ISPECTORARUL ȘCOLAR JUDEȚEAN SUCEAVA

COlEGIUL”VASILE LOVINESCU ”FĂLTICENI

PROFESOR COORDONATOR, ELEV,

Carmen Pintilie Carp AnaMaria
CLASA a ⅩⅠⅠ a I.A

Sesiunea
2023
CALITATEA TEHNOLOGICĂ ȘI PREGĂTIREA PENTRU PRELUCRAREA
SEMINȚELOR DE FLOAREA SOARELUI
 Cuprins
Introducere.....................................................................................................................................1

Capitolul Ⅰ. Materiile prime și auxiliare......................................................................................2

1.1 Compoziția chimică:............................................................................................................2

1.2 Tipuri/soiuri semințe de floarea soarelui:.........................................................................3

1.3 Structura semințelor de floarea soarelui..........................................................................3

1.3.1 Structura morfologică a seminței de floarea-soarelui.................................................4

1.3.2 Structura morfologică a celulelor semințelor oleaginoase..........................................4

1.4 Coaja.....................................................................................................................................5

Capitolul Ⅱ. Procesul tehnologic de prelucrare a semințelor de floarea soarelui...................6

2.1. Schema procesului tehnologic de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui............6

2.2 Descrierea operațiilor........................................................................................................6

2.2.1 Recepția cantitativă și calitativă a semințelor oleaginoase.........................................6

2.2.2 Curățirea semințelor oleaginoase.................................................................................7

2.2.3 Uscarea semințelor oleaginoase....................................................................................8

2.2.4 Depozitarea semințelor oleaginoase............................................................................10

Capitolul Ⅲ. Controlul calității materiilor prime a semințelor de floarea soarelui.............11

3.1 Analiza senzorială..............................................................................................................11

3.1.1 Principiul metodei:......................................................................................................11

3.1.2 Materiale necesare:.....................................................................................................11

3.1.3 Modul de lucru:...........................................................................................................11

3.2 Analize fizico-chimice:......................................................................................................12

3.2.1 Umiditatea....................................................................................................................12

3.2.2 Determinarea masei hectolitrice.................................................................................13

3.2.3 Determinarea semințelor râncede...............................................................................15

3.2.4 Corpuri străine............................................................................................................15

Capitolul Ⅳ. Norme generale de igienă, protecția munci, sănătate și securitate a muncii. 16

 4.1 Norme generale..................................................................................................................16

4.2 Norme de igienă/echipamentului de protecție individuală............................................17

4.3 Norme SSM........................................................................................................................17

4.4 Norme de protecția mediului............................................................................................18

Ⅴ. Anexe.......................................................................................................................................19

5.1 Buletin de analize...............................................................................................................19

5.2 Fișe de lucru.......................................................................................................................20

Introducere
Lucrarea de față se împarte în 4 capitole .
În primul capitol, se prezintă materii prime și auxiliare pentru prelucrarea a semințelor din
floarea soarelui. De asemenea floarea soarelui constituie una din principala culturi oleaginoase în
producția mondială .
Un prim argument îl exprimă compoziția chimică care este realizată din cantități mici
de semințe oleaginoase, ce conțin săruri, substanțe colorante și săruri minerale. În continuare, se
prezintă tipuri se soiuri /semințe de floarea soarelui care sunt clasificate, în funcție de durata
sezonului de creștere precum : soiuri și hibrizi de floarea soarelui și în funcție de cantitatea și
calitatea acizilor conținuți în semințe cum ar fi poleni saturați ,mono-saturați și oleicii medii. Pe
de altă parte se deduce structura semințelor de floarea soarelui, care este formată din punct de
vedere morfologic semințele propriu-zise și semințele din fructele plantelor, iar structura coji
prezintă o formă lucioasă de culoare neagră și un gust plăcut .
În capitolul al doilea, se vorbește despre procesul tehnologic de prelucrare a
semințelor de floarea soarelui, care este realizat pe o schemă ce conține semințe de floarea
soarelui ,recepție cantitativă și calitativă ,curățire și uscare. Într-un alt argument se constituie
depozitarea semințelor oleaginoase ,care influențează o serie de factori cum ar fi :factori interni
și factori externi .
În al treilea capitol, se reprezintă controlul calități materii prime a semințelor din
floarea soarelui exprimat prin analiza senzorială și analiza fizico-chimică care constituie
principiul metodei, materiale necesare, mod de lucru și mod de calcul. Pe de altă parte analiza
fizico-chimice este realizată prin umiditatea și determinarea masei hectolitrice și determinarea
semințelor râncede.
În capitolul al patrulea, se exprimă norme de igienă, protecția munci și securitatea munci.
De asemenea normele de igienă au rolul de a preveni îmbolnăvirea consumătoare. Pe de o poarte
protecția munci interzice exploatarea exploatarea echipamentelor tehnice necertificate .
Un ultimul argument îl exprimă normele de securitate a munci care elimină diminuarea
pericolelor de accidentare sau îmbolnăvirea profesională .
În final, se prezintă normele de protecție a mediului care necesită problemele de
infestare cu buruienii privind semănatul hibrizilor .
Capitolul Ⅰ. Materiile prime și auxiliare
Floarea soarelui (Holianthus annuus din familia Compozitelor ) constituie una din
principalele culturi oleaginoase și în producția mondială, ocupă locul al-Ⅱ-lea după soia. Este o
plantă anuală având o perioadă de vegetație de 150-180 de zile.
Semințele de floarea-soarelui trebuie sa fie bine coapte, fără impurități, dezvoltarea
normala, întregi, neatacate de boli sau dăunători, uscate, sa nu fie alterate sau încinse, și să nu fie
defecte.
Semințele de floarea-soarelui se compun din: înveliș exterior (coaja), dintr-o pieliță
subțire (tegument) și miez.
Semințele de floarea-soarelui sunt folosite ca materie prima pentru extragerea uleiului
care este în principal un produs alimentar.

