prd.

ALEXANDRU t(Ir

GEOMETRIE
Probleme de perpendkoltiltrte In rposo

Editura EUROBIT
TtMt$oARA
 Goperfa gf desenele; prof" Doina Mo!

Colaboratori:
prof. Ana Pohl
prof. Gh. Stincuni
prof. Gh. Gdrnuti
Cantrolul figurilor si al tirnbajului
canven$ianal:
ing. Alexandru KStai

Editar:
Donina Pruncu Mirgineanfu
 Cuvint inainte

Maternatica este una diatre disciplinele fundarnentale care sti la baza pr+.
g[tirii tineretului nostru in qcoli.
Pe de o parte imporian{a ei rezidi in formarea unui si*tem organizat de
gandire, iar pe de alti parte ea fundamenteaa[ pregitirea pentru multe din
meseriile qi profesiile de bazE dia sfera direct productivi: economie, sociologie,
medicini, industrie, qtiin{e ale naturii etc. Este de altfel qi motivul princ$.i
pentru care matematica nu lipseqte aproape din nici un program de admitere.
ca atare eete lirea-qcl preocuparee qcolii gi a familiei-nu numai pentru
insugirea bazelor teoretice ale matematicii, ci qi pentru a cultiva capacititea de
aplicare a acestora in rezolvarea de probleme.
sunt binevenite preocup5rile multor profesori, de redactare a manualelor
sau a proiectelor de manuale, a unor articole teoretice sau a unor propuneri
de probleme in revistele de matematici., de elaborare a unor culegeri'selec-
tate dupX. diverse criterii. Lipseqte inci din literatura de specialitate"de.stinatS.
preg6tirii matematice a elevilor, tocmai acei gen de carte care sE rdspund5,
simultan cerinlei de insugire a cunogtin[elor teoietice gi de formare a depiinde-
rilor de aplicare a acestora in rezolvarea de probleme in scopul consolirl;rii qi
aprofundXrii cunogtin{elor teoretice.
un astfe^l de gol iqi propune s[-l completeze colec{,ia s.G. (seminarii de
geornetrie). in orice caz parcurgerea prezi:ntei lucriri, care reprezintx primul
volum al acestei colec[ii, m-a convins despre acest fapt.
completarea rnanualului existent cu un minirnum de cunoEtin{e teoretice,
care intervin in rezolvarea unor categorii de probleme prezente la multe .orr.rrrl
suri, selectarea gradati a celor mai reprezenta[ive probieme a c6ror rezolvare
permite si inve{i rnult dintr-un numir nu prea mare de probleme, pregitirea
pe aceasti bazi a premiselor pentru atacarea fXri complexe a unor-pribl"*e
pentru olimpiade sunt doar c6teva dintre r:aracteristiciie ce individuilizeazi o
l:tr.ur" elaborat[ dupi minu{ioase experimente qi reflecqii didactico-metodice
de cxtre un distins colectiv, sub coordonarea profesorului Alexandru Mo{, biue-
cunoscut in invX{Smintul gimnazial qi liceal timiqr:rean.
Fiind convins de utilitatea lucririi, o recornand cu cllduri tuturor elevilor
care inva{[ in qcolile noastre.

Prof.uniy.dr. D. GaEpar
 Prefa{[

Am scris aceastil carte pentr[ elevii claselor a VIII-a, dar cred ci este
uiill gi tuturor
acelora eare se prdgitesc pentru exarnenele in care geometria
ir, spa{iu este uua dintre probe"
Consider c[ lucrarea de fa{i este foloeitoare qi profesorilor care predau
geometria la clasele a VIII-a qi a X-a qi, mai ales, studenlilor de la Facultatea
dc Matematicl pentru pregltirea lot metodici.
Am glndit aceasti earte cu mul{i ani in urrnEo dar elaborarea ei este de
f-rupt o cousecin{i a unui experintent desilSqurat iu ultimii qapte ani la Colegiul
B{n56ean din Timiqoara.
S.G. "Seminarii de geometr.le' rnarcheaz[ genericul unei coleclii din
r:are prezenta lucrare reprezint[ vo]uunul 1.
Pe tema "Perpendicularitate, in spatiu' acest volum are o structuri
cel totul aparte fapt ce justifici specificul S.G., o amprenti a nenurndratelor
leclii de experiment proiectate de o echipl de profesori de prirnd mErime din
Timiqoara.
Cartea este structuratd in patnr, capitole dupX cum urmeaz5:
Cap. I. "Notiuni fundamentale qi elemente necesare rezolvXrii
problemelor de perpendicularitate irr spa(iu" - in acest capitol se aduc
completlri irnportante gi absolut necesare fa{5- de materia existenti in actualele
manuale.
Cap. II "Probleme fundamentale de perpendicularitate in spa!iu',
- contine 30 de probleme pe care le considerlm fundamentale pentru dobiindirea
abilitI{ilor intelectuale specifice rezolvi,rii problemelor de perpendicuiaritate in
spatiu.
Toate aceste probleme sunt prezentate in Cap. II.2, cu soluliile complete
precum gi comentariile pe care le-am considerat necesare.
Recornandim ca aceste probleme sl fie studiate cu rnare aten(ie tocmai
peniru c[ fiind fundamentale, acestea vor constitui judecl{i qi ra{ionarnente de
referin{I pentru cele ee vor urma.
Cul,- III "Probleme pregXtitoare pentru exarnenele de admitere
in lieee qi gcoli profesionale" - con(ine 50 de probleme enunlate Ia III.I qi
solutionate-comentate la iiI.2.
Indiferent de solu{ia gisiti de cititor, recomandim citirea (studierea) cu
aten[ie a solu{iilor de la III.2, tocrnai pentru faptul ci pe acestea le considerbm
importante gi ca modele de rationamente qi ca modele de redactare a solu{iilor.
 Cap. iV "Frobleme de perpendicularitate iu spagiu propuse pen-
tru elevii capatrili de perforncantd)' - con{ine 20 de prclb}eme enun{ate tra
IV"1 ei solu{ionate }a 1V.2"
Am selectionat ar:est* problerne nu la un nivel mult prea inalt de dificui-
tate, tocrnai pentru a cferi qanse elevilor siiitori qi arnbilioqi s[ abordeze, dup6
parcurgerea completd a primelor trei capitole, qi aceast6 categorie de probleme"
In fine, cartea ofer[ *: sintezH ia nivelul unei recapitu.fdri ffnale pe texna,
ltProblenne de perpendicularitate in spa{iu", presum qi 114 probleme pe
care le considerlm reprezentative pentru aceast6 temi,. in mare parte aeeste
prcbieme sunt originale sau rnodificate spre a fi convertite c,6tre obiectivul
acestei eir{i. EIe apar(in autorului sau. in parte, celor doi coiahoratcri, prc,f.
Ana Pohl gi prof. Gtreorghe Stbncunl.
Sper ca aceastE carte ed devin5 util6 Ei profeseirilor partlcipanti la cursurile
de reciclare sau pregStitoare pentru ob{inerea gradelor diriactice.
I)oresc de a^sernenea tuturor cititoriior rnult succes gi o bunS dispe,zitle
peniru rnunc[.

Tirniqoara' la 4 iulie 1993

Ale.xaadru Mog
Capitolul f.
No{iuni fundamentale gi
elemente necesare rezolvlrii problemelor
de perpendicularitate in spa(iu
I.1. Drepte perpendiculare
Fie a gi 6 doui drepte oarecare in spaliu. Pentru a Fune in eviden@ unghiul
dintre aceste drepte proced[m astfel:
Considerilm pe dreapta c un punct oare-
prin calg ducem o dreaptl D' pa-
care .r{,
7 raleli cu 0. Dreptele c qi 0' formeaaE-un
unghi. Lu[m in consideralie unghiul care
/
/ nu are mfisura mai mare de g0o. in figura
A/\9 la am notat mdsura acestui unghi cu rp.
---.7-''---b b,

ffi,,
Prin urmare 161=-.!@)
Avem m(o;b) = m(a;b') = g.
Acum suntem in mdsur& e[ d6m urmi-

Definitia L
- Spunern cd doud dtepte c gi 6 din spafiu suat perpendiculare,
daci misura unglhiului format de. aceste ilrepte este-debff.
_ -
Un.ghiul fo-rynat de doui drepte oarecare c qi D din spaliu se poate pune in
evidenti qi astfel:
- al ."=.--_=-- Considerim un punct P oarecare in epaliu.
/ r Prin punctul P ducern c' pa,ralelI cu c gi
D' paraleli cu b. Prin defini[ie, unghiul
/ format de dreptele olS 6,^ly misura mai
/:,fu
-,u - '_ -_p,
/
/ ,' b
mlc6 sau cel mult egali cu 90o, se consider[
unghiul dreptelor c qi D (fig. 1b). Astfel
in ai iioai.?pt"rJ p.,p",:
ffirb t*tiff"l"ifi
Defini1,ia 2
Qg"i drepte o gi & din spa(iu se nurrresc pe.rpendiculare, dacd
pa_ralelele duse printr-un punct P oarecare diL spafiu respeitiv Ia
cele d.oud drepte, .sunt perpendiculare.
Pentru fixarea acestor idei propunem urmdtorul exerciliu:
 . . Qg {"u patru puncte necoplanare -d, B, q",p. q[ ry;:unarg eviden{i un-
glriurile formate de clreapta AD cu dreapta BC qi de AC .:t BI).
Fentru a pune in eviden'qi prirnul r.ughi procedbrn aorl'el:
Frin punctul A al dreptei ,4f-), du-
cem dreapta rlff paraleld, cu fJC qi
deci {inanei ccnt de ceie spuse J.:anX
acurn putern a{irxra cE,
(AflBc) = (/lfl;tri
= riz?;.
Pentru al doilea unghi. ,-iucerri prru
punctul B r-r dreapt[ l]]" paraleli, cu
Af,- $*tfei &vern*_
(,4{J;l;fi) = {A#; Bfl}.
Preciu im cX dreptele ,4 E qi 13 F' prin
rnodui in eare au S:st c*nstruite,
sunt inciuse in planul ("4S{l,r} = a
(fis ?).
Pent,ru o rnai buntl in{erlegere a celor spuse pzinX acurn pr#prinem rez*lvarea
urmltoarei problerne:
trroblemH
Fie patru puncte ne,:oplauare D,A,B,C crr prcprietatea cE /$ I Eri qi
.4C I l?CI. SI se arate cX in aeeste conditii exist,l rela{ia: ADz * frCz =
AC2 + BD2.
Pentrul rezr:lvare, {inern eoni, de e-
xerci{iul 1 aqa ci punem in eviiien{i
unghiurile dintre "4D qi BC qi intre
1C qi .tsD. Ducern de*i. prin ,4, o
paraiel& la BC qi pri.n .E n pi;raieli
la AC. A,etfel ee fr-'rrneazE paralelei-
gramirl AT;tC rrnder eu f arn n':,t?,t
in{ersec{i*, dintre ce,le etre'u*, r-trepl,t
,;.ons{ruite ulterior {{ig. 3)
[in6.nd cont cE AI] L lJ{), avern c&
Ail L,4I ,;i deci triunghiul S,,{f
este drepttinghic ,:u ip+denuaa ,D'L
De asemenea din fapt,ul ci .BD I
lC avem ilB L BT qi deci tri-
unghiul DB? este^drep{,ungiric cu
fr*.3 ipotenuaa i,ot 177'. In triunghiul
DA? scriem teorema lui Pitagcra qi
avem
,4il2 + ATz - IlI2, iar din triun-
ghiul DB? av*ni
DBz + BT? = O"]. Ilin ace*ie rela{ii avem c6:
A*2+AT2=D82+trtT?.
Dar in paralelograrnul ATBC ar.em .4I = BC qi A? = /C.
Inlercuin<i in rela{ia de rnai sus oblinern
ADz + BCz = DBz + ACz c.c.d.d.
 I.2. Dreapta perpendicularX pe plan
de la inceput observa{ia ci o dreaptr, poate fi perpendiculari pe
, Facgm drepte
mat.multe din spa{iu coplauare sau nu neapflrat coplanare. pentru'a
inlelege acest- fapt, propunem uimitorui exerciliu.
Exerci{iul 2
Fie dat un cub ABCDA'Btc'"!'/- scrie[i toate rela(iile de perpendiculari-
tate - care existi intre dreapta AA' qi alte muchii ale cubului: '
Intr-acievir putem scrie:
"^, AA'LAB
AA' L AD
AAt L DC pentru cL DC ll AB
AA' L BC pentru cL BC ll AD.
De asemenea:
U
^ AA'LA'B'
AA'LA'D'
$a 4 A.At L D'Ct pentru c5, DtC' ll A,B,
AA' L B/C'pentru cL BtC, li A,A.
Definitie:
. O dreaptd d_ esle perpendiculard pe un plarr a rj.acd d.reapta d
este_perpendicularf, pe orice dreaptl irrclusd ir planul o.
Pentru abordarea problemelor in cire trebuie si de;nonstrx,m cx, o dreapti
este perpendiculari pe un p-lan, se
_irnpune si cunoaqtern urmltoarele palru
tgorg*: care reprezinti condi[ii suficiente pentru ca o dreapt[ si fie peipen-
dicularl pe un plan.
Teorema 1:
Dacd o dreaptd d este perpendiculard pe doui. drepte c Ei b con-
cur-ente gi con$iaute intr-un plan a, atunci dreapta d este perpendi-
cu.lard pe planul a.
Fentru demonstratie, fie dreptele a qi 0 con-
curente in P qi con{inute in planul o. De

8:
asiemenea considerim dreapta d care inter-
se.cteazi planul q in M gi despre care qtim
cI d I ca qi
si d I 6. Fie o alti dreaptl
dreaotS. oare-
continuti in planul o. Si ar
care c con[inuti aritim
ci in condi{,iile
cd dreaota d este
conditiile date dreapta este per-
pendiculari gi pe dreapta cC gi
ei deci dreipta
4. otq perpendiculari pe oiicare dreafte
din planul o. Aqadar-coufsrm definiLiei
dreapta d este perpendiculari pe planul-o.
- . Pentru a pune in evidenli unghiurile formate de dreapta d cu dieptele c,
6 qi c,-ducem prin punctul M dreptele a' paralelr .u o, 6? parareri 0 qi rl
paraleli cu c. "u
Deci (fr) = (&); (4)) = tfi,l;(&) = t&1"
Si aritS,mc[ daci *(€;,) = m(ili,) = 90o, atunci *6?) = 90o.
 Pentru aceasta construim in planul o o dreapt6 care intersecteazi dreptele
c', 6'qi c', respectiv in punctele A, B, C ca in fig. b. pe dreapta d considerEm
punctele,0 qi F de o parte qi de alta aplanului-o, astfel incit gM FM.
=
observim ci triunghiurile EM B qi FM B sunt dreptunghice din ipotez5,
ele au catetele EM gi FM egale prin construclie qi cateta l7B comuni. Deci
LEMB':'LFMB qi deci avem ci
lnsl:1ra1 (1)
in mod a3eminitor se arati cL LEMA"J'nf Ugqi deci

[E, ]= [r',a] (2)

comparim acum triunghiurile EAB $ FAB carc au latura cornuni.,{8.
Jinand cont qi,de propozi{iile (1) qi (2) putem afirma cil A,EAB" L' lp,lA
qi deci putem spune cI
EAC: FAC (3)
Daci comparrm triunghiurile ,o,4c qi F AC observrm cL au latura comund
AC , iar din afirma[iile (2) qi (3) avem cd, LE AC' '=' AF AC qi de aici obqinem
celECl.=-[FQ, Deci triunghiul EC.F este isoscei. in acest triunghi cM este
mediand, deci este qi inillime. Astfel am aritat cz MC L EF, deii d r c, sau
d l. c ceea ce trebuia demonstrat.
Aceasti teoremi este deosebit de utild in rezolvarea problemelor. pentru
a ne eonvinge de acest, fapt, propunem urm5toarele aplicJtrii.
Aplicatia 1:
?ie MA o dreapti perpendiculard pe
unplanoundeM4*" qiAe a. Fie
de asemenea o dreapt[ a con[inutd in o,
iar din punctul A se duce o perpendiculari
AB pe dreapta o (deci B e a) ca in fig. 6.
SX se arate cd in aceste condi(ii avem
MB L o. Aceast5 problemi esue de fapt
celebra teorqrnX a celor trei perpen-
' diculare. in limbaj conven[ional, aceastX
teoremi se scrie astfel:
MA Lo\I r',3.1
aCo ) MBLa
ABLaI -
Aceasti teorem[ ne d5 distan{a de la punctul M la dreapta o deci
d(M;a) = MB. Am scris ci distan{a de la punctul M p6"nxia dreapta o este
Iungimea segmentului MB.
 Demonstra(ie: {fig. 6)
' Din ipotez6 avern cd M A L o deci dreopta M.d prin defini{ie este perpen-
diculari pe orice dreapt[ cnn{inutE in planul e. Aqa c& M A J- rr sau

aLMA (1)
De asemenea, din ipotez& a{rem.cE ,4^B l- a sau

$LAB t:2)

Ilin rela(iile (1) qi (Z), (inand cont de teorerna I., p*tem spurie c* dreapta
a este perpendiculari pe planui care codline concrrrcnttlc .4M qi A,8 ,lrer pc
plarrril tAtf B). Dar daci o dreaptE a ete perperrdicularE, pe planul tAME)
atuaci dreapta o este perpendiculard pe orice dreapt6 di$ a*est prlall" .A,stfel
puienr spuue ci a l- ME sau MB I *
c.c.t"d.
Aplicagie 2:
b-ie MA o dreapti perpendicular[ pe un plan iv unde,il{ # a qi A e a"
Fie, tle elsernenea, o dreaprX, c condinui,il ia
[l',r planul a qi MB l- c cu B e a.. Si ar6tdn.i ci
t\ in aceste conditnii avern AR L a. Aceasti
I \ problemS, este de asenrenra ceiebrb qi esrc
/ I \ ./a' I prezentati in inanrrale ca reciproca int&i a
' teorernei celor trei perpendiculare. In
l_
n'-
^ - -f U f
_ _V
.snvsJrt"ir.:*Bl eceastE:eorern6 se sinc.
{
- j Xr,r?
M4i#ry.
' -
o*"r"t" ':* AB L a
fra.T $
Bea
Demonstra{ie:(fig.?) }
Intr-adevfir dirr ipotezS avern ci A.{A L e, deci ,[j1 I * r.laci a C e, aqa
ea

sLMA (r)
Tot din ipotezl avern cX

InBL0sauGLMts (2)
Din (1) gi (2), conform teoremei tr, aveni c6, o estt-, pependicular6 pe planul
$,{ AB), deci a -L AB, cdci Ats C {ht AB)
c. c.t. d.

l0
 'l'eorema 2
_ Dacfr o dreaptd d fetrl,,eazd eu *,rei drepge ce*leurenf,e atre u,ui
p{* q umg}riuri congrerenfe, atunci dreapta d este perpe,dicuf*.rd pe
planr.rl rr.
Pentm demonstra{ie considerirn drepte}* e, &, c concurente in punctu}
F gi coni,inute in planul ct" Dreap{,a d inleapd planur a in punctul G qi
fq,rmeazf, cu drepteie o, b, c unghiuri con-
.gruente. Ilentru a pllne in evid*n{ri iE{csi.',c
unghiuri drice":* prin punciul 0, paralelele
et, bt, ct respeciiv cu drepiele e, 6, c" De
asenlenea iu5.m pe dreapta c' p'r.urctnl .4,
pe &1 ;ii:nc$r"ll B qi pe d.r*apta r:' punci..ul
0', e"stfel ineai sd, avem

