La urmatoarele intrebari raspundeti dupa urmatoarea cheie: A -Daca réspunsurile 1, 2, 3 sunt corecte B - Daca raspunsurile 1, 3 sunt corecte; C - Daca raspunsurile 2, 4 sunt corecte; D - Daca raspunsul 4 este corect; E - Daca toate raspunsurile sunt corecte sau toate sunt false: Al. Sinteza intracelular& de proteine implicé participarea: 1. Nucleului 2. Reticulului endoplasmic rugos 3. Mitocondriilor 4. Lizozomilor 2. Mioglobina este o protein’; 1. Sarcoplasmic& 2. Reglatoare 3, Necontractila 4. Care leag& Ca? 3. Muschi toracelui sunt: 1. Muschii pectorali 2. Muschii dintati 3, Muschii intrecostali 4. Muschii trapezi x4. Stabilirea frecventei stimulilor care produce tetanos complet depinde de: 1, Durata fazei de relaxare a secusei ; 2. Durata fazei de contractie a secusei 3. Intensitatea stimulului declansator 4. Perioada refractar& a muschiului Ww 5. Unmatoarele oase se formeaza prin osificarea de membrana: 1. Frontalul 2. Corpul claviculei 3. Parietalul 4. Vertebrele 6. Sinapsa neuromusculara: 1. Este componenta a unit&tii motorii 2. Este mediaté de catre acetilcolina 3. Este o sinapsa excitatorie 4. Este 0 sinapsa inhibitorie 7. Neuronii pot fi: 1, Intranevrexiali 2. Extranevraxiali 3. Motori 4. Micsti x8. Energia eliberat& prin hidroliza ATP poate fi utilizaté pentru: 1, Cuplarea excitatie- contractie 2. Influxul celular de Ca2+ 3. Inactivarea neurotransmitatorului din sinapsa neuromusculara 4, Relaxarea muschiului 9. Urmatoarele substanje se alla in concentrafie mai mare extracelular dec&t intracelular: 1. Nat 2. Glucoz’ 3. Ca? 4. Kt 10. Urmatoarele celule sunt polinucleate: 1. Celula glial -2. Limfocitele ~~ 3. Neuronul 4. Fibra musculara striata _ ie éPye ‘Muschi spatelui si cefel sunt 4. M. stermocleidomastoidieni 12. Teaca Henle: y/1, Este prezenté in axonii nemielinizati +2. Contine fibre de colagen 3. Acoperd celulele Schwann 4. Are rol in conducerea potentialului de actiune 13. Epiteliul cilindric stratificat se afli Ja nivelul: 1, Canalelor de secretie salivare 2. Mucoasei veziculei biliare 3. Esofagului ~. Canalelor de excretie salivare ~d4. Epitelille cubice simple : +1, Se afl la nivelul bronhiolelor 2, Formeaz’ mucoasa gastric 3. Constituie epiteliul canalelor de secrefie ale glandelor exocrine 4. Se affla la nivelul mucoasei trompelor uterine 15. Fibra muscular’ striatd: 1. Prezinta diametrul de 5 microni 2. Contine ribozomi liberi in citoplasma 43, Prezint& cel mult 4 nucleoli 4. Poate avea hingimea de100 mm 16. Celulele glandeior endocrine: 1, Pot fi celule epiteliale 2. Pot fi organizate in structuri morfologice secretorii (foliculi) 3. Pot ficelule nervoase . x4. Intra in structura stromei 17. Atonia apare in urmatoarele conditii: 1. Contractura fiziologic& 2. Somn 3. Stimularea cerebelului 4. Sectionarea radacinii anterioare a nervilor spinali 8. Repolarizarea celulei presupune cresterea permeabilitatii membranei pentru: 1. Influxul de Na* 2. Influxul de'Ca?* 3. Influxul de K* 4. Efluxul de K” 19. Miofilamentele de actin din fibra musculard striata: 1. Sunt in numar mai mare decat cele de miozina 2. Se inseré pe membrana Z 3, Sunt componente ale discului clar 4. Se scurteaza in timpul contractiei 20. Mioglobina: 1. Contine Fe** 2. Este o proteina miofibrilar& 3. Leaga oxigenul 4, Leaga Ca** 21. Urmatoarele formatiuni prerezint& membrana dubli: 1. Mitocondriile 2, Lizozomii 3. Nucleul 4. Reticulul endoplasmic 22, Placa motorie: , 1, Se afla in fusul neuromuscular 2. Prezinta ca mediator acetilcolins 3, Contine Na* in spatiul sinaptic 4, Trasmite impulsuri inhibitorii23. Sinteza proteic& are loc la nivelul: 1, Ostoblastului 2. Osteocitului 3. Osteoclastului 4. Osteoplastului 24, Precizati pentru care dintre regiunile vertebrale prezentate, numarul vertebrelor nu este corect: 1. Cervical - 7 2. Toracicé - 10 3. Lombara - 5 4. Coccigiana -3 i y25. Frecventa stimulilor ce determina tetanos complet depinde de: 1. Perioada de latenté a muschiului 2. Faza de relaxare a secusei 3. Durata potentialului de actiune 4, Intensitatea stimulului 26. Perioada refractara : 1. Are o durata dependenta de durata potentialului de actiune 2. Este dependent’ de intensitatea stimulului ce produce potentialul de actiune 3. Determina numarul de stimuli la care 0 celul& poate raspunde in £ unitatea de timp \4. A fibrei musculare striate are o <1 -durati mai mare decat faza de contractie a secusei. 27. Canalele Havers: +1. Se afla la nivelul epifizei femurului Contin m&duva hematogen, la tineri Contin fibre nervoase vegetative Sunt perpendiculare pe canalul medular N Pw 28, Fibra muscular’ striaté: 1, Este izolata electric prin” perimisium 2. Contine in citoplasma ribozomi liberi 3, Prezint& cel mult 4 nucleoli i 4, Poate avea lungimea de10 mm 29. Conducerea saltatorie a potentialului de actiune se realizeac& nivelul: 1 1. Sarcolemei 2. Prelungirilor periferice ale neuronilor din ganglionit spinali 3. Sinapselor axo-somnatice 1 4. Fibrelor miclinice 30. Care dintre urmatoarele epitelii este/sunt permeabile pentru apa: 1. Epiteliul ureterelor 2. Epiteliul canalelor de excretie ale glandelor salivare 3. Epiteliul vezicii urinare 4, Epiteliul veziculei biliare I 31. Osteogeneza de membrana este caracteristic& pentru: 1. Cresterea in grosime a oaselor lungi 2. Dezvoltarea claviculei 3. Dezoltarea occipitalului 4. Dezvoltarea tuturor oaselor neurocraniului 32. Tonusul muscular: . Este controlat prin caile = piramidale i Este controlat prin sistemul extrapiramidal 3. Depinde de numérul de fibre musculare din unitatea wot 4. Depinde de motoneuronii gam. N33. Muschii toracelui sunt: 4, Influxul de Na* 1. Muschii trapezi 39. Din grupa muschilor capului fac 2. Muschii dintati parte: “48. Muschii santurilor vertebrale 1. Mm. trapezi 4. Muschii intercostali 2. Mm. hioidieni 34. Mioglobina: 3. M, stemocleidomastoidieni 1, Este protein& miofibrilaré 4. M. masticatori 2. Este proteina reglatoare M40. Fosfatidele: 3. Leaga Ca** 1. Sunt enzime sarcoplasmice 4. Contine o grupare hem identic& 2. Sunt proteine reglatoare cu cea din hemoglobin sarcoplasmice 35. Sinapsa neuromuscularé: 3. Se afla in spatiul sinaptic 1. Are acetilcolina ca mediator 4. Sunt componente ale 2. Se afla la nivelul fusului mitocondriilor neuromuscular 41. Glicogenul: 3. Este o sinapsa excitatorie 1. Costituie incluziuni 4. Este o sinapsa inhibitorie citoplasmatice neuronale 36. Neuronil pot fi: 2. Este bogat reprezentat in 1. Senzitivi sarcoplasma 2. Localizati intramural 3. Intré in structura sarcolemei 3. Secretori de substante cu functie —_,4. Reprezint& principalul material de hormon energogenetic al muschiului 4. Autoexcitabili #42. Centrozormul lipseste din: 37. Miofilamentele de miozina din 1. Osteoclast miofibrila striata: 2. Celula gliala 1. Sunt de natura proteicd 3. Fibra musculara striat& 2. Se scurteaz in timpul contractiei. 4. Hematie, : x3. Sunt componente ale benzii H 43. Urmatoarele calule contin mai 4, Se insera pe membrana Z mult de doi nuclei: 198. Energia eliberat prin hidroliza 1. Osteoclastul ATP poate fi utilizaté pentru 2. Neuronul urmatoarele procese: 3. Fibra muscular striat& 1. Influxul celular de K* 4. Celula epiteliala cheratinizaté 2. Transportul Ca2* din reticul 44. Axoplasma confine: spre miolibrile 1, Incluziuni de glicogen 3. Influxul Ca** in reticulul 2. Mitocondrii «elated: 3, Miofbrile = \, ¥ 4, Lizozomi \45. Fibrele amielinice: 1. Pot fi somatice sau vegetative 2. Constituie fibrele vegetative postganglionare 3. Sunt inconjurate de celule Schwann 4. Au viteza de conducere mai mic& decat fibrele mielinice 46. Cehulele gliale: 1. Prezinté un singur_nucleu 2. Se pot divide (inmulti) 3, Prezint& numeroase prelungiti 4, Participa la sinteza de mielina 47. Muschiul circular al irisului: 1. Este inervat de fibre simpatice 2. Este relaxat prin stimularea n. oculomotor 3. Prin contractie creste diametrul pupilar Ad. Prezint& automatism 48. Tesutul osos indeplineste urmatoarele roluri in organism: 1. Depozit de sdruri fosfocalcice 2. Prin maduva rosie din canalul medular, la fat, genereaza. megacariocite 3. Participa la protectia unor organe de importanta vitala 4. Fiind un tesut conjunctiv participa la nutritia tesutului epitelial. 49, Epiteliul cilindric stratificat se aflé Ja nivelul: 1, Canalelor de secretie ale glandelor salivare 2. Veziculei biliare 3. Esofagului 4. Bronhiolelor 50. Oseina: 1. Reprezinté 66% din. Shean fundamental a tesutului osos 2. Este secretata de catre osteocite 3. Este sintetizata in cantitate mai mare sub actiunea parathormonului 4, Este sintetizata in cantitate mare in timpul osteogenezei “51. Plasticitatea m. neted visceral consta in: 1. Declansarea potentialului de actiune cand muschiul din peretele unui organ epvitar, este destins 2. Imposibilitatea reali contractei tetanice 3. Declangarea spontand a potentialului de actiune 4, Mentinerea constant a presiunii intracavitare al unui organ al cArui volum variazé fn limite fiziologice 52. Sinapsa Bee ieee 1. Poate fi mediata de adrenalina 2. Este mediata de catre acetilcolina 3, Realizeaza transmiterea sinaptica in m, striat, in functie de concentratia plasmatica de parathormon 4, Este o sinapsa excitatorie 53. Acidul lactic: 1. Scade pH-ul intracelular 2. Nu poate fi metabolizat de catre celula miocardic& 3. Este un produs al glicolizei 4.Este un produs al ciclului Krebs54, Refacerea ATP-ului in fibra muscularis striaté necesita participarea urmAatoarelor organite: 1. Complexului Golgi 2. Reticulului endoplasmatic neted 3. Reticulului endoplasmatic rugos 4. Mitocondriilor 55. Perioada refractara: 1. Are o durat& mai mare in fibra miocardicé decat in cea striata 2. Este dependenta de intensitatea stimulului . Are o duraté comparabilé pentru neuronii unui arc reflex Are durata mai mare dec&t suma duratei primelor doua faze ale secusei muschiului striat 56. Miotibrileie: 1. Examinate la microscopul optic pot prezenta striatii 2. Contin proteine reglatoare 3. Contin microfilamente de miozina 4, Se afla la nivelul fibrei musculare intrafusale 57. Tonusul muscular: 1. Scade in timpul somnului 2. Este controlat, in special, prin sisternul extrapiramidal . Depinde de aferentele de la fusurile neuromusculare 4. Depinde de numérul de fibre musculare din unitatea motorie +58. Muschii supinatori ai piciorului: 1. Se afla la nivelul gambei . 2. Ridic& marginea interna a piciorului 2 - 3, Coboara marginea extern’ a piciorului P 4. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 59. Fibra muscular& neteda se caracterizeazé prin: 1. Are potentialul de actiune mai mic decat fibra musculara striat’ 2. Comunica electric cu celulele vecine prin punti intercelulare 3. Viteza maxima de transmitere.a impulsului de ordinul cm/sec 4. Contine miofibrile organizate in sarcomere 60. Precizati care dintre urmatoarele procese din fibra musculara striat& orespund consumului de oxigen minim si, respectiv, maxim: 1. Mentinerea potentialului de repaus 2. Depolarizarea sarcolemei 3. Contractur’ fiziologica _A, Contractia izotonic& _ Precizati pentru care dintre brmhatonii parametzii ai secusei m. striat valoarea duratei este corecta: 1. Periodei de latenta - 100 msec. 2. Faza de contractie - 400 msec. 3. Faza de relaxare - 500 msec 4. Durata medie a secusei- 0,1sec. 62. In timpul contractiei musculare se modificé urmétoarele dimensiuni: 1, Lungimea miofilamentelor de miozin& 2, Lungimea discului intunecat 3, Lungimea miofilamentelor de actina 4. Lungimea discului clar1. Tubulare simple 2. Tubulare ramificate 3. Acinoase 4. Tubulo-acinoase 64. Tesutul cattilaginos: yf 1. Este bogat in s&ruri de sodiu 2. Contine fibre elastice 3. Prezinta celule sferice 4. Este bogat vascularizat 65. Urmatoarele tipuri de celule sunt polinucleate: 1. Fibra musculara neteda 2. Osteoclastul 3. Fibra musculara cardiac& 4. Fibra musculara striat 66. Epiteliile cubice 1. Se afla la nivelul tronhiclalor 2. Se afla la nivelul mucoasei gastrice 3. Formeaza peretele canalelor de secretie ale glandelor 4. Se afla la nivelul mucoasei trompelor uterine 67. Muschi pronatori ai 1. Se afl la nivelul gambei-—- 2. Ridic& marginea intemnia piciorului 4 3. Sunt inervati de neuroni alfa si gama 4. Coboara marginea externa a piciorului 68. Fibrele fesutului conjunctiv sunt: 1. De elastind 2. De reticulina 3. De colagen 4. De fibrina 69. Microfilamentele de acting: 1.Contin un singur tip de proteina| contractilé x 2 Au diametrul mai mic decat 0,11 3. Se inser pe membrana Z 4. Sunt in numér dublu fata de microfilamentele de miozina 70. Glicogenul: 1. Formeaza incluziuni in neuroplasm& 2. Este bogat reprezentat in sarcoplasma 3. Se afl in structura sarcolemei 1 4, Este un polimer al glucozet 71. Celulele gliale: 1. Au capacitate de fagocitoz& 2. Sunt in raport de 107 tase | numéarul neuronilor 3. Sunt implicate in controlul schimbului de substante nutriti dintre s&nge si celule nervoase 4. Prezinté membrana celular& polarizata electric 72. Tonusul muscular; 1, Este dependent de starea de | veghe 2. Este crescut in timpul starilor emotionale puternice 3. Depinde de aferentele de la | fusurile neuromusculare 4. Depinde de aferentele de la organele tendinoase Golgi | 2. Cresterea concentratiei de om in reticulul sarcoplasmic 3. Influx de K* 4. Influx de Na*74. Placa motorie: 1. Poate avea in alc&tuire butoni terminali ai neuronilor gama 2. Se aflé in fusul neuromuscular ¥ 3. Prezint& perioada refractara 4, Prezint& adrenalina ca mediator 3¢79. Cronaxia: 1. Este un parametru al excitabilitatii celulelor nervoase 2. Poate avea o durata de 0,1 ms pentru o celula al carei timp util este de 2 ms 3. Are valoarea invers proportionala fata de excitabilitatea unei celule - 4. Are aceeasi valoare pentru toate componentele unui arc reflex. 76. Din grupa muschilor capului fac parte: 1. M. frontal 2. M. masticatori 3. M. occipital 4. M. pielosul gatului 77. Muschiul croitor: 1. Este situat pe fata laterala a coapsei 2. Este-un muschi scheletic <3. Prin contractie determina extensia coapsei 4. Este situat in plan superficial 78. Din grupa muschilor trunchitlui fac parte muschit: vl. Trapezi 2. Marii dorsali 3. Intercostali 4. Oblici extemni 79. Scheletul corpului uman confine urmatoarele oase nepereche: 10 1. Etmoid 2. Sacru 3. Sfenoid 4, Patela 80. Neurocranial este alcituit din urmatorele oase: 1. Parietale 2. Etmoid 3. Frontal 4, Maxilarul 81. Tesutul cartilaginos hialin se aflé Ja nivelul: 1. Meniscurilor articulare +2. Ultimelor doua coaste 3. Epiglotei 4. Cartilajelor laringeale &2. Tesutul conjunctiv moale de tip fibros intr in structura: 1. Ligamentelor >2. Capsulei renale 3. Tendoanelor 4. Hipodermutlui Permite influxul pasiv de Na’ in timpul depolarizarii Este permeabila pentru glucoz’ Permite efluxul pasiv de K’, in timpul repolarizarii + 4. Permite efluxul pasiv de Ca”* 84. Pe lang& functia locomotorie, prin contractie, muschii striafi indeplinesc urméatoarele roluri: 1. FavorizeazA intoarcerea venoas& 2. Participa la termoreglare 3. Realizeaza inspiratia in conditii bazale ~A. Realizeazé expiratia in condifii bazale bas + ef85. Neuronii motori gama: 1. Se afl in nucleul motor al nervului trigemen 2. Sunt stimulati simultan cu neuronii motori alfa in contratiile voluntare 3, Formeaza sinapse, mediate de acetileolina, in fusurile neuromusculare 4. Se afla in coamele anterioare ale maduvei spinarii 86. Precizati pentru care dintre urmétoarele perechi de oase numarul Jor este corect: 1. Carpiene - 7 2. Coaste - 10 3. Tarsiene - 8 4, Falange - 15 87. Care dintre urmatorii mus inser’ pe aponevroze: 1. M. marele dorsal 2. M. trapez 3. M, fesieri 4. M. stemocleidomastoidieni 88. Proprietatile fundamentale ale muschiuhui striat sunt: 1. Excitabilitatea 2. Contractilitatea 3. Elasticitatea 4, Plasticitatea 89, Procizati care dinire urmatorii Muschi, prin contractie, pot participa Ja desfasurarea expiratiei: 1. M. drepti abdominali 2. M. stemnocleidomastoldieni 3. M. oblici extemi 4. M. diafragm sot 90. Contractura fiziologicé reprezinta: Cea mai puternica contractie a rnuschiului striat Cresterea excitabilitatii neuromusculare determinata de hiposecretia de parathormon 3. Un mecanism de termoreglare © forma de obosealé musculara caracterizata prin sc&derea Ca** intracelular 91. Curburile fiziologice ale coloanet vertebrale, cu convexitatea anterioaré sunt: = pn cS 1. Cervical ae 2. Toracalé 4 3. Lombara 1 4, Sacral& 2 92, Conducerea impulsului in fibrele nervoase se caracterizeaz’ prin: 1. Posibilitatea conducerii potentialului de actiune, in ambele sensuri, prin prelungirile unui neuron 2. Transmiterea impulsului intre fibrele nervoase alaturate este impiedicaté de catre perinerv 3. Transmiterea unidirectionala se realizeaza la nivelul sinapselor chimice 4. Viteza de conducere este constanté pentru prelungirile unui neuron 93. Osificarea de membrana este caracteristicé urmatoarelor oase: 1. Oaselor de la baza craniului 2. Claviculei 3. Femurului 4. Oaselor boltit craniului94. Omoplatul: 1, Este un os lat 2. Se formeaza prin osificare de cartilaj 3. Impreuna cu clavicula participa la formarea centurii scapulare 4. Este localizat in partea anterioara a toracelui 95. Scheletul corpului uman: 1. Este alcatuit din aproximativ 200 case 2. Reprezinta expresia adaptarii la statiunea bipeda si locomotie 3. Reprezinta partea_pasiva a aparatului locomotor 4. Este alcatuit din oase lungi, scurte si late 96. Aponevroza lombaré: 1. Are raport anatomic cu vertebrele lombare 2. Este loc de insertie pentru muschii marii dorsali 3. Are forma romboida 4. Este loc de insertie pentru muschii drepti abdominali 97. Rezistenja tesutului osos este asigurata de : 1. Impregnarea substantei funda- mentale cu s&ruri fosfo-calcice 2, Numarul mare de fibre elastice 3. Orientarea fibrelor conjunctive sub -influenta fortelor mecanice care actioneaza asupra osului 4. Cantitatea mare de substanta fundamental 98. Substana osoasa a diafizei: 1. Este dispusa intre periost si canalul medular 12 2. Este formata din osteoane 3. Este strab’ituta longitudinal de canale Havers 4. Este strébatuta transversal gi oblic de canale care fac legatura intre canalele Havers 99. Referitor la canalele osoase care fac legétura intre osteoane, urmatoa- ~ efirmatil sunt adevirate: 1. Contin vase de sange 2. Au traseu transversal 3. Se gasesc intre periost si canalul medular 4, Centreaza osteonul 100. Areolele: 1. Se intalnesc in tesutul osos spongios 2. Contin maduva rosie hematogend 3. Sunt de forme si marimi diferite 4. Conferé osului spongios aspectul unui burete 101. Osificarea endoconjunctiva: . Se realizeaza intro membrana conjunctiva fibroass 2. Este caracteristic& oaselor lungi 3. Determina formarea oaselor boltii craniene 4. Se interconditioneaz’ cu osificarea endocondrala in caz de fracturi 102. Nanismul se poate instala in urmatoarele condifii: 1. Absenta congenitala a glandei . tiroide 2. in hipofunctie paratiroidian’ 3. in hipofunctie de STH 4. in hiperfunctie de STHyaa ¥03. Alegeti formulétile false referitoare la osteogenezi: 1. Incepe din a 6-a sAptamana a vietii embrionare. 2. Osul primar rezult& prin inlocuirea tesutului conjunctiv. 3. Osteoblastele se hipertrofiaza si se distrug. 4. Remanierea osoasa are loc prin osteoliza. 104. Hipofunctia tiroidiana este insofita de: 1. Deformari osoase. 2. Defecte ale dentitiei. 3. Nanism 4. Exoftalmie. 105. Hormonii care controleazi procesul de crestere sunt: 1. Tiroxina 2. Triiodotironina 3. Testosteronul 4. Hormonul somatotrop 4106. Fibrele musculare de la nivelul esofagulai sunt: 1. Netede 2. Dispuse circular 3. Striate 4. Dispuse longitudinal 107. Tesutul conjunctiv al muschiului striat: 1. Este organizat in mai multe teci 2. Este reprezentat de tesut moale in care predomin& componenta celular 3. Formeaza la capetele muschiului tendoane si aponevroze. 4. Variaza, cantitativ, in raport cu activitatea fiziologic’ muscularé Xb ! 108. fn alcatuirea unitéfit functionale 1. Un neuron motor 2. Un neuron senzitiv 3. Fibre musculare inervate de | axonul neuronului motor. 4. Fibre musculare inervate de dendritele neuronului senzitiv. 109. Muschiul raspunde prin contractie la stimuli: 1. Electrici 2. Termici | 3. Chimici 4. Mecanici 110. Dupa actiune muschiul triceps brahial este: 1. Supinator al mi 2. Pronator al mainii 3. Flexor al antebratului pe brat 4. Extensor al antebratului pe brat 111. hh timpul contractiei muschitiui striat se produce: 1. Scurtarea muschiului 2. Scurtarea fibrelor musculare 3. Scurtarea miofibrilelor ~ 4, Scurtarea miofilamentelor 112. Osteogeneza poate fi stinnulaté de: 1. Factori metabolici 2. Vitamine ate 3. Tiroxina +4. Cortizol 113. Muschiul neted Se aff in structura: 1. Peretelui capilarelor limfatice 2. Glandelor gastrice 3. Epidermului ye 4. NervuluiII4. Sternul: 1. Este localizat pe fata anterioaré a toracelui in plan median. 2. Se articuleaz& cu claviculele in partea Ini superioar’ 3. Se articuleazé pe marginile laterale cu primele 7 perechi de coaste prin cartilajele castale 4. Se formeaza prin osteogeneza endocondsal + LIS, Excitabilitates musculara- 1. Poate fi demonstrat pe un preparat neuromuscular prin aplicarea unui stimu! cu valoare Prag. 2. Creste in fimpul cboselii musculare. 