1.1 Compoziția chimică:

Semințele oleaginoase au o compoziție chimica bogata in: lipide, proteine, zaharuri, apa
si cantități mai mici conțin: fosfatide, steride, săruri, substanțe colorante, săruri minerale (Na, Ca,
P, Fe, Mg, Zn, Na, S).
Semințele de floarea-soarelui sunt bogate în proteine. A 1 oz. porția de sâmburi crude sau
prăjite conține 5,9 grame de proteine și are 166 de calorii. Asta înseamnă că aproximativ 14%
din calorii provin din proteine.
Proteinele pe lingură de semințe de floarea-soarelui decorticate vor fi de 2 grame,
numărul de calorii ajungând la 62.
Glucidele care se găsesc în semințele oleaginoase sunt mai ușor sau greu asimilabile, în
funcție de grupa din care fac parte. Astfel, monozaharidele, oligozaharidele și amidonul care sunt
concentrate în miezul semințelor sunt ușor asimilabile, în timp ce celuloza, hemiceluloza și
substanțele pectice, concentrate în coaja semințelor, sunt greu asimilabile sau neasimilabile de
organismul animal.
Apa se găsește în semințele oleaginoase în proporție variabilă, în funcție de felul
semințelor și de calitatea lor.
1.2 Tipuri/soiuri semințe de floarea soarelui:
În scopuri comerciale, semințele de floarea-soarelui sunt clasificate după culoarea cojii.
De exemplu, soiurile de floarea-soarelui cu coji negre sunt clasificate ca ulei, deoarece conțin
până la 50% ulei, iar soiurile cu coji cu dungi sunt utilizate pentru producția de alimente, inclusiv
cofetărie. Soiurile de ulei, la rândul lor, sunt împărțite în poline saturați, mono nesaturați și oleici
medii, în funcție de cantitatea și calitatea acizilor conținuți în semințe.
În funcție de durata sezonului de creștere, soiurile și hibrizii de floarea-soarelui sunt
împărțiți în maturarea timpurie, mijlocul timpuriu, mijlocul sezonului și mijlocul târziu.
Vă oferim o cunoștință cu cele mai bune soiuri de floarea soarelui:
-semințe de floarea-soarelui negre: Semințele sunt învelite în coji de culoare neagră și albă,
striate, care nu sunt comestibile. Soiul este utilizat pentru extracția de ulei și au de regulă coji
negre mai solide.
-semințe de floarea-soarelui albe: -Sunt bogate in proteine complete si fitosteroli, ca si semințele
negre. Fitosterolii si alți compuși din semințele de floarea-soarelui albe scad nivelul de colesterol
din sânge. in plus conțin si grăsimi mono si poline saturate care reduc nivelul de colesterol rău
din sânge.
-semințe de floarea-soarelui alb-negru: Aceste semințe sunt darul frumoasei flori a soarelui,
planta cu raze de petale de un galben-soare, cu centrul împodobit de semințe de culoare gri-
verzui sau negre, care pot prezenta dungulițe finuțe alb-negru

1.3 Structura semințelor de floarea soarelui

În general, termenul de sămânță este folosit într-un sens mai larg în agricultură și în
practica industrială, numindu-se semințe și unele categorii de fructe compuse.
Semințele și fructele plantelor se pot deosebi pe baza caracterelor morfologice și a
însușirilor lor diferite ca: modificarea culorii cotiledoanelor sub influența unor reactivi,
fluorescența sub lumină de cuarț etc.
Din punct de vedere morfologic, semințele propriu-zise sunt organe de reproducere ale
diferitelor specii de plante care la maturitate se desprind de fruct, acesta având un rol protector
temporar.
Semințele propriu-zise sunt alcătuite dintr-un înveliș protector mai mult sau mai puțin
tare numit tegument sau coajă (pericarp) (care le apără de acțiunile mecanice și biochimice),
endospermul (miezul sau albumenul) și embrionul viitoarei plante.

1.3.1 Structura morfologică a seminței de floarea-soarelui

1-coajă; 2-tegument; 3-miez.
Tegumentul, ca parte protectoare a seminței, este format din mai multe straturi de celule
lignificate. El poate fi de diferite culori, gros sau subțire, neted sau zbârcit, reticulat, costat etc.
La unele semințe tegumentul prezintă diferite formațiuni pe baza cărora se poate identifica cu
ușurință specia respectivă.
La unele semințe, ca de exemplu floarea soarelui, endospermul există un timp foarte scurt după
formarea seminței și apoi se resoarbe. Acestea se numesc semințe cu albumen-femeraid.
Embrionul conține organele vegetative ale viitoarei plante: rădăciniţa, tulpina,
cotiledoanele și mugurașul, care rămân în stare latentă până când sămânța germinează.
Miezul cuprinde embrionul, două cotiledoane și țesutul nutritiv, denumit endosperm.
Cotiledoanele și endospermul cuprind substanțe nutritive de rezervă, care se consumă în perioada
inițială a dezvoltării plantei noi din embrion.

1.3.2 Structura morfologică a celulelor semințelor oleaginoase

1-membrană; 2-granule aleuronice; 3-oleoplasmă; 4-nucleul.