OA = r3g = OC (i)
Co&sider6m pe dreapta d un *arec;rre
punct ,Lf qi a,stfel s-au format triurrghiurile
|ttOA; l{Oil; MOC (vezi fig. 8), despre
fiq.8 care putern afirnla c[ cu o la&urd comun&
,&fO, tinghiurilu: i"iDA; .+f6a qi $6C
sunt congruente din ipotezi, iar OA = #8

Deci: AMo A'*' aMcR= ;#3rol1;:l-hlt-; = [Mai wa"

Presupunem c[ dreapta d, deci MG, nu este perpendicularx pe-planur
^In aceast6 situa{ie ducern o p*rpqpdisular& M.g pe p}anul .r. T}iunghiurile
a.
h{ sA, M.9B qi }f
^9c sunt dreptunghice, au ca{,eta M.s comunx qi ipotinuzele
M A, lr{ B , MC congruente din ccngruen{a triunghiurilou M OA, W Cln M OC .
,
f)eci putern scrie c[: AM SA"! AM SB AM.9C gi de aici ob{inem
=
,5.4 =.9}] = SC (2)
Din prop.zitiile (l) qi (2) deducern cE atat punctul o cir qi punctul .g
sunt centre ale cercului circumscris triunghiului,4BC" Actxt fapt est* ppsii:ii
numai dacr s coincide cu o. I)ar cum M"5 a fost construit[ perpendicular5 pe
pianul o, iar ,5 coincide cu O rezultl cd M0 L o
c.c.t. d.
si relui,m teorema 2 intr-. alti forrnulare qi cu o altr demonstra[ie.
Fie semicireptele [oe; [og qi [oz situate intr-*n plan cr qi un puuct, .&1
exterior planului a. Dacx unghiurile formate de dreapta Mo iu sernidreptele
lOc; lOyi [Oz, su,t.oogru".rte, atunci dreapta I{O este perpendiculurE p"
planul a.

i1
 Pentru demonstra(ie presupunem cE dreapta Mo-iu este perpendicular[
pe plgnul o. in acest caz ducem M P L o ca in figura 9. Iar din punc-
tul P ducem PE L Qx; PF J- Oy qi PD L Oz. Prin teorema celoi trei
perpendicuiare avem cil ME LOx, l,tp tOy qi MD LOz. Deci triunghi-
wile IUIEO; MFO qi MDA sunt dreptunghice gi congruente pentru c[-au
ipotenuzele egale cu MO iar unghiurile asculite fide fidf frdO arn
ipotezi. Din aceste congruen{e rezultX, cd [OE] [OF']== IOD]. =
=

Considerlm triunghiurile dreptunghice PEO; PFO qi PDO cate sunt de

asemenea congruente pentru ci au catetele OE, OF, OD egale iar ipotenuza
comuni (JP.
Din aceste congmenle rezultd cX Fdg Fdf
= = fdn. Deci punctul p
se afl6 atit pe bisectoarea unghiului idy c* qi-pe bisectoarea unghiul oiyGz.
Dar singurul punct care indeplinegte aceste condi{ii este punctul o. Deci p
coincide cu O dar M P L o, rezult6 MO L o,
c.c.t.d.

Teorema 3
Dac{ se dau doui pfa.e perpeadiculare ta L fi) gi daci in planul
a ducem o dreaptf a perpendieularC pe dreapta d de intersecfie a
planelor a 9i 0, atuaci dreapta a este perpeadilulafi pe ptanul p.
De:monstratie
De la inceput trebuie si precizlm ce inle.
legem prin plane perpendiculare. Deci eete
necesar sI dim urmitoarea definilie:
Spunem ci planui B este perpendicular pe
planul a daci planul p con[ine o dreaptl &
care este perpendic'ulard pe planul a. Prin
urma,re, linind cont de ipotezi qi anume
d L P sau p J- cr rezulti ciexisti in planul
p o dreapti 6 (ca in fig. 10) care este per-
pendiculari pe planul o.'Deci 6 -l- a, cici
o C a. De asemenea avem din ipotezi ci
aLd prin urmare, avind a I D qi c J- d qi !,in6nd cont de teorema 1, putem

t2
afirma cr dreapta o este perpendiculard pe planul care con{ine dreptele a gi d,
deci pe planul a,
c.c.t.d.
Teorerna 4
F'ie o dreaptd a conlinutd intr-un plan a Ei fie urr oareca.re punct A
aparginind dreptei a. Din pinctul A
ducern, *r planul cr, o perpendicula-
r{-{ ne dreapta c Ei din aceJagi punct
ridicdm o perpendiculard. c pe aieeaqi
dreaptd a , ca in figura Ii. Fie M
un punct al dreptei c. Dacd din M
ducem M B perpendicu,lard pe dreap-
frA. 11 ta b, atunci M B va fi perpendiculaiS
" p* planul a.
Aceastd teoremr este cunoscutx ca reciproca a doua a teorernei celor
trei perpendiculare (RrrT.3.I).
UtilizAnd limbajul converr[ional avem urmitoiirea propozilie:
oCa !
A€a; Aeb; Aec I
bCa;b:-.a L o,{'MBLa
c(a;cla I -
if €c I
MB Lb
Ace?sti npgg{{ig pe ltingi' faptul ci reprezinri o condi(ie suficientir pen-
tru ca o dreaptr M B..sil fie perpendiculari pe-un plan cv. ne oferx qi un procedeu
de a construr aceastX perpendicuiarS.

Aplicatia 3:
Pe planul trrunghiului ,4BC se consider[ perpendiculara M A. si se con-
9t_r-up1qd segmentul al cirui lungimr: reprezintl distan{a de la ,_4. ta planul
(M BC).
Solutie:

fr6.12

Fie deci triunghiul ABC qi M A L |ABC). Ducem in planul (ABC),.

AP L BC unde P € BC ca in fig. 12 Deoarece hfA L (ABC), AP L BC,
iar ,4P qi BC C (ABC:) rezultl prin teorema celor trei perpendiculare cI

13
l'! P L 8C. Coristruim AQ L M P gi punem in evi,len-tI condi{iile din reciproca
a rioua a 'uecremei ceior trei perpendiculare qi irnunre:
[J(: c \.,\H(:i = (, \
i'e ,\,I)e ,1 1': Pe ,a1Pl
Ml'{a'. hi!-i'L 8{' L'$-t /\Q L(MBC)
lI'C a; ..1f I B(' {
.i€ {i' I
,lQ: \l P ;
Deci distan(a de !a punctu{ A Ia pla.nul {A[BC) esi,* AQ. iu f!g" ii arem
cazili iri c;rrr: tri-unghiul /Bfl r:ste asi:utiturighic. Analog se ;rrocedeazH, qi in
carul iir care triunghiul este obtuzulrghic.

I.3. Existen{a qi unicitatea perpeildicularei dus5

dintr-un punct pe un plan.
Teorerna X
-Ilirrfr-un prrncf oarecare ,/il al planului n se poate duce o perperr-
rJir:utrard qi nurmai rina pe pla.nu} *.
Derrronstra(ie:
F'aptul cd in puncttil 1v/ putein duce o per-
prnclicuiarfi, pe planul &J preclrm qi o moda-
litate de construclie a acest,ei perpendicu-
larc a fost prr:cizat5. in teorema 4 de la L2.
Ni: rd,mane s[ dernonstrirn unicitaLea aces-
lei perpenriiculare. Ilent,ru dr:rnonst,ra(ie
presirprlnem ci prin punclul &1 € e sunt
c.r.rrrst,ruit,e doui drepte a gi 6 perpendicu-
lare pe planr.rl a, ca in figura 13. Aceste
dorr.1 drepte fiind concurentein M deter-
hq. 13 niini u* plan (o;h) = 9. Planul p avand
pulrctul M comun cu planul a il intersec-
tr:azir pe ar:esta,. l{ot,5,m cv il iJ = /.
Jlin presupunerea {5.cu1,5 rczlriii c[ o -i- d qi & 1 d rtrr:ei r*{fi} = g0" ti
rn(d;b) = $0:"
Ilar rrr(d; ci -i- rr;{o;6) + uriJ: &} = 180o.
f,l,.:cl rn(o;$) = 0o. .:i.Ia ca. a qi 0 rr;inci<i. decl perpendicular2 <Iin M pe
1;lanul a t:-=te unicd
{"c.t.d.

Tearerna 2
Djnfr-r^qn prr*cf J,,.{ ce lru;rpal'{ine p.Nanuirrr'rt se ;rr:ate tiuce pe
pJanul o o perpendicrriard qi ruurai una.

14
 Pentru demonstra{ie reamintirn ci teorema
4 de ia 1.2" ne arat6 c5. se podte gi cum se
pr.rate eonstrui din purictu_l M o perpen-
I
diculard, pe plamrl o. Fentru a demonstra
I
unicitatea perpendicrrlarei, presupunem c&
I
prin punctul ,Lf au fost duse doud drepte il
qi $ arnandoulS. perpendiculare pe planul rr,
ca in figura 14. Drepiele a qi 6 fiind con-
deterrnini planul (a;b) = 13 iar fi
currente,
a dup[ dreapta d.
intersecteazI planul
I)ac5,c la ==+ o I d:+ m(d;a) =90r. l,afel din 6Io:+ t, Ld*
rDiA;) = 9oo.
At:46s16 ins*mneaz6. cX !n triunghiul AMB or,"* rnffi = ,rri}l - 30u,
deci nr( fffn1= ,.t".
Adicx dreptele rz qi 6 coincid. Deci perpendiculara din M pe planul a este
unicX
c . c.t,.d.

I.4. Unghiul unei drepte cu un plan

Arn vortrit despre drepte perpendiculare in spaqiu (tr.1.) pr:rnirrd dr: la ideea
de rrnglii intre doux, drepte oarecare din spaqiil. Est,e firesi, in cazirl drr:ptci
perpendiculare ptl plan, s5. face;ri ceteva prei:iz,iri a.sLlpra noqiunii cie r_ril,liri a,i
unei drepte cu un pian.

Defini1,i* 1

. Nurmfrn proiec$ie or*'gona3d a unui pr:rrct ,4 pe un plarl *, pir:ior-u}

At aI perpendicu"larei rlusd prin purctui A pe planut i,
Se foloeeqte nota[ia: Pr"{A) = A' (vezi frg. lE).

Teorema L
P.niec{ia unui segrnen* [dB] ;re un.p.lan o esfe un se$rnerit l/,fi,]
urtrle At - Pro(A) qi t\l= Pr.,(fii.
In figr.ira 1S am const,ruit AE ii.l' Ei, qi anr
notal cu p. rnJsura r:nghiuiui 13,,1 l_'.
Unghiul BAE este unghiul fcrrrnar cle seg-
meniul A,B cu planul *. Se obserr.i in r,ri-
unglriul dreptungl.iic AEB r:i aven"t Ail =
AB cos,g. Dar in drrptunghirrl ,1.1'll'1,
avenr 1.6 = A'Bt. Deci ,:},{inern reia{ia:
fi1.xU ff1"16 .4'B' = AB *csg.

l5
 Teorema 2
PrciecJii unei drepte pe ua plaa este o dreaptd, sau urr punct.

fiq.17 a fiq.17 b frq.17 c

In figurile 17 a qi b am coneiderat cAte doui puncte A qi B ale dreptei o.
Deci proiectia dreptei c este dreapta At Bt , ceea ce se scrie: Pr"{AB) = A' B' .
In fig. 17 c avem a I o qi A€ a. In acest caz avem Pr"(A) = {A'}.

Definitia 2
Numim ungbiul unei drepte a cu un plan a, unghiul forrnat db
dreapta a cu proiec(ia ei pe planul a. (Evident qi in a-est caz l,udm in
considerare nurnai unghiurile cu misura mai micd sau egald. cu 90o.)
In figura 18 avem dreapta o care inteapX
pianul a in A. Pe dreapta a am fixat un
oarecare punct B. Am dus BBt L o gi deci
avem unghiul BAB' dintre o qi Pr,(o).
As.tfel avem fid = a; AB' , unde am notat
E m{a;a)
= 9.
Sunte\n in m5sui6 s5 dEm urm5toarea defini(ie pentru dreapta perpendi-
cuiarS pe un plan:

Definitia 3
- Spunem eH o dreapti este perpendiculard pe un plan daci pro-
iec(ia ei pe plan este un punct.
Notd: Pentru teoremele- 1 qi 2 nu dim demonstra[iile intrucit acestea se gXsesc
in orice marrlal de geometrie in spaliu.

I.5. Existenta gi unicitatea planului dus printr-un

punct perpendicular pe o dreapt[
Am vorbit la I.2. qi I.3. .iespre dreapta perpendicularl pe plan. Con-
siderim ci este important si precizim cil relatria- de perpendicularitate este
sirnetricl, adicd, dac[ a l- a atunci qi o I o. Am observat cu diverse prilejuri

i6
cI,, elevii comit erori pe aceasti temi gi deci pentru evitarea confuziilor in re-
zolvarea problemelor gdsim de cuviin{6 ci. est-e cazu} sE subliniem urmitoarele
teoreme:

Teorema 1
Printr--un punct. M u.nei drepte a se poate duce un plar o gi
rrurnai uaul perperrdicular-af pe
dreapta a.
Pentru a arita existenta precum qfun procedeu de construc{ie a planului
o procedim astfel:
- - - ;..**. ffil- ; Ducem prin dreapta,a un.plan II. in acest
Fiffi
t,
,0

[ii]iL-.q.+il$*:ffiffiiiiiiiii.,,ffi r
i
j
rl'? x"+.iH:l"l.lf;,j';"f;.:Jl?',1?
plan d. In acest plan ducem prin puncrul
ffi {/ qig dlelptq d2 L a, ca in fig. 19. Dreptele
,; a;nld ;,;,;;;;;"iEi*i,ix *i'pi""i
frA.19 a. Avem deci a L d1 gi o J- d2, deci
a I (d1;dz) =o sau o J- a qi M € o.
S5 aritXm cd planul a dus prin M perperidicular pe dreap[a a, eite unic
N F as Presupynem ci prin punctul M al dreptei
Presupunem drepte
flq.'Zu o am dus doui plane rr Ei B astfel incit
o I o qi 0 L a. In planul B, prin punctul
M ducem o dreapt6 6. Evident, din a I g
qi 6 C d avern o f 6 (l). Dreptele o qi 6
fiind concurente in M determinS un plan 7.
Planul 7 are un pupct comun M ct planul
a. Deci 7 gi a se intersecteazd. Not6m
interjectia cu c. Deci ^t n a - c ca in fig.
2Q.-!q. din a I a qi c C a aven! a )- c (2).
Deci in planul 7.avem din-punctul
d, ceea -M du"" doux peipendiculare pe dre.ef,tla
ea ce este imposibil. Aqadar planele n gi
qi B nu pot fi distinctc.
distirctc. Deci l;h,nul
r;hnul
o este unic.
Teorema 2
Printr-un punct P c_are nu apar(ine unei rlrepte a se poate duce
un p_Ian a Ei numai unul perpenilicilar pe a,
Pentru a dovedi existen[a planului o, procedim astfel:
Din pqnctu! P ducem o dreapti d1 L a
qi notiin d1 lt a = {/J. Prin dreapta rr
ducem un plan B care s[ lru contini punc-
tul P (ca in fig. 21). ln planul p? in punc-
tul ,,1 ducenr o dreapt,[ d2 L a. Dreptele
d1 Ei d2 ffind concurente in,4 detern'rin5 un
plan ,, ir ve.n prin construc{ie c[ o I d1 qi
a L d,2 r-ci il , :rntru c5. d1 qi d2 sunt
c_onlinute rl,,' -l o J- o este ionJtruit,
deci exist[ iar r- € a.
Pentru a demonstra unicitate-a planului o presupunem ci existi, doui plane
aqiB care contin punctul P Ei sunt perpendiculare pe dreapta a. wtUn
17
 a

P /
v
(
€r
--/. F 1

t1s.22
crf\a= {E}
qi
Ci 0na= {F}. Dreptele PE
PF determin[ un plan 7 ca in fig. 22. in
planul 7 avem duse din punctul P exterior
dreptei c, doui perpendiculare pe aceasta,
ceea ce este imposibil. Deci dreptele PE qi
PF' nu pot fi distincte aqa c[ planele a qi
B coincid. Deci planul a este unic,
c.c.t.d.
Observa{ii
1. In I.3., demonstrAnd unicitatea perpendicularei dusi printr-un punct
pe un plan, am ajuns la concluzia ci cele douE, drepte presupuse perpendiculare
pe planul a, coincid. Acea^sti observa{ie devine ra(ioaament fundamerrfal
in problemele de coliniaritate.
2. In L5., demonstrind unicitatea planului dus printr-un punct perpendi-
cular pe o dreapt6, am ajuns la concluzia ci cele doud plane presupuse perpen-
diculare pe dreapta a, coincid. Vom folmi aceasti observa[ie ca ra{ionameat
fundannental in probleme de coplanaritate.

I.6. Plane perpendiculare

Pentru a defini planele perpendiculare, dorim si facem c6,teva precizS,ri
referitoare la unghiul format de doud plane. Fie deci doui semiplane o Ci B
distincte care se interseqteazl dup6 dreapta d, deci a n P - d ca in fig. 23.a.
Definiqia 1
Mulgimea formatd din semiplanele q.
Ei Bimpreuni cu dreapta d se nurneE-
te uaghiul di,edru aI plarelor a gi B gi
se notazd a;8,
Dreapta d se numeqte muchia diedrului iar
semiplanele o qi B se numesc fe{ele diedru-
lui. Pentru a pune in evidenti dimensiunea
acestui unghi, proceddm astfel: pe dreapta
1p
Ol ^/ d considerlm un punct oarecare P. Din
punctul P ducem o semidreapti a con{inu-
23.b t[ in semiplanul a astfel incdt o l- d. Tot
din punctul P ducem o semidreapti 6 con-
linuti in semiplanul B astfel incit D l- d.
Cele doul semidrepte o giconcurente in P
b
fiq.25.c determini un unghi plan pe care il notim
a;b ca in fig. 23.b.

