacerilor.

20. În cazul companiei Alibaba din China, esențială a fost:

a) Analiza minuțioasă a industriei;
b) Specificul pieței interne din China;
c) Viziunea și gândirea strategică a fondatorului ei, Jack Ma.

21. În epoca contemporană, deși opiniile unor istorici au fost și rămân divergente, se
discută de existența în toată istoria umanității a:
a) Cinci mari civilizații;
b) Șapte mari civilizații;
c) Nouă mari civilizații;
d) Unsprezece mari civilizații.

22. În cadrul modelului SCI discutăm despre conversie sau transformare de cunoștințe
astfel:
a) În etapa de informare: cunoștințe codificate – cunoștințe implicite;
b) În etapa de socializare :conversia tacit-tacit;
c) În etapa de comunicare : cunoștințe generale – cunoștințe specifice.
23. Relația Oyabun – Kobun în managementul japonez:
a) Sugerează o comunitate care pedepsește pe cei care nu se integrează , dar această integritate au
reclamă neapărat sacrificii;
b) Înglobează relații de natură părinte-copil, patron-client și semnifică responsabilitățile sociale
și obligațiile în cadrul unei structuri de luare a deciziilor;
c) Are semnificația statului sau a partidului politic într-un sistem centralizat, el cere sacrificarea
propriului interes pentru interesul grupului.

24. Predomină colectivismul și există structuri ierarhice puternic birocratice în țări

europene precum:
a) Franța, Germania, Anglia;
b) Italia, Spania, Brazilia;
c) Austria, Italia, Anglia;
d) Franța, Italia, Spania.

25. Knowledge Economy Index (KEI):

a) Reflectă capacitatea unei țări de a crea și exploata cunoștințele în scopul creșterii economice;
b) Este un indicator ce ne arată poziția relativă a țărilor lumii cu privire la capacitatea fiecăreia
de a crea și exploata cunoștințe;
c) Include o evaluare a unor politici europene ce vizează a institui statul de drept și liberalizarea
vieții economice pentru cetățeni și organizații de afaceri ;
d) Se calculează de către Banca Mondială pe baza a trei piloni distincți.

26. Cunoașterea de tipul ”know-what”:

a) Se bazează pe raționalizarea faptelor și/sau pe studierea altor cunoștințe asimilate anterior;
b) Constituie o acumulare de relatări despre fapte;
c) Presupune, mai cu seamă abilitatea de a comunica și coopera cu diferite categorii de oameni
experți.

27. În ceea ce privește grupurile zaibatsu:

a) Ele se află la originea actualelor structuri keiretsu din economia niponă;
b) Fiecare dintre ele era structurată ierarhic pe două nivele de management;
c) Fiecare dintre ele era controlată de câteva familii.

28. În economia americană întreprinderea proprietate personală (proprietorship):

a) Este forma de organizare a firmei prin care două sau mai multe persoane convin să pornească
o afacere în calitate de coproprietari;
b) Este forma cea mai simplă de organizare a unei afaceri;
c) Constituie forma societară separată, distinctă de persoana proprietarilor.

29. R. Putnam definește capitalul social:

a) Drept un set de reguli informale și norme acceptate de membrii unui grup prin care se
activează cooperarea și se îmbunătățește eficiența acțiunii în comun ;
b) Ca trăsături specifice ale organizării sociale bazate pe încredere, norme și relații construite
prin acțiuni comune al indivizilor in decursul timpului;
c) Ca natura relațiilor dintre indivizi și grupuri, relații ce sunt influențate istoric și cultural, și
necesită îndeosebi investiții sub forma de timp, efort, prin care să se accentueze încrederea și
cooperarea in beneficiul reciproc al persoanelor.

30. Canadienii:
a) Nu au reguli explicite privind derularea unor întâlniri/ negocieri de afaceri, prezentarea
cărților de vizita, ceremonia de salut, primirea unor vizitatori în companie;
b) Din lumea afacerilor sunt la fel de agresivi ca și americanii;
c) Nu știu ce oamenii de afaceri americani sunt superficial informați despre Canada.

