Anatomie - Curs Interactiv

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11.
Anatomia şi fiziologia animalelor

Competenţa: 11.1 Descrie elementele de bază din histologie.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1 -Componente şi forme ale celulei-
CELULA ANIMALĂ
Structura celulei animale :
Reticul endoplasmatic rugos reticul endoplasmatic neted
CITOPLASMA
centrozomi
ribozomi
vezicule Golgi
mitocondrie MEMBRANA NUCLEU microvili aparat Golgi
CELULARĂ membrana nucleol
nucleului
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 2- Tipurile de ţesuturi-
ŢESUTURILE ANIMALE :
Ţ. E . .DE ACOPERIRE
1. ŢESUTURI EPITELIALE Ţ . E . GLANDULARE
Ţ . E . SENZORIALE
Ţ . C . MOI
Lax. Reticulat, Fibros.
Adipos
2. ŢESUTURI Ţ. C. SEMIDUR
CONJUNCTIVE -Tesutul cartilaginos
Ţ. C . DUR
-Tesutul osos
Ţ. MUSCULAR NETED
3.ŢESUTUL MSCULAR Ţ. MUSCULAR STRIAT
Ţ. MUSCULAR CARDIAC
4. TESUTUL
NERVOS
5. ŢESUTUL SANGUIN
2
FIŞĂ DE LUCRU NR 1- Componente şi forme ale celulei-

1.Examinează la microscop şi identifică componentele anatomice ale celulei.
2 3
1 4
13 12 10 9 8 7
11
2.Precizaţi forma celulelor din preparatele microscopice prezentate.
. a)…………………. b)………………………… c)…………………………….
3
FIŞĂ DE LUCRU NR 2- Tipurile de ţesuturi-

SARCINI DE LUCRU :
Identificaţi tipurile de ţesuturi.
1 Ţesuturi epiteliale.
a) . . . . . . . . . . . . . . . . . b) . . . . . . . . . . . c) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2 Ţesuturi conjunctive dure.
a) . . . . . . . . . . . . . . . . . b) . . . . . . . . . . . . . . . .
3.Ţesuturi musculare.
a) . . ........ .......
b) . . ........ ..... c) . . . .
..........
4
Unitatea de competenţă:11. Anatomia şi fiziologia animalelor
Competenţa 11.2: Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului
animal
Fişă de documentare nr. 1 – Forma şi structura oaselor
Oasele: elemente dure ce formează componenta pasivă a aparatului de susţinere şi
mişcare; determină forma şi dimensiunea corpului.
FORMA
*Configuraţia oaselor * Suprafaţa oaselor
1.Lungi: oasele membrelor (prezintă 1. Suprafeţe articulare:
diafiză, epifize, canal medular-vezi a. proeminenţe: cap articular, condil,
imaginea). troclee.
2.Alungite: fără canal medular- coaste b. escavaţii: cavităţi glenoide, cotiloide,
3.Late: craniu, spata, ilium, stern. coclee.
4.Scurte: vertebre, carpiene, tarsiene. 2. Suprafeţe nearticulare:
5.Pneumatice - la păsări (au în interior a. proeminenţe: apofiza, protuberanţe,
cavităţi pentru sacii aerieni). tuberozităţi, spina, creste.
b. escavaţii: şanţ, fosă, incizură,
orificii.
Ţesut osos spongios: la epifize
Epifiză
Periost – membrană conjunctivo-
proximală
vasculară periferică. Rol: creştere în
grosime, repararea fracturilor
Edost: membrană conjunctivo- elastică

(interior)
Diaf
(cor
iăză
p)
Măduva osoasă: în canalul medular

- roşie : tineret
- galbenă : adulte
- cenuşie: animale batrâne/ slabe
Ţesut osos compact: în diafiză
Epifiză
Cartilaje de acoperire: pe suprafeţele
distală
de articulare (ţesut hialin)
5
Competenţa 11.2: Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului
animal
Fişă de documentare nr. 2- Componente schelet animal-
14 15 16
18 12 13
B1 2 3 4 7
6 1
17 6
5 8
C B 7
1
2 9
2 8
10
17.1 3
9
B3 11
4
5 6
A1 5 A2
SCHELETUL DE VACĂ
A. Scheletul membrelor B. Scheletul trunchiului C. Scheletul capului
■ A1- Membrul toracic ►B1.Coloana vertebrală * 17. Viscerocraniu :

1. spata 12. vertebre cervicale (7) -incisive,maxilare,
2. humerus 13. vertebre toracale (13) zigomatice,
3. radius şi ulna 14. vertebre lombare (7) nazale,lacrimale, palatine,
4. carpiene 15. os sacrum (5 vertebre) papiracee , vomer,
5. metacarpiene 16. vertebre caudale mandibula (17.1).
6. falange (I, II, III)
►B2– coaste (13) * 18. Neurocraniu:
■ A2- membrul pelvin - parietale, temporale,
7. coxal (ilium,ischium, ►B3-stern (7 sternebre) frontale, sfenoid,
pubis) etmoid, occipital.
8. femur
9. tibia (lipseşte fibula)
10. tarsiene
11. metatarsiene
* Scheletul: - totalitatea oaselor din corp legate între ele prin articulaţii.
6
- reprezintă 7-8 % din greutatea corpului
Competenţa nr.11. 2: Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului animal
Fişă de documentare nr.3 – Alcătuirea şi forma muşchilor
Corp(burtă) Capul muşchiului – tendon

Alcătuirea
cu inserţia pe osul fix
muşchiului
Extremităţi
Coada muşchiului- tendon
(tendoane)
cu inserţia pe osul mobil
■ Forme de muşchi:
În funcţie de poziţia fibrei faţă de tendon În funcţie de alcătuire
► cu mai multe capete - biceps (cu 2 capete- fig.B), triceps,

cvadriceps.
► cu mai multe burţi - digastric (fig.C).
- tendoanele extensorilor comuni ai
► cu mai multe cozi falangelor la animale pentadactile.
► lungi sau fusiformi - muşchii membrelor (fig.A, B).

► laţi - muşchii pereţilor abdomenului care prezintă
tendon lat numit aponevroză (fig.F).
► scurţi - muşchii de la nivelul vertebrelor .
- sunt muşchi ce prezintă fibre oblice faţă de
► penaţi şi semipenaţi tendonul de inserţie,care este plasat central
respectiv de-alungul unei margini a porţiunii
cărnoase(fig. E,D).
► triunghiulari şi - prezintă fibre musculare oblice (în evantai)
flabeliformi faţă de tendon
► circulari - fibre circulare (orbicularul buzelor,anusul)
7
Competenţa 11.2 Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului
animal
Fişă de lucru nr. 1 – Forma şi structura oaselor
Sarcini de lucru:
1. Selectează si ordonează logic în funţie de forma şi suprafaţa oaselor termenii de
mai jos şi încadraţi-i în tabelul de mai jos, în spaţiile punctate:
coaste craniu cap la verte- cavitate apofiză spata condil şanţ

articular păsări bre glenoidă
fosă stern tubero- carpi- ilium oase spină coclee inci- coti-
zitate ene membre zură loidă
CONFIGURAŢIA OASELOR SUPRAFAŢA OASELOR

1. Lungi: ………………………………………………… 1. Proeminenţe articulare: ………………………..
……………………………………………………………………….
2. Alungite: ………………………………………………… 2. Escavaţii articulare: …………………………….
…………………………………………………………………. ……. ………………………………………………………………………..
3. Late : ……………………………………………………….. 3. Proeminenţe nearticulare:……………………
……………………………………………………………………… ……………………………………………………………………….
4. Scurte: ……………………………………………… 4. Escavaţii nearticulare: ………………………….
5. Pneumatice: ……………………………………… …………………………………………………………………………
2. Identificaţi componentele structurale ale osului din imagine:
8
a
b
a. ……………………………………………………………………………
.
c b. …………………………………………………………………………
c. …………………………………………………………………………
d d. …………………………………………………………………………….
e. ……………………………………………………………………………
e f. …………………………………………………………………………….
3. Descrieţi tipurile de măduvă osoasă.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Notă: Elevii vor lucra individual.
Timp de lucru : 30 de minute.