 Învelișul celular. Grosimea pereților celulari la majoritatea semințelor este mică, fiind
cuprinsă între 0,3-0,5um.
Învelișul celular are de cele mai multe ori contur ondulat, în colțurile de unire a celulelor
găsindu-se așa numitul „spațiu intercelular"; la semințele de soia și în spațiile intercelulare sunt
de dimensiuni mici, ceea ce face ca acestea să fie tari, mai dure, în timp ce la floarea soarelui sau
la ricin ele sunt mai mari, iar semințele se caracterizează printr-o duritate mai mică, sunt mai
fragile. Învelișul celular este format în principal din celuloză și hemiceluloză și la majoritatea
semințelor este de grosime mică.
Oleoplasma este formată din protoplasma propriu-zisă sau citoplasma, care conține
suportul pentru uleiul dispersat uniform în citoplasmă, sub forma unor incluziuni
ultramicroscopice. Volumul oleoplasmei diferă de la un soi de semințe la altul, fiind de 75-82%
din totalul intracelular la ricin, 75-76% la floarea soarelui, 74% la in și 66-69% la soia.

1.4 Coaja
Semințele de floarea-soarelui au forma alungita, uniforma, cu coaja lucioasa, culoare
neagra, miez alb-gălbui, gust plăcut, specific, nu amar sau acru, miros caracteristic, nu străin de
statut, rânced, mucegăit.
Coaja reprezintă 20 până la 40% din masa semințelor. Se compune în esență din celuloză și
lignină (50 până la 73% din substanța uscată ) și din hemiceluloză (20%). Există, de asemenea,
lipide (0,9 până la 7,1% din substanța uscată) și proteine (2,8 până la 7,1%).
Capitolul Ⅱ. Procesul tehnologic de prelucrare a semințelor de floarea
soarelui
2.1. Schema procesului tehnologic de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui

Semințe de floarea soarelui

Recepția cantitativă

Recepția calitativă

Curățirea

Uscarea

Depozitarea

2.2 Descrierea operațiilor

2.2.1 Recepția cantitativă și calitativă a semințelor oleaginoase
La centrele de colectare se face atât recepția cantitativă a semințelor oleaginoase, cât și o recepție
calitativa pentru a se verifică greutatea hectolitrică, conținutul de corpuri străine și conținutul de
umiditate.
2.2.1.1 Recepția cantitativă
Recepția cantitativă constă în cântărirea semințelor oleaginoase și se face cu scopul de a ști
cantitatea de materie primă (semințe oleaginoase) intrată în fabricație.
Se realizează cântărirea vagoanelor sau a camioanelor sigilate și se comparară valorile obținute
cu cele prevăzute în fișa de facturare.
Semințele oleaginoase ajung la fabrică pe cale auto sau cu ajutorul vagoanelor, pe calea ferată.
Cântărirea se face cu ajutorul basculelor sau al cântarelor.
Mijlocul de transport cu încărcătura de semințe oleaginoase se cântărește, obținând masa m,,
scade tara mijlocului de transport, m,. Cantitatea de materie primă rezultată va fi diferența dintre
m1, și m2, din care se obține masa brută, Mb.
Mb=m₁-m₂
2.2.1.2 Recepția calitativă
Recepția calitativă constă în determinarea calității materiei prime printr-o serie de analize de
laborator în vederea obținerii unor produse finite de calitate.
La recepția calitativă se determină caracteristicile senzoriale, conținutul de impurități
(%) ,conținutul de umidiate (%) masa hectolitrică (Kg /hi) și conținutul de ulei (%).
Aceste caracteristici sunt foarte importante, pentru că, în funcție de rezultatele obținute, se face
plata către producători.
Valorile admise conform STAS sunt: cele din tabelul de mai jos.
Umiditate Corpuri străine Semințe cu defecte Masa hectolitrică
% % % %
max.11 4 10 40-45

Probele de semințe se iau respectându-se următoarele reguli:

• la semințele ambalate în saci, mostrele se iau cu ajutorul unei sonde conice care se introduce în
interiorul sacului; pentru alcătuirea unei probe medii de produs în vederea analizării, mostrele se
iau din 10% din numărul ambalajelor;
• la semințele livrate vrac (în vagoane sau în autovehicule), mostrele se iau cu ajutorul sondei
etajate, interiorul mijlocului de transport, astfel:
- din vagoane, probele se iau din 9 locuri, din 3 straturi: la 10 cm de la suprafață, de la mijloc și
de la fund;
- din camioane, probele se iau din 5 locuri.
Probele recoltate se amestecă și se obține proba medie, care are 3 kg.
2.2.2 Curățirea semințelor oleaginoase
Curățirea este operația tehnologică ce are ca scop îndepărtarea impurităților din masa de semințe.
Curățirea se realizează in doua etape :
a) Precurățirea care se face după recepție și înăintea operației de uscare.
b) Postcurățirea care se face după operația de depozitare și înăinte de prelucrarea semințelor .
Posturățirea se impune din următoarele motive:
• impuritățile care se găsesc în semințe provoacă, la prelucrare, uzura mașinilor;
• praful îngreunează condițiile de muncă;
• impuritățile influențează negativ calitatea șroturilor rezultate, micșorând valoarea nutritivă a
acestora.
Categoriile de impurități care trebuie îndepărtate prin curățirea semințelor sunt impurități mineral
pământ, nisip, pietre și praf
- Impurități organice pământ ,nisip, pietre și praf.
- Impuritățile neoleaginoase: semințe de alte plante, semințe putrede, seci, sparte
-Impurități feroase: cuie, sârme, și șuruburi.
Separarea impurităților din masa de semințe se realizează după principiile de separare în
1. Pe baza diferenței de mărime dintre impurități și cu ajutorul a două site cu ochiuri
de mărimi diferite.
2. Pe baza diferenței de greutate specifică dintre impurități și cu ajutorul unui curent se separă
impuritățile ușoare.
3. Pe baza diferenței de mărime și greutate specifică dintre impurități și semințele cu ajutorul
tararului aspirator
4. Pe baza proprietăților magnetice ale cu ajutorul separatorului electromagnetic.
2.2.3 Uscarea semințelor oleaginoase
Procesul de uscare
Uscarea este operația tehnologică realizată cu scopul reducerii umidității semințelor oleaginoase
înainte de depozitare, alungându-se la umiditatea de echilibru.
Dacă nu s-ar realiza operația de uscare și semințele ar fi depozitate cu umiditate ridicată, ar
apărea pericolul degradării acestora, din cauza încingerii și a mucegăirii.
Apa din semințele oleaginoase se află sub formă legată de componentele hidrofile. Conținutul de
apă din semințele oleaginoase este invers corelat cu conținutul de ulei.
Condițiile optime pentru uscarea semințelor oleaginoase depind de:
• viteza de uscare;
• eliminarea vaporilor de apă;
• umiditatea relativă a agentului termic.
Procesul de uscare decurge în trei faze:
1. evaporarea apei de pe suprafața semințelor;
2. evaporarea apei din interiorul semințelor (viteza de uscare scade);
Factorii care influențează viteza se determină prin temperatura agentului de uscare: cu cât
temperatura este mai ridicată, cu atât procesul de uscare decurge mai repede, umiditatea inițială
și finală a agentului termic (a aerului): cu cât umiditatea inițială este mai mică și umiditatea
finală mai apropiată de gradul de saturație a aerului, viteza . Viteza de deplasare agentului termic
la suprafața semințelor oleaginoase: cu cât viteza este mai mare, cu atât procesul de uscare
decurge mai repede
Factorii care influențează viteza uscării
Pentru uscarea semințelor folosind instalații de uscare, se utilizează diferiți agenți de uscare:
pentru uscarea directă:
- aer cald;
amestec de aer și gaze de ardere;
pentru uscarea indirectă:
- abur.
Indiferent de tipul de uscător utilizat, condiția principală este reducerea umidității semințelor
oleaginoase la aproximativ 4%, cu un consum energetic redus, dar fără a depăși temperatura de
70 °C.
 Metode de uscare
Se cunosc următoarele metode de uscare:
Uscarea prin convecție sau uscare directă - semințele oleaginoase care trebuie uscate vin in
contact direct cu agentul termic (aer cald sau amestec de aer și gaze de ardere), uscarea
realizându-se datorită preluării umidității semințelor de către agentul termic.
Uscarea prin conducție sau uscare indirectă - se realizează prin intermediul unei suprafețe pe
care sunt așezate semințele oleaginoase. De o parte a acestei suprafețe se găsește agentul termic
(aburul), iar de cealaltă parte, un strat de semințe oleaginoase.
Uscarea prin radiație – semințele oleaginoase se găsesc în vecinătatea unor suprafețe radiante,
care emit radiații, realizând uscarea semințelor.
Uscarea mixtă (combinată) - se realizează prin combinarea a două dintre celelalte metode
prezentate mai sus.
 Utilaje pentru uscarea semințelor oleaginoase
Utilaje folosite în uscarea semințelor oleaginoase sunt:
 Uscătorul rotativ
 Coloana de uscare
 Uscătorul cu fascicul tubular .
Uscătorul cu fascicul tubular se utilizează pentru uscarea germenilor de porumb, uscarea șrotului
dar și a semințelor. Semințele trec din pâlnia de alimentare in carcasă, de unde se deplasează cu
ajutorul unor palete in jurul fasciculului de țevi.
Aerul încărcat cu vaporii de apă rezultați în timpul uscării este evacuat in atmosferă prin coșul de
la partea superioară a utilajului. Cu ajutorul unei clapete, se reglează admisia de aer proaspăt în
utilaj. Se poate folosi și aer artificial, realizat de un ventilator care aspiră printr-o conductă
montată în locul coșului de tiraj.
Admisia și evacuarea agentului termic se fac prin axe tubulare. Repartizarea aburului in fascicul
se realizează din spațiul liber dintre axul tubular și placă.

Uscătorul tubular:
1-carcasă metalică; 2-cos; 3-palete; 5-ax; 6-fascicul tubular; 7-profiluri; 8- ax; 9-paliere;
10-pâlnie de alimentare: 11-gura de evacuare; 12-placă frontală; 13-clapetă