3. Variazé in raport cu tipul fibre musculare. 4. Nu se modifica in raport cu travaliul muscular. L1G. Spre deosebire de fibra muscu- lara scheleticd, fibra musculard cardiacé: 1. Contine multe mitocondrii 2. Are sarcolema subtire 3. Contine un reticul endoplasmatic bogat. 4. Are sarcoplasma abundenta. “117. Osificarea de membrané: 1 Se face pe model de tesut ronjuncti- fibros. 2 %e intalneste lac vs adba sept 4, Caracterzeaz. 3 as lungimme @ 14 118. br muschii somatici se afl urma- toarele tipuri de fibre nervoase: 1. Somatosenzitive 2. Visceramotorii cu origine in nucleul dorsal al vagului 3. Somatomotorii 4. Visceromotorii cu originea in ganglionii spinali 119. Cartilajul de crestere 1. Se mai nurneste diafize-epifizar. 2. Asigurd formarea de jesut osos spongios inspre diafiza. 3. Asigura cresterea in lungime a caselor fungi. 4. Se intalneste la toate tipurile de case. 120. Pe fata posterioar’ a coapsei sz gasese: 1. Muschii fesieri 2. Muschiul triceps sural 3. Muschiul evadriceps femural 4. Muschiul biceps femural 121. Epimisiun-ul- 1. Inveleste muschiul la exterior 2. Este alc&tuit din fesut conjunctiv 3. Din el se formeaza perimisiumul 4. Este alcatuit din tesut conjunctiv «cu substant& fundamental “ semniduré 122. Scheletul gambei: 1, Este alcatuit din tibie si fibula 2. Tibia se gaseste medial de fibula 3. Se interpune intre scheletul coapsei si scheletul piciorului 4. Este format din case alcatuite, predominant, din tesut osos spongios123. Oasele au urmatoarele rohuri: 1. Formeaza structuri ce adapos- tesc organe de importanfa vitalé 2. Intervin in masticatie. 3. Depozit de substante minerale 4. In transmiterea undelor sonore. 124. Neuronul poate ff: 1. Piriform 2. Fusiform 3. Rotund 4. Piramidal 125. Apendicele xifoid: 1. Este segmentul inferior al sternului 2, Raméne multa vreme cartilaginos 3. Se dezvolt& prin osificare de cartilaj 4. Cu el se articuleaza ultimele perechi de coaste. 126. Femunul: . Formeaza scheletul coapsei . Epifiza proximal se articuleaz& éu osul coxal formand articulatia coxofemurala. . Este cel mai lung os al scheletului. 4. Se formeazé numai prin osificare de cartilaj. 127. Forma corpului celular al neuronului este determinata de: - Numarul mare de neuroni din fesutul nervos 2. Prezenta sau nu a tecii de mielina la nivelul axonului De numéarul de axoni De numarul de dendrite ce emerg din corpul celular ne w Pepe oT 15 i r 128. Centrul celular : 1. Este prezent in toate celulele organismului . Este situat la periferia citoplasmei Este format din carioplasma . Este format din dou’ formatiuni cilindrice perpendiculare una pe cealalts. 129, Periostul: 1. Provine din transformarea pericondrului. . 2. Inveleste diafiza onselor ipa 3. Contine o zona intema osteogena care produce osteoblaste. } 4. Asigura cresterea in grosime a oaselor si reparatia osoasd in caz de fracturi. 130.. Corpul celular al neuronubui confine urmitoarele organite celulare: 1. Mitocondrii 2. Incluziuni de glicogen 3. Corpi tigroizi 4, Miofibrile 131. Permeabilitatea selectvd a membranei celulare: 1. Este responsabila de repartitia inegala a ionilor de Na* si K* de © parte si de alta a membranei celulare. 2. Este datorata fosfolipidelor 3. Neuronale permite efluxul pasiv de Kt 4. Este conditionata de transportul ionic activ r<) Pe132. Neurilema: 1. Are structuré trilaminata 2. Poate reprezenta membrana segmentului postsinaptic 3. Are permeabilitate selectiv’ 4. Este polarizata electric y 133. Neurofibrilele: 1. Traverseaza intreaga neuroplasma si axoplasm’. 2. Au rol in transportul proteinelor specifice neuronale 3. Apar ca retea omogend 4. Auo structuré striata 134. Dendritele: 1. Sunt un numér variat in functie de tipul de neuron 2. Au rol in sintezele proteice neuronale 3. Sunt extrem de ramificate 4. Sunt delimitate de neurilema “435. Axonul : 1. Este o prelungire multipls 2. Este prelungire ramificati 3. Pe toaté lungimea lui este invelit de cele trei teci 4. Contine vezicule pline cu mediator. 136. Teaca Schwann: . Este o teaca continua °. Lipseste in portiunea terminal axonicé 4.3. Apare si pe colateralele desprinse de la nivelul axonului ~~, Este implicata in apararea si nutritia axonului. 137. Referitor la celulele gliale, urmétoarele afirmatii sunt corecte: 1. Ocupa spatiile ramase libere in A441. i 16 urma distrugerii neuronilor 2. Produc teaca de mielina 3. Participa la controlul transportu lui de substante nutritive dintre sAnge si tesutul nervos 4. Au rol de sustinere. 138. Lizozomii se gésesc foarte bine dezvoltafi in urmitoarele celule, cu excepfia: 1. Monocitelor 2. Neutrofilelor 3. Osteoclastelor **4. Limfocitelor M39. Unmitoarele organite celulare sunt implicate in procesul de sintez& proteica: 1. Ribozomii 2. Corpusculii Niss 3. Mitocondriile 4. Aparatul Golgi 140. Membrana celularé contine: 1. Ribozomi 2. Proteine 3. ADN 4, Fosfolipide Tesutul conjunctiv contine:: . Fibre de colagen 2. Substanta fundamentala 3. Celule fixe 4. Celule provenite din sange 142 Coloana cervicala: 1. Este alcatuita din 7 vertebre. 2. Adaposteste umnflatura cervical medularé 3. Se afla posterior de faringe 4. Formeaza scheletul capului si gatului143. Formatiunile secretorii ale glandelor endocrine sunt organizate sub forma de: 1, Acini 2. Foliculi 3. Ducte 4, Cordoane Tesutul conjunctiv lax nu se (gaseste In: Power 1. Adventicea tubului digestiv 2. Periteliul capilar. 3. Submucoasa tubului digestiv. 4, Stroma conjunctiva din zona medulara a ovarului 3445. Tesutul conjunctiv semidur al carui substanta fundamental pare omogend, are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: WW 1. Substanta sa fundamentala ¥ste. denumita condrina. 2. Fibrele conjunctve din structura lui sunt foarte fine 3. Foloseste drept model pentru osificarea de membrana 4. Contine fibre conjunctive dispuse intr-o impletitura densa th jurul condroplastelor M46. Jn procesul osificarii de cartilaj: Ah 1. Osteoblastele se formeaza din celulele cartilaginoase 2. Un rol important il are zona intema osteogenetica a pericondnului 3. Osteoclastele intervin inca din primele stadii ale osteogenezei 4. Celulele cartilaginoase, se inmultese, se hipertrofiaza si se distrug 7 ‘ \s ee | ‘ t a 147. Care dintre celulele enumerate Imai jos prezinta dimensiani mai mari decat 20-30 inicroni: 1. Fibra musculara striata. 2. Neuronul 3. Spermatozoidul + 4. Osteoclastul 148. Incluziunile celulare de glicogen nu. sunt prezente in : 1. Fibra muscular nodala 2. Celulele hepatice 3. Fibra musculara striata 4. Neuron 149. Mitocondrille, organite celulare comune, se caracterizeaza prin: 1 Capacitatea de sintez& a ac. grasi 2. Sunt dispuse in retea in jurul miofibrilelor striate 3. Se dispun in intreaga citoplasma celular, atat in apropierea nucleului c&t si aproape de | ' 1 membrana celular . Genereaza energie prin reectii de oxidoreducere. ce se desfasoara in hipoxie PISO. Fibrele conjunctive sunt dispuse ' in refea in: . Tesutul coniunctiv care formeaza cartilajele costale | Tesutul conjunctiv dens (fibros) Tesutul conjunctiv elastic Tesutul conjunctiv care formeazé fascille. Tesutul reticulat se gaseste in: Maduva rosie hematogené 1% 151. Ganglionii lirnfatici Timus Splina ee pee152. Din enumerarea de mai jos, 1. Glandele mamare 2. Glandele duodenale 1/Membranei extere a mitocondriilor 2. Membranei interne a mitocondriilor Spatiului delimitat de cele doua membrane mitocondriale. 4. Crestelor mitocondriale 154. Sunt rezerve metabolice incluziunile de: . Glicogen . Melanina Lipidice . Nici una din variante <1. Au rol in procesele de absorbtie. 2. Au rol in sensibilitatea senzorialé . Formeazé marginea in perie a celulelor din tubul urinifer 4. Maresc suprafata de contact a celulelor. * 456. Celule pavimentoase se intalnesc in structura: ~ 1. Endocardului 2. Ansei Henle 3. Pericardului 4. Canalul de secretie al glandelor 157. Care dintre urmétoarele cetule prezinté mecanisme membranare de 1. Celulele tubului contort proximal » Rene 18 2. Celulele fasciculului His 3. Fibrele musculare netede din peretele ureterelor 4. Celullele gliale 158. ii: 1. Sunt atasati de membrana extern& nucleara. 2. Sunt liberi in citoplasma fibrei usculare striate. 3. Sunt atasati de membranele canaliculelor reticulului endo- plasmatic, din corpul neuronal 4. Sunt formatiuni stelate cu rol in sinteza proteinelor specifice 159. Epitelii cu celule dispuse in mai multe straturi se g&sesc in: 1. Uretere 2. Mucoasa bucalé 3. Epiderm 4. Trahee 160. Citoplasma fandamentalé Prezint& urmétoarele caracteristici, cu excepfia: 1. Se prezinta ca un sistem coloidal 2. In alc&tuirea ei intra incluziunile celulare si organitele celulare specifice. 3. Se numeste hialoplasma - 4. in alcatuirea ei intra organitele celulare comune 161. Precizati care sunt celulele cu un confinut mare de incheziuni de 1. Celulele hepatice 2. Neuronii din ganglionii previscerali 3. Fibrele musculare striate 4. Celulele adipoase\\162, Alegeti localizérile corecte ale “Yesutului conjunctiv (dens}fibros: 1. Hipoderm 2, Albugineea testiculului 3. Capsula conjunctiva a ovarului 4, Sub seroasa peritoneala 4163. Unmitoarele tipuri celulare pot prezenta componente cu rol de a creste suprafata de contact 1. Celulele epiteliale cilindrice 2. Celulele epiteliale ale tubului contort proximal 3. Celulele epiteliale senzoriale” 4. Neuronit 164. Sunt celule fuziforme: 1, Neuronii pseudounipolari 2. Fibra musculara intrafusala 3. Fibra musculara cardiaca adulta . Fibra muscularé neteda. 3. Conduc influcul nerves centrifug 4. Sunt prelungiri citoplasmatice foarte ramificate ce contin neurofibrile $1 conpusculi Niss 167, Terminatile axonic@ ale neuroni- Jor\centrali bontribuie la formarea: 1, Sinapselor exo-dendritice 2, Placii motorii 3. Sinapselor axo-somatice 4, Receptorilor M68. Forfa de contractie muscularé depinde de: 1, Suprafata de sectiune a‘tuturor fibrelor musculare 2 2. Numarul de fibre/unitats motorie 3, Lungimea muschiului 4. Eferenta neuronilor gamma 169, Osificarea endocondralé L In structura unuf nerv periferic caracterizeazé: pot fi identificate urmatoarele 1, Formarea humerusului structuri: 22. Refacerea osoasa dupa fractur& 1. Fibre periferice mielinizate care 3, Formarea tibiei conduc impulsul centripet - de 4, Formarea osului frontal ree aire oorpal W70. Tomusul muscular este controlat neuronal de: 2. Fibre vegetative postganglionare, _—_1. Nucleul rosu in special, simpatice, cu rol in 2. Impulsuri provenite de la controlul aportului substantelor motoneuronii medulari nutritive. 