Competenţa 11.2 Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului
animal
Fişă de lucru nr.2
Artimogrif - Componente schelet animal-
* Ce stiu despre scheletul animal.
1 S
2 C
3 H
4 E
5 L
6 E
7 T
8 A
9 N
10 I
11 M
12 A
13 L
1. Os lat care formează centura membrului toracic.

9
2. Os caudal al neurocraniului care se articulează cu coloana vertebrală.
3. Osul care formează baza anatomică a regiunii braţului.
4. Piese osoase care compun coloana vertebrală.
5. Împreună cu radiusul formează baza anatomică a antebraţului.
6. Baza anatomică a regiunii coapsei.
7. Baza anatomică a gambei.
8. Oase ale viscerocraniului ce formează tavanul cavităţii nazale.
9. Componente osoase ventrale ale toracelui.
10. Os mobil al viscerocraniului care se articuleaza cu temporalul.
11. Este cea de a treia regiune a coloanei vertebrale.
12. Os format prin sudarea iliumului, ischiumului şi pubisului.
13. Sunt ultimile oase ale membrelor.
Timp de lucru : 10 minute.

Competenţa nr. 2: Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului animal
Fişă de lucru nr.3 – Alcătuirea şi forma muşchilor
I. Completaţi spaţiile punctate ale figurii de mai jos cu elementele ce alcătuiesc un

muschi :
1. ………………………………………………………………………………………………..
2. ……………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………..
II. Caracterizaţi următoarele tipuri de muşchi în funcţie de alcătuire şi dispoziţia

fibrei musculare faţă de tendonul de inserţie:
B
10
C

Competenţa:11.3 Delimitează topografic segmentele aparatelor organismului
animal.
FIŞA DE DOCUMENTARE NR.1
Stomacul
Stomacul este un organ cavitar, piriform, uşor recurbat, plasat în cavitatea

abdominală între esofag ( cardia) şi duoden ( orificiul ploric). În stare de
plenitudine la majoritatea speciilor are forma unui cimpoi.
Structura stomacului
Din punct de vedere morfofiziologic,mucoasa gastrică este de 4 tipuri:

1. esofagian
2. cardic
3. fundic
4. piloric
Porţiune
esofagiană
11
Porţiune
duodenală
Porţiune cardică
Porţiune pilorică
Porţiune jundică

animal.
Particularităţile stomacului la diferite specii de animale
12
A. CÂINE stomacul este în general piriform( mai globules la căine şi alungit la
pisică), cu o cardie largă, lipsită de valvulă, plasată în partea stângă.
Capacitatea stomacului foarte mare( 1-8 l).
B. IEPURE stomacul este mult recurbat, cu esofagul deschis în centrul micii

curburi şi de o capacitate mare comparative cu talia animalului
C. CAL stomacul este puternic recurbat, volumul este mic comparative cu talia
animalului ( 8-10l), iar orificiul cardic, este prevăzut cu o valvulă mucoasă
D. SUINE, stomacul se caracterizează prin prezenţa în extremitatea stângă a

unui diverticul gastric, ce aminteşte un început de compartimentare. Orificiu
cardic plasat pe mica curbură, are forma unei pâlnii largi, lipsită de valvulă
mucoasă. Capacitatea stomacului mare comparative cu talia aniamlului (6-9l).

animal.
Fişa de documentare nr.3
STOMACUL LA RUMEGĂTOARE
ATENŢIE!!
13
La rumegătoare stomacul este de tip compartimentat, poligastric
rumen
reţea
foios
cheag
Porţiunea de stomac corespunzătoare mucoasei de tip espofagian este complet

separată de porţiunea gastrică, reprezentată de cheag, şi la rândul ei se
împarte în trei compartimente:rumen, reţea, foios.

animal.
Fişa de documentare nr.4
STOMACUL LA RUMEGĂTOARE
ATENŢIE!!
RUMENUL
14
La rumegătoare stomacul este de tip compartimentat, poligastric
rumen
reţea
foios
cheag
Rumenul este un organ cavitar, musculo-mucos, extrem de voluminos, de formă

ovoidă, strangulat median şi longitudinal de două chingi musculare ( pilierii
ruminali), în doi saci:dorsal şi ventral. La extremităţile lor craniale şi caudale,
fiecare sac ruminal se termină înfundat, formând veziculele conice. Rumenul
ocupă 2/3 din volumul cavităţii abdominale şi este plasat în stânga, de la
diafragmă la cavitatea pelvină.

animal.
Fişa de documentare nr. 5

Desfăşurarea lecţiei: laboratorul de anatomie
Aparatul digestiv la pasăre. Părţi componente
15
1- limba, 2- faringe, 3- esofag, 4- ingluvia(guşa), 5- porţiunea glandulară a stomacului
(proventricul), 6- porţiunea musculară a stomacului (pipota), 7- duodenul, 8- jejunul, 9-
ileon, 10- cecumul, 11- tonsilele cecale, 12- rectul, 13- coprodeum, 14- urodeum, 15-
proctodeum, 16- bursa lui Fabricius, 17- ureterul, 18- canalul deferent.

animal.
Fişa de documentare nr. 6
Particularităţile aparatului digestiv la pasăre
16
Ciocul,de forme diferit,cu 2 valve cornificate suplineşte lipsa dinţilor şi a
buzelor.
Cavitatea bucală se poate deschide larg, observându-se continuarea ei directă

cu faringele, datorită lipsei vălului palatin; pe plafon, o fantă longitudinală
reprezintă choanele.
Limba, mobilă, cu vărful ascuţit şi cornificat la galinacee, la palmipede are

forma unei spatula cu numeroase lame cornoase.
Esofagul este plasat în partea dreaptă a gâtului şi prezintă o dilataţie

globuloasă la galinacee şi fusiformă la palmipede numită guşă sau ingluvie.
Stomacul este format dintr-o porţiune glandulară ( proventricul) fusiformă,

plasată înaintea unei porţiuni musculare ventricul sau ( pipotă), de forma unei
lentile biconvexe.
Duodenul formează o ansă între ramurile căreia sunt plasaţi lobii pancreasului.
Jejunul , lung şi uniform prezintă pe marea curbură un apendice redus Meckel,

după care se continuă cu ileonul flancat de cele două cecuri lungi şi simetrice.
Colonul, foarte scurt se continuă cu un rect, care se deschide într-o porţiune

comună aparatului digestiv şi urogenital, denumită cloacă.
Cloaca prezintă trei compartimente: coprodeum, urodeum şi proctodeum.

Pe palfonul proctodeumului se deschide bursa lui Fabricius organ limfoid specific
păsărilor.
Ficatul, deosebit de voluminous este format din doi lobi, drept şi stâng.
Faţa superioară alobului drept adăposteşte o vezică biliară, care lipseşte la
porumbel.

animal.
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 7
Aparatul respirator la mamifere. Pulmonul
17
Aparatul respirator este alcătuit din totalitatea organelor acre asigură
mecanismul respiraţiei: al ventilaţiei pulmonare , ca şi al schimburilor de
gaze de la nivelul alveolelor pulmonare hematoza
Pulmonii reprezintă organele principale ale actului respirator. Sunt situaţi în

caviattea toracică pe care o ocupă aproape în întregime, ei sunt înveliţi fiecare
în parte de căte unsac pleural, drept şi stâng, separaţi pe linia mediană de
către mediastinul toracic.
Pulmonii au o culoare roz palidă, o consistenţă elastică şi o formă semiconică cu

vârful orientat cranial.
Suprafaţa lor este acoperită de pleura viscerală a sacului respectiv, care la

nivelul hilului pulmonar se continuă cu foiţa medistinală şi apoi cu cea parietală.
Marginea dorsală apulmonuluieste groasă şi se sprijină în jgheabul
vertebrocostal: marginea ventrală este ascuţită şi marcată de două incizuri,
care delimitează 3 lobi: apical, cardiac, diafragmatic.
Baza pulmonului este uşor boltită şi se sprijină pe diafragmă.
Vârful pulmonului, rotunjit este orientat cranial, aparţine lobului apical şi

depăşeşte uşor prima coastă.
Lob apical
Lob
cardiac
Lob
diafragmatic

animal.
FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 8
Particularităţile pulmonului în serie animală

18
Trahee
A. CAL, inelele traheale prezintă marginile libere suprapuse, pulmonii simetrici,

lipsiţi de desen lobular, nu prezintă lobi cardiaci
B. BOU, inelele traheale au marginea liberă proeminentă ( creastă traheală),

iar pe partea dreaptă, din trahee se desprinde o bronhie accesorie pentru lobul
apical drept, suprafaţa pulmonului este ornată de desen poliedric, lobul apical
drept este mare, iar lobii cardiaci drepţi, în număr de doi, sunt inegali în
dimensiuni.
C. OAIE, desenul poliedric lipseşte pe suprafaţa pulmonului, iar lobul cardiac

anterior este mai mic.

animal.