18
 Definitia 2
^ se numeEte unghiul plan
Unghial descris rnai sus Ei notat a;b
eorespunzi,tor unghiujlui diedru format d,e planele d Si P.
Deci rn(e; B) = m(a;b).
Definiq,ia 3
Dacd doud plane a Si 0 formeazd, un unghi diedru cdruia
'punde ii cores-
un unghi plan cu misura de gtr atunci spunem cd, planele a
Ei B sunt perpendicularc (ca in fig. 23.c).
Decim(o;d)=90" * aL0.
Teorema 1
Dacd o dreaptd 6 este perpendiculard pe un plan a, atuttci orice
plan 0 care confine dreapta D, este perpendicular pe plautl a.
Pentru demonstratie consider[m dreapta D
/p astfel inc6t 6 I o. Prin 6 ducem planul B
care intersecteazi planul o dup5 dreapta d
b ca in fig. 24. Deci an? = d. De asemenea

M
notim 6Oo = {B}. Din 6I a avem 6l d
(1). Ducem din.punctul B o semidreapti
o continuti in a astfel incat a L d (2).
,1 Din rela[iile (t) qi (2) conform definitiilor
unghiului diedru gi a planelor perpendicu-
fia.24 lare, putem afirma c[ planele rr gi B sunt
perpendiculare.
Notd: In manualul de geometrie pentru cla*sa a VIII-a ediqiile 1981-1992,
teorema de mai sus este cons--ideratl ca-deflni[ie peniru planele perpendiculare.
Pentru o mai buni intelegere a cunogtinlelor prezentate la I.6. propunem
urmdtoarele probleme.
Problema 1
Un trapez isoscel ABC D are baza mare AB = 22 cm, baza mici C D = l0
cm qi latura neparalel6 egal6 cu 10 cm. Se indoaie trapezul in lungul liniei
mijlocii MIl, pAnX cind planele (ABM) qi (DCN) devin perpendiculare. Si
se afle distanta, dupi indoire, de la punctul D labaza AB.
10 Pentru rezolvare considerim trapezul isos-
',1-rS a^ oE cel inainte de indoire, cu linia mijlocie
Lv
,r4a4",,o' #i i )ie"$.,#?,,ii fE:
a[lE_--__S-L_\_ Deci &d*:tui|5f
DE L M N. Observdm ca
-- 6 10 6E AF=GB=4Bi!9 =35I=6.
ln triunghiul dreptunghic DFA unde AD = 10 cm din ipotezS, putem calcula
prin teorema lui Pitagora lungimea segmentului DF. Deci DF2 = AD2 - AF2;
DF = y'i00- 36 = 8. De fapt numerele 6 qi i0 fac parte din tripletul de
numere pitagoreice (6,8,10). De asemenea observlm ci in triunghiul DF,4
avem M B linie mijlocie, deci DE = EF = 4.
Dupd indoire avem (DCN) L (ABM) ca in fig. 26. De a$emenea
observlm ce (DCN)n(ABM) = MN iar DE L MN. UtilizA,nd teorema

19
 1 de la I.6 avem cLDE L (ABM). Mai
avem .OF L AB qi flF C IABM) aqa
ci prin teorema celor-trei perpendiculare
putem scrie cX DF L AR. Prin urmare
hq. 26 distan{a de la punctul D la dreapta ,4r3
este DF'.
In triunghiul dreptunghic DEF, prin teorema lui Pitagora avem:
DF2=DEz+8F2.
De altfel in timpul indoirii lungimile segmentelor DE qi EF r5man con-
siante aqa ci dupi indoire triunghiul DEF este dreptunghic isosce.l cu I).8 =
rtr A
DA -
-
a.

Deci ipotbnuza DF = 4rt.

Problema 2
ci orice punct din interiorul unui unghi diedru, este
S5, se demorrstreze
vdrful unui unghi suplementar diedrului.
Demonstralie
Fie deci unghiul diedru format de semi
planele a Ei f ca in fig. 27. Ducern din
ounctul M, interior diedrului, M M1 L a
Ei MM2 I B unde Mt e a ii Mz e {J.
Punctele I,11, M, M2, necoliniare, deter-
min5 un plan {M1MM2)" Din MMt L
a+ L{Mt Idundeamnotat d- aO0.
Din M M2 -L p avem h,I Mz L d. Prin
urmare dreapta d este perpendiculari pe
planul (,V1AI n{2) - 1.
Deci d Ll.Planele 7 qi o au punct comdn pe M1 deci ,yflo = a= MtP.
^
In nrod asemindtor t i fi = b = MzP.
DacE d J- 7 -=y d J- a qi d I6 deci conforrn defini{iei 2 de la I.C., unghiul
plan corespunzXtor unghiului diedru J) este NIAfuIz.
{bserv6m cX in patrulaterul MM;PM2 auetn prin construcqie m(fry) =
rn ( M2) = 90o . De unde oblinem *(tr) + *(ff)
= 180o .

Deci patrulaterul M M1PM2 este insoiptibii qi deci m(fi)+*1?1= 1g00.

Astfel am arita,t cE unghiul MtMM2 este suplementul unghiuluiMlpNt2
care este de fapt unghiul plan al diedrului,
c.c.t.d.
Pentru rezolvarea multor problerne care vor urma credem cd este necesar
ca in incheierea acestui paragraf s5 facem urrnXtoarea:
Precizare: Mdsura unghiutrui forrmat de dr:ud plane ce se inter-
secteazd este rrl numdr unic, eg{.al cu cea rnai micd dinfre mdsuri]e
cnghiur"ilor diedre determirrate de cele doud plane.
 In solu[ionarea multor probleme in care se cere calcularea rndsurii unghiri-
ui format de douX plane este utili urmdtoarea teorem[:

Teorerna 2
Dacd un triungfu ABC sitwat infr-un ptrazt a are aria,S .iar proiec-
fia acestui triunghi pe ulr plan B este triunghiul A|B'C' cu aria S/ Ei
f,acd wnghiul format de planele d qi P are mdsura g, atunci existd
urmdtoarea relafie:
S'= S'cosl.P
Pentru demonstratie sX consider[m ]a inceput un caz particular gi anume
acela cAnd triunghiul ABC are o laturX, de pildi BC paraleli cu planul B, ca
in fig. 28.a.

ft6.28.a

Pentru a construi proiectia iriunghiului ABC pe planul B,' ducem AA' t 1);
BBt I B qi CCtJ- B unde A', B' qi -C' aparlin ptanutui p.'
Deci proiec{ia triunghiul ui ABC pe planul B este triunghiul A' BtCt , ceea
ie se noteaz6" PrBlatsc) = LA'B'C
Am presupus ci dreapta BC ll P gi in aceste conditii ducem un plan B'
care si con{ini dreapta BC ti care sd fie paralel cu p. Deci unghiul forrnat
de planele (ABC) qi B este egal cu unghiul forrnat de (ABC) cu f'. l{otlm
AAtn9' = lEI.Astfel avem 4E L P', BC C p'gi ducem AD C (ABC)
astfel inc6t AD -l- BC (D € (BC)). Prin reciproca I a teoremei celor trei
perpendiculare avem c5, E D L BC . Deci ED este inlllime in triunghiul E BC .

Dar se arati ugor cb A,EBC = AAtB'C' qi deci

= olEBc) = W*2 ttl
olA,B,Ct)
Ohservimci in triunghiul dreptunghic AED avem
H = ro"p + ED = ADcos p.\2)
De a.semenea observS,m ce@BC)fl13' = BC, D € BC; DA L BC cu
DAC(ABC)iar DE L BC cr DE C 0'. Deci conform.definiliei 2 unghiut
ADE de m5surb p este unghiul plan corespunzitor unghiului diedru format de
planele (ABC) qi B' sau de (,aBC) qi B.

2l
 Din relatiile (t) qi (Z) rezult[ ci
olA,Btc'l = E9*2'eos g dar w+L = oLABCj.
Deci o1e, A, C1 = of,*Bcl. cos (p sau S' = S cos p (3)
saucose=!ff#=#(a)
in cazul general si presupunem cE avem CC' < BB, < AA,. ir-.l;';f;
gon{^{ii, prin punctul B ducem un plan 0'll P.Not5m B'nAC - {P} ca in
fig. 28.b.

fiq.ZO.b

Deci (,44C) fi9' = BP. Considerim c5. rndsura unghiului format de pianul
VBC) cu planul B este ,p. Aria triunghiului ABC a putem scrie ca sr:mi a
ariilor triunghiurilor_APB $ C P B. Dai atit triunghiu[ AP B cdt qi triunghiul
CPts au o laturd BP paralelii cu planui B. Deci cdnform demonstia{iei piece-
dente avem:
o7A, Bt Ct1 = oy,tnc]J' cos (P
o16t pt Bt7 = olc pBj ' cos I
Adunind aceste rela(ii oblinem:
olAtptBtl* o1c,p,a,1 - lolirnl+ o,6pnll .cos(p
ctA'B,Ct\ = olnBcl. cos p deci ^9' - S . cos<p (3)
iar de aici avem cosp = S (4)
.. Pentru a intelege modul de utilizare a acestor rela{ii propunem urmxtoarea
aplrcatre:
Aplica{,ia 1
Fie triunghiul ABC cu laturile AB = 3; BC = 4 iar AC = 6. Se ridic5, in
punctele A, B, C perpendiculare pe planul (ABC) gi se iau pe ele de aceeagi
parte a.planului (,4.BC) punctele A', B', C' astfel incdt AAt 2, BB, 6,
= =
iar cc' = 9. SX se calculeze rnHsura unghiului format de planere (,48C) qi
\A'B:C')"
Intr-adevir notSrn planul (A'BtCt) = o, iar (ABC) - B. Deoarece AA, L
l?. BB'j- 0 qi CC' L B deducem ci proieclia triunghiului A,B,C,pe planul B
est,e triungtrisl ABC ca in fig. 29.a.
 De asemenea observirn trapezele dreptunghice A'ACC'; CTCBB'qi
A'ABBt ca in fig. 29.b.

fi6" 29"a

T
6

B
frs.29.b

In aceste trapeze cu ajutorul datelor din ipoteza problernei ob{inem lun-

"4'B'C' qi anume: A'Bt = BtC' = 5, A'C'= .re5.
gin-rile laturilor triunghiului
Preciz5.m cd unghiul format de planele o qi p e*te foarte dificil a fi precizat
geometric. Putem rezolva problema firX a desena acest unghi. Not6rn mX*qura
acestui unghi cu 9 qi utiiizim relatia ($).
Deci o1aac1 = olA,,B,ctl. cos p
de unde avem
7l'1I,(:1
cos @ =
A ri a triungh iului,4 B C p.in for*, I'Jol,ii "#*rron,
otAlc) = Jfr - q@- q1,- q= #' * .* .;
unde;r=n*#k=#ff=f.
p-a=1r-+=!
p-b=*-a=* abBcj=qir
p--c=#-:l=i
Triunghiul A' B'ct este isoscel, mor.iv penlnr care aria liri o calculrm altfel.
(vezi fig. 29.c).

23
 In triung\Lul dreptunghic Bt MCt prin teorema lui pitagora ob{inem
B'14=$.

fiq.29"c

!EM
Deci o1t,s,c\= d#M = /EB # +

b/51
€1A,BtC,1 = 4
inlocuind ob(inem:
cosp- g.# = #H= tA; p-c= * -z *t
I.7. Perpendiculara comunX a douX drepte din spaliu
Definilie:
.Piind d,ate doud d.repte oarecare a Ei b in spahiu gi doui puncte
M Q a; N € 6 astfel ircit si avem MN f o Ei-tr,tw t b, slunem
ci dreapta MN este perpendiculara comund a dreptelor o gi 6, ir.
Iungirnea segmentului M N egte distanga de Ia a la dreapta b.
Teorema 1
Dacd a Ei 6 sunt doud drepte necoplanare, atunci existH o dreaptd
M N ?erpendiculara comund a d.reptelor a gi b.
Pentru demonstralie vom realiza uim5toareJ construc[ie:
Fie deci doui drepte a gi D necoplanare (ca
in fig. J0). pe dreapta a considerim un

n6 ao\
\ punct oarecare P. .Din punctul p

l,'*::1i[,"iittii"L:i"i?."1::ii1l,:$
cu dreapta 6. Piin dreapta a duclnr un
ducem

plan B care sI fie perpendlcular pe o ca in

lS. gt. Planul Binteresecteazl'dreapr,a 0
intr-un punct N. Din punctul N ducem in
planul B o dreaptl NM perpendiculari pe
c. Dreapta NM este perpendicularI ri pe
dreapta o (prin construclie) gi pe dreapr,al

24
 6ll o (prin construclie), 0 t q qi deci P Lb iar NM c 0 deci
;,f;fii+*t
In concluzie dreapta MN Lc qi NM I D exist[.
Teorema 2
Perperrdiculara corcrrrri a doui drepte,ecoplatare este uaici.
Pentlu demonstra{ie, presupunem prin ab-
surd ci existI doud pe]pondiculare-comune
N4 ci El, ca in fig.- 32. Deci NM I
a,_NM !b, Ef L a, EF J_ 6. prin punc-
tgl _U dreptei o ducem f'T paraleii cu
NM.-f Dreptele F E Ei F7 determini un plan
fi6.32 7. Avem MF L MN deci MF L F?. De
La fer avem NE LrrM deci ,ffiTTif ir*?;r"s"#il*ifla
,Din rela[iile (l)
si (z) oblinem cd M F ll NE adicr a ll D ceea ce contrazice
condlqra.drn rpoteze prrn care am precizat cr dreptele c qi'D nu sunt coplanare.
. .Dgci presupune-rea fEcuti ne-a condus la o contradiciie. Astfel am d"*orr-
strat ci perpendiculara comuni a doud drepte necopranaie, este,rnic6.
Obsernatie:
Modul in care am demonstrat exietenla perpendicurarei comune nu ne
oferi un.procedeu-util in.rezolvarea probleimeio.'ae aetuimi".." airt*t"i
" urmeazr
intre doui drepte din spa{iu. Din acest motiv vom in"".". io ."ie ce
:l *.? ales in capitolu-l "Probleme de distanli" rx prur"nta* i"qir""*l"t"
specrfice acestui gen de probleme.

Problema 1
, Fie patru puncte necoplanare ABCD astfel incit DA = DC = BA =
BC = a iar AC = BD = &. si se punl in eviden![ perpendiculara comund a
dreptelor AC qi BD qi sd se calculeze distanla intre aceste doui drepte.
Solu{ie: :

Considerim cele patru puncte necoplanare

fig. 33 qi notim cu M qi .lf mijloacele
ca in
IAQ ti respectiv [BD]. Seg-
segmentelor
menlul M.l{ care uneqte mijloaceli ,,seg-
mentelor opuse" se numegte bimedianl.
$ ar{fnm c6. in condiliile acestei probleme,
bimediana MIV este perpendiculara comu-
ni a dreptelor AC qi BD. intr-adevir ob-
ftq.33 serv5,m cI triuughiul ADC este isoscel de-
oarece in'ipotezi se spune c6, AD
= DC =
a. In acest triunghi, DM erite mediani,
deci qi inil[ime a1a cI DM L AC (t).
In mod aseminitor in-triunghiul isoscel ABC avem BM mediani deci qi
iniltime, deci BM t AC (Z).

25
 Din (1) qi (2) rezultd"c6" AC este perpendicular5 pe planul (DMB). Dar
M N C (DM ts). Rezult[ ci, AC l- M,ry (3).
La fel triunghiurile DC B qi DAB sunt isoscele prin ipotezi (DC = BC =
a qi DA = BA = a). ln triunghiul DCB avem prin construclie C/V medianl
deci qi ind,llime aqa cI CI{ I DB (4), iar in triunghiul D,4B avem.4N medianf,.
qi inillime, deci ,AN L BD (6).
Din (a) qi (5) rezult6, DB L (ANC), dar MN C (ANC) deci DB L M N
(6.)
Din (3) qi (6) avem c5" M N este perpendiculara comuni a dreptelor y'C qi
DB.ln acest moment qtim "cine" este distan{a infte AC qi DB.
Pentru a calcula aceasti distanli in func[ie de c qi 6 procedim astfel:
In triunghiul dreptunghic DMC avem DC
a-:'.t
D = a {i MC = 3 (nS. 34). Aplicnnd teo-
{aa b rema lui Pitagoraoblinem DMz
= o'-*.
M
v
N in triunghiul dreptunghic MND calculdm
tot prin teorema lui Pitagora
M N2= M D2 - D.M2 qi ob{inem (fig. 35)

fi634 fiq.35
MN = +@:w' ....r..

Problema 2
Se considerS cubul ,,{BCDAt B'Ct Dt de muchie o. S[ se calculeze distan{a
de la diagonala BD' la muchia AA' in funclie de a.
Solutie:
Notdm cu O punctul de concurenti al dia-
gonalelor cubului. Deci daci muchia cubu-
lui este c, atunci BD ay'5 iar OD'
- *
OA' = OA = OB - 15. De asemenea
am notat cu M mijlocul segmentulvi AAt
ca in fi9. 36. Comparind triunghiurile
dreptunghice M A' D qi M AB observim
cd A'D = AB = a, iar A'M = MA =
t Deci AMATD'":'LMAB, iar de aici
obtinem {M fy) : {M B} . Deci triunghiul
p'M B este isoscel.
In acest triunghi segmentul [MO] este me.
dian[, deci qi inil{ime, prin urmare MO L
BD (t).
De a.semenea triunghiul AtOA es;te isoscel,
deoarece AtO = AO = s# i, triunghiul
A'OA, segmentul [OM] este median6 deci
qi indllime, deci OM L AA' (2).

26
_. _ nin.rgla{il9 (l ) qi (2) avem cL OM errte perpendiculara comun5 a dreptelor
P'B_Fi.A.A'. Prin urmare distan{a de la D,B la- AA, este lungime" *g**ot.rloi
lMOl c*a ce se noteaz6,: d(AAt; DB')
- MO.
Pentru a calcula MO procedfun astfel:
. in triunghiul dreptunghic A,MO cu m(,{rtA) = g0o avem AtM = f iar
A'd - $. ApU.ard teorema lui pitagora avern:
MOz=A,O2-A,Mz=+-*=+.
Mo * *'
c.c.r.c.

I"8. Triedrul tridreptunghic

Consider[m trei semidrepte necoplanare o = lol, b - lOB, c = [OC cu
originea comuni in punctul O.
Aceste sernidrepte, dou[ cite dou6, deter-
mind trei semiplane a,fi,1 pe care le no-
t5,m astfel:
a = (a;b) 0 = {b;r) t - (o;c) ca in fig. 3?.
Doui cite dou5, aceste semiplane impreu-
n[ cu sernidreapta corespunzitoare inter-
sectiei lor, definesc trei unghiuri diedre pe
care le notim fi, -6i, fi|..
Definitia
Mulfimea formatd din semidreptele
o,6,d ilnpreuni cu se.rniplanele a,0,1
se noteazd a,b,c pi se nurneEte unglei
triedru. (fig. 3S).
Pentru a convinge cd existd un triedru tri-
dreptunghic este suficient sX ddm un exem-
plu. Intr-adevir consider[n.r un triunghi
dreptunghic OAB cu m(O) = gQ". Din
punctul O ridic5m pe pla,nul (OAB) = u o
perpendicularL OC I a ca in fig. 39. Din
definitia dreptei perpendiculard pe pian a-
vem ci OC L Ol qi O{: L OB, iar din
ipotezi avern ci OA L OB. Aceast5 cons-
tructie dernonstreazX c"I triedml tridrep-
tunghic exist5,.
Considerim ci este util s[ facem acum urmitoarea precizare:
]vu exr"st# patru drepte cu ur punct corrzun perpendicu.rare doud
cite doui.
 Intr-adevir dac[ admitem ci exist5 aceste
patru drepte concurente in O qi cu proprie-
tatea d" )- a; d L b; d L c; a L b; a L c;
6 I c, atunci putem spune c6:
d L (a;b) = oqi d l- (b; c) = 0. Dar O € a
qi O € B. Deci prin punctul O avem douX
plane, o' Ci P perpendiculare pe dreapta d.
Din teorema de unicitate avem c5. o = 0
deci dreptele a,b,c sunt coplanare. Dar
fr1.40 cum din ipotez[ urr"m m(fr) = m(fi) =
90o rezult5 ci rn(fr) + *(fr) = 180o,
Deci dreptele o gi c formeaz5 un unghi cu latuiile in prelungire, agadar
coincid. Aga c5, numai irei din cele patru drepte sunt distincte (fig. +0),
c.c.t.d.
Defini{ia 1
Purrctul O se numeEte vdrful triedrului, sernidrepfele a,b,c se
numesc muchiile triedrului iar i]; eZ; * se nuruesc unghiurile
triedrului i", {p; €l; fr se hrrmesc diedrele triedrului.
Definitia 2
Dacd unghiurile unui triedru au rndsurile ega.tre cu 90o, atunci
triedrul se numeEf,e ortogonal .sau tridreptunghic. Deci definitorie
pentru triedrul tridreptunghic este relagia:
OA LOB LAC LOA
Pentru a inle1ege semnificatia no{iunii de triedru tridreptunghic propunem
urmdtoarele probleme:
Problema 1
S5. se demonstreze ci. dac6 un plan a intersecteazl cele trei semidrepte ale
unui triedru tridreptunghic in punctele A, B,C, atunci triunghiul ABC este
ascu!itunghic.
Pentrd demonstra{ie,si considerim cele trei semidrepte lOr;[Oy;IOz care
sunt intersectate de un plan o in punctele:
{,a} = lOc a a; {B} = lOy n a; iC} =
lOz O a gi care au proprietatea c6 OA L
OB; aB L OC qi OC I OA ca in fig.
41. SA aritS,m c[ triunghiul ABC are toate
unghiurile ascutite. Pentru aceasta ducem
in triunghiul AOB inil{,imea OE. Prin
teorema celor trei perpendicuiare ob(inem
cF'. C E L AB. in triunghiul dreptunghic

AEC'avem m(81 = 90o deci *1iTC1 <

900. De asemenea in triunghiul dreptun-
ghic .BEC avem:
m(81= 9oo si deci m1iie1 <oo" (fis. a1).

28
 Prin urmare am aritat ci in triunghiul ABC unghiurile ,4 gi B sunt
ascutite. Daci ducem in triunghiul Aac, oF L rtc, avem prin teorema celor
trei perpendiculare c5" BF J- ,4c qi deci triunghiul BpC estedreptunghic in F.
A$ry r?r(Iiar')< 90". Astfel am arltat c[ cele rrei unghiuri.ale triunghiului
,4BC sunt ascu{ite,
c.c.t.d.
Problema 2
Si se arate cE fiind dat un triedru tridreptunghic [Oo,lOy,lOz qi un seg-
ment oarecare [,44] in spa[iu, pxtratul lungimii acelui segmeni este egal Ju
semisuma pitratelor lungimilor proiec{iilor segmentului pe cele trei semiplane
{rOy); (xOz); {yOz) ale triedrului.
Solutie:
Considerlm semidreptele lOx, [Og qi [Oz astfel inc6t Oe I Ay, Oy I Oz;
Ox LOz.