2.2.4 Depozitarea semințelor oleaginoase

2.2.4.1. Factori care influențează depozitarea semințelor oleaginoase
Scopul operației de depozitare este de a asigura calitatea corespunzătoare a produselor și a
subproduselor, precum și micșorarea pierderilor de fabricație, dar și îmbunătățirea randamentelor
de fabricație.
Semințele oleaginoase proaspăt recoltate au un conținut de umiditate ridicat, dar și maturitate
biologică neomogenă. De aceea, pentru a putea fi prelucrate, ele trebuie depozitate în vederea
curățării și a uscării.
Factori care influențează depozitarea se clasifică în factori interni(enzimele, respirația
semințelor) și factori externi(umiditatea semințelor, umiditatea aerului, temperatura mediului,
oxigenul din aer și microorganismele).
Capitolul Ⅲ. Controlul calității materiilor prime a semințelor de floarea
soarelui
3.1 Analiza senzorială
3.1.1 Principiul metodei:
Metoda are la bază determinarea cu ajutorul simțurilor (văzului, mirosului, gustului) a
următorilor indici de calitate: aspect, culoare, gust și miros.
3.1.2 Materiale necesare:
pahare Berzelius, sticlă de ceas, termometru, bec de gaz, trepied, sită de azbest, spatulă și
bisturiu.
3.1.3 Modul de lucru:
Aspectul : În timpul luării și formarii probelor se examinează vizual aspectul general al lotului.
Se examinează vizual proba de laborator întinsă in strat cât mai uniform pe o suprafață plană.
Culoarea: Se examinează vizual proba la lumina de zi și se observă dacă semințele au culoarea
corespunzătoare celei prevăzute in standard.
Gustul: Se determină mestecând 2-3 g de boabe, de preferință măcinate, după îndepărtarea
impurităților. Înainte și după fiecare determinare, se clătește gura cu apă.
Mirosul:
1. Se iau în palme cca 100 g semințe.
2. Se încălzesc prin frecare intre palme.
3. Se inspiră imediat, ținând produsul foarte aproape de nas.

În caz de dubiu, se procedează astfel:

1. Se încălzește apă 2. Se introduc 50-100 3. Se acoperă 4. Se examinează mirosul

la temperatura g semințe și se acoperă paharul cu o sticlă vaporilor din pahar in
de cca 60 °C. cu apă caldă. de ceas și se lasă momentul in care
în repaus 2-3 minute. se îndepărtează sticla
de ceas.
 5. Se decantează apa
din pahar și se miros
semințele.

3.2 Analize fizico-chimice:

3.2.1 Umiditatea
3.2.1.1 Principiul metodei - Determinarea se bazează pe măsurarea conductibilității electrice a
semințelor de floarea-soarelui, deoarece rezistența electrică a materialelor solide depinde de
umiditatea lor, fiind invers proporțională cu aceasta.
3.2.1.2 Materiale necesare
Umidometrul. Aparatul este etalonat să lucreze la 20ºC. Dacă determinările se fac la altă
temperatură se aplică neapărat corecții de temperatură.

Umidometrul ELECTRONICA tip T1 prezintă următoarele repere:

1- sistem de cântărire; 2- buton de golire control; ; 3- sertar; 4- instrument de măsură; 5- buton
de control ; 6- semidisc; 7- indicator; 8- buton central; 9- opritor; 10- pâlnie; 11-buton de
alimentare; 12-buton de măsurare; 13-buton de reglaj cupelă;
3.2.1.3 Modul de lucru
-Se conectează aparatul la sursa electrică.
-Se verifică funcționarea aparatului prin apăsarea butonului de control 5 (acul instrumentului de
măsură 4 trebuie să se miște spre stânga); în caz contrar se inversează legăturile electronice.
-Se alege semidiscul cu scala corespunzătoare produsului analizat și se fixează pe aparat cu
ajutorul opritorului 9.
-Se montează sistemul de cântărire 1 pe aparat și se reglează balanța prin deplasarea
contragreutăți a și b.
-Se reglează aparatul prin stabilirea punctului 0 astfel:
a) se verifică dacă aparatul este gol apăsând pe butonul 2 și controlând sertărașul 3;
b) se suprapune demarcația c a indicatorului 7 peste reperul d, marcat pe semidiscul 6, prin
manevrarea butonului central 8.
c) Se aduce acul instrumentului de măsură 4 la reperul 0 prin apăsarea butonului de măsurare 12
concomitent cu rotirea ușoară a butonului de reglaj 13.
-Se determină umiditatea astfel:
a) se cântărește proba;
b) se alimentează pâlnia 1 0 cu proba dozată;
c) se trece proba în traductor prin apăsarea butonului 11;
d) se aduce indicatorul 7 la mijlocul scalei semidiscului 6, prin apăsarea butonului 8;
e) se apasă butonul de măsurare 12 și concomitent, se manevrează butonul 8 până când acul
instrumentului 4 ajunge la reperul 0;
f) se citește pe scala semidiscului 6 în dreptul demarcației c a indicatorului 7, umiditatea
produsului de analizat.
3.2.1.4 Mod de calcul U20=Ut ± 0,1x t

3.2.2 Determinarea masei hectolitrice

3.2.2.1 Principiul metodei: Cântărirea cantității de semințe ce umple un vas cilindric cu volumul
de 1 litru .
3.2.2.2 Aparatura necesară
 balanță hectolitrică
 cutie cu greutăți.

1-cilindru; 2-cilindru cu fund mobil;

3-cilindru cu rol de pâlnie; 4-cuțit 5-cutie cu greutăți; 6-lăcaș pentru fixarea cilindrilor.
3.2.2.3 Modul de lucru:
1. Se asigură orizontalitatea cutiei pe care este montată balanța.

2. Se fixează cilindrul 1 în lăcașul 6. 3. Se introduce cuțitul 4 prin secțiunea cilindrului 1.

4. Se îmbină cilindrul 3 cu cilindrul 1. 5. Peste cuțit se așază greutatea în formă de disc (7).

6. Se umple cilindrul 2 cu proba 7. Se montează cilindrul 2 peste cilindrul 3 și se

de analizat. deschide clapeta de la cilindrul 2. Se lasă boabele
să curgă liber in cilindrul 3.