31. În ceea ce privește organigramele din companiile germane:

a) Au un grad scăzut de centralizare a puterii/deciziilor;
b) Cel mai frecvent sunt organizate pe divizii sau funcțiuni;
c) Pondere ridicată ( 50%) a funcționarilor de top management
d) Planificarea și controlul sunt relativ flexibile și descentralizate

32. Hoftede localizează în centrul conceptul de cultură:

a) Tradițiile
b) Valorile
c) Vechimea
d) Obiceiurile
e) Istoria

33. Diferențe esențiale dintre cunoștințe și informații rezidă din următoarele caracteristici:
a) Informațiile oferă o putere sporită de a acționa, de a lua decizii;
b) Cunoștințele aduc un spor de valoare și sunt menținute pentru o perioadă mai mare de timp;
c) Informările trebuie împărtășite pentru a se putea crea altele;
d) Cunoștințele provin din date culese în urma unor evenimente sau situații.

34. Taiwan a înregistrat, conform studioului lui Hofstede:

a) Un scor relativ ridicat pentru evitarea incertitudinii;
b) Un scor relativ scăzut pentru orientarea pe termen lung;
c) Un scor scăzut pentru evitarea incertitudinii;
d) Un scor ridicat pentru individualism.

35. Unul dintre aspectele ce caracterizează societatea americană se prezintă astfel:

a) o concurență relativ redusă, fiind foarte important să participi la joc;
b) există un sistem oficial de caste sociale;
c) există o graniță clară între profesional și viața particulară;
d) familia și grupul sunt situate pe plan secundar.

36. Conform lui Hostede, țările în care persoanele mai instruite dețin valori mai puțin
autoritare decât persoanele mai puțin instruite iar puterea se axează pe poziția formală, pe
calitatea de expert și pe abilitatea de a da recompense sunt caracterizate prin distanță mică
față de putere.

37. Consiliul Europei s-a înființat Tratatul de la Londra, mai 1949, ca o structură politică
menită să sprijine construirea Statelor Unite ale Europei; astăzi include ca membri a 47
țări europene; însumează 800 milioane locuitori, inclusiv țări precum Rusia, Turcia,
Ucraina etc.

38. F. Fukuyama definește capitalul social ca fiind un set de reguli informale acceptate de
membrii unui grup prin care se activează cooperarea și se îmbunătățește eficiența acțiunii
în comun.

39. Drept caracteristică distinctă a managementului firmelor americane este faptul că

promovările se fac atât din interiorul companiei cât și din afara lor.
40. În Coreea de Sud, organizarea, funcționarea și strategiile aplicate de grupurile chaebol
sunt pe deplin comparabile cu practicile și strategiile aplicate de grupurile keiretsu din
economia niponă.
 Testul nr.3

1. În cadrul modelului SECI discutam despre conversie sau transformare de cunoștințe

astfel:
a) în etapa de combinare, conversia explicit-explicit;
b) în etapa de informare; cunoștințe codificate-cunoștințe implicite;
c) în etapa de informare; cunoștințe generale-cunoștințe specifice.

2. Printre principalele valori specifice contextului thailandez se numără:

a) relații interpersonale amicale;
b) orientarea psiho-comportamentală;
c) orientarea către ceilalți.

3. În societățile de tip feminin:

a) menținerea creșterii economice trebuie să aibă cea mai mare prioritate;
b) managerii folosesc intuiția și caută consensul
c) relația este mai importanta decât sarcina.

4. Managementul are un rol determinant in sporirea productivității muncii și creșterea

economică a unei țări este de părere:
a) Ovidiu Nicolaescu;
b) Richard Farmer;
c) Edwin Miller.