. Prin punctul .A ducem trei semidrepte lAc,;[Ayt;[Az, astfel incdt si, avem
Ad llOx, Av' llOy qi ,42' ll Oz, ca in fig. 42.
in felul acesta am construit un nou triedru tridreptunghic
lAx,, lAy,, lAz,
cu virful in z4 care se poate nota *Qr, g pentru .ur" ,ul.r. A/ L Ay, ,
.mai
Ay' L Az' qi Axt L Az'.
Din punctul B ducem B.B' L (r,Al) cu'B, € (x,Ay,\. De asemenea
_(y'Az,) "u F, .f @ 7t1 qi B F, L (x' Az, j.u F,i e (c, Az,). Deci
ducem B Et L
avem proiecliile segmentului [,aB] pe cele trei plane (i,Ay,); (u,Az,\; (y,Az,\
qi pe care le notim astfel: pr1,,tr,{ABl
Pr6,e,,1fABl= [/.F'].
=lla'1i erio,o,);,+a1'='ilnl|

29
 in triunghiul dreptunghic AB'B avem: AB2 = AB'2 + BB'2 (1), iar in
triunghiul AF'B und,e *(fr) - 90o, avem: ABz = AF'z + F'82 (4.
Adunind rela(iile (t) qi (Z) ob{inem: 2AB2 = AB'2 + AF'z + (BB'2 + F'B').
Dar din figura 42 se vede ugor c6, lnO'1 = [AB"] qi lBtt'1 = lB" E'].
inlocuind ob[inem

2AB2=AR'z+AF'2+t*Nl
AEI2

Deci AB2 - ea'2+e{'2+,qE'' 11y.

Dac[ notim BF' n (zOx) = {M'} Ci daci ducem AM L (zOr) unde
M e (zor) atunci se observi ugor ci F'IvI'M A este dreptunghi qi deci IAF') =
IMM').in mod aseminitor Bts' n(*OV) -- {N'}, iar prin construclie,4/{ J-
(eOy) qi N e (cOy). Evident qi in acest caz avem ABt Nt N dreptunghi gi deci
IAA'1= [NI{'j. De asemenea BE' n(zOy) = {P'} qi ducem AP L (zOy) unde
P e (zOy). Lvem AE.P'P dreptunghi qi deci l,+O'1: [PP']. inlocuind in
rela{ia (1) avem:
AB2=Wtzl.
Dardin BMt L(zOr)qiAM L(zOx) avemc[ Prpo,llAB)*lMM'l,de
asemenea Pr6c,nllAB] = [NN! gi Prl,oyy[AB] = IPP'1. Prin urmare relatia
(2) este rela{ia cerutl
c.c.t.d.
Problerna 3
Fie trei segmente OA, OB, OC perpendiculare dou[ cite dou5, Ei OA = q,
OB = b, OC = c. S5. se calculeze distan{a de la punctul O la planul (ABC).
Solu(ie: '
Avem deci OA L OB, OB L OC Ai OA L
OC.ln triunghiul ,4OB ducem OE L AB
(l). Avem CO L OA qi CO L OB deci
CO L (AOB). prin teorema celor trei
perpendiculare rezultX. cd" CE L AB (2).
De asemenea ducem Oif L CE (3). Din
rela{iile (t) qi (Z) avem cb AB L (OCE) $
deci ,48 L O:f $) deoarece Of C (OC E).
Din rela{ii (3) qi (+) avem c[ O:r L @BC).
fiq.45 In felul acesta am aritat cd distan[a de la
punctul O la planul (ABC) este lungimea
segmentului IOT)(vezi fig. 3).
Deci d(O; (ABC)) = Oit.
Pentru calcularea lungimii OT procedEm astfel:
in triunghiul dreptunghic AOB avem OA = o; OB = D Ei deci ABz =
a2 + b2. in aceste condilii inillimea OE o calculim astfel:
 ?,=r+84=ffi.
In triunghiul dreptunghic COE putem calcula pe CE.
azb2
CEz=OC2+OEz=,
c'+ ,4t12
a2c2+b2c2+a2b2
CEz =
a2 +b2
de unde

CE=
ylAA +Fa * W
{aTp
Tot in triunghiul COE putem calcula lungimea indllimii O?.
OE .OC
oT- CE
Deci O? = #F .". in sfirqit am oblinut
ffi.
a.b.c
d(o;(ABC)) = oT - \laFlpalap
c.c.t.d.

I.9. Probleme de distante in spatiu.

- .suntem de prrere c[ este esenlial ca prin determinarea unei distan[e sd
inlelegem construirea qi justificarea construcliei unui segment a cirui Iungime
reprezinti distanla intre cele doui elemente geometricJ spaliale. Adicd, !re-
zantarea segmentului-distantd sau altfel spus si se arate cine este segmen-
tul a c6rui mdsuri reprezinti distan{a cerut[-
--
Idlea de imagine geometricS, a segmentului-distan{x are in prus sem-
nifica{ia drumului cel mai scurt care s-a dovedit extrem de utili in multe
probleme de optimizare.
De pildi fie dat un plan a qi doul puncte distincte ,4 qi B aqezate de
aceeaqi parte a planului a.
S[ se determine pozilia unui punct P din planul o astfel inc6t suma
distantelor de la punctul P la punctele,4 qi B si fie minimi. Deci Ap + pp
mini116.

31
 Problema necesitl, in exclusivitate o solutrie grafic6 iar pentru aceasta
ducem BP L ct unde f, e o qi prelungim BE cu EB' aslfel incat [B,O] = IEB'l
ca in fig. 44.

\
I

1E
T I

fi4.44
In felul acesta am construit punctul B/ simetricul punctului B fati de
planul a. Punctele A gi B' se Efl5 de o parte qi de alta a planului o aga c5
segmentul [A.B'] in(eap5 planul a in punctul pe cere l-.am notat P. Se observ[
ugor c5, ABEP": LB'EP qi deci le?l: IPB'I.Astfel ,4P + PBt = AB'
(1). Se aritS,m c5" AP * PB are valoa.re rninim5,. Pentru aceasta considerlm
in planul o, un oarecare punct ?. Se arat5 uqor c[ LBET": LB'ET qi deci
[ff1 : lB'T]. in felul acesta avem c[ AT +TB - AT +TB' (2). Comparand
relatiile (t) qi (2) observinr c[ drumul cel mai scurt de la ,4 la B' este prin
punctul P qi nu prin I.
Deci ,4P * PB = AB' < AT + TB = AT +TBt.
Astfel am arXtat ci suma AP + PB este minimd,
c.c.t.d.
Apreciem de asemenea cil finalizarea unei probleme de distan{[ nu se poate
concepe fXrI a caicula gi cAt este distan{a cerutS.
in concluzie, a deterrnina o distan{d in spa{iu insemneaz5 a arXta cine
este segmentul apoi cit este lungimea lui.
Consider[m util5, in rezolvarea problernelor, cunoaQterea tipurilor de pro-
bleme clasificate dupX parti,:ularitXlile cerintelor. Astfel prezentim un punct
de vederein clasificarea problemelor de distantX in spatiu:
1. Distanta de la un punct la o dreaptd.
2. Distanta de la un punct la un plan
In aceastX categorie includem at6t drstan{ele dintre dou6 plane
paralele cdt qi distan{,a de la o dreapt5 naraleli cu un plan, la acel
plan.
3. Distanta de la o dreapti la o altX dreaptS.
4. Distan{a de la un punct la alt punct.
5. Probleme de echidistante.
in capitolele urmXtoare aceste categorii de probleme vor fi prezentate
impreuhS cu solu{iile complete precum gi comentariile pe care le-am considerat
de cuviin{i.
Capitolul II.
Probleme fundaurentale de
perpendicularitate in spa$u
II.1. Enunguri
L. SH se afle locrrl geometric al dreptelor din spa{iu concurente
qi perpendiculare pe o dreaptX.
2. SX se afle locul geometric al punctelor din spa{iu egal depXr-
tate de vArfurile unui triunghi.
3. Si se afle locul geometric al punctelor c{in spatiu egal dep6r-
tate de extremitXtile unui sergment.
4" SX se afle locuiB geornetric al punctelor dim spa{iu egal dep5r-
tate de doui semiplane rndrginite de aceeagi dreaptfl.
5. t"ie patru puncte necoplanare A, B, C, D" Sd se arate cX existd
un singur punct in spatiu, la egald distant5 de cele patru puncte.
6. Fie patru puncte necoplanare A, l), O, ll. SX se demonetreze
cX perpendicularele duse prin centrele cercurilor circurnscrise tri-
unghinrilor DAB; DAC; DBC qi AtsC, sunt patru drepte concurente.
7. Si se arate cX dacd intersectia dintre uu plan a qi un seg'
ment [,4.B] este punctul O mijlocu,l segrnentului, atunci extrerriitX{ile
segmentului sunt egal depdrtate de plamrl a.
8" ["ie a; b, c trei drepte paralele qi necoplanare. 5d se arate cX
dacd distarr{a cle Ia dreapta o Ia dreapta 6 este ,48 qi dacd distanta
de la a la c este AC, atunci BC este distanta de la & la c.
9. Un trapez dreptunghic ABCD are bara rnare AB - 18 crn,
baza micH C D = 12 crn gi latura neperpenc.{iculari pe baze, de 10 cm.
Se indoaie trapezul in lungul liniei mijlocii hl N pAnd cAnd plancle
tABM) qi (DClf) devin perpendiculare. Se cere:
1. a) Sd se afle distan{a, ciupd indoire, de la punctul D la
baza AB.
b) Sd se afle, dupX indoire, distan{,4 de la prrnctul B la
planul (DMN).
2. SX se pun5 in evidentH drr:apt;r de intersec(ie a planelor
(DMA) qi (C,ryB).

JJ
 1t|" Se cousiderd patru puncte A, IJ, C, D necoplanare qi echidis-
tante. DacX uothrn cu. s distan{a tlintre doud puncte, sd se-calculeze
in fusre{ie de al
1. Distan(a de la punctul D ia planul (ABC).
2. Unghiul dintre planele {ABC) qi (DBC).
3. Unghiul fornrat de dreapta .lD qi planul (ABC\.
4. Distanta intre centrele de greurate ale'triunghiuriior
,1BC qi DBC.
5. DacX not5m cu 0 centrul cercului circumscris triun-
giriului ABCI sd se arate cd surna distan{,elor de la punctul
O la planelc (DAB), (DAC) qi (DBC) este o constanth. Sd se
deterrnine aceasth constantd.
11. Fie un poligon convex ABC DE Ei un punct S care nu apar{in<
plarrtrlui (/BC). Daci 5O este perpendicularl pe planul (,lBCl cn O e
tABC\_ gi dacX-punctul .9 este egal dep{rtat de v6rfurile poligonului,
atuuci acel pr:ligon este inscriptibil intr-un cerc cu centrul irrlunctui
o"
Particulariza{i problerna in cazul in care po}igonul este un pa-
trulater sau un triunghi.
Generaliza{i probleme"
1,2. Fie un patrulater convex ABCD qi un punct ,9 care nu
apartine planului (ABC)" ArXtati cX dacX unghiurfle pe care le {'trr-
rneaad dreptele SA, SB,.9C Si ^9, cu planul (ABC), sunt congruente,
atunci patruiaterul ABC D este inscriptibil.
1,3. Fie ure triungkri dreptunghic ABC cu r,ri,t) - g0o; .4.B = B cm
qi 4Q.= 4 cm. Fie de asemenea un punct ,9 care irri aparqine planului
(,48C) aqezat in spaliu astfel inc&f planele (.9,48); 6AO; (SflC) sX
formeze cu planul {ABC) unghiuri congruente de misurH 600.
Sfi sr.r cal*uleze:
a) *istauda de la punctui 5 la planul |ABC)"
b) Ariile triunghiurilor SAli, ,:BC qi 5.4C.
14" Fie patru puncte necoplanars ,S, -4, S, C cu pnoprietatea cX
iSA] i,S,rJ] =_[5C] qi .92{ = a. tr}e a$enrer}e:a rr,(,{if) = (i0o, rn(is*S) ='
=
iJ()o, iarrrlfJa; = 90'.
SiX cletennine rrrrndtcarele unqhiuri:
L. I LtS B,'',)i {.48(,',)l
?. 1[(S8O); (SB;i)]
3. /[(5.4r'); (,:rCB)l
1$, tr"ie un hexagou regulat ABCIIEF de laturf, e" Consid*,r6r{x
uxr pur*ct I e*lre sX nu apan{in.fi plnnului (.48C) qi pentrrr eare aveffi
[?',,1] + [ffi] = if'Cl = [T'ni = [rJI]
cr.i # € {.48C\ si fO = ft. = {?'fl. Fie de asernenea IC J {ABC)
SH se detenrrine in func{ie de c gi h:
1"" {-inghiul dint;re dreptele ?,4 qi Ats.
 2. Unghiul dintre dreptele AB giTC.
3. Unghiul dintre dreptele TA giTB.
4. Unghiul dintre dreptele TA siTC.
5. Unghiul dintre dreptele TA si TD.
6. Uughiul dintre planele (TAB) qi (,aBC).
7. Unghiul dintre plauele gAB) qi (BCf).
8. Unghiul dintre planele €DC) si (?,af).
16. Fie trei semidrepte necopladare lor; foy; [Oz astfel incdt
mfisura unghiului forrnat de oricare douf, sernidrepte sf, fie de 60o.
Pe semidreapta [Oz se considerH un punct .4 astfel incit O,rl = o. Se
cere:
1. Sd se arate ci proiec(ia semidreptei lOz pe planul (rOy)
este bisectoare& unghiglui @.
2." Sd se detemine distanga de la punctul ,4 ia planul o.
17. Fie dat uu dreptunghi ABCD cu virfurile notate in aceastd
ordine. Un punct /l' care nu apar{iue planului (A.BC) formeazd cu
punctr.d A un segment [A,4'] de lungi'ns a.
Unghiurile frA ql AG*C sunt de m&sur{ p.< 90o iar planul,4',.4.B
forrrreazf, cu planul (ABC) un urnghi de misurd o ( 90o,
Se cere:
1" Sf, se caleuleze distanta de la punctul.4' la planul (ABC)
in functie de a, a, .p.
2. SI se arate c[ existd relatia: cos o = ctg,B.
18. $'ie dat un dreptunghi ABCD su AB = 16 qi AD = 12. Ai&
pu*ctul D se ridicE o perpeadicularl pe planul dreptunghilrlui pe
care Ee ia un punct P astfel func&t PD = 15. Din punctul .4 se duce
AA' L PC unde /' € P0'iar din punctul D se duce DD L PB cu
D' e PB. Se cere:
1. Ariile triunghiurilor PAR qi PCB.
2. Peniraretrul triunghiului A,DA, unde cu O se noteazd
puuctul de intersec{ie aI diagonalelor dreptunghiului ,ABCD.
19. Se dau patru puncte necoplanare AfiCD cu proprietatea cd
IAQ [,,{D] = IBQ = [AD]. Dac{ M este uijlocul segrnentului [4,B]
iar .lf=mijlocul segmentului [CD],s] se arate c{:
L. MN L AB; MN LCD gi AB LCD.
2. Dac{ A', B', C', .P sunt picioarele perpendicularelor
duse din v&rfurile A, B, C, D pe planele opuse, sd se arate cH
punctele B, A',.1{ sunt coliniare. ta fel qi punctele A, Bt, N
aau D, C' , M sau C, D', M sunt respectiv coliniare.
3. SdsearatecflA-4', BBt, MN qiCC', DD', MN irrrntc6te
trei drepte concurente.
20. Fie O un punct in planul triunghiului ABC qi D un punct
situat pe perpendiculara in (J pe acest plau. Sii se arate cX clac$
35
 42 + BC, atunci punctul o se aflx pe iraxl[imea din A, a triunghiurui
ABC.
- zl,_F'ie [O,4]; lOAl; IOC) trei segmente perpendiculare doud cAte
doud. sd se arate ci perpendiculara di* puncfirl o-pe plauul (ABC)
trece prin ortocentrul triunghiului ,48G.
??. Fie patru puncte necoplanare A, B, C, D cu proprietatea
cx A! L BD qi cD L AB" sd se arate c6 in acest. avem qi
rela(ia BC L AD. "orrdiqii
p_atru puncte necoplanare A, B, C, D cu proprietatea ci
. * ?3.^.Iie
AB LGD; AC L BD qi BC L AD. Fie de asemenea lli Ni p, S, T, L
respectiv mijloacele s-egrn-entelor fAtsl; IAC); lADl; lBCl;
[,BO] qi JCbl.
SH se arate ci punctele M, N, P, S, T qi L"sunt *g*i a.p,Xrt"i".i"
anurnit punct din spa(iu. ""
Precizati
.Ioacele muehiilortrei clase de tetraedre care au proprietate;r cx mij-
suut qase puncte pe o sferX.
24. Dreptunghiul ABCD cu AB = 3 qi BC ='4 se indoaie i:n lungul
diagonalei AC, panH cind planele (AC B) gi (,acD) devin perpendiiu-
lare.
Dup& indoire $e cere:
1. Distaa(a de la punctul B la planut (,4Dtl).
2. Distan{a de la punctul B la dreptele ,4C qi DC.
3. Distanla de la dreapta DC l,a perpendiculara dusd prin
punctul B pe planul {ADC).
4. s& se determine valoarea unei func(ii trigonometrice a
unghiuritror determinate de planele (BDC) gi laEDy cu planul
(ADC).
25' f-ie un trapen isoscel ABCD qu baza rnare.4B = 2e iar cele-
lalte laturi de_lun-gime o, Din punctul ,4 se ridicx, pe planul trapezu-
lui, o perpendicularX AP = b. Sd se deterririue:
3-. Distanda de la punctul p la dreapta DC.
2. Distanta de la punctul p la dreapta BC.
3. Distam{a de la punctul f} la dreapta BD.
Distanta de la punctul p la dreapta care con(ine punetul
C gi este perpendicularX pe AB.
26. sx se calculeze distan{a de la diagonala unui cub cle muchie
r:1, 'la diagonala unei fege cu care diagonira
cubului nu are nici un
punct courun.
27, fie un ettb ABCDA,B|C|D iar punctele M, N, p, E, F, T
mijtoaeele segmentelor [,4-B],
IBB:), lB,i,l, [C,DI,
se demonstreze.c& punctele M, N: p, E,'F
-qi iA$ si teb:.'sx
f ,unt
28. se c,nsiderc patru puncte necoplanare A, B, c,"opf*rr*.
D astfel inc6t
.AB-= AC = a; mHsur" ytq{{yi 6TC rle 1200 iar dreptele AD;.BD gi
'l ibrmess# cu planul (ABC) unghiuri congruente de mdsurd ,p.
36
sd se- gglcgfezer in funclie de a gi 9, distantra de la punctul
planul(.48C). D Ia
29. Eie un romb A?gD ll yn punct S care nu aparfine pl,anu_
lui (,{BC),.aqezat in spatiu asir"r i"Lat s5 fie
A, B, c qi D. Dacr-aria triuushiului Aib-;;il; punetere
".ulJl"trfilae
lu aria
ynghiului .98C, sX ge ,.fe uughiui foimat d; pil"i?;;q #;dfitri-
(BSC).
,* 30. fie un triunghi ABC ct laturile. AB
AC = 10; BC= 11.
Un punct S eare
ry-apargin" pt"oJ"i @Eq=g; .ir"'"u*"* irn spadiu
astfel incit S,4 =.98 = SC L2.'
SX se afe:
=
1. Distanta de la punctul S la planul (ABC).
2. Distanfa de la punctul S la iaturil. t"ioJgni"lui .48C.
3. IJnghiut format de dreapta S.4 cu planul"tABCl"'--
4. Unghiurile formate de p:lanele
(ABC). tsebl; tSab); (i'aCl cu planut

6l
 II.2. Solutii si comentarii la problemele'fundamentale
de perpendicutrapitate in spatiu
Fentru a determina'locul geometric al dreptelor din spaliu care au prr>
priet5lile c[ sunt concurente qi sunt perpendiculare pe o dreapti date (d)
proced[m astfel:
1. Si consider[mdreapta d qi un punct oarecare P din spagiu. Evident
punctul P poate apar{ine dreptei d sau nu (ca in fig. 45.a).