8. Se trage repede cuțitul 4 și boabele 13. Se agață cilindrul 1 plin cu semințe, la balanță.
din cilindrul 3 cad în cilindrul 1, fiind 14. Se cântărește, punând pe platan greutățile
antrenate de greutatea 7. necesare până la echilibrarea pârghiilor.
9. Se introduce la loc cuțitul 4.
10. Se îndepărtează cilindrul 2.
11. Se elimină surplusul de semințe de pe cuțitul 4.
12. Se îndepărtează cilindrul 3 și cuțitul 4.
3.2.2.4 Mod de calcul
Masa hectolitrică se calculează cu relația: Mh = 4 x 100 x m [kg/hl] unde:
Mh-masa hectolitrică, în kg/hl;
m-masa semințelor cântărite, în kg/l;
4-coeficient de multiplicare pentru cazul in care volumul boabelor cântărite este de 14 litri.
Se efectuează două determinări în paralel și se ia ca rezultat final media aritmetică a acestora.
Diferența între rezultatele a două determinări, efectuate simultan sau imediat una după alta de
aceeași persoană, nu trebuie să depășească 0,5 kg/hl.

3.2.3 Determinarea semințelor râncede

3.2.3.1 Principiul metodei: Metoda constă în secționarea unei cantități cunoscute de semințe,
separarea și cântărirea semințelor râncede.
Materiale necesare: balanță tehnică, sticlă de ceas, spatulă, blat de lemn și bisturiu.
3.2.3.2 Modul de lucru:

1. Se cântăresc 20 g semințe 2. Se secționează fiecare 3. Se separă toate semințele care de

floarea-soarelui. sămânță din proba ră- prezintă în secțiune culoare
masă după îndepărtarea cafenie (acestea se consideră
impurităților. râncede).
4. Se cântăresc semințele râncede.
Toate cântăririle se fac cu precizie de 0,01 g.
3.2.3.3 Mod de calcul: % semințe râncede = 5xm, unde: m reprezintă masa semințelor râncede,
în grame.
3.2.4 Corpuri străine
Impurități: 2% - determinate conform SR 13514:2007 si SR EN ISO 658: 2003 , formate din :
- impurități pulbere ( tot ceea ce cade sub ciurul de 1 R )
- impurități ne-oleaginoase : minerale , organice, semințe de buruieni, semințe de alte plante de
cultura ne-oleaginoase, coji in măsura in care proporția lor depășește proporția miezilor prezenți
în același eșantion
- impurități oleaginoase: semințe de oleaginoase , altele decât cele de floarea soarelui si
semințe seci de floarea soarelui.
Alte condiții:
Semințe cu defecte – maxim 10%, formate din : semințe râncede, mucegăite, putrezite, alterate,
strivita atacate de dăunători, sparte, decojite si coaja aferenta celor decojite, din care: Semințe
râncede – max 2%
Semințe mucegăite ,putrezite, carbonizate – max 1%

Capitolul Ⅳ. Norme generale de igienă, protecția munci, sănătate și

securitate a muncii
4.1 Norme generale
Normele de igienă din industria alimentară au rolul de a preveni îmbolnăvirea consumatorilor,
însă fără a interveni asupra procesului de prelucrare a produselor alimentare, ținând cont și de
siguranța celor care lucrează în domeniu.
Standardele de igienă sunt adresate tuturor operatorilor din industria alimentară, cu rol în:
producerea, prelucrarea, servirea, depozitarea, transportul și desfacerea alimentelor.
Iată care sunt cele mai importante norme de igienă din industria alimentară:
Unitățile alimentare care utilizează surse proprii de apă potabilă (caldă și rece), așa cum este
cazul fântânilor, trebuie să asigure controlul și verificarea sanitară a acestora, conform
prevederilor în vigoare;
Reziduurile alimentare solide și lichide se vor sigila etanș în recipiente speciale, ușor de spălat și
dezinfectat. La rândul lor, acestea vor fi transportate și depozitate în spații dezinfectate în
prealabil, cu detergenți special concepuți pentru industria alimentară;
Liniile de producție, utilajele și mobilierul din unitățile alimentare trebuie să fie simplu de
curățat și să nu altereze calitatea materiilor prime, sau a produselor finite cu care intră în contact;
În cazul materiilor prime – prefabricate sau finite – acestea trebuie depozitate în spații frigorifice,
compartimentate etanș, pentru a se împiedica astfel transmiterea de mirosuri, de la o materie
primă la alta;
Unitățile alimentare trebuie să fie dotate cu suficiente produse pentru igienizarea
corespunzătoare a spațiilor pentru depozitare: saci menajeri, săpun lichid și lavete, detergenți
speciali pentru industria alimentară.

4.2 Norme de igienă/echipamentului de protecție individuală

Se interzice exploatarea echipamentelor tehnice necertificate din punctul de vedere al protecției
muncii. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea tehnica a echipamentelor tehnice si in
mod deosebit funcționalitatea aparaturii de măsură si control precum si a dispozitivelor de
protecție.
La instalațiile de cântărire si pre curățare a semințelor se va lucra numai după montarea
capacelor de etanșare de la cantare si după punerea in funcțiune a instalației de aspirație a
prafului
La focarele alimentate cu coji de floarea-soarelui vor fi asigurate buncăre pentru depozitarea
cojilor, prevăzute cu capace de închidere.
În timpul lucrului se poartă obligatoriu echipament de protecție. Spălați mâinile înaintea pauzelor
și după muncă. Păstrați separat hainele și materiile prime. Țineți la distanță de hrană și băuturi.
Asigurați facilitatea de spălare la locul de muncă. Evitați contactul cu pielea și ochii. Este
interzis consumul de alimente, băuturi, precum și fumatul în timpul utilizării produsului.
La utilizarea produsului pentru reducerea expunerii operatorului se va purta echipament de
protecție: salopeta, sort, cizme de cauciuc sau ghete, mănuși din cauciuc,, ochelari si masca de
protecție.
Purtați mănuși rezistente la acțiunea agenților chimici. Mânușile pe care le purtați trebuie sa fie
in conformitate cu standardele reglementate. Purtați mănuși cu rezistenta ceruta de durata
expunerii. Nivelul de rezistenta al acestora variază in funcție de densitatea materialului, tipul de
material folosit, precum si de producător. Schimbați mănușile in cazul degradării sau penetrării
chimice