8. Paleocerebel 3. Celule gliale 4. Impulsuri provenite de la fusul 4. Terminatii nervoase libere neuromuscular 166. Care dintre urmatoarele afirmatii 171. Oasele nepereche ale Privind dendritele sunt corecte: neurocraniului sunt: 1. Sunt prelungiri unice 1. Mandibula 2. Se ramifica in portiunea 2. Occipital terminala sub forma de butoni 3. Temporal terminali 4, Sfenoid472. Care dintre urmatoarele elemen- te se aff in sarcoplasma fibrei muscu- dare striate: 1. Tuburi transversale ~ 2. Mitocondrii 3. Miofibrile 4. Reticul endoplasmic 373. Travaliul muscular este direct proportional cu: 1, Grosimea muschiului 2. Forta de contractie 3. Intensitatea contractiet 4, Lungimea muschiului 174, Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la structura fibrelor muschiului striat sunt adevarate: . Membrana Z este situata in mijlocul discului intunecat 2. Intre doud membrane Z succesi- ve se afl o unitate motorie 3. Discul clar contine o altemanta de miofilamente subtiri si groase 4. Membrana Z se insera pe partea_, interna a sarcolemei 175. In faza de scurtare a fibrelor musculare striate se produce: . Apropierea membranelor Z Scurtarea discului intuhecat Diminuarea lungimii discului clar . Diminuarea lungimii atat a discu- lui clar, cat si a discului intunecat 176. in constitutia miofibrilelor se afl urmétoarele tipuri de proteine: 1. Proteine reglatoare 2. Actina 3. Miozina 4, Mioglobina pore 20 177. Fibra musculard striata contine: 1. Mitocondrii 2, Numerosi nuclei asezati periferic 3. Miofibrile 4. Capilare sanguine 178. Sarcomeral este unitatea morfofunctionalé a: 1. Muschiului striat 2. Fibrei musculare striate 3. Muschiului neted 4% 179, La formarea perefilor trunchiului participa urmétorii muschi: 1. Muschiul dintat 2. Muschiul trapez #2 3. Muschiul mare dorsal 4, Muschiul diafragm 180. Activitatea musculaturii striate este controlata prin: 1, Caile piramidale 2: Nucleul rosu 3. Ganglionii bazali . Hipotalamus ~ 81. Alegeti caracteristicile ‘contractillor musculare izometrice: 1. Variaza tensiunea musculara 2. Lucrul mecanic este nul 3. Sunt specifice muschilor care realizeaz4 postura 4. O parte din energie trece in forma calorica 182. in timpul contracfiei musculare creste concentratia de Ca” in: 1. Sarcoplastné 2. Reticul endoplasmic 3. durul miofibrilelor 4, Mitocondrii183. in timpul contractiei musculare calciul intervine direct h: 1. Legarea actinei de miozina 2. Desfacerea actinei de miozina 3. Cuplarea fenomenelor electrice cu cele mecanice 4. Hidroliza ATP-ului 184. In structura miofibrilelor se intélnesc: 1. Mioglobina 2. Protéine contractile 3. Ribozomi 4. Proteine reglatoare 185. In cursul efortului fizic de scurté durata, in conditii anaerobe, refacerea creatinfostatului utilizeaza ca sursé de energie: 1. ADP 2. ATP 3. Ciclul Krebs 4. Glicoliza 186, Tonusul musculaturii scheletice are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: 1. Se realizeaza prin reflexe somatice 2. Este controlat numai de catre ~ cortexul cerebral 3. Creste dupa distrugerea nucleului rosu 4. Dispare in somn 187. Indicati rolurile tonusului muscular; 1, Realizeaza expresia fetei “ 2. In termogenez 3. FixeazA articulatiile * 4. Intervine in mentinerea pozitiei corpului 21 188, Membrana nuclearé: 1.:Este continua 2. Contine o retea de filamente subtiri formate din granulatii fine de cromatin’ 3. Delimiteaza citoplasma la periferia celulei 4. Delimiteaz’ carioplasma 189, Urmatoarele tesuturi nu sunt vascularizate: 1. Tesutul epitelial secretor din / structura glandelor salivare 2. Tesutul conjunctiv lax 3. Tesutul cartilaginos elastic A. Tesutul conjunctiv reticular ), Unmatoarele fesuturi se ee prin difuziune: 1. Endoteliul vascular 2. Epiteliul vezicii urinare 3. Tesutul cartilaginos din structura pavilionului urechii 4. Tesutul din structura discurilor intervertebrale 191. In cursul repolarizarii au foc urmétoarele modificari: 1. Scade Cl intracelular 2. Scade K* intracelular 3. Creste Na* intracelular 4. Scade permeabilitatea membranei pentru Na* 192. Neuronii prezinta urmatoarele funeftii: 7 1. Genérarea de impulsuri electrice sub actiunea unui stimul prag 2. Sinteza de mielina 3. Conducerea impulsurilor in sens centrifug si centripet 4. Fagocitozé193, Urmatoarele afirmatii sunt adevarate: 4 1. Axonii reprezinta prelungiri neuronale lungi, fara ramificatii . Colateralele axonale prezint& axolema . Dendritele contin corpi Nissl, dar nu si neurofibrile . Butonii terminali prezinté axolem& 194, Tesutul conjunctiv moale de tip fibros este localizat in: Meniscurile articulare Cartilajele articulare . Tunica medie a arterelor . Capsulele diferitelor organe 195. Cartilajul hialin formeaza: Epiglota . Cartilajele traheale Pavilionul urechii . Cartilajele bronsice To, Cu privire la tecile axonului, sunt adevarate urmatoarele afirmafil: 1. Teaca de mielina insoteste ramificatiile axonului pana la terminarea acestora 2. Teaca Henle este 0 teac& conjunctiva - 2 3, Pp Bone RaAwne 3. Teaca de mielina este, din punct ~ de vedere chimic, fosfo-proteica 4. Fibrele postganglionare ale neuronilor din ganglionii intra- murali vegetativi sunt amielinice 197. In celula excitabila, restabilirea potentialului membranar de repaus, se face prin: 1. Cresterea influxului de K" 2. Scdderea.influxului de Na’ 22 3. Cresterea influxului de Na* 4. Cresterea efluxului de K* 0 ‘98. Mediatorul chimic descarcat in Fanta sinapticad: 1. Este activat de substante membranare specifice Difuzeaza in 0, 5 - 0,7 ms Este de natura enzimatica . Este inactivat de enzime specifice 199. Urméatoarele afirmatii sunt ade- varate referitor la aparatul Golgi: 1. Se afla in citoplasma 2. Este un rezervor de Ca** 3. Este situat aproape de nucleu 4. Are ral in procesul de transport al CO, rezultat din metabolism . Corpusculii Nissl: 1, Sunt alcatuiti dintr-un sister de canaliculi simpli 2. Prezinté mitocondrit 3. Au atasati pe pereti lizozomi 4, Sintetizea2a proteine 201. Urmitoarele organe sunt protejate la exterior de o capsulé fibroasd: 1. Rinichi 2. Plaman 3. Ficat 4. Pancreas 202. Urmitoarele organite celulare au rol in transportul intracelular al unor substanfe: © Corpii tigroizi 2. Reticulul endoplasmatic 3. Neurofibrilele 4. Miofibrilele s 3. 4,203. Care dintre urmatoarele organite celulare prezint& o cantitate mare de enzime: 1. Lizozomii 2. Aparatul Golgi 3. Mitocondriile 4. Ribozomii 4 204, Care dintre urmétoarele structuri * nu prezinté membrana bazala: 1. Canalele de excretie ale glandelor salivare 2. Fasciile muschilor 3. Mucoasa rectala 4. Cartilajul pavilionului urechii 205. Urmatoarele structuri primesc substante nutritive prin difuziune: 1. Epidermul 2. Meniscurile articulare 3. Epiglota 4. Mucoasa ureterelor si a vezicii urinare 206. Neuronul nu contine: 1. Lizozomi 2. Miofibrile 3. Corpi Nissl 4. Centrozom 207. Urmatoarele celule nu formeazi fesuturi: 1. Neuronul 2, Fibra muscularé striat& 3. Celule gliale 4. Ovulul 208. Urmatoarele celule prezinté Prelungiri 1. Neuronul 2. Osteocitul * 3. Celulele reticulare -” 4. Celulele gliale 23 209 Care dintre urmatoarele epitelii teat rol de absorbtie: 1. Epiteliul tubilor contorti proximali 2. Epiteliul segmentului distal al nefronului 3. Epiteliul ce c&ptuseste vezicula biliar& 4, Epiteliul ureteral 210, Care dintre urmatoarele glande sunt tubulo-acinoase: 1, Glanda mamar& 2. Glandele gastrice 3. Prostata 2 z 4. Veziculele seminale 211. Unmatoarele celule contin un set diploid de cromozomi: 1. Nefrocitul 2 .Hematia adulté 3. Enterocitul 4. Ovulul 212, Urmatorii muschi se prind pe aponevroza lombara: 1. Marele dorsal 2. Croitor 3. Fesierii 4. Dintatit 213. Sunt muschi abdominali: 1. Dreptii abdominali 2. Oblicii exteni 3. Oblicii intemi 4. Dintatii 214. In sarcoplasmé se gasesc urmatoarele componente: Mitocondrii Enzime. Ribozomi Mioglobina a eae215. Care din urmétorii muschi se prind pe claviculé: 1, Deltoid 2 Mare pectoral u Sternocleidomastoidian | “4, Oblic extem 216. Miofibrilele: 1. Sunt caracteristice muschilor putemici.(° | Contin actina si miozina Se gasesc doar in muschii scheletici 4, Realizeaza scurtarea muschiului 217, Unmatoarele afirmatii sunt adevarate: x 2. 3. 1. Unit&tile motorii care contin mai putine fibre musculare realizeaz miscari grosiere Mitocondriile sunt organite celulare la nivelul c&rora se descompune ATP in timpul contractiei musculare Mioglobina este o proteina miofibrilara Sinapsa dintre fibrele gamma si Co fibrele musculare intrafusale este colinergicé ale '8. Muschiul néted: “\ 1. Are activitate motorie spontan’ . Este relaxat de adrenalina . Regleaza calibrul cailor aeriene mici 4. Prezinta placi neuromusculare 2 \,3. \ 219. Rezervele de creatin fosfat se pot reface prin metabolizarea: 1. Glicogenului 2. Glucozei 3. Acizilor grasii 24 4, Acid lactic 220. Urmatoarele afirmatii referitoare pli ila osteoplaste sunt adevarate, cu exceptia: 1. Se afla in tesutul conjunctiv dur 2. Intra in structura fesutului conjunctiv hialin . Comunica cu osteoplastele invecinate Reprezinta celule ale sistemului ‘esos 221. Urmatoarele oase se formeazé prin acelasi tip de osteogenezi: 1. Vertebrele toracale 2. Femurul 3. Humerusul 4. Osul parietal 222, Acetilcolina: 1. Este eliberat& din terminatiile nervoase preganglionare simpatice 2. Reprezint’ mediatorul chimic al SN parasimpatic 3. Determina o depolarizare local& de placa 4. Este mediatorul plicii motorii 223. Membrana nuclear& dubla ce constituie invelisul nuclear se continua cu urmétoarele organite celulare, cu excepfia: 1. Membranele care formeaz& canaliculele complexului Golgi 2. Organitele care contin enzime hidrolitice 3, Membrana extema mitocondrial& 4. Reticulul endoplasmatic rugos 3. 