Ducem prin punctul P un plan n astfel incit c J- d. De asemenea prin

punctul P ducem drepte inclus€ irt planul a. Deoarece d I a insemneazl cd
dreapta d este perpendiculari pe or.ice dreaptl din planul'o. in concluzie toate
dreptele care trec prin punctul P gi sunt incluse in c, sunt perpendiculare pe
dreapta d.
2. Si aritim cd orice dreaptl din spa{iu care trece prin P qi este perpen-
dicular6 pe dreapta d, este inclusi in planul o.

,/ h-b-
n_1d_
A TI-
fr6. +5.b

Intr-adevirfie planul o Ld astfelinc&t P eo.. Notlmdno =.{,4}

gi ducem PA ca in fi9. 45.b.. Evident AP C a qi d l- a deci d I AP"
Fresupunem ci exist[ in spa[iu o dreapti o' cane'trece prin punctul P {i este
perpendicularl pe dreaita d. Daci o' intersecteazl dreapta d atunci notim
a' n d = {"}. Observlm c[ dreptele P.4 qi P? determini planul gAf).

38
 13 tlrlnghiul
FAf avem m(.f,tll). = gOn = mqffil ceea ce cste impoeibil.
Deci a' coincide cu P-,{ c c. Dac[ drgapta a, nu'intereectea.ul ar*"pt" a-.iu".i
consid-e-rlm pe-c' un oarecare punct ?1 ia.r prin acesta ducem dreapta d, p;;;[
cir d. Notim d ns'averndoui
- {.,{,}. Avem d
ll ddeci d L agi c, J- d deci a, t_ d,. in
triunghiul PAtTt unghiuri"cu *a"u*. de g0o ceea ce d.e aserneuea
este impoeibil. Deci qi in acest caa pTt coincide cu pAt.
In final putem spune ci am aritat:
1. Dste guficient-ca_o dreaptl c si fie incrusi intr-un plan * care con(ine
punctul P qi eete perpeudicular [e dreapta d, pentru o rin" p*rpendiculari
pe d. ""
2. Pentru ca o dreaptx, s ce trece printr-un punct p s[ fie perperdiculari
pe o alt6 dreapLb d, este neeesar ca dreapta o si fie inclusiinti un plan a
care con[ine punctul P qi este perpendicular pe d.
. Deci loq:rl gsoretric al tuturor dreptelor diu spaliu care au pro-
prietatea ci aunt co-acurerrte intr-un pinct p qi su]nt perfeudiculare
pe o dreaptx datd d, eete un plan c care trece prin prro*frt p gi este
perpendicular pe dreapta d.
2- sE, se afle locul geometric al punctelor din spa{iu egal depirtate de
virfurile unui triunghi.
solulie: in primul rind vom.ari,ta ci este suficient ca un punct M
- apar{,inr
s6. perpendicularei dusi prin punctul o, centrul cercului circumscris
triunghiului, pe p,lanul (ABC), pentru ia acesta si fie egal depirtat de virfurile
triunghiului ,,{BC.

ffq.ao
intr-adev5.r fie triunghiul ABC, punctur M apar(in6.nd dreptei d qi Mo l-
(ABC) unde O are propiietatea c6 OA - OB bC-= R.
=
Avem AMOA';' LMOB = LMOC qi de aici rezultl cL{MAl=IM Bl=
IMC]
c.c.t.d.
in al doilea rind si qn!i* ci pentru ca un punct din spa(iu sE fie egal
depirtat de virfurile triunghiului ABC,este uecesar ca acel p,ro.t ,e apartri'ni
perpendicularei dusl prin centrul cercului circumscris, pe planul triunghiuiui.

39
 P-ntru demonstralie considerim punctul ,S oarecare in spa{iu qi pentru
:
care avem [Sa1 = [SB]
= [SC]. Observim c[ ASOA''";, I.SOB A,SOC
iar de aici avem ce fi,e, = ffg
= ffC. Dar din teorema 2, cap. 1I.2,
averrr ci SO L (ABC). Din teorema 1 de unicitate, cap. II.3 deducem cd, OS
coincide cu OM deci S € d,
c.c.td.
in concluzie:
O mul(ime de puncte ale spagiului sunt egal depirtate de vdrfu-
rile unui triunghi ABC, dacf, gi numai dacl aeeste puncte apartiu
unei drepte care trece prin centrul cercului circumscris triunghiului
gi este perpendicular$ pe planul acelui triunghi.
3. S[ se afle locul punctelor din spa[iu egal depirtate de extremiti{ile
unui segment.
$i aceasti problemi ca de altfel oricare problemi de loc geometric are doui
ou*i.
Si aritim ci este suficient ca un punct M din spa(iu si aparlini
planului mediator al segmentului [AB], pentru ca acest punct si fie egal deplr-
tat de extremiti(ile segmentului. Numim plan mediator al unui segment [,48],
un plan care contine mijlocul s+Bmentului gi este perpendicular pe segment.
2. Si aritlm ci pentru ca un punct din spa{iu s[ fie egal depirtat de
extremitilile unui eegrnent, egtg oecesar ca acel punc! si aparlini planului
mediator al segmentului respectiv,
lntr-adevir pentru a demonstra condilia de suficienti, considerlrn fi9. 47
unde [MA] = {MBh M e oqi a I AB. Der;i planul a este plauul mediator
pentru segmentul [.AB].

--tl - --

ffs.47
Fie punctul P un punct oa,recare al planului o. Obeervim ci din AB L a
reculti triunghiurile dreptunghice P M A qi P M B carc au [PM] cateti comuni
iar [z{M] = [MBl din ipotezl.
Deci APMl'i APMB de aici oblinem [f,{ = [f8]
c.c.t.d.
Pentru partea 2, adici pentru a demonstra condilia suficientl, presupunem

40
ci existl un oarecare punct S din spa(iu care este egal dep6rtat de punctele
A qi B. Avem [MA] = lM Bl; [SA] = [SB] iar [SM] laturi comun[ deci
ASM A'''=''' LSM B qi de aici ob(inem
Sff.a = Sffa du, m1Sff.t|+ m$ffo1- 180o deci sM L AB. Dar am
ar5tat la problema precedentd. c[ toate dreptele care trec printr-un punct.gi
sunt perpendiculare pe o dreaptS, sunt coplanare. Deci SM C a gi deci g a.
^9
c.c.td.
in concluzie:
Locul geometric al punctelor din spatiu care au proprietatea ci
sunt egal depdrtate de extremitXtile umri segment, este un plan per-
pendicular pe segment gi care trece prin mijlocul segmentului. Acel
plan se numegte planul mediator al segmentului.
4. S5, se afle locul geometric al punctelor din spa(iu egal dep[rtate de dou5
semiplane mirginite de aceeaqi dreaptS.
Din nou o problem5 de loc geometric, deci din nou o problemi.'dubl5"
adic6, o condi{ie necesari qi suficientS.
Solutie:
Fie cele douX semiplane d $i P ca in fig. 48 pentru care avem (\fi P = d.
Fie de asemenea un punct oarecare P e d. Din punctul P ducem PE C a
astfel incit PE L d qi PF C B astfel incAt PF l- d.

In felul acesta am pus in eviden{5 unghiul pian corespunzXtor unghiului

diedru format de planele d Ci p.
' Deci
eP = dF.f'. Unghiul dFfl are bisectoare pe care o notlm cu PS.
Semidreaptd [PS qi dreapta d determind un plan 7.
Acest plan se numeqte planul bisector al unghiului diedru i).
l. SX arX.t5m c[ este suficient ca un punct S din spa(iu s[ aparlin5
planului bisector, pentru ca acest punct sX fie egal depirtat de semiplanele a
ci B.
Pentru a,ceasta ducem SA L PE, unde A € PE qi SB L PF unde B e
PF . Observlm ci ASAP '!' LSB p deci rezultl cn [S, ] : [SB]
c. c.t.d.

41
 2. sr ar[tim ci dac[ un punct ? din spa(iu este egai depirtat de semi-'
planele o qi P, atunci este necesar ca punctul ? s[ apa4in[ pianului bisector
7'
Intr-adev[rfie?astfelincdt [?I] e € aqi ?e Laiar L € 0
qi ?'1,I d. Ducem TH Ld (1), unde H=lTqunde
e d. Frin reciproca I a teorernei celor
trei perpendiculare avem Q,Y r d (2) qi Ifl I d (3). Din (i), (2) qi (B) avem
cL HQ;.FI? qi .[1tr sunt copianare.
Deaserneneaavem LTLH"J nfeF. iardeaicioblinem ffit
deci HT este bisectoarea unghiului itrA deci TIl este inclusi in planul =ffiq
bisector
qi deci T el.
c.c.t.d.
ln concluzie:
Locul geometric al punctelor din spa{iu egar depdrtate de doux
semiplane a ai 6, este un semiplan 7 numit iernip[anul bisector al
unghiului diedru format de n qi p.
semiplanul bisector con(ine bisectoarele tuturor unghiurilor pla-
ne corespunzXtoare unghiului diedru i;].
5. Fie pal,ru puncte necoplanare A, B, C, ,. SX se arate ci existi un
singur punct in spa{iu, la egal5 distanlX de cele patru puncte.
Pentru demonstratie consider6m punctul O centrul cercului circumscris
triunghiului B DC qi o dreapt[ d carc trece prin o gi este perpendicular5. pe
planul (DIIC).

fiq.49
considerxm de asemenea punctul M mijlocur segmenturui
[,aB] qi un plan
o care trece prin punctul M gi este perpendicular pe r"gme.rtul
[,48], deci
planul mediator al segmentului (ca in flg. ag).
Dreapta d qi planul a nefiind paraleie se intersecteazE intr-un punct.
Ngjh d!" - {P} Din faptul ci p € d avem conform problemei 2, cap.
II, [PB] = [PD] [pC] (t).
cX
Din faptul c[ P=€ a avem corjform problemei 3, cap. II, cX
(2).
[pB] = [p,4]

42
 Din relatiile (1) qi (2) avem:
lPr'l= [rr1 = [rC]= [,aD].
Deci punctele A, B, C qi D sunt egal dep6rtate de punctul P iar punctul
P este unic deoarece interseclia dintre un plan gi o dreapt[ necon{inutX in acel
plan, este un punct unic.
Interpretare;
Prin patru prrncte necoplanare trece o sfertr qi numai una.
6" Fie patru puncte necoplanare A, B, C, D. Si se demonstreze cX, per-
pendicularele duse prin centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor DAB,
DAC, DBC qi ABC pe planele acestor triunghiuri, sunt patru drepte con-
curente.
Pentru dernonstralie consider[m cele patru punct,e necoplariare, dreapta
d perpendiculari, pe plamrl (DBC) qi care conline punctul 0, centrul cercului
circurnscris triunghiului B DC.

fi6.5O

Pe dreapta d considerlrn punctul P construit ca in problema 5, cap' II

(vezi fig. 50).
A; ar5tat in problema precedent6 ci [PB] =lPD)=[Pq = [P,a] (t)'
Ducem prin punctul P o perpendicularS, PE L(ADC) unde E €(ADC).
tiunghiurile dreptunghice formate sunt congruente deci avem:
APEA": APEC = LPED
iar de aici oblinem Fi,q = FTC = FFD qi deci conform teoremei 2 de
perpendicularilate dreapt,l pe plan (cap. I.2) putem afirma cd PE L(A?C):
Din aceeagi congruent[ de triunghiuri rezultX qi [e,a] = [Eq = [ED]
Deci punctul E este cenirul cercului circumscris triunghiului ADC . In mod
asemlnS,tor dac5, ducenr PF L (ABC) cu F € (ABC) vom arxta ci.F bste
centrul cercului circumscris triunghiului ABC.
Am aritat cX ut'i din cele patru drepte perpendiculare sunt concurente.
Deoarece aceste t,rei au fost oricare trei din cele patru putem afirma ci toate cele
patru perpendiculare pe planele (ABC); (DAB); (DAC) qi (DBC) prin cen-
trele cercurilor circumsuise triunghiurilor A,4BC: LDAB; LDAC qi ADBC

43
 sunt concurente in punctur p, care este centrul sferei
circumscrise celor patru
puncte necoplanare A, B, C, D.
c.c.t.d.
7. Fie deci seqmentul [, B] gi punctut O € (AB) astfel inc6t
lAOl =
Fie de asemenea qiun plan .l'p;;;i;i.i"" .x
" afi AB= {o} ca in fig.[OB].
b1.

DacS ducem AAt L a at A,€ o BB, l_ o cu B,

qi €. a,si demonstrim ci
ll,+'1= IBB,].
Intr-adevrr considerrm triunghiurire dre-ptunghic e AA,o qi
ipotenuzele congruente di, ip;rezf (flbf ;j'B"aD:'rLL rrl'I v Br uJ
BB,o care au
De asemenea din AAtJ_ a qi EA,'t
" uu"* paralele
ghiurile fi/g = riGo ca avand raturile respectiv
c6 AA, ll BB, qi deci un_
qi fiind amdndou5
ascu(ite.
Deci r\AA,a'! ABB,O si deci.lAl,l:lBA,l q
d,(A;a)=r(r;.:}.U.
8. , ll 6 Il. 1Qi necoplanare ca in fig. b2.
Fie deci trei drepte paralele
B.:'jl*u-
punctul A € a.[;;;;d;J!;,ibi't;,iEt^;ii"ac i " ",

fiq.52

a."uoEl'X"L',iil;l111rillu[",r!,u,1*,t[:,ffi n.f ,o"i;r?,]f

*,:*.T,.j
"ri"ffi;
a L (ABC) = a. Dar D ll a
=+' b I ;; EC";;;"";i; \"B"C ati.
 "llr-+6J61 :) cLBC(2).
D^in rela(iile (1) si (z) avem ci dietan(a de la dreapta 6ladreapta c este
^^ Deci BC = d(D;c) '
BC.
c.c.t.d.
9. Pentru determinarea distan(eror cerute ra punc-tur 1, consider[m
zul dreptunghic ABC D ca in fig- r'g; i""i"t" aJ i"aoi";l --"-- trape-

+i
I
I- - -rE
I

4l
,

tt(4. .r.r..e fi4.5i5.b

Avem linia miilocie precum gi datele din ipotez6: DC
AB
M_y'y'
- tB. Dacr dricem cp I ii;;;;;;;; rriunghiurdreptunghic
- rz; BC - r0;
teorema lui Pitagora cd" CP = 8 = DA. D" *"*"rr"u dac5 ducem cpB prin
putein afirma cil BF MA
BF L M N
= = ry - 4.
Dupd indoire f19gi
i*. !s .55.b; avem planul (DMN) L (MAB), DM L
Y !- (DIi
!u -c D3r A.J_. putlm "i-.,i.a prin'reorema 3 )e ra cap. I.2 cx,
N-). rieci
DM I !*!e.Al ( lB aqa.c6 prin reorema celor trei perpendiculare
avem ci DA L,48. D,eci distanqa de ra punctur D
l;i;e;piu'Aa este DA.
DA. -- r'
Aqa c.i notim d(D; AB)
r'. '*
=
AceaslS disran{d se carcureazr uqor in t,riuughrur dreptunghic
DMA. ob-
[inem D,4 = 4rfi.
Pentru a r,spunde.ra ce.nla 1.b scriem ee(AM B) L
N) iar rAM B)n
lOrywl- MN Am dus BFL(AMBt *ir"r incat BF (DM L MN ct F e MN.
Deci conform aceleia^qi teoreme 3 de la cip. r.z putem
un..r* la-gp L (DM N)
qi deci distnnla de la puricr,ul g li, pla,uilnlr
w1".t* rr. plnf,u acest motiv
not5,m: d(B; {DM N))
= BF = q.
Pentru a pune in evidenli dreapta de intersec{ie a pranelor
(C N B) procedlm
(DMA) qi
astfel:
Dreptele AD C (DAB) (DAB)
. . qi .BC C dar AD ff BC deci AD o BC _
{7}.
De asemenea AM c (MAB); BN C (MAB) qi AM
l/BIf deci AM n
BN = {E}.
Despre.-punctul T putem afrrnra qrmdtoarele:
Te eD T' €-(D,4./,1)l
- (DMA)n(cNB) (1)
T€BC + T€(cliB) I:*'.-
 Analog clespre punctul E putem spune c6.:
E€.4.U =- L €(DMl))
l* E e(DMA) n(a'NB) (2)
f e BN ==+ L' e (C',ry B) J
Din (1) qi (2) + (DMA) n(C^-B) =TE.
Deci dreapta ciutati este TE.
10. Fie cele patrti puncte A, B, C, D necoplanare gi echrdistante unde
AB = a (de fapt'este vbrba de un tetraedru regulat de rnuchie o), ca in fig.
54.a.