4.3 Norme SSM

Scopul prezente lor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare sau
îmbolnăviri profesionale existente in cadrul acestor activități, proprii celor patru componente ale
sistemului de munca (executant - sarcina de munca - mijloace de producție mediu de munca).
La gurile de descărcare a semințelor din magaziile etajate se interzice înlăturarea apărătorilor de
protecție in timpul lucrului.
Se interzice staționarea pe grămezile de semințe, șrot etc., precum si in încăperile depozitelor, a
persoanelor. In zonele spatiilor de depozitare a semințelor si cojilor de semințe (ex. floarea-
soarelui) se vor afișa plăcute avertizoare si de interdicție privind fumatul si lucrul cu foc deschis,
staționarea pe materialele depozitate etc. care nu sunt in exercitarea atribuțiilor de serviciu in
Pentru orice intervenție la instalațiile de măcinat (valțuri, aplatizare, concasoare, mori etc.) se
folosesc numai dispozitive destinate acestui scop.
Luarea probelor înainte si după măcinare se va face cu lopeți de lemn numai din locurile stabilite
în instrucțiunile proprii de protecție a muncii aceste zone.
În spatiile in care funcționează instalațiile de prăjire a semințelor este interzisa depozitare a sau
folosirea de materiale sau materii combustibile.

4.4 Norme de protecția mediului

La problema de infestare cu buruieni, este de remarcat faptul că, la semănatul hibrizilor clasici
sau hibrizilor rezistenți la tribenuron-metil, apare necesitatea de a controla buruienile anuale și
perene, sau samurasla, care sunt destul de răspândite în câmpurile de floarea soarelui. Reduceri
semnificative a recoltei culturilor comerciale de floarea-soarelui pot fi produse de bolile care s-
au răspândit în ultimii ani din cauza faptului că nu este respectat asolamentul.
În timpul sezonului de creștere a florii-soarelui, este necesar să se acorde atenție unui alt aspect
important – necesitatea de elemente nutritive și acoperirea deficitului acestora.
Și, deși floarea-soarelui se adaptează mai bine decât alte plante de cultură la diferite tipuri de sol,
lipsa nutrienților, în special în fenofazele critice, duce la o înrăutățire a proceselor fiziologice de
creștere și dezvoltare și, ca urmare, la o recoltă scăzută a culturilor.
În cazul timpului umed și rece și umiditate ridicată a solului, se creează condiții favorabile
pentru infestarea florii-soarelui cu peronosporoza care este destul de dificil de controlat cu
fungicide. Simptomele de carență de cupru sunt creșterea foarte redusă a plantelor, cu pătări ale
frunzelor tinere; florile nu se formează sau prezintă deformații și fac semințe seci. Pentru a
optimiza fertilizarea foliară, diagnoza la nivel de frunză s-a dovedit o măsură deosebit de
eficientă, mai ales că prin această metodă se pot detecta carențele ascunse de nutrienți. Acest
lucru este deosebit de important deoarece carențele ascunse contribuie semnificativ la scăderea
producției.
Lupta cu buruienile în plantațiile de floarea-soarelui:
Tratamente preemergente, înainte sau imediat după semănat.
Pentru combaterea buruienilor mono și dicotiledonate anuale
În lupta cu rozătoarele frunzelor în faza aparițiilor plantulelor – până 2-4 frunze adevărate
câmpurile se prelucrează cu unul din următoarele insecticide.
Beneficiile pentru sănătate și bunăstarea bazată pe plante oferite de floarea-soarelui semnifică
faptul că aceasta va juca un rol din ce în ce mai important în rândul consumatorilor care caută
opțiuni sănătoase.
Ⅴ. Anexe
5.1 Buletin de analize

Colegiul .V. Lovinescu

CARP ANAMARIA
19.05 2023
Buletin de analiză la semințe de floarea soarelui negre
Indici de calitate Valoare STAS Valoare analizată
1. Aspect Caracteristic semințelor sănătoase, Sunt sănătoase
ajunse la maturitate
2. Culoare Specific soiului Negre
3. Mirosul Caracteristic semințelor sănătoase, fără Sunt semințe sănătoase, miros
miros de rânced mucegai sau alt miros străin și fără mucegai și
străin. rânced
4. Gustul Caracteristic semințelor sănătoase, nu Gust specific
se admite gust acru, amar și străin
5. Infestare cu Nu se admite . nu are dăunători
dăunători
Concluzie: Produsul analizat corespunde STAS-ului
C.A.M
 5.2 Fișe de lucru