Particularităţile pulmonului în serie animală
19
trahee
D. PORC, inelele traheale au marginea liberă, aşezată faţă în faţă şi prezintă

bronhie accesorie
E. CÂINE ŞI PISICĂ, inelele traheale sunt acoperite de muşchiul traheal:

incizurile interlobare sunt adânci, până la nivelul pediculului bronhic, iar
suprafaşa pulmonului este netedă

animal.
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR 10
APARATUL GENITAL MASCUL
1 Componentele anatomice ale aparatului genital mascul
20
Aparatul genital mascul are dublu rol:
 Gamatogen, de a elabora celule sexuale (spermatozoizi),
 Copulator, depune sperma în căile genitale femele prin actul montei
.
4 6
7
3
8
1
I. ORGANE 2
ESENTIALE
1. Testicul
II. CĂLE GENITALE:
2. Epididim
3. Canal deferent
4. Uretra
III. GLANDELE ANEXE:
5. Vezicule seminale
6. Prostata
7. Glandele bulbouretrale
IV. ORGAN COPULATOR: 8. Penis

animal.
APARATUL GENITAL FEMEL
1.Componentele anatomice ale aparatului genital femel ( secţiune)
21
Părţi componente:
1. Ovarul
2. Pavionul trompei
3. Oviduvtul
4. Gâtul uterin
5. Orificiul uterin intern
6. Vaginul
7. Meatul urinat
8. Clitorisul şi vulva

animal.
APARATUL GENITAL FEMEL

22
Aparatul genital femel are dublu rol:
 Gametogen, de a elabora celule sexuale femele (ovulele),
 Condiţii optime de dezvoltare a embrionului de la fecundaţie şi până la
expulzare în mediu exterior.
3
6
5 1 2
I. ORGANE
ESENŢIALE:
1. Ovare
II. CĂILE
GENITALE:
2. Oviductele
3. Uter
4. Gâtul uterin (cervix)
5. Vaginul
6. Vulva

animal.
23
Particularităţile aparatului genital femel la vacă şi iapă
La vacă uterul este bicorn şi septet,

coarnele uterine sunt scurte şi
recurbate în jos şi laleral,asemănătoare
cornelor de berbec.Endometru prezintă
carunculii uterini care sunt bogat
vascularizaţi.
Buzele vulvare au culoare roz, acoperite
cu peri rari, clitorisul este camuflat de
mucoasa comisurii inferioare.
Ovarele au formă ovoidă
La iapă uterul este bicorn neseptat,

coarnele uterine au forma unor tălpi de
sanie, cu vărful rotunjit în care se
deschid oviductele
Buzele vulvare au culoare neagră,
lipsite de peri, iar comisura inferioară,
rotunjită adăposteşte un clitoris mare,
care proemină la exterior după micţine

animal.
24
Particularităţile aparatului genital femel la scroafă şi carnasiere
La SCROAFĂ uterul este bicorn şi

septet, coarnele uterine sunt lungi şi
foarte flexuoase plasate în cavitatea
abdominală se deosebesc de ansele
intestinale prin grosimea stratului
muscualr.
Vulva are aspect triunghiular, iar
comisura inferioară prezintă o
prelungire apendicală caracteristică,
Ovarele au formă muriformă
La CARNASIERE uterul este bicorn şi

septet, coarnele uterine sunt lungi şi
rectilinii.
Vulva de aspectul unui triunghiu are
buzele acoperite cu peri şi clitorisul
bine dezvoltat.

animal.
FIŞĂ DE LUCRU NR 1.
Identificaţi particularităţille stomacului pe specii de animale
25
SPECIA Particularităţi

animal.
26
Identifică părţile componente ale aparatului digestiv la pasăre

animal.
27
Identificaţi particularităţille aparatului respirator
SPECIA Trahee Particularităţi ale Desen lobular

lobilor

animal.
28
FIŞĂ DE LUCRU NR 4
Identificaţi particularităţile aparatului genital femel pe specii.
SPECIA OVARELE COARNELE VULVA
UTERINE
VACĂ
IAPĂ
SCROAFĂ
CAŢEA

animal.
29
Test de evaluare nr. 1
I Stomacul la rumegătoare este format dimn următoarele componente:..........20 pct
a)........................., b)............................, c).........................., d)............................
II.Alegeţi răspunsul corect din variante pentru fiecare întrebare propusă:…20 pct
1:La iapă cornele uterine au formă de :
a. tălpi de sanie
b. coarne de berbec
c. sunt lungi şi flexuoase
d. sunt lungi şi rectilinii
2. Inele traheale au marginile libere suprapuse la:
a. porc
b. cal
c. oaie
d. câine
3. Diverticulul gastric este prezent la stomacul de:
a. cal
b. porc
c. vacă
d. iepure
4. La pasăre ficatul este format din:
a. 4 lobi
b. 2 lobi
c. 5 lobi
d. 6 lobi
III. Răspundeţi prin A (adevărat) sau F (fals) : ……………………………………… 15 pct
A F : 1. Stomacul la pasăre este format dintr-o porţiune glandulară şi una
musculară.
A F : 2. .La cal volumul stomacului este de 4-5 l
A F : 3.Ovarul muriform se întâlneşte la scroafă.
IV. Descrieţi rumenului la rumegătoare……………………………………………………………35 pct
Notă: Se acordă 10 punct din oficiu.

Timp de lucru: 20 de minute.
UNITATEA DE COMPETENŢA: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor
Competenţa 11.4 : Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi
organele de simţ
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 1- SISTEMUL NERVOS
Reţineţi !
30
Sistemul nervos împreună cu glandele endocrine coordonează
activitatea tuturor organelor şi face în acelaşi timp legătura cu
mediul ambiant.
Sistemul nervos al vieţii

de relaţie
SISTEMUL NERVOS
Sistemul nervos vegetativ
Sistemul nervos al
vieţii de relaţie
S.N. CENTRAL S.N. PERIFERIC
ENCEFAL MĂDUVA NERVII NERVII

SPINĂRII CRANIENI SPINALI
S.N.V. ORTOSIMPATIC
S. N.
VEGETATIV
PARASIMPATIC S.N.V.

Competenţa 11.4 : Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi
organele de simţ
31
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.2- Organe de simţ
Retineti !
Organele de simţ ,denumite şi analizatori au rolul de a recepţiona stimulii

din mediul exterior şi ai conduce la segmentul central al analizatorilor.
ORGANELE DE STIMULI SAU RECEPTORII

SIMŢ EXCITAŢII ANALIZATORILOR
1.PIELEA -temperatura -corpusculii Ruffini pentru
-durerea cald
-presiunea -c.Krause pentru rece
-c.Meissner şi Water Pacini
pentru atingere,presiune
-terminaţii nervoase libere
amielinice pentru durere
2.LIMBA -substanţe sapide, -mugurii gustativi de pe
solubile ce intră în suprafaţa limbii
contact cu mucoasa
bucală
3.NASUL -substanţe Celulele olfactive din
volatile,odorante din mucoasa olfactivă
aerul inspirat
4.OCHIUL -lumină Celulele cu conuri şi
-întuneric bastonaşe din retină
-culori
5.URECHEA -sunete Celule ciliate din organul lui
-zgomote Corti
-pierderea echilibrului Celule ciliate din labirintul
membranos
UNITATEA DE COMPETENŢA: 11.Anatomia şi fiziologia animalelor