5. Conceptul IE, în societatea japoneză:

a) înglobează relații de natura părinte-copil, patron-client și semnifică responsabilitățile sociale și
obligațiile în cadrul unei structuri de luare a deciziilor
b) are semnificația statului sau partidului politic într-un sistem centralizat, el cere sacrificarea
propriului interes pentru interesul grupului;
c) sugerează o comunitate care pedepsește pe cei care nu se integrează, dar aceasta integrare nu
reclama neapărat sacrificii.

6. Conform cu Huntington, popoarele se definesc pe ele însele în termeni de:

a) comportamente;
b) regulamente;
c) politici;
d) limbă.

7. În cazul companiei Alibaba din China, esențială a fost:

a) analiza minuțioasă a industriei;
b) viziunea și gândirea strategică a fondatorului ei, Jack Ma;
c) specificul pieței interne din China.

8. Unul dintre aspectele ce caracterizează societatea americană se prezintă astfel:

a) exista un sistem oficial de caste sociale;
b) o concurență relativ redusă, fiind foarte important să participi la joc;
c) există o graniță neclară între profesional și viața particulară;
d) se formează ușor relații de prietenie.

9. Canadienii:
a) Nu știu ce oamenii de afaceri americani sunt superficial informați despre Canada.
b) Nu au reguli explicite privind derularea unor întâlniri/ negocieri de afaceri, prezentarea
cărților de vizită, ceremonia de salut, primirea unor vizitatori în companie;
c) Din lumea afacerilor sunt la fel de agresivi ca și americanii;

10. Knowledge Index(KI):

a) Reflectă capacitatea unei țări de a crea și exploata cunoștințele în scopul creșterii economice;
b) Este un indicator ce ne arată poziția relativă a țărilor lumii cu privire la capacitatea fiecăreia
de a crea și exploata cunoștințe;
c) Se calculează de către Banca Mondială pe baza a trei piloni distincți.
d) Include o evaluare a unor politici europene ce vizează a institui statul de drept și liberalizarea
vieții economice pentru cetățeni și organizații de afaceri ;

11. China a înregistrat, conform studiului lui Hofstede:

a) Un scor ridicat pentru orientarea pe termen lung;
b) Un scor ridicat pentru individualism.
c) Un scor scăzut pentru evitarea incertitudinii;
d) Un scor relativ scăzut pentru evitarea incertitudinii;
12. În practica companiilor americane, în ceea ce privește structura organizatorică
teritorială:
a) Rolul esențial revine utilizării calculatorului în comunicarea zilnică și corelării strategiilor și
planurilor cu obiectivele;
b) Este specifică și recomandată companiilor care fabrică produse (familii de produse) distincte;
c) Direcțiile sau serviciile se organizează după cele 5 domenii funcționale ale firmei ( cercetare-
dezvoltare, producție, marketing, resurse umane și financiar – contabilă).

13. În cazul companiei Lenovo din China, esențiala a fost:

a) aplicarea unui management modern al resurselor umane;
b) renunțarea la achiziții și fuziuni;
c) concentrarea asupra pieței interne;
d) aplicarea unei strategii de internaționalizare rapidă a operațiunilor.

14. Puterea relațională în societatea modernă, conform lui Strange:

a) are un conținut mai puțin concret, tangibil, sau palpabil, însă constituie un suport esențial
pentru comportamentul uman și aplicarea cu succes a unor strategii macro sau microeconomice;
b) înseamnă puterea unei entități de a influența pe altcineva să facă un anumit lucru;
c) Ne arată cine poate decide cum trebuie făcute lucrurile și cine stabilește cadrul în limita căruia
vor funcționa apoi raporturile dintre firme, țări, cât și cele dintre companii și cetățeni.

15. Exista trei ipoteze sau trei planuri distincte de vizualizare a ceea ce numim cultura în
societatea umana, și anume:
a) relații interumane, atitudinea fata de valori și atitudinea față de natură;
b) relații de muncă, atitudinea față de timp și atitudinea față de natură;
c) relații interumane, atitudinea față de timp și atitudinea față de natură.