4.224. Mioglobina: 1. Circula libera in sange 2. Legata de O, se afla in plasma in concentratie de 97,5% 3. Este principala substanta energogenetica a muschiului 4. Contine Fe 228. Irisul: 1. Contine fibre musculare_@ céror contractie este de tip tetanos neregulat 2. Central, prezinta un orificiu 3. Este sc&ldat in umoarea apoasi 4. Contine fibre musculare cu 7” _proprietatea de automatism 226.)Tonusul muscular se afld sub sofitrolul urmétoarelor formatiuni nervease: 11. Maduva spinarii 2. Nucleul rosu ||. Substanta neagré _ 14, Ganglionii bazali 227) Tonusul muscular este infuenfat 1. Impulsuri provenite de la nivelul motoneuronilor alfa medulari 2. Aferente de la fusurile neuromusculare 3. Stress 4. Integritatea radacinilor motorii si senzitive ale nervilor spinali 228. Urmatoarele afirmatii despre potentialul de membrana, sunt edevarate: 1. Potentialul membranar de cf Fepaus al fibrei musculare striate este de aprox. (-50) - (-70) mV 25 | sinaptica creste permeabilitatea membranei postsinaptice pentru Na" 3. Potentialul de actiune se Y° declanseaza la o valoare a potentialului de membrana de aprox. (-35) - (-55) mV 4, Potentialul de actiune se propaga prin reticulul | endoplasmic 229, Toate coastele se articuleaz& cu: 1. Vertebrele cervico-toracale 2. Sternul | 3. Clavicula 4. Vertebrele toracale 230. Média hematogend, la adult, se | afl fn: ' 1. Tesutul osos compact -®. Tesutul osos spongios 3. Diafiza femurului |. Interiorul oaselor scurte Mecanismele de control ale osteogenezei sunt dependente de: 1. Sistemul nervos 2. Hipofizs 3. Glanda tiroidé 4. Gonade 232, Urmétoarele afirmatii, referitoare [a triceps sural, sunt adevirate: . Este situat pe fata posterioaré a coapsei 2. Contine receptori acini ~ 3. Este un muschi al membrelor superioare . Contine fusuri neuromusculare 2. Eliberarea de acetilcolina in ‘| _ FS233. Vertebrele: 1. Prezinté posterior corpul vertebral 2. Toraco - lombare se articuleaz& cu cele 12 perechi de coaste 3. Prezinté anterior arcul vertebral 4. Prin suprapunere delimiteaza canalul vertebral 234. In cazul unei fracturi de radius se urmétoarele fenomene: ' 1. Cresc cartilajele de crestere 2. Apar noi osteoblasti 3. Se multiplic’ condroblastit 4. incepe un proces de osificare de membrana 235. Osificarea endocondrala caracterizeaza: 1. Formarea humerusulut 52. Repartitia osoasé dupa fracturi 3. Osificarea arcurilor vertebrale 4. Formarea osului frontal 236. In sarcoplasma fibrei musculare proteinele contractile se aflé la nivelul: 1. Mitocondriilor 2. Reticulului endoplasmatic 3. Ribozomilor 4, Miofibrilelor La unmitoarele intrebari un singur raspuns este corect: 237, Actiunea unui stimul subliminar asupra unui corp neuronal induce: A. Influxul K* B, Efluxul Nat 26 /C. Sciderea locel8 a diferentei de a potential de membrana : Potential postsinaptic excitator E. Nici un raspuns nu este corect 238, Muschi indeplinesc urmatoarele functil, cu exceptia: A. Termoreglare B. Mentinerea pozitiei corpului —C. Sinteza de proteine pentru intregul organism D. Favorizeaza intoarcerea venoas& E. Nici un r&spuns nu este corect 239, Eliberarea acetilcolinei in placa motorie este urmata de urmdtoarele modificari ionice: A. Influxul Na’ in butonul terminal B. Efxul K* din butonul terminal CC, Influxul K* in sarcolemma D. Efluxul Ca?* din fibra muscularé, E. Influxul de Na* in segmentul postsinaptic 240. Care dintre urmétoarele sub- stanfe nu participa la producerea ener- giei, in contractie, in condifii fiziologice: A. Glucozé B. Acizi grasi C. Creatinfosfat *D. Ac. lactic ,, E. Glucagon Pear . Lungimea_fibrei musculare netede poate fi: A. 120m B. 0,3 mm C. 15-25 1 D. 50-75 E. Nici un raspuns nu este corect242. In condifii de repaus, pentru celula nervoasd, cel mai intens transport ionic transmembranar este’ pentru: A.Nat } B.cr ek D. Ce ei E. Fe 243, Aplicarea unui stimul electric subliminar asupra unui corp neuronal induce: A. Influxul K* B, Influx Na* C. Eflux Kt D. Eflux Nat E. Eliberarea unei cantitati mici de neuromediator la nivelul sinapselor axonice 244. Canalele de excretie ale glandelor salivare sunt captusite cu fesut epitelial: A. Cubic simplu B. Cilindric stratificat C. Pseudostratificat D. Cilindric simplu E. Pavimentos stratificat 245. Efectul imediat indus de un stimul electric prag asupra fibrei musculare este: A. Influxul Nat B. Influxul Cl’ ~ C. Influxul K* D. Efluxul Nat E. Efluxul Ca?+ ny 27 246. Reticulul endoplasmic lipseste ‘aise ~ A: Neuron B. Osteoblast A. Aparatul Golgi B. Reticulul endoplasmic neted C, Lizozomul D. Centrozomul _%. Nici un réspuns nu steporect ( 248.)Incluziunile celulare: =A. Prezint& miscare brownian’ B. Sunt componente ale hialoplasmei Lipsese din fibra muscularé Sunt de glicogen Sunt depozite de Ca2+ Tesutul reticulat se afl in: Corpul vertebral Tendoane Fascii Epiderm Diafizele oaselor la adult 250. Potentialul de actiune: A. Se realizeaza prin transportul. ionic activ B. Se formeaza numai la nivelul segmentului postsinaptic C. Este transmis exclusiv prin axoni D. Se formeaza eclusiv sub actiunea unui mediator E. Poate fi declansat de catre un stimul electric 24! moop>Smoo2 251. Fibrele de reticulind sunt mai bogat reprezentate in: A. Hipoderm B. Tesut adipos perirenal C. Ganglionii limfatici D. Fascii A\ E. Ligamente 252. Contractura fiziologica se caracterizeazé prin: A. Scdderea duratei fazei de latent& B, Cresterea duratei fazei de relaxare C. Scaderea ac. lactic din sange D. Scaderea tonusului muscular E. Nici un réspuns nu este corect 253. Osteogeneza de cartilaj: A. Asigura refacerea oaselor dupa fracturi B. Determina cresterea corpului claviculei C. Determina dezvoltarea oaselor parietale D. Asigura dezvoltarea etmoidului E. Nici un raspuns nu este corect 254. Muschiul neted multiunitar: A. Este organizat in sarcomere’ B, Prezinta contractii automate C. Prezint& contractii de tip tetanos - regulat D. Functioneazé ca un sincitiu xf E, Se afla la nivelul irisului He. Lungimea fibrei musculare netede poate avea valoarea: A. 1-2 cm. B. 5-10 cm. C. 250 D. 50-75 E. 1mm 8 256. Epiteliile cilindrice unistratificate se affé la nivelul: A, Bronhiilor B. Canalelor de secretie ale glandelor salivare C. Ureterelor D. Trompelor uterine E. Mucoasei vezicii urinare 257. Teutul cartilaginos hialin se afl Ja nivelul: A. Meniscurilor articulare B. Epiglotei C. Pavilionului urechii D. Cartilajelor costale E. Discutilor intervertebrale 258. Diametrul fibrei musculare netede poate avea valoarea de: Alp B.7p C25 D. 50-75 p E. 100, 259. Glandele endocrine contin itoarele elemente, cu exceptia: . Celule conjunctive B, Fibre de colagen C. Vase de sange D. Canale de secretie E. Terminatii nervoase vegetative 260. Muschiul neted este mai bogat reprezentat ih peretele: A. Aortei B. Arteriolelor C. Arterei pulmonare D. Capilarelor sinusoide E. Venei porte.261. Care dintre urmatoarele substante prezinta rol plastic: A. Ureea i B. Dioxidul de carbon C. Colagen D. Gastrina E. Histamina 262, Care dintre urmétoarele celule prezint& margine in perie: A, Celulele epiteliului bronhiolar B. Celulele epiteliului tubului cortort proximal C. Celulele mucoasei gastrice “? D, Celulele ansei Henle E. Nici un raspuns nu este corect 263. Care dintre urmétorii factori are ponderea cea mai mare in determina- rea forfei de contractie muscular, in condifit fiziologice: A. Concentratia oxigenului in sénge B. Glicemia C. Concentratia plasmatica a calciului D. Numarul de fibre musculare din unitatea motorie E. Numérul de organe tendinoase Golgi din muschiul respectiv Care dintre urmatoarele procese fasoara in cel mai scurt timp: A, Reflexul monosinaptic B. Contractia muschiului neted dupa un stimul unic C. Transmiterea potentialului de actiune de la neuronul somato- motor spinal la reticulul sarcoplasmic al unei celule din mm. pronatori ai piciorului. plasmatice a adrenalinei dupa un) stimul dureros E. Difuziunea acetilcolinei placa motorie Osteogeneza de cartilaj are loc D. Cresterea concentratiei | 265. A. Refacerea oaselor dupa fracturi B. Dezvoltarea corpului claviculei C. Dezvoltarea oaselor parietale | D. Dezvoltarea femurului E. Nici un réspuns nu este corect 266, Lungimea fibrei musculare striate poate fi: | A. 100 B. 0,3 mm C.15-25 ‘ D. 50-75 » | E.5cm 267. Unitatea motorie: A. Contine un neuron somatomote' pentru fibrele extrafuzale siun_ neuron gam 3 B. Ave ca thediator adrenalina C. Inerveaz& muschiul neted | D. Pentru m. biceps contine mai | putine fibre decat pentru mi. flexori ai degetelor , E.-Poate contine 100 de sinapse neuromusculare 268. in structura m. scheletic nu se ah A. Terminatii nervoase libere B. Terminatii nervoase spiralate C. Fibre postganglionare vagale D. Fibre postganglionare simpaticé E, Nici un raspuns nu este corect |269. Care dintre urmitorii muschi se prind de jumatatea superioard a aponevrozei lombare: A. Fesieri B. Dorsal mare C. Biceps femural D. Dintat E. Nici un raspuns nu este corect 270. Muschiul cvadriceps femural este incrucisat anterior de muschiul: A. Adductor lung B. Biceps femural C. Triceps femural D. Croitor E. Oblic extern 271. Periostul: A. Acopera, in totalitate, toate oasele B. Este format din celule osoase, fibre si substant& fundamental C. Are rol de protectie D. Acopera diafiza oaselor jungi E. Genereaz& o mare parte a elementelor figurate’ 272. Muschiul neted visceral: A. Prezint& potentiale de actiune cu amplitudine mare B. Contine unitati motorii C. Activitatea lui motorie este influentata de hormoni D. Prezint& fenomenul de oboseala muscularé E. Poate fi controlat voluntar 273. Neurocraniul contine urmatoarele oaseeste pereche, A. Occipital Cave ey ‘B, Temporal pereche t C. Etmoid, 30 D. Sfenoid E. Frontal 274. Cuplarea excitatiei cu contractia implic& urmatoarele procese, cit excepfia: A. Generarea unui potential de actiune B. Depolarizarea sistemului tubular sarcoplasmic C. Formarea complexului actin’- miozina D. Hidroliza ATP E. Reacumularea calciului in reticulul endoplasmic +275. Urméatoarele afirmatil referitoare Ja teaca de mielind sunt adevarate A. Este formaté din complexe proteine-polizaharide B. Incetineste viteza de conducere a potentialului de actiune fn fibrele vegetative C. Este mai bine reprezentata la nivelul nodurilor Ranvier favorizand conducerea saltatorie D. Este formata de celulele Schwann E. Nici una din afirmatiile de mai sus nu este adevaraté 276. Muschiul neted este mai bogat reprezentat in peretele: A. Aortei B. Vaselor ce indeplinesc functia de “ecluze de irigatié” C. Atterei pulmonate D. Vaselor ce indeplinesc functia de ‘ ne de presiune” E. Venelor mezenterice superioare si inferioare277. Printre manifestarile oboselii musculare se enumera: A. Cresterea excitabilitatii. B, Scurtarea perioadei de relaxare a contractiilor. C. Cresterea fortei musculare. D. Scéderea excitabilitatii E. Relaxarea fiziologic& prin disparitia contractiei. 278. Numérul de falange pe care-l are omul la ambele maini este: A.12 B.14 C. 30 D. 28 E. 56. 279. Scheletul mainii este alcatuit din: A. 5 metatarsiene, 7 carpiene si 15 falange. B. 8 metatarsiene, 5 tarsiene si 14 falange. C. Falange, 5 metacarpiene si 7 carpiene. D. Humenus, radius, ulna si 14 falange. 