Competenţa 11.4 Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi
organele de simţ
32
FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 4- Aparatul endocrin
Retineti !
Funcţiile organismului sunt reglate pe cale nervoasă şi umorală.
Reglarea umorală se realizează prin hormonii secretaşi de glandele
cu secreţie internă şi de unele organe cu rol endocrin.
HIPOFIZA
GLANDELE EPIFIZA
SUPRARENALE
GLANDE CU
SECREŢIE
TIMUS TIROIDA
INTERNĂ
PARATIROIDE
ORGANE CU ROL
ENDOCRIN
PANCREASUL OVARE TESTICULE PLACENTA

ENDOCRIN

Competenţa 11.4 Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi
organele de simţ
33
FIŞĂ DE LUCRU NR.1- SISTEMUL NERVOS
ARITMOGRIF.
Ce ştiu despre nervii cranieni ?
1. T G M N
2. T H E R
O L M R O N
4. V G
5 O F I V
6 O T C
O U T R X N
8 S T A C S C
G S F N G N
10 I T M I F C L
11 A D E S
12 S N L
13 H I G S
1.Nerv mixt cu trei ramuri:oftalmică,maxilară şi mandibulară (p.V)

2Inervează muşchii globului ocular (p. IV).
3.Inervează muşchii globului ocular (III).
4.Cel mai lung nerv din organism (p. X )
5.Nerv senzorial care receptionează excitaţiile de miros (p.I)
6.Nerv senzorial care conduce excitaţiile optice
7.Inervează muşchii globului ocular (p.VI)
8.Nerv senzorial format din ramura acustică şi ramura vestibulară. (p.VIII)
9.Inervează limba, faringele şi glanda parotidă (p.IX)
10.Inervează muşchii pieloşi ai feţei, glandele salivare şi limba. (p.VII)
11.Se mai numeşte şi oculomotor extern (p.VI)
12.Inervează muşchii gâtului (p.XI)
13.Nervul motor al limbii (p.XII)

Competenţa 11.4 Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi organele
de simţ
34
FIŞĂ DE LUCRU NR 2- Organe de simţ
Locul de desfăşurare: laboratorul de anatomie
Descoperire şi analiză
Sarcini de lucru:
Identificaţi la microscop sau pe mulaj componentele anatomice ale pielii.
1 ………………….. 2 ……………… 3 …………………
4……………….
5……………….
A
6………………..
7……………… B
8………………..
9…………… C
10 ………………….. 11 …………………… 12 …………………
A ................. B................ C............

de simţ.
FIŞĂ DE LUCRU NR 3- Organe de simţ
35
StudiuL de caz
Sarcini de lucru: Identificaţi pe organe formolizate sau pe mulaj componentele
anatomice ale ochiului.
1.......... 6 .......
7 ......
2........... 8 . ... .
.9 . . . .. .
3. . . . . . . . . .
10. . .. . . . .
4......... 11 . . . . . . .
5............. 12. . . . . . .

de simţ
36
FIŞĂ DE LUCRU NR.4- Organe de simţ
Studiul de caz
Locul de desfăşurare : Laboratorul de anatomie
Sarcini de lucru:
Identificaţi segmentele analizatorilor.
Denumirea analizatorului Segmentul

periferic
1. ANALIZATORUL
CUTANAT
2. ANALIZATORUL
GUSTATIV
3. ANALIZATORUL
OLFACTIV
4. ANALIZATORUL
VIZUAL
5. ANALIZATORUL
AUDITIV

de simţ
37
FIŞĂ DE LUCRU NR.5 – Aparatul endocrin
Descoperire
Locul de desfăşurare: Laboratorul de anatomie
Sarcini de lucru:
Precizaţi hormonii glandelor cu secreţie internă şi rolul lor
Denumirea glandelor Hormonii secretaţi Rolul hormonilor

endocrine
1. HIPOFIZA a) . . . . . . . . . . . . a) . . . . . . . . . . . . .
(creierul endocrin) b) . . . . . . . . .. . . b). . . . . . . . . . . . . .
c). . . . . . . . . . . . . c). . . . . . . . . . . . . .
d). . . . . . . . . . . . . d). . . . . . . . . . . . . .
e).. . . . . . . . . . . . . e). . . . . . . . . . . . . .
f). . . . . . . . . . . . . f). . . . . . . . . . . . . .
g). . . . . . . . . . . . . g). . . . . . . . . . . . . .
h). . . . . . . . . . . . . h). . . . . . . . . . . . . .
i). . . . . . . . . . . . . i). . . . . . . . . . . . . .
2. EPIFIZA ................ ...............
(gl. pineală)
3. TIROIDA a) . . . . . . . . . . . . . . . a). . . . . . . . . . . . . .
b). . . . . . . . . . . . . . . b). . . . . . . . . . . . . .
4. PARATIROIDE ................. ................
5. TIMUSUL . . . . . . . . . . . . . . .. . ...............
6. SUPRARENALE a). . . . . . . . . . . . . a). . . . . . . . . . . .

-corticosuprarenala b). . . . . . . . . . . . . b). . . . . . . . . . . .
c). . . . . . . . . . . . . c). . . . . . . . . . . .
-medulosuprarenala a). . . . . . . . . . . a). . . . . . . . . .. .

b). . . . . . . . . . . b). . . . . . . . . . .

Competenţa nr.11. 5 : Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în
organism
Fişă de documentare nr.1- Termoreglarea
38
TERMOREGLAREA
- menţinerea de către organism a propriei sale temperaturi
►TERMOGENEZĂ
►TERMOLIZĂ
- formarea de căldură prin
- pierderea de căldură
procesele chimice metabolice
realizată prin vasodilataţii
necesare menţinerii constante
periferice puternice
a temperaturii interne
Sudoraţi
a pielii şi
mucoase
respirat
scăzu
eratu
Temp
medi
dia
ţie
tă a
ra
ului
orii
ula
mu
Ef
lor
or
sc
ră
t
* Graficul limitelor fiziologice pe specii ale temperaturii interne
Nr.crt. Specia T°internă (°C)
1. cabaline 37,5 - 38,0

2. bovine 37,5 - 39,5
3. ovine 38,8 - 39,8
4. porcine 38,0 - 40,0
5. câine 37,4 - 38,5
6. găină 40,5 - 42
39
UNITATEA DE COMPETENŢĂ :11. Anatomia şi fiziologia animalelor
Competenţa nr.11. 5 : Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în organism
Fişă de lucru nr. 2 – Principalele vitamine şi rolul lor
Ulei- peşte
morcovi
Orbire-
VITAMINE LIPOSOLUBILE
leziuni piele opacifiere
lapte ouă
cornee
A (antixeroftalmică)
Cereale- boabe
-protecţia epiteliilor rahitism -

Fân uscat D (antirahitică) – fixare Ca osteoporoză Avort-
în oase sub acţiune raze UV mortalitate
E (antisterilică)- protecţie embrionară
membrane celulare
infertilitate-
Plante verzi K (antihemoragică)
sterilitate Tulburări
F
Germeni - creştere
VITAMINE
de cereale Boala muşchilor albi
HIDROSOLUBILE
B1 (aneurina) – protecţie paralizii
leguminoase sistem nervos pareze
B12 (antianemică) - sinteza Infecţii –
hematiilor scăderea
Drojdie de bere, C (antiscorbutică) – imunităţii
hemoragii
furajeră antialergică, antitoxică
rezistenţa capilarelor.
tărâţe
Uleiuri P (a permeabilităţii anemie

vegetale capilare)- rezistenţa
capilarelor
Se gasesc în : Carenţa lor provoacă :
40
Competenţa nr. 11. 5 : Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în
organism
Test de evaluare nr.1- Termoreglarea
I. Completaţi spaţiile punctate cu termenii corespunzători:

Termoreglarea reprezintă menţinerea de către organism a propriei sale ….a………….
Componentele termoreglării sunt …….b………….. şi ……………… c …………….. .
II. Răspundeţi prin A (adevărat) sau F (fals):