16. Una dintre particularitățile organizării structurale din firmele sud-coreene rezida în
faptul că:
a) sarcinile individuale/zilnice ale salariaților sunt precizate mai mult de către superior prin
discuții directe cu subordonații, în funcție de context, și mai puțin prin descrierea postului;
b) există un grad scăzut de formalizare;
c) controlul ierarhic vertical din partea compartimentelor funcționale (planificare, financiar, de
personal etc) este mai puțin puternic decât firmele nipone;
d) nivelurile ierarhice din organigramă sunt mai puțin numeroase.
17. În mod esențial, cunoștințele tactice diferă de cunoștințele explicite prin faptul că:
a) Sunt de natură intuitivă și nu pot fi cuantificate;
b) Sunt ușor de măsurat și de transmis către alte persoane;
c) Sunt ușor de măsurat și de stocat la nivel de organizație.

18. Diferențele esențiale dintre cunoștințe și informații rezida în următoarele caracteristici:

a) cunoștințele aduc un spor de valoare și sunt păstrate pentru o perioadă mai mare de timp;
b) Informațiile oferă o putere sporită de a acționa, de a lua decizii;
c) Informările trebuie împărtășite pentru a se putea crea altele;
d) Cunoștințele provin din date culese în urma unor evenimente sau situații.

19. Teoria economică discută de o structură piramidală detaliată a cunoștințelor în

următoarea ordine (de la bază spre vârf):
a) Date, semne, informații, înțelepciune, cunoștințe, enlightenment;
b) Semne, cunoștințe, date, informații, înțelepciune, enlightenment;
c) Date, semne, informații, cunoștințe, enlightenment, înțelepciune.
d) Semne, date, informații, cunoștințe, înțelepciune, enlightenment;

20. Din punct de vedere formal, cele mai frecvente tipuri de structuri organizatorice
întâlnite în firmele japoneze sunt:
a) structurile organizatorice de tip matrice;
b) structurile organizatorice pe produs;
c) structurile organizatorice pe divizii.

21. Conform cadrului juridic stabilit în economia taiwaneza:

a) rata de schimb valutar este determinată de piață;
b) există restricții asupra mișcării capitalului;
c) nu este admisă repatrierea profitului.

22. În cazul companiilor mari și medii din Franța:

a) structura formală uzual întâlnită este cea de tip teritorial;
b) managementul este relativ birocratic, puternic centralizat;
c) autoritatea top managementului față de muncitori este relativ scăzută;
d) autoritatea top managementului în relația cu staff-ul administrativ și funcționari este ridicată.
23. În ceea ce privește aplicarea modelului SECI în companii, tipul cunoștințelor acumulate
diferă de la un model managerial la altul, astfel:
a) modelul top-down se confruntă mai multe cu expunerea cunoștințelor explicite;
b) modelul bottom-up acoperă ambele tipuri de cunoștințe, explicite și tacite;
c) modelul middle-up-down se confruntă cu cunoștințe de tipul celor tacite.

24. În ceea ce privește atitudinea față de timp, conform lui Trompenaars, în cazul
perceperii sincrone a timpului:
a) Se elaborează planuri pentru dezvoltarea carierei angajaților;
b) Motivarea se realizează și prin îmbunătățirea relațiilor cu superiorii, clienții.
c) se pornește de la premisa că linia dreaptă este drumul cel mai scurt pentru a atinge un obiectiv.

25. În ceea ce privește grupurile zaibatsu:

a) Ele se află la originea actualelor structuri keiretsu din economia niponă;
b) Fiecare dintre ele era structurată ierarhic pe două nivele de management;
c) Fiecare dintre ele era controlată de câteva familii.