h4.54.a
l. Pentrrr a afla distan(a de'la punctul I) la planul \ABC) ducem DO L
(-"lBC) trrrde O e (ABC). Din faptul tL DA - DB = DC = o avenl c;'
LDOA.! LDOB : LDOC deci O,4 = OB = OC gi deci punctul O este
centrul cercului circurnscris triunghiului echilateral AllC. Din proprietx{ile
triunghiului echilateral de latr,url o aYe]m c6.: Alv{ = * - DM ' .40 = trAM
==+ Ao =3 * = *,iar oM *.iAM = t *
Astfel am calculat lurrgimile
AM=*;eO=n*,OM=*
AM Ei-DM sunt inSltrimi gi mediane in triunghiuri echilat-
De asem6nea
erale. Din triunghiul dieptunghic DOltl prin teorema lui Pitagora obtinern
DO2 = DM2 - OM2 =* DO = e* = d(D; |ABC)).
2. Observim c; (,48C) n(DB{:) = BC; M e BC iar rt{O I BC cu
L{O c (ABC) $ MD c (DBL'). Conforrn definiliei, r-rnghiul plan cores-
punzitor unghiului diedru fornrat de planele (ABC) Ei (rBC) este_.unghiul
filiO. in triunghiul dreptunghi c DOII ^r"rr, ffi - cos( fiilOl =' o*'# =
I3'
3. Unghiul format tle drcapta AD ct trrlenrr[ (ABC) este unghiul OAO'
in triunghiul lJo.rt avern

${-=cos( fiol=*.*=f ,l
4.
.[,entru a punJin evirlcn6l centrul rle greutate al t,rirrrrghiulli, IJBC
ducem mediana CQ care se intersecl;eaz[ cu mediana DM tn p.rnctul E. Din

46
pozitia centrului de greutate pe mediand avern c6
#B = t = ffi.Deci prin
"sciproca teoremei lui r,habs avem oE ll AC deci pilr, t"o"re*u"filndarnentalr
le asem6nare avem LMOE * A"I,IAD h ae.i
oE_Ma_1*'rtr.._AD_a
b. pentru o*n"ofl,,
' ;tf;l; i,"Jq;;J.T,;,:", o la planur IDBC)
utilizim fig. 54.b.

fi1.54.b
Reamintir. ci in triunghiul B DC avem [oM] inr]{ime deci BC L DM . La
fel in triunghiul ABC avern BC-. r AM . Astfel putem afirma cd" EC L (Do M).
- Ducem in triunghiul Do M , indllirnea or. Deci o:r L DM (r ) dar or c
tDoM) aqa cx BC L or {2) Din (r) qi (2) ob(inem cd oI r 1rrc). neci
distarr{a de la punctul o la planul (DBC) oT. in triunghiui DoM uu"
este
6'7 = ffffn = nf . La fel dac5. in triunghiul dreptrrn .L: ,_ JCN ducem OS l-
D.M cu S e (D,v) ob[inem d(O;(DAC))
= OS .- J,t .,rxt(O;(DAB]) = s#
__.
o""i_d(9;(DBC)) +d,(o;tDAC)) rd,(o;(D.q)) = 3
DO = d(D;(ABC)) * = ,{o -
c.c.i,.d.
11". Fie poligonul convex ABCDE gi punctur.9 care nu aparline planului
tAB(;). De asemenea.aveilr [S,t1 = [S,B] = [SC] = [SD] = liq' Ducern
so L (ABC) cu o € (ABC) gi obqinem triunghiurile a."pirngii.e- ca in fig.
55, care au cateta .9o comuni gi ip.{enuzele congruente p*iri ipotrro prob}er,ei.
Deci avem:
aSoA""' asoa :
LS}C
= aSoD: = A,SO.E.
De aici rezulil .i [o,a] = [oB] :
locJ = [oD] [oE]. in felur acesra am
arxt,at cr punctul o este egal depxrtat de virfuril" poilg"nutui. Deci punctele
4,^8-, ^ca D qi E se gilsesc pe un cerc cu centrul in o" in concluzie polig.nui
4PCPE este inscriptibil" Daci poligonureste patrulater atunci prrern afirrna
c[ orice piramidfi patrulateri, cu muchiile raterare congruente u., .u bazx urr
patrulater inscriptibii.'

47
 fu.55
Re{inem citeva din cazurile frecvent intilnite in probleme:
(1) Dac[ baza unei piramide este un paralelogram qi daci muchiile laterale
sunt congruente atunci poligonul de la bazl este dreptunghi.
' (2) Dacd baza unei pirarnide este un kapez qi daci muchiile laterale sunt
congruente atunci poligonul de la bazi este un trapez isoscel.
(3) Daci baza unei piramide este romb qi dacX mtrchiile laterale sunt con-
gruente, atunei poligonul de la haa6 este pitrat,"
(4) in cazul in care baza unei pirarnide este un triunghi dreptunghic gi
dac[ muchiile laterale sunt congruente atunci piciorul inil{imii piramidei cade
in mijlocul ipotenuzei triunghiului de la bazi.
in general piramidele cu muchiile laterale congruente au bazele poligoane
inscriptibile, deci convexe, iar indl[imea piramidei cade in centrul cercului cir-
cuqrscris poligonului de la bazi.

12. Fie deci un patrulater convex ABCD qi un punct S care nu apar{ine

planului (,{BC). De asernenea dreptele SA, SB,.9C qi SD formeaz6 cu planul
(ABC) unghiuri conqruen&e. Deci avern
STo - SFio: SCo = sD-o (t)

fts.56
S[ aritim ci in aceste condi(ii patrulaterul ABG D este inscriptibil. Fen-
tru aceasta ducem SO :. (ABC) cu O € (ABC) qi ob{inem patru triunghiuri
dreptunghice congruente ca in frg. 56. lntr-adevlr avem SO catetl comuni qi

48
 cite un unghi ascutit congruent, din condi{ia (1). Deci avem:
AS2A": asoB = ASoc = I"SID,
iar de aici rezulti loAl loBl [ocr]
= =
egal5 distan{i de varfurile patrulaterului.
= Iori. ilipu*crur o se afii ra
in c,rncluzie patrulaterul ABCD
este inscriptibil intr-un cerc cu centrul in o, piciorul p*.plndi-riarei
dusr din
punctul 5 pe planul (ABC).
ObserragrT:
.- ca qi la problernaprecedenti este important si subliniem cateva consecin(e
utile rn rezolvarea multor probleme.
(1) Daci baza unei piramide este un trapez qi dacd unghiurile pe
care le
formeazi mucliiile !ateraie cu planul bazei srrni cougruente. uirun.i
trapezul este
isoscel.
(2) Daci baza unei piramide este un pararelogra,i qi daci unghiurile
pe
care le formeazr muchiile laterale cu pianul bazei .u".,t .ong.r"rt",
atunci baza
piramidei este un dreptunghi.
- (3) Dacx baza unei piramide estc un romh qi ,.raci unghiurire pe care ie
formeazx muchiiie laterale. cu planul bazei surit congruente, atunci
baza pi-
rarnidei este un p5.trat. De fapt in acest caz pirar7,i.iu
regulatd". "ri*-:'f.trulaterd
De asemenea de re{inut este qi faptur ci rndr\inrea u.er astfcl rJe piramide
cade in centrul cercului circumscris bizei.
13. Fie triunghiul dreptunghtc ABC cu m(,[) = g0o. De asemenea
puncrut
f ! gaucl Ei (srrRjJ/rA.rr) i AB(t{sBC) = 1.af}Cfi.+;cl a"
nrxsurd 600. Penf,r, a purie in eviderilr aceste irJghiu.i .,1r."r,
.:jn.fiq 57.a. Din punctul.F ducem iir=pianul UEC), t,g i.qg;si'tpf 1dbclL AC;
PT L BC. Prin teoremacelor trei perpenclicurare avern sE t in:
qi ^9I I BC.
sF L AC
De,-r .Sfi,
= sFp = lTp 60o. In aceste condilii lriunghiurile
dreptunghice au o catetl comuni Sp gi c6te un urrghi asculit
de 50d. Deci
ASPE": ASPi/ = A.9pT (1).
f)e aici avem .d El = i{{ LpT,) Lungirniie acestor segment,e
,ip
reprezintr disran{e]e de ia punctul p la
= laturile triun-ghiului ,48C. D"our.."
aceste distarlLe sunt. egale, tragenr conciuzia ci p,nct,ri p
este .ent.ul cercului
inscris in triungliiul ,4RC. Deci pfl
= pF = pf -, (fig 5;.;i
Pentru a caicuia's*iem cx aria triu'ghiului ,4bd
igaid cu surna
ariilor triunghiurilor .4p8. BpC, CpA "st"
: nl+r81
,!1"i "1, ti( ) avorl fa 1'_t,r.p1pc1 + o1r,ci.
l)rn rporezS. .18 -:l; JC =.1 , j,,r.i /j(.= I
o1,rrcJ,= T = g; oy:eg =
f)eci !, oprr, =' , ,"r1orc) = +.
i(B +"5 + 4) :.) r = 1.
Inlocuind obqinenr (i =
Putem afla disrirnta de ia punctur s ia planur
lunghic 5 PE aveln r-{BC). rn triunghi,r drep-

49
 5P
PE - tg60o =+ SP = rfl = a(S;(afc)).

fi6. 57.a
fi6.57.a , fi q. 57.b
Pentru a afla ariile triunghiurilor SAB,.9AC qi SBC observbm c[ din (1)
obtinem cz sE = ^9F - S? innlliurile acestbr triurighiuri. De asemenea in
triunEhiul SP.E avem:
ff = cos60o -+ ## t
SE = = =2.
in final putem scrie:
olsABl=aBfE=T=3
a$BCl=89fX=T=5
olsAc)=ry =!* =4.
c.c.t.d.

14. Fie cele patru puncte necoplanare S, A, B, C cu proprietatea ci

SA = SB -- SC = o. De asemenea avem c5. triunghiul isoscel ASB are un
unglri de m6surS, 60o deci este echilateral. Astfel avem cX AB = o (vezi fig.
58.a).
tiunghiul /SC este isoscel gi dreptunghic deci avem ci AC = art'

tq. 'ra.a
fiq.5&.a fiq. bA.b
tiunghiul BSC est,e qi el isoscel gi are un unghi de mlsurl 1200. DacXin

50
acest triunghi ducem mediana SO ca in fig. 5g.b, obqiaem cd, m(dT$:
60o,
iar de aici $$ - sin 60o deci OB - a\/i.
# ci deci .BC
Putem acum si constatrm cd, BCz Bc2 ACz + ABz
=
prin recrproca teoremei lui Pitagora avem ci triunghiul aac -esie dreptunghic
= = 2a2 + a2. Deci

cu m{CAB) = 90o.-Din flltu]

9n SA- SB = SC se qtie cI piciorul pirpen_
dicularei
.dyl lil s pe plinul (ABC) este chiar ientrur ."r.,rrui circumscris
triunghiului ABC. Decidaci mijloculipotenuzei este o, utun"i,so L
D_eci planul (SBC) conline dreapta-,gO perpendiculard pe ptun"t
@Bd.
ca pnn teorema I, pag. 12 putem afirma cil(SBC) L(ABC) qi deci
(afb;, aqa

penrru a da o *,,r,"ilt,(fl'*rkff]hJ"',; n* se..

5B.c
.^_q triunghiul cAB ducem AD L BC dar (ABC) -i- (^sac) deci AD L
(sB^c). De.asemenea in rriunghiul echiiarerar ebs dr'.;'iN-iBS (1) deci
conform reciprocei teoremei celor trei perpendiculare avem d. DN r is
1i).
observi ugor cd.inte_rsec[ia.dintre planele (sBC) qi (sB,a) este dreapia
^98 iar N e ^98 astfel din (t)qi (z) putem.pur" ix ung'hiul'pl.nlorespunzEtor
unghiului diedru format de planere glcl qi (s,B,,a) esre unghiul rFp ai,
triunghiul dreptunghic ,aDN_$ m1,e,ONy g0o. pentru a gilsi mXsura acestui
=
unghi scriem ,6,,# = sin(,{N}).
In triunghiul ABC avent DA =
#!. Deci DA = t# = sfi
. . if, triunghiul echilatera,l ,4.g8 avem Atr/ inil{ime cleci ,4/y' = $. inlocu-
ind obtinem:
sin(ANb) =* #=+
Pentru intrebarea 3 observim ci interseclia dintre pranele (s/c) qi (sBC)
este dreapta sc. Din ipoteza problemei avem c[ AS L sc n"'*"rn"n"u
reamintim c6" AD r (sBC) deci aplic6nd din nou reciproca 1iy i i t"o."*"i ."1o.
trei perpendiculare avem c['DS-]- sc.(2) (vezi fig. 5g.c). Din (r) qi (2) avem
c[ unghiul plan corespunzxtor unghiurui' d'i.d* iornrat'a" pi-"r.i (/sc)
(BSC) este unghiut tISj).
;i

5i
 Pentm determinarea m6.surii acestui ringhi, scriem in triunghiul drep
tunghic Ail^g cu nn{fr) = 90o c[ sin(,4Fr) = ** = *# .* = *.
I"5. Fie deci lrexagonul regulat ABC D E F de laturX o gi punctul ? care nu
apar[ine planului (ABC). Avem cle asexnenea [7'l] = lf Rl=VCS= [fD] =
l7'tl= [rr'] (1) qi To I (.AtsCr) iar TO = &.

aM a
2 I

5l9.a
frr4" 5 .9.a
hr4" frq.19"b
Se observl uqcir c6, triunghiurile TOA; TOB. TOC;TOD; TOE 1i TOF
st:nt dreptunghice qi congruente deoarece au cateta comun5 'IO qi ipotenuzele
ccngmente din rela{ia (1).
Uliir acest irrotiv avem [,a0] = iBO]= [CO] : [OO1 : [.1i()] = [,r{)].
I)eci punctul 0 este t:gal d+.:pdrtat de varfuriie hexago,nului deci O este
cr,:nlrul cercului circumscris hexalorrului ca in fig. 59 a in triunghiul drep-
r.unglric'1'(J,4 avr'm prin tt'or,'tna ltri Pitagora cI f,4 = r/F +F Ducem in
1.,lan-ui |AEC) OM )-,4^B unde M € AB. Avem OIUI apotetna hexagonului
regrrlat, cleci OM = *. in t,riunghiul tlreptunglic TOM obtrine,rn 7'M =
/TO' ;;\4G = \1 h'+ tf,: = +v/1htT'.1fr. Acum [,rr.enr rdspundc la prrnra
irrtrebare: f ,{An = 'fi}. in triunghirtl TMA or** ,ff = co**(fl.-M) =
z ''t17t?
I)eiitru a,loua intretrare olrserv6.rn c5. p4t,rulaterul ABCIfl este un trapez
is,,sct:l qi cieci' AR li {: f' . flecl I fi:f C = fi p
.

in triunghiul T'OC uu,,or ffi = c.u(fiFi = 1;il;;=.

Pentru a, [rtiia inlrebare r:onstruin'i detaliui dirl lig" 59.b in care scrietn
c,l prorlusul intte o laturl qi in[lqirnea corespunzSi,oare est,e c.onstant. Deci
AB TIul = A1'.IJP uircle atn dus,SP L AT. Inlc,cuind datele cutioscute
ob\inern
ur - #
in triunghiul dreptunghic IIFT scriem:

52
 flr=*in(ifs) =-f;*7;ir
Pentru a deterrnina u'gbiur frrrrriat de drepteie ?,4 qi rr:: r.ii.fi ,{t, l
putem proceda in triun6lliiiil ,47'{,'. ca la purrctril prececlerit.
si}.li pur,i::irr scr €
teorerna cosinusillu i,
Deci cos(.4-f?.,' )' = {r+Ji'#+LC:j lnlotri in ri obr,ineni
,fi -. ).h2 - a2 rilicle am consider:it. cli l{,:
!r,i\-'i! ,1
"..t t,r -: 2,ozJ7,:.1 es[e iali:ra triunghigili echl_
latcr:l rnscris ln crrcul de razi o salj (.i riiagona.hi,,rrri.:ii, a he_qagonului regulat
de latrrri o. I)eci AC ad'|
' ]:'entru i,irebare;i=A crnc.a averr. un:lhiul
forr*at de dreptele T,4 gi r,i]
chiar rtnghiul ATb rlin triunghi ul ,,\TD. cuuoagrerir laturile
acestui r,riungiri
isosce'1_qi_deci.fytenr proceda ca l.r;runctul 3 sau ca la punctul 4-
l'[r5,-ndoia,l5 ci tr:orernie cosjnirsurui,in a,r:esr, **r,,r.", ofer[ uii procr.rrit.r
nrai :-rrnplu.
Deri cos(Afi)) = 4.3ir$i-:4l:- -.= l:--s'
Pe*tru i*trel,*rea . ol,;l'r"t.1.,, frffi^
1,,[ t ,1,t] iar MO ) ...\ii;
{Al}{-,1 = AjJ I)e asernenea
ll(]" l- l.tBL.) a; til. L'Ats cu tufT C (.,l]-.i:i).
I-),':r c,11f6p1rr tJefiniqir r ulrghlrriir, 1,iu,, .oi"spuni,,d,or urrghiului ,jierriu
ar, r,r
$'Arrf:a.ABC) = rffo.
i" [riungtriul drept,unghic ?'C,tf avern 3# = t,gt'ffr-e = z# pcr,r.r.
intrebare^a a qaptea, p€rntru a nu rrcrirca plili *"ii'cr*sen,1l, vr:m consi,lrra
unghiul.format de planelLg'g.D)
!i (fED) Fentru a pune in evirlerntE acesl
urrgh.i, ducem in g,lanul (TDC): ('L I TD ia in fig.
bg.a.
l)in datele problemei reiese cI triunghiurile TDc qi rD.o sunt congruente:
(i,.L L.), iar de aici ob{inern ce iTiC t7}e.
=
tr),r a,seme,nea LLDC'Z'' ALDE deci obiinem
dti: = nTt.
. .1ro, ryr!*?_= 991fll consrruc!ie. De aici rezulr[ m(dTn; = 90o.
1:1f:r -1'-:"l'Q?cl n
tirDt) =. TD; r.C c (TDC) Ei rC rcF,r; ,lt: asemenea
LE L f D qi /_E,c (1'DE)"
Aqa cX (TBA);(rr;p) =. eD{_IITDE) = ATb.
lrr triunghiul isoscel C"LE avern CL - fip = EL. Dacd scrien-r t,eoreilra
cosinusuiui oli{inem
cos(rlir) =rc3\Lt=ae'
2 t,c.t,E
z LC-LE
** 2t 2h' !sa2
4h2 +3o2
\
observirn c[ valoarea acestui .o.inr. JJt" negativd. ceea ce la niverul clasr i
a vIII-a nu puterr iriterpreta. pent*r acest motiv runt*^-obliguqi
,e apel[r;r
la celalalt pror:edeu. Pentru aceasta construim in detaliu tri*riltii,nt
lig. 59.c. CLE ca *t
Scriem cr produsul dintre o iat*rd gi inilqimea corespunzrtoare
este cor-
sta.n 1,.

Deci EL.CQ = EC . LH unde anr ctus Ce J_ EL qi LH L EC. Obqinem

ec = E*tE. Deci ec =
ffi r,u.