1. A F Pierderea de căldură se realizează prin vasodilataţii periferice puternice.
2. A F Prin termoliză organismul produce căldură prin reacţiile chimice metabolice.
3. A F Efortul muscular intens şi temperatura scăzută a mediului stimulează
termoliza.
4. A F Prin evaporarea căldurii la nivelul pielii şi al mucoaselelor respiratorii
organismul realizează pierdere de căldură.
5. A F Sudoraţia reprezintă fenomenul de evaporare a căldurii la nivelul
mucoaselor respiratorii.
III. Faceţi asocieri logice între termenii coloanei A care reprezintă specia şi
cei ai coloanei B care reprezintă limita fiziologică a temperaturii interne pe
specii.
A (specia) B ( t˚C)
1. cabaline a. 40,5 – 42
2. bovine b. 38,0 - 40,0
3. porcine c. 37,4 - 38,5
4. câine d. 37,5 - 39,5
5. găină e. 33,5- 35,5
f. 37,5 - 38,0
Notă: Timp de lucru 15 minute. Testul de evaluare se rezolvă individual.
41
UNITATEA DE COMPETENŢĂ : 11. Anatomia şi fiziologia animalelor
Competenţa 11.5. Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în
organism
Test de evaluare nr.2 - Principalele vitamine şi rolul lor
I. Din punct de vedere al solubilităţii vitaminele se împart în ….. a………. şi ……..b…

Vitamina C (antiscorbutică) pe lângă rezistenţa capilarelor este …. c…. şi ….d……..
II.Alegeţi răspunsul corect din variante pentru fiecare întrebare propusă:

1. Vitamina A se găseşte în cantitate mare în:
a. fân uscat
b. leguminoase
c. tărâte
d. morcovi, boabe de cerele, ulei de peşte
2. Germenii de cereale dar şi plantele verzi sunt bogate-n :
a. vitamina antirahitică
b. vitamina E
c. vitamina P
d. vitamina B 12
3. Rolul vitaminei B 12 este:
a. de a asigura rezistenţa capilarelor
b. antihemoragic
c. de sinteză a hematiilor
d. de protecţie a sistemului nervos
4. Opacifierea corneii cu orbire şi leziuni ale pielii se întâlnesc în:
a. carenţa în vitamina C
b. carenţa în vitamina A
c. carenţa în vitamina K
d. carenţa în vitamina F
III. Răspundeţi prin A (adevărat) sau F (fals) :

A F : 1. Carenţa în vitamina P provoacă apariţia rahitismului şi osteoporozei.
A F : 2. Lipsa vitaminei B1 determină pareze şi paralizii.
A F : 3. Carenţa vitaminei E generează avorturi, sterilitate şi boala muşchilor albi.
A F : 4. Fixarea calciului în oase sub influenţa razelor UV se face de vitamina A.
A F : 5. Lipsa vitaminelor A, D şi F provoacă tulburări ale creşterii la tineret.
A F : 6. Vitaminele A, D, E sunt hidrosolubile.
Notă: Se acordă 1 punct din oficiu.

Timp de lucru: 20 de minute.
42
43
Corelarea competenţelor şi obiectivelor cu activităţile de învăţare şi metodele didactice
Nr. Competenţa Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de

crt. activitate
• Să examineze - observarea - individual
1. structura şi funcţia - Componente şi forme ale celulei- - studiu individual - pe echipe
celulei animale. (FD- 1, FL-1). - descoperirea - lucrul pe staţiuni
- conversaţia euristică
11.1 Descrie - studiul de caz
elementele - observarea - individual
de bază din • Să specifice - Tipurile de ţesuturi – (FD-2,FL-2) - studiu individual - pe echipe
2. histologie. funcţia celulei - descoperirea - lucrul pe staţiuni
animale şi a - conversaţia euristică
diferitelor tipuri de - studiul de caz
ţesuturi
Evaluarea: FL-1, FL-2 - observarea - individual

- studiu individual - pe echipe
- descoperirea - lucrul pe staţiuni
- studiul de caz
LEGENDA
FD – Fişa de documentare
FL – Fişa de lucru
FA – Fişa de autoevaluare
44
FIŞĂ DE LUCRU NR 1- Componente şi forme ale celulei- Soluţii

1.Examinează la microscop şi identifică componentele anatomice ale celulei.
2 3
Interpretarea figurii:
1 4
1.Citoplasma
5 2. Reticul endoplasmic
rugos
6 3. Reticul endoplasmic
neted
4. Centrozomi
5. Ribozomi
6. Vezicule Golgi
7. Aparat Golgi
8. Microvili
9. Nucleolul
10. Nucleul celulei
11. Membrana nucleară
12. Membrana celulară
13. Mitocondrie
13 12 10 9 8 7
11
2. Precizaţi forma celulelor din preparatele microscopice prezentate.
a) fusiforme b) pavimentoase c) discoidală
45
Competenţa: 11.1 : Descrie elementele de bază din histologie.
FIŞĂ DE LUCRU NR 2- Tipurile de ţesuturi - Soluţia
SARCINI DE LUCRU :
Identificaţi tipurile de ţesuturi.
1 Ţesuturi epiteliale.
a)Ţ.E. pavimentos simplu b) Ţ.E cilindric .

simplu c) epiteliu pavimentos pluristratificat
2 Ţesuturi conjunctive dure.
a) ţesut osos compact (compacta) b) ţesut osos spongios
3.Ţesuturi musculare.
a) ţesut muscular
neted b) ţesut
muscular striat (scheletic) c) ţesut muscular cardiac
46
Sugestii metodologice:
• Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.

• Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – back – ul lecţiei.
• Metodele de învăţare: observarea, problematizarea.
• Materiale didactice ajutătoare: mulaje, pliante, postere, atlas, fişe de
documentare, imagini( video, DVD, CD.)
• Timp de lucru: 15 minute.
• Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
• La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile greşite.
• Profesorul poate proiecta soluţia corectă, realizată în Power Point, elevii
autoevaluându-se
47

crt. activitate
– Forma şi structura oaselor (FD-1, - observarea - individual
11. 2 • Să examineze FL- 1) - studiu individual - pe echipe
1. Diferenţiază forma şi structura - Componente schelet animal (FD- - descoperirea - lucrul pe staţiuni
oasele, oaselor şi 2, FL- 2) - conversaţia euristică
articulaţiile muşchilor – Alcătuirea şi forma muşchilor – - studiul de caz
şi muşchii scheletici în seria (FD-3, FL-3
organismul animală. - observarea - individual
ui animal Evaluarea : FL- 1, FL – 2, FL- 3 - studiu individual - pe echipe
- descoperirea - lucrul pe staţiuni
- studiul de caz
LEGENDA
48
Unitatea de competenţă: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor
Competenţa 11. 2: Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului
animal
Fişă de lucru nr. 1 – Forma şi structura oaselor - SOLUŢIE
1. Selectează si ordonează logic în funţie de forma şi suprafaţa oaselor termenii de mai

jos şi încadraţi-i în tabelul de mai jos, în spaţiile punctate:
coaste craniu cap la verte- cavitate apofiz spata condil şanţ

articular păsări bre glenoidă ă
fosă stern tubero- carpi- ilium oase- spină coclee inci- coti-
zitate ene membre zură loidă
CONFIGURAŢIA OASELOR SUPRAFAŢA OASELOR

1. Lungi: oase membre 1. Proeminenţe articulare: cap articular,
condil
2. Alungite: coaste 2. Escavaţii articulare: cavitate glenoidă,
cotiloidă, coclee
3. Late : spata, stern, ilium, craniu 3. Proeminenţe nearticulare:apofiză,
tuberozitate, spină
4. Scurte: vertebre, carpiene 4. Escavaţii nearticulare: şant, fosă,
5. Pneumatice: la păsari incizură
4 puncte
2. Identificaţi componentele structurale ale osului din imagine:

a
b
g. ţesut osos spongios
.
c h. periost
i. endost
d j. măduva osoasă
k. ţesut osos compact
l. cartilaj de acoperire
e
f
2 puncte
3. Descrieţi tipurile de măduvă osoasă.