26. Putem considera că modelul cultural al afacerilor în Canada este încă în curs de
structurare sub influența directă a mai multor culturi dominante; care procent relativ
dintre următoarele este corect:
a) alte culturi (europeană, chineză etc.): 40% din total „cultură„ canadiană;
b) alte culturi (europeană, chineză etc.): 30% din total „cultură„ canadiană;
c) cultura franceză: 10% din total „cultură„ canadiană;
d) cultura franceză: 20% din total „cultură„ canadiană;

27. Cunoașterea de tipul „know-why„:

a) Presupune, mai cu seamă abilitatea de a comunica și coopera cu diferite categorii de oameni și
experți.
b) Se bazează pe raționalizarea faptelor și/sau pe studierea altor cunoștințe asimilate anterior;
c) Constituie o acumulare de relatări despre fapte;

28. Antropologul american Edward Hall definește cultura ca:

a) un sistem de comunicare ce derivă din aspecte biologice, fiziologice și mai puțin sociale și un
grup de persoane;
b) o programare mentală colectivă care ne face să acceptăm și/sau respingem ceva împreună cu
membri ai grupului/națiunii din care facem parte;
c) modalitatea prin care un grup de oameni rezolvă problemele cu care se confruntă permanent.

29. Companiile germane situează în centrul preocupărilor un set de valori:

a) recurg uneori la metode noi de reducere a costurilor;
b) susțin inovarea și cercetarea fundamentala prin alocarea de fonduri relativ ridicate;
c) motivează salariații prin control și recompense materiale.

30. În economia americana întreprinderea societara (partnership):

a) Constituie forma societară separată, distinctă de persoana proprietarilor.
b) Este forma cea mai simplă de organizare a unei afaceri;
c) Este forma de organizare a firmei prin care două sau mai multe persoane convin să pornească
o afacere în calitate de coproprietari;

31. Companiile japoneze utilizează MBO:

a) Preponderent ca strategie de planificare și control;
b) Pentru manageri;
c) pentru a forța inovarea pe ansamblul firmei, pentru toți salariații;
d) pentru că vizează un orizont scurt timp.

32. În ceea ce privește dimensiunea culturală „evitarea incertitudinii’’ Japonia se

caracterizează printr-un:
a) control intens al incertitudinii;
b) control redus al incertitudinii;
c) control mediu al incertitudinii;

33. Predomină colectivismul și există structuri ierarhice puternic birocratice în țări

europene precum:
a) Franța, Germania, Anglia;
b) Italia, Spania, Brazilia;
c) Franța, Italia, Spania.
d) Austria, Italia, Anglia;

34. În cazul distantei mici față de putere (conform lui Hofstede):

a) șeful ideal este un autocrat binevoitor sau un tată bun;
b) ierarhia în organizații înseamnă o inegalitate de roluri stabilită în mod convențional;
c) centralizarea este caracteristică;
d) subordonații așteaptă să li se spună ce să facă.

35. „Valorile„ din „diagrama foii de ceapa„ a lui Hofstede:

a) Sunt sentimente învățate sau acumulate în prima parte a vieții care au o parte pozitivă și una
negativă;
b) Sunt activități colective, esențiale din punct de vedere social , cum ar fi : modul de salutare,
ceremoniile sociale;
c) sunt persoane din trecut sau prezent ce servesc ca modele de comportament pentru alții.

36. F. Fukuyama definește capitalul social drept un set de reguli informale și norme
acceptate de membrii unui grup prin care se activează cooperarea și se îmbunătățește
eficiența acțiunii în comun.

37. Conform lui Hofstede, țările în care scopul educației este de a învăța cum să te comporți
iar diploma condiționează accesul într-un grup cu statut superior sunt caracterizate prin
colectivism.

38. Orientarea către sine , ca valoare specifică contextului thailandez, implică moderație în
relațiile cu alte persoane, evitarea conflictelor și a criticii deschise, evitarea unor replici
obraznice etc.

39. În SUA, structura organizatorică pe produs este specifică și recomandată companiilor

care fabrica produse (familii de produse) distincte; în acest caz, firmele americane
păstrează la nivel central anumite servicii esențiale (finanțe, resurse umane etc.) dar
descentralizează total competențele pe divizii de producție sau fabrici.

40. Consiliul de miniștri reprezintă guvernele statelor membre ale Uniunii Europene și
dețin principala forță decizională.