4 E. 8 carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange. 280. Potentialul de actiune se Propaga prin membranele fibrelor musculare striate cu viteza de: A. 3-5 m/s B, 30 m/s C.0,4 m/s D. 0,5-0,7 m/s E. 50 m/s *281. Contractille izometrice: A. Furnizeaza energie calorica 3r B. In timpul lor muschiul isi modific& dimensiunile C. Muschiul isi modifica starea de tensiune si lungimea. ¥ D. Fumizeaz4 energie mecanica. E. Sunt contractii putemice ale muschiului © 282. Proteinele reglatoare din fibrele musculare: A. Permit interactiunea miozinei cu actina in contractia muscular& B. Mentin interactiunea actinei cu miozina fn muschiul in repaus C. Stimuleaza eliberarea de Ca°* din reticulul endoplasmatic. D. Favorizeazé captarea Ca”* in reticul. E, Faclliteaz& propagarea undei de depolarizare de la nivelul sarcolemei la miofibrile. 283. Plasticitatea este proprietatea: A. Tuturor muschilor din organism B. Tuturor muschilor netezi C. Muschiului cardiac D. Muschiului neted multiunitar. E. Muschilor netezi din peretii viscerelor cavitare. (284. Contractura fiziologica wusculara se caracterizeaza prin: A. Capacitatea de contractie pre- lungita a muschilor, fara durere B. Relaxarea total a muschiului. C. Starea de tensiune usoara al * oric&rui muschi in repaus D. Contractia izometrica din repaus E. Disparitia capacitatii de relaxare completa, uneori insotita de durere muscularé285. Tesutul conjunctiv elastic moale intra in structura: A. Epiglotei B. Tendoanelor C. Tunicii medii a vaselor de snge D. Discurilor intervertebrale E. Capsulelor diferitelor organe 286. Epiteliile pavimentoase simple intré in structura: A. Peritoneului B. Epiteliul mucoasei tubului digestiv C. Epiteliul vezicii urinare D, Epiteliul mucoasei bucale E. Epiteliul traheal \ 287. Reobaza este: A, Timpul minim de actiune al unui curent de intensitate minimal care produce raspuns B. Intensitatea minima a unui curent electric, care aplicat unui nerv, genereaza rAspunsul structurii inervate C. Timpul minim necesar unui curent cu intensitate dubla fata de cronaxie pentru a genera un raspuns motor D. Timpul minim de actiune al unui curent cu intensitate dubla fat& de cea minimala E. Nici un raspuns corect 32 * 289. Care din urmatoarele membrane vin in contact direct cu lichidul cefalo- rahidian: A. Piamater si arahnoida B. Duramater si arahnoida C. Duramater si piamater D.Toate raspunsurile de mai sus sunt adevirate E. Nici un raspuns adevarat 290. Citoplasma contine urmatoarele elemente cu exceptia: A. Mitocondrii B. Incluziuni lipidice C. Depozite de glicogen D. Nucleoproteine solubilizate E. Vezicule cu enzime hidrolitice * 291. Urmatoarele afirmatii, referitor Ja sinapse, sunt false: A. Pot fi alc&tuite din 3 sau mai _ multe segmente B. Sunt legaturi indirecte C. Eliberarea mediatorului in fant& induce cresterea influxului de Na* in membrana postsinaptica D. in sinapse, mediatorii sunt inactivati rapid dupa eliberare E. Cantitatea de mediator descar- caté depinde de intensitatea impulsului nervos 292, Cronaxia muschiului triceps sural este de 20 ms. Timpul util al acestui 248. Valorile raportului cronaxie/timp — muschi poate avea valoarea: util sunt de: A. 100-300 B. 10-50 _C. 10-30 D. 1/10-1/30 E. 1/10-1/50 A. 20 ms B.2s C. 300 ms D. 2 ms E, Nici un raspuns nu este corect33. Timpul c&t trebuie aplicat un “curent cu intensitatea reobazei pentru @ apare un raspuns, se numeste: A. Cronaxie B. Secusa musculara C. Perioada de latenta D. Perioada refractara absoluta -=E. Timp util *294. Epinervul reprezinté: “A. Teaca conjunctiva alcatuita din fibre de colagen si de reticulina ce inconjoara teaca Schwan B. Tesutul conjunctiv ce inveleste fasciculele de fibre nervoase C. Tesutul conjunctiv ce inveleste fiecare nerv D. Formatiunile conjunctive care solidarizeaza fibrele nervoase intre ele E. Teaca axenului, formata din celule gliale si care secreta mielina 295. Axoplasma este : A, Substanta alba a nervului B. Citoplasma corpului neuronal C. Citoplasma fundamentala a tuturor celulelor ~ D. Citoplasma fibrelor musculare E. Nici un raspuns nu este adevarat *296. Care din urmatoarele afirmatii in legéturé cu teaca Henle nu este adevérati: A. Are rol nutritiv B. Contine fibre de colagen si reticulina ye) C. Acopera teaca Schwann i D. Este constituita din celule de tip conjunctiv 33 E, Are rol in conductibilitate 297. Colateralele axonale sunt: A, Absente B. Unice C. Desprinse de regula in unghi drept D. Igplantate a nivelul tecii de mielina E. Prezente numai in regiunea initiala a axonului 298. La nivelul butonului terminal axonal intélnim toate cele de mai jos, cu exceptia: A. Numeroase mitocondrii B, Neurofibrile C. Vezicule cu mediator chimic D. Corpusculi Nissl ° E, Nici un raspuns nu este corect 299. Alegeti limitele variatici de potential ale membranei neuronale - intre starea de repaus si starea de excitare: A. 0-15 mV ‘ B, 20-35 mV C. 50-70 mV D, 30-60 mV E, 85-105 mV 300, Neuronit bipolari prezinté: “A. Un singur axon si mai multe dendrite grupate la polul opus. B, Doua dendrite = C. Doi axoni situati la poli opusi D. O dendrita si un axon situati la poli opusi E. O dendrita si un axon ce au portiune initial comund ce se imparte spre cei doi poli ai celulei34 301. Suma caselor din scheletul mem- 308. ln tinpul osteogenezel substanta brelor superioare propriw-zise si al Ppreosoasé este secretaté de: membrelor inferioare propriv-zise, A- Oéteocite exceptand falangele, este: B. Osteoane A. 32 oase C. Osteoplaste B. 33 oase D. Osteoblaste CG. 620mg) hy 22.2 E. Osteoclaste D. 64 oase~ae 306. Osteonul este format din: E. Toate enunturile sunt inexacte 302, Care este afirmatia corecté privind scheletul piciorului: A. Cuprinde 8 oase metatarsiene A. Osteoclaste cu osteocite B. Osteocite, canal Havers, lamele osoase, osteoplaste C. Sistemele de arcuri osoase B. Cuprinde 6 oase tarsiene interhaversiene C. Cuprinde un numér egal de D, Lamele osoase cu componentele tarsiene si metatarsiene lor D. Cuprinde un numér,de metatar- E. O areola si trabeculele osoase siene egal cu numérul de meta- inconjuratoare carpiene din scheletul mainii 307. Cate vertebre numéré primul E. Cuprinde un numér de tarsiene segment al coloanei vertebrale: egal cu numéarul de carpiene din A.8 scheletul mini B.5 303. Osificarea de membrand Ror caracterizeaza formarea D.12 urmatoarelor oase: E.3 A. Ale boltii craniene 308. Unitatea motorie: B. Ale vertebrelor A. Este identica cu sarcomerul C. Ale bazei craniului B. Este formata din totalitatea D. Tibia 3 motoneuronilor care inerveaza E. Femurul aa un muschi 304. Tesutul osos spongios se gaseste: A. La suprefata epifizelor B. in interior epifizelor C. In lamele interna si extema ale oaselor late D. In interiorul oaselor scurte sia diafizei oaselor lungi E. in stratul de la suprafata oaselor scurte C. Este alcatuita dintr-o placa motorie si o fibra muscualré striata zk D. Este formata dintr-un motone- uron si totalitatea fibrelor muscu- lare striate inervate de catre el E. Este formata din toate dendritele si axonii care inerveaza un muschi309. Indicati faza osteogenezei in care asteoblastele isi pierd capacitatea secretorie: A. Faza de remaniere B, Faza de distrugere a cartilajului C. Faza minerala # oaificarirde membre D. Faza de osificare a osteogenezei secundare endocondrale E. Faza pioteica endoconjunctiva 310, Indicafi muschii care apartin gatului: A. Muschii hioidienii E. Muschi maseteri 311. Dintre urmétorii muschi ai spatelui si cefei, care sunt superticiali- A. Pielosul gatului Intercostalii Marii dorsali Stemocleidomastoidienii Dintati 312. Miofilamentele de miozina: A. Sunt situate in discurile intunecate Sunt situate in discurile intune- cate dar patrund si in discurile clare Se prind pe membrana Z Se prind pe fata intema a sarcolemei fibrei musculare Sunt situate doar in discurile clare 313, Mioglobina este: . Proteina necontractila din miofibrile B. Cc D. E B. 35 B, Transportorul oxigenului i bioxidului de carbon in sange C. Proteina contractila din muschi D. Enzima din sarcoplasma E, Rezervorul de oxigen al fibrei musculare 314. Propagarea potentialului de actiune de la nivelul sarcolemei la . , elementele contractile se face prin: A. Miofibrile B. Aparatul Golgi C. Proteine reglatoare D. Reteaua de canalicule longitudi- nale si transversale din jurul miofibrilelor <. E. Mitocondrit 5 315. Sursa de enrgie necesar&. recaptarii calciului in reticulul endoplasmic este reprezentaté de: A. Creatinfosfat B. Creatina C. Glicogen D. ADP. E. ATP. oy 316. Sarcomenul este: A. Ansamblul de miofilamente de miozina si actina dintr-a fibra muscular& B. Succesiunea de discuri clare si ‘intunecate C. Structura miofibrilei cuprins& intre doua benzi H D. Structura miofibrilei cuprinsa intre doué membrane Z E. Structura formata dintr-un disc clar si unul intunecat317. Resinteza ATP in fibra muscularé th contractile puternice de scurté duraté se realizeazi, in primul rand, din: A. Proteine B. Creatina A ‘C. Creatinfosfat ~~ $2. Stet anaeroba’ E. Energie-furnizata de reactiile din ciclul Krebs 318. Rolul ribozomilor liberi din fibra muscular scheletica este: A. Producerea de energie sub forma de ATP B. Depozitarea de substante energogene ~~ C. Sinteza de creatir\fosfat D. In fibra musculara Schéleticé nu exista ribozomi liberi ci doar atasati reticulului endoplasmic E. Toate afirmatiile sunt false 319, Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata: A. Impulsul nervos ajuns a nivelul miofibrilei determina legarea actinei de miozina B, Caleiul determina liza ATP-ului C. Potentialul local de placa se propaga cu o viteza de 30 m/s D. Potentialul local de placa se propaga cu o vitezd de 3-5 m/s E. Toate afirmatiile sunt false 320. Muschiul neted multiunitar: A. Prezint& automatism B, Este controlat de sistemul nervos somatic C. Sub actiunea impulsului nervos poate realiza contractii de tip 36 tetanos neregulat D. Functioneaza ca un sincitiu E. Nici un raspuns nu este corect 321. O secusi a muschiului striat cu durata de 100 msec. are urméatoarele caracteristici, cu 0 exceptie: A, Este 0 contractie musculara simpla B. Inregistrarea ei graficd este denumité miograma C. Perioada de latenta precede contractia D. Faza de contractie dureaza 4 msec. E. Are o durata a perioadei de relaxare de 50 msec. 322. Indicati momentul cnd trebuie aplicat un stimul pentru a obtine o contractie muscularé de tip tetanos complet: A. In faza de contractie B. In faza de relaxare C. In faza de latenta D. in faza de repaus E, Oricand 323. Indicafi afirmatia adevaraté despre muschiul neted visceral: A. Este constituit din fibre musculare polinucleate B. Viteza transmiterii impulsului poate