- măduva osoasă roşie care se găseşte la tineret
- măduva osoasă galbenă care se găseşte la adulte
- măduva osoasă cenuşie care se gaseşte la animalele bătrâne sau la cele slabe.
3 puncte
49
SUGESTII METODOLOGICE:
• Elevii vor lucra individual.
• Timpul de lucru este de 30 de minute.
• Metodele de învăţare: observarea, descoperirea.
• Se acordă 1 punct din oficiu.
• Fişa de lucru se utilizează pentru a asigura feed – backul lecţiei cât şi pentru
evaluarea acesteia.
• La terminarea timpului alocat se fac discuţii şi se corectează soluţiile greşite
• Pentru confirmarea răspunsurilor profesorul poate proiecta pe o folie soluţia
corectă.
50
Competenţa 11.2: Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului animal
Fişă de lucru nr.2
Artimogrif - Componente schelet animal- SOLUŢIA
1 S P A T A
2 O C C I P I T A L
3 H U M E R U S
4 V E R T E B R E
5 U L N A
6 F E M U R
7 T I B I A
8 N A Z A L E
9 S T E R N E B R E
10 M A N D I B U L A
11 L O M B A R A
12 C O X A L
13 F A L A N G E
• Aritmogriful se va utiliza în scopul asigurării feed-backului lecţiei.

Componente schelet animal.
• Fiecare elev va primi câte un aritmogrif.
• Timp de lucru 10 minute.
• Pentru verificarea corectitudinii rezultatelor, profesorul va proiecta la sfârşitul
timpului de lucru o folie cu soluţia corectă.
51
Competenţa nr. 11. 2 : Diferenţiază oasele, articulaţiile şi muşchii organismului animal
Fişă de lucru nr.3 – Alcătuirea şi forma muşchilor - Soluţii
I. Completaţi spaţiile punctate ale figurii de mai jos cu elementele ce alcătuiesc un

muschi :
1. Corpul sau burta muşchiului
2. Extremităţile - reprezentate de capul muşchiului

(tendonul cu inserţia pe osul fix) şi coada muşchiului
(tendonul cu inserţia pe osul mobil)
II. Caracterizaţi următoarele tipuri de muşchi în funcţie de alcătuire şi dispoziţia fibrei

musculare faţă de tendonul de inserţie:
- este un muşchi lung sau fusiform

- este întâlnit la membre.
A
- este un muşchi fusiform, din categoria
muşchilor cu mai multe capete
- este biceps, având două capete.
B
- este un muşchi fusiform, din categoria
muşchilor cu mai multe burţi
C - este muşchiul digastric - are două burţi.
- este un muşchi semipenat

- prezintă fibrele musculare oblice în raport cu
D tendonul de inserţie care este plasat de-a
lungul unei margini.
- este un muşchi penat
- prezintă fibrele musculare oblice în raport cu
E tendonul de inserţie plasat central porţiunii
cărnoase .
- este un muşchi lat, care se întâlneşte în
structura pereţilor abdomenului
- tendonul este lat şi se numeşte aponevroză.
52
Sugestii metodologice :
• Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi.

• Locul desfăşurării activităţii practice : laboratorul de lucrări practice de
veterinară
• Metodele de învăţare: descoperirea , observarea.
• Materiale didactice ajutătoare: mulaje, pliante, postere, atlas, fişe de
documentare.
• La expirarea timpului de lucru se va realiza evaluarea orală prin prezentarea
soluţiilor de către fiecare lider al echipei
• Soluţia corectă a exerciţiului va fi proiectată cu ajutorul retroproiectorului, prin
intermediul unei folii transparente
• Exerciţiul se aplică elevilor cu stilurile de învăţare vizual şi practic.
53

crt. activitate
1. • Identificarea - structura stomacului FD -1, - observarea - individual
părţilor -particularităţile stomacului la diferite - studiu individual - pe echipe
11.3 componente ale specii FD-2,FL-1, - descoperirea - lucrul pe staţiuni
Delimitează apratului digestiv - stomacul la rumegătoare FD-3, - conversaţia euristică
topografic -părţile componente ale stomacului la - studiul de caz
segmentele pasăre şi particularităţile acestuia FD-
aparetelor 4 ,FD-5, FL-2
2. organismul • Stabilirea - structura pulmonului FD -6, FD-7 - observarea - individual
ui animal. structurii -particularităţile pulmonului în serie - studiu individual - pe echipe
pulmonului şi animală FD -8, FL-3 - descoperirea - lucrul pe staţiuni
precizarea - conversaţia euristică
caracteristicilor în - studiul de caz
serie animală
3. • Precizarea -componentele aparatului genital - observarea - individual
părţilor mascul FD- 9, FD -11 - studiu individual - pe echipe
componete ale -componentele apartului genital femel - descoperirea - lucrul pe staţiuni
aparatului genital FD -10, FL- 4, - conversaţia euristică
femel şi mascul -particularităţile aparatului genital - studiul de caz
femel FD -12, FD -13
Evaluare: FL-1, FL- 2, FL- 3, FL- 4 şi Test de evaluare nr.1
LEGENDA
54
animal.
FIŞĂ DE LUCRU NR 1. SOLUŢIA
Identificaţi particularităţille stomacului pe specii de animale
SPECIA Particularităţi
stomacul este în general piriform( mai globules la
căine şi alungit la pisică), cu o cardie largă, lipsită de
valvulă, plasată în partea stângă. Capacitatea
stomacului foarte mare ( 1-8 l).
stomacul este mult recurbat, cu esofagul deschis în

centrul micii curburi şi de o capacitate mare
comparative cu talia animalului
stomacul este puternic recurbat, volumul este mic

comparative cu talia animalului ( 8-10l), iar orificiul
cardic, este prevăzut cu o valvulă mucoasă.
stomacul se caracterizează prin prezenţa în

extremitatea stângă a unui diverticul gastric, ce
aminteşte un început de compartimentare. Orificiu
cardic plasat pe mica curbură, are forma unei pâlnii
largi, lipsită de valvulă mucoasă. Capacitatea
stomacului mare comparative cu talia aniamlului.
• Timp de lucru 20 minute.

• Pentru rezolvarea acestui exerciţiu studiaţi cu atenţie notiţele.
• După expirarea timpului verificaţi timp de 5 minute dacă aţi lucrat bine.
• Ataşaţi fişa de portofoliu individual.
55
Competenţa:11.3 - Delimitează topografic segmentele aparatelor organismului
animal.
FIŞĂ DE LUCRU NR 2- Soluţii

Identifică părţile componente ale aparatului digestiv la pasăre
1- limba, 2- faringe, 3- esofag, 4- ingluvia (guşa), 5- porţiunea glandulară a stomacului

(proventricul), 6- porţiunea musculară a stomacului ( pipota), 7- duodenul, 8- jejunul, 9-
ileon, 10- cecumul, 11- tonsilele cecale, 12- rectul, 13- coprodeum, 14- urodeum, 15-
proctodeum, 16- bursa lui Fabricius, 17- ureterul, 18- canalul deferent.
56
animal.
FIŞĂ DE LUCRU NR 3. SOLUŢIA
Identificaţi particularităţille aparatului respirator
SPECIA Trahee Particularităţi ale Desen lobular

lobilor
inelele traheale pulmonii simetrici, lipsiţi de
prezintă lipsiţi de desen desen lobular,
marginile lobular, nu prezintă
libere lobi cardiaci
suprapuse
inelele traheale lobul apical drept suprafaţa

au marginea este mare, iar lobii pulmonului
liberă cardiaci drepţi, în este ornată de
proeminentă număr de doi, sunt desen
( creastă inegali în dimensiuni. poliedric
traheală), prezintă bronhie
accesorie
( creastă iar lobul cardiac desenul
traheală) anterior este mai mic. poliedric
lipseşte
inelele traheale bronhie accesorie nu prezintă

au marginea desen
liberă, aşezată
faţă în faţă
inelele traheale incizurile interlobare suprafaşa

sunt acoperite sunt adânci pulmonului
de muşchiul este netedă
traheal
57
Competenţa:11.3 - Delimitează topografic segmentele aparatelor organismului
animal.
FIŞĂ DE LUCRU NR 4 SOLUŢIA
Identificaţi particularităţile aparatului genital femel pe specii.
SPECIA OVARELE COARNELE VULVA