.),1
 In triunghml LHC avem prin teorerna lui Pitagora ci
LHz=WW-S=#h

De aici ob[inem LH = rfhfr"

Revenind la QC obtinem
ec=lrr^,.i*ffi=ffi
in trinnghiul LQC avem
sin(eIc) =sin[180o -tiTql=?# + sin(fTc) ==J##P
Pentru a rSspunde la ultima intrebare construim fig. 59"d, in care prin
punctut T am dui f|..' paralelE la AF. Prin tranzitivitateTV este paralel5. qi
ct c D. observim cx, din :rv ll AF avem planul {v1:F) care coincide cu planul
ffAF'). La fel din V llCD obqin*m planul Vf D) care coincide cu (IDC)'
T

in aceste condi[ii putem spune c5, (7:DC) n(7A,8) - TV. De asemenea

ducem in triunghiul isoscel ?A,F mediana TN deci ?'l[ I AF qi deci T'N L TV '
La fel in triunghiul ?DC ducem rnediana ?ft deci ?'.8 I CD qi deci
TR LTV.
Prin urmare unghiul plan corespunzator unghiului diedru determinat de
planele VDC) qi (fAP) este ly'?r?.
in triunghiul isoscel NT,R se poate calcula sinusul sau cosinusul unghiului
N?'R utilizind unul din procedeele utilizate Ia punctdle precedente.
De pilda..nr(,ff,R; = TN:##E = ffi c. c.t.d.

16. Fie cele trei semidrepte necoplanare IOX; IOY; IOZ w,4 e (OX.
Din punctul A ducern AP L a;P € o'Ei deci avem c[ d(A; a') = AP.
Pentru rezolvare ducem in planul a. PF L OY qi PE L OX iar prin
tecrrenra ceior trei perpendiculare ob[ineur cL ,4F I OY qi AE L OX ca in fig.
60.

54
. Ttiunghiurile drept*nghice /.Fo qi .Afo sunt congruente pentru c[ au
ipotenuza- o/ comund iar unghiurile AoF qi AoE di mxsurx 60o. Deci
LAFO': LAEO iar de aici ob{inem [/f,1 = t,4E] (1).
considerlm triunghiurile dreptunghice ApE qi eFr. Acestea au o catetb
[,4P] comunX, qi ipotenuzele congruenti aln (t).

fiq.60

Deci A.APP"! AApU de unde ob{ineur [pF,] cum pF _J. Oy

PE L ox prin construc[ie, rezulti cx = [pE']dar
punciul p **t* egal deprrtat de
lar
laturile unghiului XOts qi deci apar[ine bisectoarei acesiui urgiri.
. Reamintim c[ punctul .4 este un oarecare punct al semidreptei foz . Deci
J,roiec(ia rinui punct al acestei semidrepte apar(ine bisectoarei unghiului ,y oy .

Pentru a calcula lungimea segmentului ,4p procedXrn astfel:

Ia_t.riunghirrl dreptunghic -4EO avern:
3* =.r*60" cleci Oi = o = (zti f
.ffi = *t.r60o deci AE = * (B)
In triunghiul drepiunghic PEo avern datoritH, kiisectoarei oF', mdsura
unghiului POI] de 30o. Dbci
ffi - tg30o de unde reaulr5 pil = $ # = #
in fi11l r[iunghiul dreptunghic Ap E. priu teorema lui pitagora ob(inem
Ap = JAE, _--p lir. Deci .lp = +
c,c.r.d.
Fie dreprurrghiul;{BCl} not,at ca !n fig. 61. I)e asem.nea ,{ig
^L7.
A'AF -+ =
p. Pentru a pulle i, e'itle,qi unghir.rl forrrat de planul ("A,AB)
cu planul |ABC\, ducenr ,4'P t- (.4RL-\,,,, C€ (.48C) qi f f I Ag. prin
tecrrema celor trei perpr:ndicul;rre a_"r-tnt cit AtE -L Atj.
Prin urrnare avem (;1'-,111) fi (ltc) = Al]; E^ e .4R.I.p C {AB{_');
E.PLAts;EA'c;{,A'AR)qi ,E.t')-.,18.I}inacesleion<{i(irrezuit*c,!urrg,},iui
plarr coresiru*zxror unghirilri tlierlru lbrmat de piauele (A; Aj,t\ qi (lE,:jeste
i.rngiriul ,{iP Dett m,(i;E fr')
= a.
SI calcullm dilt,anla de la pu,ct,ul .;1, la planul |ABC). peni,ru aceasta
considerim triunghiul dre;ri,urrglric AtilA in care a\em
*d = uinf. Deci
A'E = y''.Asin p, A'E = osinp (1).
in triunghiul dreptunghi c ,4'P E uu"* ffi = sin o, deci A' P = A'8 sin a
(2)
DacX inlocuini (1) in (2) obqinem A'P = c sin B sin o.
Deci d(,4': (ABC)) - A'P = asinasin6.
Ilentru a rlspr-rnde la a doua irrtrebare ducern in planul (,48C) P F L AC .
Prin teorema celor trei perperrdicr,rlarr: oblinem A'F L r{C. ObservXrn c[ tri-
unghiurile dreptunghic e A' il A Ei ,4t I'A sunt congruente pentru ci au ipotenuza
,4r,4 cornun5 qi cate un unghi aso.rlit de mXsurX B. Deci AA'EA'! AA'f'A
iar dc aici obqincrn lAfl = IAI:l

fiq.61

Pa.trulaterul PEAF este paralelogiam pentruPE I AB qi AC L AB

cd"
deci Pi)ll AC. La fel Ffl ll lB iar mqETCl = 90o. Astfel PE.4I esre un
dreptrughi cu doul Iaturi al6turate de lungimi egale: AE = AF. I)eci PEAF
este un pltrat. Deci AE = PE = PF = /f (3)"
in triunghiul At PE avem cos o = *#.
in triunghiul AtEA avem cLg| = ffi.
Dar din (3) avem cd PE = AE. Deci ffi = *E + cos a = ctq/
c.c.t.d.

18, Fie dreptunghiul ABCD u AB = CD = 16 qi AD - BC = 12. De

a,senrenea avem PD L (ABC) qi PD = 15. Se duce DD I PB qi AA' L PC
ca in fig. 62.a
1. Pentru a afla ariile triunghiurilor PAB qi PCB observim c-i:
PDL(ABC)
DA L,4B
_DA c (.18(',)
u 7.3. r
PA L AT)
Deci triunghiul P,4B este dreptunghic cu m1i1= 90o. Deci olpABl =
PA-AB
 %#=ff+ aA'- fffa. ttl
in continuare din triunghiul dreptun ghic DAB obqinem DB = 20 iar din
triunghiul dreftunghic PDB ob{inem PB = 2b. Tot in acest triunghi s*ienr
teorenra catetei. Deci DPz = PB. PD a pD pDt
- ffi * - # =g.
inlocuind in (1) ob(inem:
D',A',=
#* = ffi
Perimetrul triunghiului D,A,O este l0 + l0 +
;ffi
= 20 + ffi. c.c.t.d.

ff6. 62.c
Observagie;
Pentru a arxta ci patrulaterul BCA'D' este inscriptitril putern proceda
mai simplu, fErr. a utiliza proprietatea punctelor de pe o sferi. pentru aceasta
observdm c[ punctele B, C, A', D aparlin planului-(BCp), iar punctul O nu
apar(ine acestui plan.
De asemenea am aritat cil OB = OC = OAt * ODt. Deci avem piramida
cu virful in o qi baza patrulaterul BCATD'ca in fig. 62.c qi care are muchiile
laterale egale. Deci baza acest,ei piramide este un pJligo, inscriptibil
c.c.t.d.
19. Se dau patru pgnctg ne_coplanare A, B,C, D cu proprietatea c[:
IAC) =- [/11 = IBQ = [BD].
_ Ii" M mijlocul segmentului [,4fi] iar n rnljlocui segmentului [cD] ca in
fig. 63.a.
. Pentru a rrspunde la prima int'ebare observim
isoscel
ci triunglriul
iar ,4N este rnediand. deci indllime. prin urrnare 7lr r DC
.D,4c este
-qi e).
41?los triunghiul DBC esLe isoscel, iar IiN esre rrredianr deci indl[irr-," ug, Ji
BAl I DC (2).
._
Dil.r-"-llliile (1) q1(2)
.cE"
DC r (,4tfB) dar N M C (.4rf B) qi la fel
AB c (AN B) deci DC )- N-1r"1n M qi DC L Ab.
In sfarqit consider6.m triunghiul isoscel ADB in care Dr,r este mediand.
deci inil{ime, aga ci D{ L AB (B) La fer, in triunghiul is<iscel ACB avem
CM L AB (4). Din rela{iite (3) qi'(a) avcm ci ,4tsi{CMD). Dar MIl C
(CMD)*ABLMN.
Pentru a doua cerinll utilizim fig. 63.b in caie am"dus AAt L (BCD).
Reamintim c6, AN L DC din (1) qi deci conform reciprocei I a teoremei celor
trei perpendiculare avem c5 AtN L DC. Dar din (2) avem c5, BN L DC.
Astfel din punctul N, in planul (BDC) avem N.4/ L DC qi NB L DC.
Dar din teorema de unicitate a perpendicularei ridicati dintr-un punct al unei
drepte pe o dreapt[ (intr-un plan) avem cI dreptele NA' qi NB coincid gi deci
N,Al ,Bsuntcoliniare.
La fel, dacd, ducem BB' L (ADC) cu B' € (ADC). Avem BN L DC
iar prin reciproca I a teoremei celor trei perpendiculare ob(inem c6" B'N L
DC. Dar .rlN L DC qi din nou prin teorema de unicitate ob{inem c5' AN
coincide cu B/N qi deci punctele A, B', N sunt coliniare. in mod asemini.tor
se demonstreaz5 coliniaritatea D, C', M sau C, D' , M.

I
I
I
)
I
I
I

BA

Pentru a. treia intrebare ne folosim de faptul c[ punctele A, B' , N , A' , B

qi M sunt coplanare, deci dreptele NM; AAt; BB'sunt coplanare in planul
(,4,BN). Dar am ar6tat cL M N L AB, am dus AAt L (DBC) d,eci AAt I BN
gi am dus B Bt L (ADC) deci B B' -l- AN. Putem spune ci, segmentele [AA'];
[MN] qi [BB\ sunt inS,ltimi in triunghiul AN B deci sunt concurente. La fel
se arati c6, CC', MN qi DD suut inXltimi in triunghiul CMD, deci sunt
concurente
c.c.t.d.
20. Fie O un punct in planul tritnghiului ABC 1i D un alt punct situat
pe perpendiculara in O pe acest plan. S[ se arate cI daci AD L BC, atunci
punctul O se afl5 pe inlltimea din A a triunghiului ABC.
Solu(ie: Avem deci DO L(ABC); BC C(ABC) qi deci DO L BCsau
BC -L DO (1). De asemenea din ipotezl avem ci BC L AD {2).
Din relatiile (l) q; (Z) avem prin teorerna 1 (dreapta perpendicularl pe
plan) c[ BC L (AOD). l)ar AO C (AOD) deci BC L AO (fig. 64). Daci
not[rn AOn BC = {E}, avern [AE] inX,llime in triunghiul ABC. Deci punctul
O se g5seqte pe prelungirea indllimii duse din varful ,4, dac5, O este in exteri-
orul tr-iunghiulrri sau pe inxi{imea [.4e] dac& punctul o ar fi Iuat in interiorul
trirrnghiu Iui.

{t4. 64

In cazul figurii 64 punctutr O a {bst luat in exterior

?1. Fie IOA]; lOBl; [OC] trei segrrrent. ;rerpendiculare doui .rr"t;"';1.
S5 se arate c5 perpendicuiara din punitul f-i pe pianui (ARC) trece prin orto-
centrul triunghiului (ABC).

fia. 65
Pentru demonstratie consider[rnpatru puncte necopianare o, A, B, c
*ttf.j,uc*lte
tig.
rn spar,iu inc6.r sd au"m oA L oB; oA L dc qi irg
t55. Din purrctul O ducem Op I(ABC), unde p € (lBtl).
r
oc cain
Din ipotezi avem OA L OB qi Ol L OC deci O,4 L (UOC). Dar
BC c (g_oc) deci o,4 L BC sau BC -L oA t1). lre aserneneu di., construc{ie
avem_OP r U BC) day.lC C |ABC) <leci Op'r BC sau BC L Op (2).
. Dil relaliile (i)qi (2) avem BC L (Aop) (re.rema 1de perpendicularitate
dreapti pe plan). Itar .4p c
Vgn deci ijc 1 Ap. Dacd, Ai n ec = {A'}
atunci putem scrie c6.4,4, _L B_C,-(3) Astfel am ardta,t c[ punctul f aparqine
inil{imii AA' a triunghiului ABC.
In rrrod asemrnxtor avem cx Bo L oA g Itc L oc deci Bo L
d.ar..AC.l (AOC) tAoc)
BO L AC sau.4C L BO (4). Din Cp J |e*Cj
-deci
:ldil c (ABC).avern cX Op L,4C sau AC i'Op (b). Din reta[iite
,19'avem
(a) qi (5) c[ AC i (Bop) dar Bp c (Bop) deci AC L Bp. Dacd

60
BPn AC = {B'} atunci putern s*ie c5, BB' L,4C (6). Astfe} arn ardtat c[
punctul P apar{ine gi indllimii "BBo.
Din (3) qi (6) avern c[ punctul P se afl5 pe doud, in5ltirni deci este orto-
cent.rl triunghiului ABC
c.c.t.d.
22. Fie patru puncte necopXanare,4, B, C, D cu proprietatea c6" AC L
BD Ai CD L dB. S5 se arate ci in aceste condi[ii avem gi reia{ia BC L AD.
Solu(ie; Ducem DP L (AtsC) unde P € (ABC) apoi CP n AB = {C'}
qi tsP t'l,4C = {B'\ ca in fig. 66.

fi4.66
Dirr DP L (ABC) qi ,4C C (ABC) avem ci DP L AC sau AC L DP
(1). Dar din ipoiez6 avem cI AC L BD (2) aqa ci, din (t) gi (2) obqinern cl
AC L(BDP). Dar BP C{BDP) deci .4tl LBP * AC LBB'. Analog
avern ,DP I (ABC) qi AB c (ABC) deci ,,18 L DP (3). Dar din ipotezl avem
cLAfi LCD ( ). Dinrela(iile (3) iii (a) avemcX AB L(CPD) deci AB LCP
dcei ,,1 B LC(''.
Ilin.4C )-. BB' qi "4,B L CCt rezultX cL RB'qi AA'sunt in6l[imi in
triunghiul ;lBC qi deci punctul P este ortocentrul acestui triunghi. Unind pe
.4 ci: P ob{inern APAt a treia inXltime in triunghiul ABC,d,eci AA'l- BC (5)
dar /lP L B(: (6) deoarece DP L {ABC} iar BC C (ABC). Din (5) qi (6)
rezrrlt[ c6" BC L {ADP) unde ,4D C \ADP). Deci BC )- AD
c.c.r.d.
Concluzie: DacX avem patru puncte necoplanare A, B, C, D, qi daci se
verificd dou5 din rela(iile DA J. BC; DE L AC; DC L AB atunci se verificl
qi a treia rela{ie.
23. Fie patru puncte necopianare A, B. C. D cu proprietatea cd AB L
CD; ,4C L BD qi BC I AD. Fie de asemenea M, N, P, S,T gi I respectiv
mij loaceie segnientelor {A Bi. iAC), IA D), l,B q, W Dl, lC Dl.
SX se arate capunctele M, N, P, S,T^ I sunt egal depXrtate de utr punc[
din spa(iu.
,Solu(ie; Fentru irrceput s6 ne fixd.m aten(ia asupra a patru puncte din
cele qixe gi anunie P. L, S gi M ca in fig. 67.

61
 Observim ci in triunghiul DAC, avem PL linie mijlocie, deci pL ll AC
qi PL- ff.

frg. 67

fel in triunghiul ABC avem SM linie mijlocie deci SM ll ,aC qi SM =

{e . Oin aceste rela[ii deducem cL P, L,,9, M sunt coplanare qi ci sunt virfurile
unui paralelogram cu diagonalele [r3] $ lLMl. in mod aseminitor se arati
9? L?'ll-!ry qi I? - rVM qi deci LTMN este paralelogram cu diagonalete
lLMl qi [fN]. Se gtie ci intr-un paraldlogram diaglnalele Je injumitilic, deci
dac[ not6m cu O mijlocu] diagonale;i [LM], putem afirma c[ pentru primul
paralelogram diagonala [P^Si trece prin punctul o. De asemenea pentru al
para-lelogram diagonala [7N] trece gi ea prin punctul o. Deci diagonalele
9,"it"_u
ILM);lPSl qi [7N] ale celor doui palalelograme au un punct O.
Sr, aritim ci in condiliile acestei probleme, paralelogramele"o*u.,
amintite sunt
dreptunghiuri. intr-ade,vir avem Lr ll BC qirM ll AD (calinii mijlocii). Dar
din ipotezi avem ci BC L AD deci.LT L TM qi dici LTM N este dreptunghi.
!'f"l lL l] AC qi PM ll BD dar din ipotezi AC L BD deci pt i ru si
deci PLM S este dreptunghi.
se_gtie cE in dreptunghi diagonalele sunt egale qi se injumitdlesc. Deci
avem oL = or = oN = oP = oM = os. Am ardtat ci cele qase puncte
sunt egal depirtate de punctul o deci se g5sesc pe o sferi cu centrul in-o.
Problema ne cere sE precizbm trei clase de tetraedre care au aceast[ pro-
prietate.
in primul rind precizS,m cE segmentul care uneqte mijloacele a doui muchii
opuse intr-un tetraedru se numegte bimedianx. Deci segmentele
[rM]; [p^g];
[7N] sunt bimedianele tetraedrul ui lD AB Q.
Am demonstrat c[ dacd un tetraedru are muchiile opuse respectiv perpen-
diculare atunci extremitilile bimedianelor se gdsesc pe o sferi. '
Se poate demonstra ugor ci dac[ un tetraedru este regulat atunci muchiile
opuse sunt respectiv perpendiculare.
Se demonstreazd ugor ci, dac5 un tetraedru este tridreptunghic, atirnci
nuchiile opuse sunt respectiv perpendiculare.
Prin urmare avem cele trei clase de tetraedre care au mijloaeele

62
muchiilor pe o sferd gi anu.nne:
1. Tetraedrele cu muchiile opuse respectiv perpendieularel
2. Tetraedrele regulate;
3. Tetraedrele tridreptunghice
c.c.t.d.
24. Dreptunghiul ABCD cu AB = 3 qi BC = 4 se indoaie in lungul
diagonalei .4C p6,ni cind planele (ABC) qi (,aCD) devin perpendiculare. Dupi
indoire se cere:
L. Distanta de la punctul .ts Ia planul (ADC).
2. Distan(a de la punctul B la dreptele AD qi DC.
3. Distan{a de la dreapta DC la perpendiculara dusl prin punctul B la
planul (,4DC).
4. Sd se determine valoarea unei func{ii trigonometrice a unghiurilor de-
terminate de planele (BDC) qi (,aBD) cu planul (ADC).
Pentru a da solu(ia problemei si considerim dreptunghid ABC D inainte
de indoire ca in fig. 68.a. Avem AB =3, BC = 4 gi deci diagonala AC =5.
Avem de asemenea nevoie de cateva elemente qi de aceea ducem .BE L AC
unde E €.4C qi deci avem BE = +39 = +.

fi4.6b.a

fia.6A.b
In triunghiul AE B avem prin teorema lui Pitagora c5, AE2 = AB2 - BE2.
Deci .4E=f.
Ducem EF L AI) cu F e AD gi avem Ef ll CD. Deci triunghiurile ,4.FE
qi ADC sunt asemen"r U,#.1r4.Tj..J,"".1
AE.pc
Ae - D? --t Dt - --Ve-
deci EF=9.3.!=#
De asemenea observ5m ci daci ducem EP L DC avem EP ll AD qi deci
A.4CD *.AECP iar de aici ar.11 f,fi = Y3. Dar EC = AC - AE = 5- I =
f Astfel obtinem EP=*Fe=4 f; i=*8.
Dupd indoire (ng. 68.b) avem (ABC) L (ADC) iar BE c (ABC) qi
ll E L /C prin construclie. Deci conform teoremei 3 de perpendicularitate
rlreapt5 pe plan (cap. L2.) putenr afirma-ci BE L(ADC,) deci distanlade la
trurrctul B la planul (ADC) este BE = *.