fi de cAtiva mm/sec. C. Potentialul de repaus ajunge la 60 mV D. Are o activitate motorie independent de concentratia plasmatica a Ca’* E. Are o relaxare rapida% Nene oboselii musculare sunt sue ‘atoarele, cu exceptia: A. Diminuarea fortei de contractie B. Diminuarea amplitudinii contractiei C. Diminuarea perioadei de latenta D. Alungirea perioadei de relaxare E. Disparitia relaxarii complete 325 Neuronii unipolari prezinta: A. O singura dendrit& bogat ramificata B. Gi Un singur axon bogat ramificat Un axon si o dendrita unite in portiunea initial Dendrite mici si un axon hing Mai multe dendrite ce pornesc de la un pol al celulei 326. Epitelii cilindrice stratificate se af in: A. Epiderm B. Mucoasa esofagian& C. Canalele de excretie salivare D. Epiteliul traheal E. Canalele de secretie ale glandelor 327. Care din urmétoarele oase sunt in numar de sapte: A. Falange : B. Metatarsiene C. Carpiene D. Tarsiene E. Metacarpiene 328, Indicafi muschii care apartn musculaturii gatului: A. Hioidieni B. Adductori C. Pectorali D. Dintati D. E: 37 E. Maseteri 329. Dintre urmatorii muschi ai spate- lui si cefei, care sunt superficial: A. Pielosul gatului B. Initercostali C. Marii dorsali D. Stemocleidomastoidieni E. Dintati 330. Corpurile vertebrale: A. Se afl& in partea posterioaré a vertebrelor B. Sunt separate prin cartilaje de tip elastic C. Prezinta fiecare trei apofize D. Se formeaz4 prin osificare endocondral& E. Nici un raspuns nu este corect 331. Epiteliile pavimentoase simple nu se gasesc in: A. Mucoasa gastric B. Pericard C. Pleuré i D. Peritoneu (ae E. Vase sanguine 332. Succesiunea fazelor (F) de contractie a'muschilor bratului in caaul ridicéirii unui obiect este: A. F, izotonica - izometrica - de revenire sub tensiune pasiva variabilé * B. F. de revenire sub tensiune __ {| pasiva variabila - izometricg izotonicd y x C. F, izometrica - izotonica { de revenire sub tensiune pasiva~ variabila D. F. izotonica - izometrica E. F. izometrica - izotonic&38 333. Canalele excretoare ale glandelor salivaré sunt c&ptusite de epiteliu: A. Cilindric stratificat B. Cilindric simphu C. Cubic simplu D. Pavimentos stratificat E. Pavimentos simplu 334. In planul profund al musculaturit coapsei, pe fafa anterioars se gasesc muschit: A. Biceps femural B. Cvadriceps femural C. Adductori D. Nici unul E. Toti 335, Una din urmatoarele caracteristici ale muschiului neted visceral este incorect formulaté: A. Are activitate motorie spontan’ B. Este mai excitabil decat muschiul ~ Striat C. Adrenalina mareste potentialul __-de membrana al muschiului D. Potentialul de actiune are amplitudine mic& E. isi mentine constant& tensiunea 1, la diverse lungimi ‘Efectul de stimulare a contractiei de catre adrenalin’ are loc in: A. Arterele coronare ~ B. Muschiul din peretele gastric * C. Muschiul din peretele bronhiolelor i D. Arterele din tegument ~ * E. Sfincterul neted al colului vezical » La urmatoarele intrebari raspundeti dupa cum urmeaz’: A - ambele propozitii adevarate si in relatie cauza - efect B - ambele propozitii adevarate dar fra relatie cauza - efect C - prima propozitie adevaraté , a doua fals& D - prima propoiitie falsa, a doua adevaraté E—ambele propozitii false 337. Transportul de Ca®* din sectorul extracelular in sarcoplasrna se realizezA, exclusiv, prin sarcolema deoarece nu exista alte sisteme de transport la acest nivel. 338. Refacerea de ATP dup& contractia musculara se poate realiza in lipsa O, deoarece corpii cetonici pot fi utilizati ca substrat energetic, in aceste conditii 339, Muschiul neted multiunitar se poate contracta in lipsa impulsurilor nervoase vegetative deoarece acest muschi prezinta proprietatea de a genera spontan potentiale de actiune. 340. Muschi somatici nu realizeaz’ functii vegetative deoarece acestia se contracté, numai, la comenzi voluntare. 341. Repolarizarea unei celule excitabile se face prin cresterea cefluxului pasiv de K* deoarece concentratia acestui cation este mai mai mare intraceluar.342. in timpul contractiei_ musculare membranele Z se apropie deoarece discul intunecat se micsoreazé. 343, Muschiul striat prezinta contractii de tip tetanic deoarece durata perioadei refractare a fibrei musculare este mai scurta decat durata primelor doua faze ale secusei. 344. Valoarea concentratiei Ca** din reticulul sarcoplasmic este apropiata de cea din lichidul extracelular deoarece acest organit celular comunica cu sectorul extracelular. 345. Incluziunile citoplasmatice fac parte din hialoplasma deoarece sunt formatiuni structurate. 346. Sarcolema nu permite niciodata, influxul pasiv de Na’ deoarece este impermeabila fata de acesta, in orice conditii fiziologice. 347. Mucosa bucala nu permite absorbtia apei deoarece este formata din epiteliu cilindric stratificat, z 348. Mucoasa gastric este un epiteliu senzorial deoarece contine nume- Toase terminatii nervoase vagale semzitive, 349. Neuronii din ganglionii de pe rédacina posterioara a nervului spinal prezint& aceeasi vitez de conducere pentru prelungirea Periferica si centralé deoarece sunt senzitivi. | 350. in conditiile unui efort fizic intens side durata concentratia acidului 39 lactic din sange creste deoarece ficatul este singurul organ care metabolizeaza ac. lactic. 351. In timpul contractumii fiziologice consumul muscular de oxigen este mai mic decat fn repaus muscular deoarece rezervele energetice ale celulei sunt diminuate dupa efortul muscular prelungit. 352. Influxul de Na* in cehula nervoasi, in timpul depolarizarii se realizez& prin mecanism pasiv deoarece stimulul este o forma de energie. a 353. Muschii scheletici sunt ineryati de c&tre motoneuroni ce se distribuie fibrelor ce produc scurtatea muschiului si de c&tre neuroni gamma deoarece ultimul tip de neuroni se distribuie organului tendinos Golgi. 354. Muschi somatici nu realizeaz functii vegetative deoarece motoneuronii acestor muschi nu primesc impulsuri de la centrii nervosi vegetativi. 355. Concentratia Ca* din reticulul endoplasmic este asemanatoare cu cea a lichidului intracelular deoarece reticulul este un sistem de canalicule intracitoplasmatic. 356. in contractia voluntaré a mus- chiului scheletic impulsurile motorii sunt transmise prin motoneuronii ce determina contractia fibrelor extrafuzale $i prin neuronii gamma deoarece ultimul tip se distribuie organului tendinos Golgi.357. Incluziunile citoplasmatice de glicogen se afla in neuroplasma deoarece constituie o rezerva ener- getic& pentru celula nervoasa. 358. Neurilema nu permite niciodata, efluxul pasiv de K* deoarece este impermeabila fata de acesta, in orice condi fiziologice. 359. Mucosa bucalé permite absorbtia apei deoarece este formata din epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat. 360. Mucoasa gastric& permite absorbtia de apa si electroliti deoarece este formata din epiteliu cubic unistratificat. 361. Neuronii pseudountpolati somatici prezint&, aproximativ, aceeasi viteza de conducere pentru prelungirea periferica si centrala deoarece ambele prelungiri sunt mielinizate. 362.Timpul! de intarziere la nivelul ~placii motorii este de 0,6 sec deoarece este 0 sinapsi mediaté de acetilcolina. 363. In conditiile unui efort fizic intens side durat& mare catitatea de acid lactic din sAnge creste deoarece muschiul striat nu poate metaboliza ac. lactic. 364. in timpul repolarizarii unei celule excitabile refacerea potentialului de rnembrana este produsa prin efluxul pasiv de K* deoarece numarul sarcinilor pozitive din celula este crescut ca 40 urmare a influxului de Na* din timpul depolarizéii. 365. Unit&tile motorii ale muschilor flexori ai degetelor contin un numar mai mic de fibre dect cele ale m. biceps deoarece miscarile fine si cOmplexe, necesit& 0 valoare mai mare a raportului neuroni motori/fibre musculare decat misc&rile puternice 366. Lungimea discului intunecat este mai mare in fibra musculara in repaus deoarece membranele Z sunt mai indepartate in muschiul relaxat. 367. Activitatea metabolica oxidativa din muschi in timpul contractiei de lunga durata favorizeaz& disocierea oxihemoglobinei deoarece pH-ul sc&zut produs de c&tre ac. lactic scade afinitatea hemoglobinei pentnt oxigen. 368, Cantitatea de energie termic& produsi de muschi este mai mare in timpul contractiei izotonice decft in cea izometric& deoarece in acesta din urma randamentul este de 50%, 369.Cantitatea de energie termicd produsé de c&tre muschi in timpul contractiei izometrice este mai mare decat in contractia izotonica deoarece in aceasta din urma mus- chiul realizeaz4 lucru mecanic. 370. Influxul de Na* in celula nervoa- 84, in timpul depolarizarii_ se reali- zezA prin mecanism activ deoarece stimulul este o forma de energie.371. Schimburile capilare dintr-un muschi in timpul contractiei de durata sunt mai intense decat dintr-un muschi in repaus deoarece in primul caz numarul de capilare deschise este mai mare. 372.Timpul de intarziere a impulsului nervos la nivelul placii motorii este de cca 0,6 sec. deoarece media- torul se deplaseaza la segmentul postsinaptic prin difuziune. 373. Captarea Ca** citoplasmatic de c&tre reticulul sarcoplasmic din fibra musculara se realizeaza pasiv deoarece concentratia citoplasmati- c& a Ca**, in timpul contractiei este superioara celei din reticul 374. in timpul contractiei scurtarea muschiului se realizeaza prin scurtarea miofilamentelor de miozina deoarece banda H se micsoreaza. 375. in contractiile puternice ale mus- chilor striati sunt stimulate termina- tiile primare ale fusului neuromus- cular deoarece acest receptor este stimulat mai puternic in timpul contractiei 376. Refacerea de ATP in timpul contractiei miocardice se poate tealiza in conditiile scdderii glicemiei deoarece acizii grasi pot fi utilizati ca substrat energetic in acest muschi. 377. Celulele gliale se aflé numai la hivelul emisferelor cerebrale deoarece acestea sunt implicate in _ -Procesul de invatare. 41 378. Neurilema nu permite influxul pasiv de K* deoarece acesta se afl in concentratie mai mare intracelular decat extracelular. 379.Osul secundar sau definitiv este si rezultatul actiunii osteoclastelor, deoarece aceste celule prin echipa- mentul lor enzimatic, realizeaz& modelarea tesutului osos si dau structura functional caracteristica acestui stadiu. 380. Substanta fundamentala a tesutului osos are in compozitia ei saruri fosfocalcice in proportie de 66%, deoarece ea este secretalii de catre osteoblaste. 381. Oseina este o substanta organicé secretata de catre osteoblaste deoarece aceste celule tinere au un echipament enzimatic proteolitic foarte bine reprezentat. 