UTERINE
VACĂ Ovarele au uterul este bicorn şi Buzele vulvare
formă ovoidă septat, coarnele au culoare roz,
uterine sunt scurte şi acoperite cu peri
recurbate în jos şi rari, clitorisul
laleral,asemănătoare este camuflat de
cornelor de berbec. mucoasa
comisurii
inferioare.
IAPĂ uterul este bicorn şi Vulva de

Ovarele au septat, coarnele aspectul unui
formă ovoidă uterine sunt lungi şi triunghiu are
rectilinii. buzele acoperite
cu peri şi
clitorisul bine
dezvoltat.
SCROAFĂ Ovarele au uterul este bicorn şi Vulva are

formă septat, coarnele aspect
muriformă uterine sunt lungi şi triunghiular, iar
foarte flexuoase comisura
plasate în cavitatea inferioară
abdominală se prezintă o
deosebesc de ansele prelungire
intestinale prin apendicală
grosimea stratului caracteristică,
muscular.
Ovarele au uterul este bicorn şi Vulva de
CĂŢEA formă ovoidă septat, coarnele aspectul unui
uterine sunt lungi şi triunghiu are
rectilinii. buzele acoperite
cu peri şi
clitorisul bine
dezvoltat.
58
SUGESTII METODOLOGICE:
• Colectivul clasei se organizează în echipe de câte 3-4 elevi
• Se studiază cu atenţie fişele de lucru şi vcele de documentare
• Se alege un lider în fiecare echipă care va prezenta rezultatele obţinute.
• Fişa poate fi concepută şi ca fişă de autoevaluare, rezolvarea ei realizând-se
individual
• Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă, elevii
autoevaluându-se.
59
Competenţa:11.3- Delimitează topografic segmentele aparatelor organismului
animal.
TEST DE EVALUARE NR. 1- SOLUŢIA
I. Total 20 puncte
a) rumen, b) reţea, c) foios, d) cheag
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 5 puncte. Pentru răspuns incorect sau lipsa
răspunsului se acordă 0 puncte.
II. Total 20 puncte
1) a, 2) b, 3) b, 4) b.
III. Total 15 puncte
1. A, 2. F, 3. A.
IV. Total 35 puncte
Rumenul este un organ cavitar, musculo-mucos, extrem de voluminos, de formă ovoidă.

Rumenul ocupă 2/3 din volumul cavităţii abdominale şi este plasat în stânga, de la
diafragmă la cavitatea pelvină.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă 35 puncte. Pentru răspuns parţial corect se
acordă 20 puncte. Pentru răspuns parţial incorect sau lipsa răspunsului se acordă 0
puncte.
• Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timp de lucru: 20 de minute.
• Testul de evaluare se rezolvă individual, pentru fiecare răspuns corect se acordă
punctajul prevăzut în baremul de notare
• Testul este destinat în principal elevilor cu tipul vizual de învăţare
• Testul are şi rolul de feed-back al lecţiei.
60
• Profesorul poate proiecta soluţia corectă pe o folie transparentă.
61

crt. activitate
1. • Să clasifice şi să - SISTEMUL NERVOS- FD-1, FL-1 - observarea - individual
specifice funcţiile (Artimogrif) - studiu individual - pe echipe
sistemului nervos - descoperirea - lucrul pe staţiuni
11.4
Analizează - studiul de caz
2. component • Să identifice - Organe de simţ – FD-2, FL-2, FL-3, - observarea - individual
ele organele de simţ FL-4 - studiu individual - pe echipe
aparatului - descoperirea - lucrul pe staţiuni
neuro- - conversaţia euristică
endocrin şi - studiul de caz
3. organele • Să diferenţieze - Aparatul endocrin – FD- 3, FL- 5 - observarea - individual
glandele cu - studiu individual - pe echipe
de simţ
secreţie internă şi - descoperirea - lucrul pe staţiuni
alte organe cu rol - conversaţia euristică
endocrin. - studiul de caz
Evaluarea: FL-1, FL- 2, FL- 3, FL- 4, FL- 5.
LEGENDA
62
Competenta : 11. 4 - Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi
organele de simţ
FIŞĂ DE LUCRU NR. 1 - SISTEMUL NERVOS - SOLUŢIA
ARITMOGRIF
Ce ştiu despre nervii cranieni ?
1. T R I G E M E N
2. T R O C H L E A R
O C U L O M O T O R C O M U N
4. V A G
5 O L F A C T I V
6. O P T I C
O C U L O M O T O R E X T E R N
8. S T A T O A C U S T I C
G L O S O F A R I N G I A N
10. I N T E R M E D I O F A C I A L
11. A B D U C E N S
12. S P I N A L
13. H I P O G L O S
3.
7.
9.
1. Nerv mixt cu trei ramuri:oftalmică,maxilară şi mandibulară.

2. Inervează muşchii globului ocular(p. IV).
3. Inervează muşchii globului ocular(III).
4. Cel mai lung nerv din organism (p. X )
5. Nerv senzorial care receptionează excitaţiile de miros(p.I).
6. Nerv senzorial care conduce excitaţiile optice.
7. Inervează muşchii globului ocular( p.VI).
8. Nerv senzorial format din ramura acustică şi ramura vestibulară.
63
9. Inerveaza limba, faringele şi glanda parotidă.
10. Inervează muşchii pieloşi ai feţei, glandele salivare şi limba.
11. Se mai numeşte şi oculomotor extern.
12. Inervează muşchii gâtului.
13. Nervul motor al limbii.

Competenţa 11.4: - Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi
organele de simţ
FIŞĂ DE LUCRU NR. 2 - Organe de simţ - SOLUŢIA
Descoperire şi analiză
Sarcini de lucru:
Identificaţi la microscop sau pe mulaj componentele anatomice ale pielii:
1. pori ai glandelor sudoripare 2. receptor tactil 3. fire de păr

…………………….
4. papile dermice
5.Muşchi al firului
de păr
A
6.fibre nervoase
7. bulbul firului B
de păr
8. arteră
64
9. venă C
10. celule de grasime 11. gl. sudoripară 12. gl. sebacee
A- epidermă B- dermă C- hipodermă

Competenţa 11. 4 - Analizează componentele aparatului neuroendocrin şi
organele de simţ
FIŞĂ DE LUCRU NR. 3 - Organe de simţ - SOLUŢIA
Studiu de caz
Sarcini de lucru:
Identificaţi pe organe formolizate sau pe mulaj componentele anatomice ale ochiului.
1.Ligament care menţine 6.umoarea

poziţia cristalinului sticloasă
7.sclerotica
2.pupila 8.vena
9.artera
3.iris
10.pata galbenă
4.cornee
transparentă 11.coroida
65
5.cristalin 12.retina
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALĂ

Competenţa 11. 4: Analizează componentele aparatului neuro-endocrin şi
organele de simţ
FIŞĂ DE LUCRU NR. 4- Organe de simţ - SOLUŢIA
Studiu de caz
Locul de desfăşurare : Laboratorul de anatomie
Sarcini de lucru:
Identificaţi segmentele periferice ale analizatorilor.
Denumirea analizatorului Segmentul

periferic
1. ANALIZATORUL - receptori tactili, termici, dureroşi
CUTANAT
2. ANALIZATORUL - mugurii gustativi din papilele

GUSTATIV gustative
3. ANALIZATORUL - celulele olfactive din mucoasa

OLFACTIV olfactiva nazală
4. ANALIZATORUL - celule nervoase cu conuri si

VIZUAL bastonase din retina
66
5. ANALIZATORUL - organului lui Corti şi celule
AUDITIV ciliate din labirintul membranos
UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALĂ

Competenţa 11.4 : Analizează componentele aparatului neuroendocrin şi organele
de simţ
FIŞĂ DE LUCRU NR 5- Aparatul endocrin- SOLUŢIA
Descoperire
Sarcini de lucru:
Precizaţi hormonii glandelor cu secreţie internă şi rolul lor
Denumirea Hormonii secretaţi Rolul hormonilor

glandelor
endocrine
1. HIPOFIZA a) somatotrop (STH) a) creştere

(creierul endocrin) b) adenocorticotrop ACTH b) dezvoltarea glandei
c) tireotrop TSH suprarenale
d) foliculostimulant FSH c) dezvoltarea tiroidei
e) luteinizant LH d) maturarea foliculilor
f) luteotrop LTH e) stimulează ovulatia
g) melanocitostimulant MSH f) dezvoltarea glandei mamare
h) antidiuretic ADH g) pigmentarea pielii
i) ocitocina h) reducerea urinei
i) stimulează fătarea
2. EPIFIZA melatonina Frânează dezvoltarea
( gl. pineală) glandelor sexuale până la
pubertate
3. TIROIDA a) tiroxina a) reglează metabolismul
b) calcitonina b)reglează metabolismul
Calciului
4. PARATIROIDE Parathormonul Ca şi P din sânge
5. TIMUSUL Hormonal timic creşterea organismului şi

67
mineralizarea oaselor
6. SUPRARENALE a)mineralocorticoizi a) metababolizarea
-corticosuprarenala b)glucocorticoizi substantelor minerale
c)hormonii sexuali b) metababolizarea glucidelor
c) caracterele sexuale
-medulosuprarenala a)Adrenalina
b)Noradrenalina mediatori chimici ai SNV
ortosimpatic
68

crt. activitate
• Să specifice - Termoreglarea : FD-1, Test de - observarea - individual
1. termoreglarea evaluare -1. - studiu individual - pe echipe
11.5 Aplică organismului - descoperirea - lucrul pe staţiuni
cunoştinţe animal - conversaţia euristică
referitoare la
metabolismul • Să diferenţieze - Principalele vitamine şi rolul lor: FD- - observarea - individual
2. substanţelor vitaminele şi 1, Teste de evaluare- 2. - studiu individual - pe echipe
în organism rolul lor în - descoperirea - lucrul pe staţiuni
organismul - conversaţia euristică
animal
Evaluarea: Testele de evaluare nr.1
şi 2.
LEGENDA
69
Competenţa nr. 5 : Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în
organism
Test de evaluare nr.1- Termoreglarea – Soluţii
Barem de rezolvare şi notare:
I. a = temperaturi;
b = termogeneza;
c = termoliza. ……………....1,5 puncte (0,5 puncte / răspuns corect).
II. 1- A, 2- F, 3- F, 4- A, 5- F ……………… 2,5 puncte (0,5 puncte / răspuns corect).
III.
A (specia) B ( t˚C)
1. cabaline a. 40,5 – 42
2. bovine b. 38,0 - 40,0
3. porcine c. 37,4 - 38,5
4. câine d. 37,5 - 39,5
5. găină e. 33,5- 35,5
f. 37,5 - 38,0
………………………. 5,0 puncte (1,0 punct / răspuns corect).
• Se acordă un punct din oficiu.

70
UNITATEA DE COMPETENŢĂ : 11. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA ANIMALĂ
Competenţa 11.5 Aplică cunoştinţe referitoare la metabolismul substanţelor în
organism
Test de evaluare nr. 2 - Principalele vitamine şi rolul lor - Soluţii
Barem de rezolvare şi notare:
I. a = liposolubile
b = hidrosolubile
c = antitoxică
d = antialergică
2 puncte (0,50 puncte / răspuns corect).
II.
1. d
2. b
3. c
4. b
4 puncte (1,0 punct/ răspuns corect ).
III.
1. F
2. A
3. A
4. F
5. A
6. F
3 puncte (0,50 puncte/ răspuns corect).
• Se acordă un punct din oficiu.

71
72
BIBLIOGRAFIE
Coţofan V. Anatomia şi fiziologia animalelor

Domestice,
Editura CERES, 1989, Bucureşti;
Coţofan V. şi col. Anatomia, fiziologia şi bolile animalelor

domestice
Editura CERES, 1983, Bucureşti;
Cristea N. şi col. Fiziologia animalelor domestice

Editura Didactică şi Pedagogică, 1978,
Bucureşti
Jurubescu V. şi col. Lucrări practice la anatomia şi fiziologia

Aniamlelor domestice
Editura Didactică şi Pedagogică, 1975,
Bucureşti
Moisiu M. şi col. Îndrumător de lucrări practice pentru

meseria veterinar Editura Ceres, 1993, Bucureşti
73

Anatomie - Curs Interactiv

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomie - Curs Interactiv

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11.

Anatomia şi fiziologia animalelor

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1 -Componente şi forme ale celulei-

Structura celulei animale :

Reticul endoplasmatic rugos reticul endoplasmatic neted

mitocondrie MEMBRANA NUCLEU microvili aparat Golgi

CELULARĂ membrana nucleol

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR. 2- Tipurile de ţesuturi-

1. ŢESUTURI EPITELIALE Ţ . E . GLANDULARE

3.ŢESUTUL MSCULAR Ţ. MUSCULAR STRIAT

FIŞĂ DE LUCRU NR 1- Componente şi forme ale celulei-

2.Precizaţi forma celulelor din preparatele microscopice prezentate.

. a)…………………. b)………………………… c)…………………………….

FIŞĂ DE LUCRU NR 2- Tipurile de ţesuturi-

Edost: membrană conjunctivo- elastică

Măduva osoasă: în canalul medular

Ţesut osos compact: în diafiză

A. Scheletul membrelor B. Scheletul trunchiului C. Scheletul capului

■ A1- Membrul toracic ►B1.Coloana vertebrală * 17. Viscerocraniu :

Corp(burtă) Capul muşchiului – tendon

► cu mai multe capete - biceps (cu 2 capete- fig.B), triceps,

► lungi sau fusiformi - muşchii membrelor (fig.A, B).

coaste craniu cap la verte- cavitate apofiză spata condil şanţ

CONFIGURAŢIA OASELOR SUPRAFAŢA OASELOR

2. Identificaţi componentele structurale ale osului din imagine:

3. Descrieţi tipurile de măduvă osoasă.

Unitatea de competenţă:11. Anatomia şi fiziologia animalelor

* Ce stiu despre scheletul animal.

1. Os lat care formează centura membrului toracic.

Timp de lucru : 10 minute.

Unitatea de competenţă:11. Anatomia şi fiziologia animalelor

I. Completaţi spaţiile punctate ale figurii de mai jos cu elementele ce alcătuiesc un

II. Caracterizaţi următoarele tipuri de muşchi în funcţie de alcătuire şi dispoziţia

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Stomacul este un organ cavitar, piriform, uşor recurbat, plasat în cavitatea

Din punct de vedere morfofiziologic,mucoasa gastrică este de 4 tipuri:

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Particularităţile stomacului la diferite specii de animale

B. IEPURE stomacul este mult recurbat, cu esofagul deschis în centrul micii

D. SUINE, stomacul se caracterizează prin prezenţa în extremitatea stângă a

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Porţiunea de stomac corespunzătoare mucoasei de tip espofagian este complet

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Rumenul este un organ cavitar, musculo-mucos, extrem de voluminos, de formă

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Fişa de documentare nr. 5

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Particularităţile aparatului digestiv la pasăre

Cavitatea bucală se poate deschide larg, observându-se continuarea ei directă

Limba, mobilă, cu vărful ascuţit şi cornificat la galinacee, la palmipede are

Esofagul este plasat în partea dreaptă a gâtului şi prezintă o dilataţie

Stomacul este format dintr-o porţiune glandulară ( proventricul) fusiformă,

Jejunul , lung şi uniform prezintă pe marea curbură un apendice redus Meckel,

Colonul, foarte scurt se continuă cu un rect, care se deschide într-o porţiune

Cloaca prezintă trei compartimente: coprodeum, urodeum şi proctodeum.

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor

Aparatul respirator la mamifere. Pulmonul

Pulmonii reprezintă organele principale ale actului respirator. Sunt situaţi în

Pulmonii au o culoare roz palidă, o consistenţă elastică şi o formă semiconică cu

Suprafaţa lor este acoperită de pleura viscerală a sacului respectiv, care la

Baza pulmonului este uşor boltită şi se sprijină pe diafragmă.

Vârful pulmonului, rotunjit este orientat cranial, aparţine lobului apical şi

UNITATEA DE COMPETENŢĂ: 11. Anatomia şi fiziologia animalelor