Colegiul V. Lovinescu
CARP ANAMARIA
16.05.2023
FIȘĂ DE LUCRU
Determinarea semințelor râncede
Principiul Materiale necesare Mod de lucru Calcul și exprimarea
Metodei rezultatului
Metoda constă în balanță tehnică, sticlă 1. Se cântăresc 20 g % semințe râncede =
secționarea unei de ceas, spatulă, blat semințe de floarea- 5xm, unde: m
cantități cunoscute de de lemn și bisturiu soarelui. reprezintă masa
semințe, separarea și 2. Se secționează semințelor râncede, în
cântărirea semințelor fiecare sămânță din grame.
râncede. proba rămasă după m1=2,3 =5x2,3=11,5
îndepărtarea
impurităților.
3. Se separă toate
semințele care
prezintă în secțiune
culoare cafenie
(acestea se consideră
râncede).
4. Se cântăresc
semințele râncede.
Concluzie : Corespunde STAS—ului
C.A.M
 Colegiul . V. Lovinescu
CARP ANAMARIA
16.05.2023
Determinarea masei hectolitrice
Principiul metodei Materiale necesare Mod de lucru Calcul și exprimarea
rezultatului
Cântărirea cantității de balanță hectolitrică 1. Se asigură Masa hectolitrică se
semințe ce umple un cutie cu greutăți. orizontalitatea cutiei pe calculează cu relația: Mh =
vas cilindric cu care este montată balanța. 4 x 100 x m [kg/hl] unde:
volumul de 1 litru . 4. Se îmbină cilindrul 3 Mh-masa hectolitrică, în
cu cilindrul 1. kg/hl;
5. Peste cuțit se așază m-masa semințelor
greutatea în formă de disc cântărite, în kg/l;
(7). -se face media aritmetică
6. Se umple cilindrul 2 cu între două determinări
proba de analizat. Mh=4mx100 [kg/hl]
7. Se montează cilindrul 2 1000
peste cilindrul 3 și se m1=72g
deschide clapeta de la Mh=4x72x100 = 288
cilindrul 2. Se lasă 1000 10
boabele să curgă liber în =28,8
cilindrul 3.
Se cântărește, punând pe
platan greutățile
necesare până la
echilibrarea pârghiilor.
Concluzie : Nu corespunde conform STAS-ului
C.A.M
Colegiu V. Lovinescu
CARP ANAMARIA
16. 05.2023
Determinarea corpurilor străine a semințelor de floarea soarelui
Principiul metodei Materiale necesare Mod de lucru Calcul și exprimarea
rezultatului
Se bazează pe O balanță Se cântăresc 100g m1 =4,8g%
separarea semințelor Pensetă /lupă Se aleg folosind o =4,8%
cu defecte a pensetă și se așeză pe
corpurilor străine și categorii următoarele
determinarea fiecărei -corpuri străine
mase. albe(pleavă paie )

-corpuri străine
negre( neghină boabe
putrezite )

Corpuri străine
minerale ( nisip,
pământ și pietriș

Concluzie : Nu corespunde conform STAS-ului

C.A.M
Colegiul V. Lovinescu
CARP ANAMARIA
16.05.2023
Determinarea umidități semințelor de floarea soarelui.
Principiul metodei Materiale necesare Mod de lucru Calcul și exprimarea
rezultatului
Determinarea se 1- sistem de -Se conectează U20=Ut ± 0,1x t
bazează pe măsurarea cântărire; 2- buton de aparatul la sursa t=temperatura probei
conductibilității golire control; ; 3- electrică Se verifică t=22‫ﹾ‬C
electrice a semințelor sertar; 4- instrument funcționarea Ut =16%
de floarea-soarelui, de măsură; 5- buton aparatului-Se alege U20 =16±0,1 x2 =
deoarece rezistența de control ; 6- semidiscul cu scala 16-0,2 =15,8%
electrică a semidisc; 7- corespunzătoare
materialelor solide indicator; 8- buton produsului Se
depinde de umiditatea central; 9- opritor; montează sistemul de
lor, fiind invers 10- pâlnie; 11-buton cântărire Se reglează
proporțională cu de alimentare; 12- aparatul prin
aceasta. buton de măsurare; stabilirea punctului a)
13-buton de reglaj se verifică dacă
cupelă; aparatul este gol se
suprapune demarcația
c a indicatorului) se
citește pe scala
semidiscului 6 în
dreptul demarcației c
a indicatorului 7,
umiditatea produsului
de analizat.
Concluzie: : Nu corespunde conform STAS-ului
C.A.M
ⅤⅠ. Bibliografie
1. Aurelian Consulting, Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea uleiurilor și a
altor grăsimi vegetale, https://www.iprotectiamuncii.ro/norme-protectia-muncii/nssm-97
2. Andrei Dan, Schema Tehnologica de Obținere A Uleiurilor,
https://ro.scribd.com/doc/79470991/Fig-1-Schema-Tehnologica-de-Obtinere-a-Uleiurilor#
3. Autor necunoscut, Aprecierea calității unui lot de semințe de floarea - soarelui in vederea
obținerii uleiului rafinat, https://www.scrigroup.com/sanatate/alimentatie-nutritie/Aprecierea-
calitatii-unui-lot-75997.php
4. Autor necunoscut, Materii prime oleaginoase,
https://www.scrigroup.com/sanatate/alimentatie-nutritie/MATERII-PRIME-
OLEAGINOASE42661.php
5. Dana Mirela, Denisa Dorinela Dorin, Viviana Monica Bujeniță, Genoveva Lucia
Morteci(2012), Tehnologii generale în industria alimentară extractivă, Editura CD Press
6. Tudor Dorina, Plantele oleaginoase,
https://www.academia.edu/12231301/CAPITOLUL_1_PLANTELE_OLEAGINOASE