382. Osteonul este unitatea morfo- functionalé a tesutului osos com- pact deoarece sistemul haversian are aspect cilindric. 383. Osteoblastele in tesutul osos compact deriva din celulele cartilaginoase, deoarece osificarea endocondrala are loc in organe cartilaginoase care prefigureaz’ modelul viitorului os. 384. Membrana interosoasa solidari- zezé humerusul de radius, deoarece ea are structur& conjunctiva. 385, Simfiza pubiand este un os lat ce intra in structura pelvisului deoarece ea reprezinté articularea caselor coxale cu osul sacru.386. STH-ul stimuleaza sinteza de oseina deoarece el este un hormon anabolizant proteic, intervenind in cresterea scheletului. 387. Discurile intervertebrale participa la osificarea de cartilaj a vertebrelor deoarece aceste discuri sunt alc&tuite din cartilaj fibros. 388. Osteogeneza incepe in viata intrauterina si se continua dupa nastere deoarece este procesul prin care se asigura formarea si cresterea scheletului. 389. Concomitent cu formarea lor, casele cresc att in lungime cat si in grosime deoarece ele formeaz& » partea pasiva a aparatului locomotor. 390. Membrele inferioare se leaga de coloana vertebrala prin centura pelviana deoarece au rol important in statiunea bipeda. 391. In areolele osului spongios se gaseste maduva rosie la fat si galbené la adult deoarece osul spongios are aspect buretos. 392. Vertebrele se formeazA prin osifi- carea de cartilaj deoarece sunt unite intre ele prin cartilaj hialin. 393. Muschiul adductor lung se gaseste pe fata anterioara a coapsei, in plan profund si medial, in raport cu ceilalti muschi ai fetei anterioare a coapsei deoarece este un muschi somatic, 394. Mitocondrille se g&sesc dispuse printre miofibrilele muschiului striat deoarece la nivelul mitocondriilor 42 au loc procese generatoare de energie, 395. Impiedicarea interactiunii actina- miozina este conditionaté de existenta proteinelor reglatoare deoarece acestea sunt, aléturi de proteinele contractile, constituenti principali ai miofibrilelor. 396. Eliberarea intracelulara a Ca* din reticulul endoplasmatic, deter- minata de potentialul de actiune, reprezint&é momentul fundamental al cuplarii excitatiei cu contractia deoarece Ca* determina legarea miozinei de actina. 397. Oboseala musculara este o stare reversibilé deoarece ea apare atunci cAnd aportul de O, nu satisface nevoile energetice ale muschiului in activitate. 398. O fibra nervoasé motorie iner- veazé mai multe fibre musculare deoarece axonul se termina prin ramificatii multiple. 399. Mioglobina reprezinta un rezer- vor muscular de O, deoarece ea are structura identicd cu hemoglobina. 400. In timpul contractillor musculare aportul de oxigen la nivelul muschiului creste deoarece se deschid capilarele nefunctionale, méarindu-se astfel suprafata de schimb nutritiv. 401. Dupa ce efortul fizic s-a terminat, muschiul in repaus consuma mult oxigen deoarece cea mai mare parte a acidului lactic acumulat trece in s&nge.402. Fiecare filament de miozina este ~ inconjurat de 6 filamente de actina deoarece filamentele de actina si miozina se pot lega intre ele prin punti transversale. 403.Contractia muschiului irisului este find si gradaté deoarece fibrele musculare din structura lui nu sunt unite intre ele prin punti intercelulare. 404. Muschii cutanati intervin in masticatie deoarece ei actioneazi asupra articulatiei temporomandibulare. 405. Muschii somatici pot fi grupati dupa segmentele corpului deoarece ei se inser prin tendoane sau aponevroze pe oase. 406. Tesutul cartilaginos hialin formeaza cartilajele traheale deoarece in structura cartilajelor traheale predominé fibrele groase de colagen. 407. Membrana celulara este polarizata electric deoarece prezint& permeabilitate selectiva. 408. Tesutul epitelial este vascularizat deoarece substanta fundamentala a acestuia contine vase de sange. 409. Celulele gliale pot elabora stimuli electrici deoarece membrana lor Prezinta polaritate electrica. 410. Sinapsele intotdeauna au rolul de a inhiba transmiterea impulsurilor nervoase deoarece la nivelul fiecd- . Tei sinapse, impulsul nervos intarzie 0.5-0.7 milisecunde. 43 411. Cronaxia nervilor senzitivi este intotdeauna identic& cu a muschilor pe care ii inerveaz4 deoarece este identica intotdeauna cu a nervilor motori corespunzatori. 412. In neuron, conducerea impulsu- rilor se face numai prin axoni deoarece sinapsele permit circulatia impulsului intr-un singur sens. 413, Membrana nucleara are permeabilitate selectiva deoarece are o siructura trilaminaté. 414. Tesutul pavirnentos stratifigat keratinizat este rezistent deoarece el alc&tuieste epiderma. 415. Muschii adductori ai coapsei sunt Pronatori ai piciorului deoarece ridic marginea extem si o coboara pe cea intema. 416. In axonii mielinizati conducerea impulsurilor este rapid deoarece mielina asigura o depolarizare rapi- da a fibrei pe care o acopera. 417, Reticulul endoplasmatic.neted poate fi bogat reprezentat in celula musculara deoarece in acest caz la nivelul lui au loc intense sinteze proteice. 418. Cartilajul prezinta o vascula- tizatie bogaté deoarece el este un tesut in schimb continuu cu mediul inconjurator. 419. Celulele gliale nu apartin tesutului nervos deoarece ele nu intervin in functiile nervoase ale sistemului nervos.420, Osteoclastele au functie de modelare osoasa deoarece posedi un bogat echipament enzimatic. 421. Reintroducerea calciului in reticulul endoplasmic este pasiva deoarece calciul participa la cuplarea actinei cu miozina. 422. Glucagonul determina descar- c&rile de glucoza din muschi deoarece prin glicogenoliza furnizeaz& glucoza necesar& refacerii ATP in timpul contractiei musculare sustinute. 423, Faza minerala a osific&rii de membrana corista in multiplicarea unui grup de celule conjunctive deoarece in aceasta faz& se formeaza osul primar, nediferentiat 424. Segmentul inferior al sternului nu se osificé deoarece la acest nivel se articuleaz’ cu ultima pereche de coaste. 425. in timpul efortului muscular impulsuri de la proprioceptorii din mm. intercostali externi ajung la scoarta cerebralé deoarece sisternul activator ascendent primeste colaterale din traiectul cailor proprioceptive. 426. Osteoclastele au un bogat echipament enzimatic deoarece activitatea lor este controlata de paratiroide. 427. Celulele gliale sunt celule similare neuronului deoarece au rol de sinteza mielinei. 44 428, Teaca de mielind este constituita din lamele de lipoproteine concentrice deoarece mielina acopera, in totalitate, prelungirile celulelor nervoase. 429. Corpusculii Niss! au aceleasi + roluri cu ale lizozomilor deoarece contin enzime hidrolitice. 430. in neuron efluxul de K* in faza de repolarizare se realizeazA activ deoarece transportul ionic in timpul desfasurarii potentialului de actiune, necesita consum de energie 431. Cronaxia este de doua ori mai mica dec&t timpul util deoarece pentru stabilirea ei se foloseste un curent cu intensitatea dubla fata de a reobazei. 432. Orice potential local terminal de placa determina contractia fibrei musculare deoarece impulsul nervos descarca la terminatia axonala a neuronului motor o cantitate mic& de adrenalin. 433. Diafiza oaselor lungi ale adultului are rolul de a produce elementele figurate ale sangelui deoarece in canalul medular din centrul lor se afla maduva osoasa rosie hemato- gena. 434. Cresterea in lungime caracteri- zeaza, doar, oasele lungi deoarece numai acestea prezinta canal medular. 435. Membranele Z se indeparteaza unele de altele in faza de relaxare deoarece filamentele de actir aluneca printre cele de miozina.436. Intr-o miofibrila striaté numarul filamentelor miozinice este jumatate fata de cele actinice deoarece sase filamente de actina inconjuré un filament de miozina. 437. Relaxarea fibrei musculare se face in prezenta ATP-ului deoarece acesta furnizeazA energia necesara reacumularii calciului in reticulul sarcoplasmatic. 438. in conditii de inactivitate muschiul nu face datorie de oxigen deoarece metabolismul sau este nul. 45 439. Acetilcolina inhiba activitatea muschiului neted visceral deoarece reduce potentialul de membrana al fibrei musculare. 440. Concentratia O, in sAngele venos provenit dintr-un_muschi in activitate contractila intensa, este mai mica dect concentratia O, din sangele venos provenit dintr-un muschi in activitate contractila redusa sau in repaus deoarece disocierea oxihemoglobinei este favorizata de catre produsti de metabolism rezultati in timpul activitatii musculare intense.La urmatoarele intrebari raspundeti dupa urmatoarea cheie: A - Daca raspunsurile 1, 2, 3 sunt corecte B - Daca raspunsurile 1, 3 sunt corecte; C - Daca raspunsurile 2, 4 sunt corecte; D - Daca raspunsul 4 este corect; E - Daca toate réspunsurile sunt corecte sau toate sunt false: 441. Parasimpaticul cranian “ inerveaza: 1. Vezicula biliar& 2. Rinichiul 3. M. circulari ai irisului 4, Vezica urinaré +442. Urmatoarele elemente morfofunctionale sunt comune simpaticului si parasimpaticului: 1.Toate eferentele celor dou& com- ponente sunt formate din cel putin doi axoni 2. Acetilcolina este mediator pentru ambele tipuri de eferente 3. Neuronii motori_simpatici si parasimpatici_ ce inerveaz& un organ, sunt localizati la acelasi nivel al SNC ae 4. Ambele céiviponente sunt coordonate de hipotalamus -443. Talamusul este conectat, direct, aferent si eferent cu: 1" Emisferele cerebrale - 2. Maduva spinarii 3. Cerebelul ie 49 4, Hipotalamusul } +444. Cerebelulprimeste fibre de la: 1. Maduva spinarii 2. Bulb 1 3. Punte 4. Talamus 445. Nucleit hipotalamici mij 1. Secreta hormonul antidiuretic 1 +2. Au rol de integrarea simpatica "3. Prin stimularea lor determina efecte termogenetice 4, Secreté neurohormoni stimula tori ai secretiei adenohipofizare 446, Sectionarea jumatatii sténgi a maduvei spinarii la nivel C; produce: 1. Pierderea sensibilitatii tactile protopatice a membrului inferior stang o Pierderea sensibilitatii tactile fin al membrului inferior stang Pierderea sensibilitatii proprio- ceptive constiente al membrului, inferior drept ‘ . Pierderea sensibilitatii proprio- ceptive constiente al membruliii inferior sténg 447. In componenta pedunculilor | cerebelosi inferiori se afla fibre: - 1. Aferente de la cortex + 2. Aferente de la ne. olivar - 3. Eferente spre cortex 4. Eferente spre nc.vestibulari 448. in cordonul medular anterior se aflé; | 1. Tractul nubrospinal > | 2. Tractul tectospinal 3. Tractul spinobulbar 4. Tractul spinotalamic anterior