63
 Pentru inirebarea 2 precizim ci dupi indoire avem B E L (ADC); E F L
AD qi EF C (ADC) deci prin teorema celor trei perpendiculare BF I AD.
Astfel d(B; AD)= BF. in triunghiul dreptunghic BEF avem BFz
- ts82 +
EFz ial de aici oblinem BF = W Latut BE L(ADC) qi Ep L DC;
EP C (ADC) rezulti BP L l)C qi deci d(B;DC) = gp. in rriunghiul
dreptunghic BEP avem BPz - BE, EpZ + Bp
+ = W.
La punctul 3 se cere distan{a de la clreapta DC ra dr6lpta gE care este
perpendiculara dusd din B pe planul (ADC). observim .i d"ou."." Ep
(,aDC) qi BE_+ (locl rezulti cb BE L Ep. De asemenea prin constrr.rclie
c
avem EP L DC. Deci perpendiculara comunl intre B.O qi DC este flp
= $f .
Pentru intrebirile 4 m_enlionlnr cd" (BDC) n(ADC)
= DC; p e dC;
PE-C (ADC) qi PE L DC. De asemenea pE c {BDC) qi pB J_ DC deci
conform defini{iei, unghiui plan corespuuzitor unghiului diedru dintre planele
(DBC) qi (,aDC) este unghiul fFB.
in triunghiul dreptunghic BEp ur"* f,$ = tg(r,Fb) =
1*.
in mod asem[nitor se arat5, cd ugghiul plan corespunzStor diedrului pla-
nelor {ABD) qi (,aDC) este unghiul EFb.
irr triunghiul dreptunghic EFB avem tg(EFB)
= =# ?
c. c. t.c.
25. Fie deci urr trapez isoscel ABCD cu baza mate AB = 2n iar cele_
laite trei laturi de lungime o. Din punctul ,4 se rirlici pe planul trapezului o
perpendiculard. AP = 6. S5. se determine urmltoarele distante:
i. Distan{a de la punctul P la dreap ta DC .

fi6.69.a fig.69.b
. - Jlntl" a gisi solu{ia problemei, in prirnul riintl construim trapr:zul isoscel
ABCD {fig. 69.b) gi observlm cx ducand DDt L A-g qi ficl,-L ilB obqir,e.r,
c6 AD, BC,^= !. in triunghiul drept,unghic ADD,avem cateta AD, egald.
,=
cu .;unratatea ipotenuzei, deci conform reciprocei teoremei unghiulrri de :10"
avern cI mQiTO'1= 60o. In felui acesta putern afirma cX trapezul este inscris
int,r-rrn serrricerc de razi R. = o..

61
 Pentru a pune in evidenli,,segmentul-distan{i", ducem AE L DC unde
E e DC ei AP C (AD.C). Din ipotezl oom pA L (ADC\ deci prin t*
.gp..c_"lgl trei perpendiculare avem p.E L DC qi deci'distanqa e"t",
a@;@C)) = PE. ""r,rti
Pentru a calcula segmentului [AS, in triunghiul dreptunghic
fyngimgl
PAE avem PE2 - pAz a nBz (ng. OO.a).
pin triunghiul ,4.8D avem
ffi = cos3Qo = *. Deci AE = $. p.io
urmale fe=dOz+T.
2. SI determinlm distanla de la P Ia dreapta BC.
observim cil AC t BC pentru ci triunghiul ABC este inscris intr-un
semicerc. Deci aplicind teorema celor trei perpendiculare avem pA )- (ADB);
AC t .BC; AC c (ADB) deci PC L BC deci d(p; (BC)) pC.
=
Pbntru calcularea lungimii segmentului [pb] avem'in triunghiul ACB,
,AC = a.,rtrT iar in triunghiul pAC avem pcz - pA? + AC2 deci pC
{ww distanll avem AFt- DB; AD C (ADB) qi ,4p I (ADB)
Pentru a treia
=

.;- PD
o.".,3.
I
DB, DCCi d(P;(B.D)) = PD.
in APAD avem pff - pAz + ADz pD - JF77
4. Ducem cc' L AB deci ne interseazi- distanla de Ia puntul p,la dreapta
CC'.
Avem P.,{ I .(ADB); CC C (ADB).; AC, L CC' deci prin T.B.r avem
PC' L CC' a(e;1CC,') = pG,. Avem AC, = AD, + DC, = t + o =
-
Deci in triunghiul PAC' awm PC
+.
= {W + c.c.t.c.
26. se cere distan(a- de la diagonala unui cub, de muchie c, la diago,ala
unei fete cu caile diagonala nu are nici un punct comun.

ff6.70

65
 Deci eete necesar s[ construim perpendiculara comuni pentru dreptele
A'D qi DtB.
in primul rind ei arltim ci ,{ D I (D AB). intr-adevir At DL DA
{1) ca diagonale in pitrat, iar AB L(AA'D) deci z{B L A'D (2). Din (1)
qi (2) ==+ fr D L (D' AB). Notlm D An A'D = {E'} ca in fig. 70 Ei ducem
EP L D'B (3') unde P,e DB. Deci gP C (D'AB). lultfel A'D L EP (4\.
Din relafiile (e) qi (l) anem ci perpendiculara comuni a dreptelor A'D gi D B
eate EP. Decid(A'D;DB\= EP.
Pentru a calcula lungimea .EP observfun cd AD PE - ADAB (sunt
dreptunghice qi mai au un unghi ascu{it comun). '
, Deci#=rLt+EP=4#E=#="f
c.c.r.c.
27. lieun cub ABC DA' B'C' D iar punctele M, N, P, E, F, 7 mijloacele
segmentelor IAB), {B 81, lB' C1, lC' D1, lD Dl' qi [dDJ.
S[ se demonstreze ci punctele M , N , P, E, F,7' sunt coplanare.
Solugia I.' Consider5m triunghiuile A'D'E qi CC'E dreptunghice gi pen-
tru care avem:
lA'D')= lCCl -----+ o si [ED\=lEC1.
c'

frq.71.a

Deci Al'D'fl"5' bCC'E gi deci triunghiul At EC este isoscel cu mediana

,OO unde O este.rnijlocul diagonalei A'C. Aqa c[ EO L A'C (fi1. 7l.a).
in mo<t a.sem6nitor se.arat[ ci triunghiul A'TC este isoscel cu mediana
TO, deci TO L A'C. La fel se arat5. c5 F.O L AtC; MO L A'C; NO J- A'C qi
PO L l'C.Dar am ar[tat la acest capitol, problema 1, cX locul geometric al
dreptelor din spa{iu concurente qi perpendiculare pe o dreaptl, este un plan'
Deci in cazul'nostru dreptele EA, TO, FO, MO, NO qi PO sunt con-
curente in O,gi perpendiculare pe dreapta AtC. Deci sunt coplanare qi in acest
caz punctele lrl , N , P , E, F qi 7 care apartin acestor drepte trt,
."Or:1r:i:..

SoJu[ia 2:
problemi in forma in care a apirut la Concursul de
Frezentd,rn'aceast6,
matematicX a tirilor balcanice din 1913 gi anume:

66
 Fie o qi o' doux virfuri opuse ale unui cub. sx injumiti{im acele 6 muchii
ale cubului, care nu trec prin nici unul din varfurire o qi o, . Sx se demonstreze
c[ aceste mijloace se afli in acelagi plan qi sunt varfuriie unui hexagon regulat.
Solugie Rad<i Tibor, 191J
Fie A, B, C extremiti(ile muchiilor ce pornesc din O, iar At, 8,, C,
extremit[tile muchiilor opuse lor, care pleacX din O, (fig. Zl.b).

^M'

fiq.71.b

.^.Frf L; M'N, L', Y, N, mijloacelemuchiilor BC,,CA,,A,B,B,C,C,A,

.1"8'. Segment,ele[O'M],,,lO,N,lrlO,L),lO,M,),[O,Nl,lO,L,l,lOM],(Of,i,
LOLI, IOM'1, IONJ, IOI]]'au *L"uqi irngi*.'d*ur"." Lt" tJugi, in'petr.te
egale, ci,te un virf cu mijlocul unei laturi ie porneqte din virfuiipus.
Deci punctele M, ,. L, M, , N, ,L/ se aflX Ia egall distangi qi de punctul
o^ qi de punctul o' , d.eci{' ele se afli pe suprafetele a dloui sfere cu centrele in o
.

qi respectiv o'qi cu razele egale..Aceste gase puncte se aflr la ihtersec{ia celor

dorri sfere, deci pe un cerc, deci sunt .onci.lice qi astfel sunt virfurile unui
poligon inscriptibil. in felul acesta am demonstrat ci cele gase puncte sunt qi
coplanare qi vArfurile unui poligon convex.
se aratx ugor c5. planul care conline cercur comun celor dour sfere este
chiar planul mediator al diagonalei OO, a cubului.
in conti,uare observim cx cele gase puncte determini gase laturi ale unui
hexagon. Mai mult se demonstr"urx ,go. ci aceste g*" ogrrr"rte sunt linii
rnijlocii in triunghiuri congruente qi corespund la laturi congrulnte. De exemplu
f,tM_' mijlocie in triunghiul CBt A, qi deci L,M,
.este .linie
rrruchia cubului o notim cu n).
' = #4 = S gace
Aga cX hexagonul LMt N L,M N, este regulat
c.c.t.d.
Solu{ia 3:
Ideea pe care o folosim aici este urmitoarea: considerim trei din cele gase
puncte despre care vrem s5, arx.tirn ci sunt coplanare, apoi plauul
determinat
de aceste trei puncte il extindern qi astfel u.*ii, prun ri ii*u.e qi prin
celelalte puncie" ";o"g"
Este de fapt unul din principiile fundanrertale prin care ar6t5,m coplanari-

67
tatea mai multor puncte.
Agadar fie planul @T E) = a. SI aritd,m'c5 acest plan trece prin punctul
F, mijlocul segmentului IDD'). Intr-adevXr an(ABC) = MT qi oO(,A/B'CI) =
PE dar {ABC)ll(A'E'C') ll PE. DarTM lI ,u ll DB:=
-TM
PE ll D'B'qi deoarece,O e.ste mijlocul segmentului IDC'l rezult6, ci P este
mijlocul segrnentului Btc' deci planul cr prin extindere trece qi prin punctul P,
ruijlocul muchiei lB' C').
. Dar TM C (ABC) qi (Cr) C (ABC). Deoarece MT V DC rezult5' ci
TM n DC = iS). De aseilrenea S e (DD'C') ci .&' e (DD'C') deci 5E C
(ilDtct) aar qi Do c {DD'c') qi DtD [f .9E'. Deci D'D n SE :. i-f ], s5
ar5,tirn ci F este mijlocuisegmentului POI intr-adevd,r ATDS": LTAM
p.)ntru celAT] [fD]dinipotezS.ia, AMT: DST (alt. int,). D.9g lAUl=
=
f,rS] dar lenfl= t.D'El cajumiti{i de muchii in cub. DSF = FEDt ca alt.
:,f. deci ADSf'"J' AI)'EF qi deci [DF'] : IFD').Astfel am demonstrat cI
punctul F este mijlocul segmentului ND Dl.
Prin urmare prin extensia plantrlui {MX'E) acesta a trecut prin P qi F'
Deci arn arXtat pan6 acum c5 punctele M,T, fl, P, F sunt coplanare.

S/.
,YJ\
Tr
frg.71.c

in mrrd asemln[tor putetu ar6{a cE planul Wf P) trece prin punctul /{

qi c[ N este mijlocul segmentului B' B.
c.c.t.d.
Solugia 4:
in triunghiul B'BCt avern NP linie mijlocie deci NP ll BC'.
in triunghiul DAD' =* FT'll ;1D' deci prin tranzitivitate avem cA I{P ll
IF deci punctele N, P, F,7 sunt coplanare (1).
in triunghiul C'D'B' avem OP linie mijlocie , deci EP ll D'B' . Dar D'B' ll
-FN deoareci .FN este linie mijlocie in paralelogram,l D'B'BD qi deci prin
tranzitivitate avem EP ll FN deci E, P, N, F sunt coplanare (2).
Din (1) gi (2) rezult[ cI punctele N, P qi .F sunt comune pentru ambele
plane gi cum prin trei puncte necoliniare trece un singur plan, avem N, P, F,
i, O ioplanaie. Un ralionament asemin6tor ne duce Ia NP ll AC' (ca linie
Ttlo:i"). pat BCt ll EM pentru ci, EM eate linb mijlocie in paralelogramul
BC' D'A qi prin tranzitivitate N P ll EM.
Deci punctele NP.EM sunt coplana,re (3).

ff6.71.d

Din (1), (Z) qi (3) =+ punctele N, P, E, F, ? gi M sunt .oor.or.l.".r.*.

28. Se consideri patru puncte necoplana re A, B, C, D astfel inc6.t AB

=
4C = o; mlsura unghiului BAC este de l20o iar dreptele AD; BD qi GD
formeazi cu planul (ABC) unghiuri congruente de mdsuri rp.
Si se calculeze in funclie de o qi rp distanla de la punctul D la planul
(ABC).
Pentru rezolvare observim ci triunghiul ABC este obtuzunghic qi deci
centrul cercului circumscris triunghiului este in afara triunghiului ca in fig.
72.b.

----B---::9-.

ffa,72.b
. Ducem DO L (ABC) unde O e (ABC).- Astfel oblinem triunghiurile
dreptunghice DoA; DoB; Doc. De asemenea avem din ipotezi ci unghiurile
formate de dreptele DA, DB, DC cu planul
!!BC) sunt congruente. Deci
DAO = DBO DCO. Asrfel avem LDAO"J nOOn = ADOC iar de aici
rezulti, lQel =loal = [oc]. Deci punctul o este egal depirtat de virfurile
= qi deci o iste cenCrul cercului
triunghiului ABC circulmscris triunghiului.

69
 Evident prin construclie avem ci diqtanta de la punctul D la planul (ABC\
er,teDO. Pentru a calcula aceasti dietan[i avem nevoie de raza cercului cir-
cumscris triunghiului ABC qi pentru aceasta folcim rela[ia E = ff unde
a, b, c sunt laturile triunghiului iat S eate aria triunghiului. Aceasti-ielalie o
demonstrim in final.
Pentru a calcula lungimea laturii 8C observim c[ daci AM I BC avem
rn1tfra1 =600qideci Y#=ein6tto +L#=#+MB= f ci
deciBC = 2MB - Aria triunghiului r{BC rrlte olABcl = &*M =
o,fT.t.i=4f=s."6.
Acum putem calcula:

- - in tgp.
sfirqit putem calcula DO. Astfel in triunghiul dreptunghi c DOB avem
Deci DO - OBrgg - Rtgp - atgp.
ffi =
Deci am gisit distanla: d(D;(ABC)) = DO - a.tgg.
in cele ce urmeazi si demonstrim relalia E = # pe caf,e o considerim
extrem de utili in asemenea probleme.
Fie deci un triunghi.ABC. Unim vfful ,{ cu centrul cercului circumscris,
ca in fig. 72.c qi prelungind obtinem puhctul .8. Observim ci:
m1,Gc1= m(iFC) = *rn(;).

(.' u'
n)). ,
I

'Jo

ffs.72.c

Dar triunghiul ACE este dreptunghic qi deci putem scrie: ffi = sin.E dar
AE =ZBdeci ffi = sinB =+ #
= 2R (1).
t in mod aseminitor ducem diametrul BF qi oblinemm(ff$ - m1fre)
- i*( G;. tiooghiul /FB este dreptunghic qi deci putem scrie f$ - ein .F'
deci ffi = sin0 :+ j# =2R (2). La fel putem ar[ta ci #9 = 2n (3).
Din (1), (2) sr (3) ob[inem #
= #B = # = 2n $).' Pe de alti parte
se cunoagtec[ una din formulele pentru a.ria unui triunghi eete S = AB'BQ'sin B .
Daci din relalia (l) sciem sin B = {f, d inlocuim, oblinem:

70
 A- ts..ag.tc
S - ry deci .g = W ia,r de aici rezulti

29. Fie deci rombul ApCDqi un punct S care nu apa,rtine ,i.Ll;lt

eBq), gezaj.iq spqtirlastfel incat [Sn] [.lB] = [:9d]=
c[ aria t-riunghiului ^as{ este-egaln.c]_a11a=tiiun'ghirilui
[SD.'Se iuno.qti
'asd. Se cere unghiul
format de planul (DSC) cu planul (BSC).

fiq.73
. Avem (BSC\fi(DSC)
'Unim - SG (l) ca in fis. 73. Ducem BE c (BSC) astfel
incdt BE I SC. D cu E qi ieiulti triinghiurile llEC drepiunghic prin
constructie qi DEC.
Si aritam cd DE L SC. intr-adevdr LBSC''";"' A.DSC qi deci 6eo =
frg. i" aceasti situalie avem LBEC"'?'' LDEC gi de aici 6iC = dtrc.
Dar-m({TC) 90" m(diC) = 90o. Deci DE L EC qi DE c (DSC).
Astfel putem afirma
= -ci unghiul plan corespunzitor unghiului diedru dintie
planele (DSC) qi (BSC) este unghiul fEB.
Observim ci din congruenla LBEC = LDEC avem [B.E] = lDEl si deci
triunghiul D.EB isoscel, in care Eo_este mediand qi deci est'e qi'iniltrime qi
bisectoare. Deci m(diA) = ) ,16iA1. Dar unghiul dFB esre unghi plan
corespunzitor diedrului formar le planul (ASC) cu planul (BSC). Si notim
*(dTA1 = 9. in continuare vom arita cI triunghiul ,SOC este proieclia
triuirghiului BSC pe planul (ASC) gi in acest caz avem formula opocl =
olnsclcosrp iar de aici rezultl cos@ = ot' Dar olsoc] = ]o1lsc1-iar
#fi
ollscl din ipotezi. I
"ro;"1-
I
Deci cos = +t# = + ==+ p = 600 qi deci *15in1-. t20o :+
m((osc);(Bsc)) = t2oo
c.c.t.c.
Pentru a arita cI Prlesc;A BSC - LOSC preciz6m cd.: OB L OC
StiUonglg jn romb);_OB I SO deoarece SO L (ABC) iar OB C (,48C). Deci
98 t @SC) qi SC C (ASC). Deci proiec{ia triunghiului .BSC pe'planul
(Asc) este triunghiul osc
c.c.t.d.

7t
 30. Fie deci triunghhi ABC cu laturile AB = 9; AC = l0; 8C = 11.
Un punct .9 care nu aparliae planului (ABC\ eate aqgzat in spa[iu astfel incet
SA - SB = SC ='L2.
Se cere:
1. Distan(a de la punctul ,S la planul (ABC). Rcamintim problema 11 de
la acest capitol. Deci daci SA L Sn = SC qi dacl ducem SO L (ABC) unde
O e (ABC), atunci punctul O este centrul cercului circumscris triunghiului
ABC deci OA - OB = OC = R.

frq.74

Pentru a calcula distan{a .9O avem nevoie de rt (vezi fig. 7a). Aplicim
relalia R = * ca in problema 28, unde am notat
a= olAlq= ffi, unde p = e* = 15.
Deci o = /15 . 6 -E 4
.
- 30J2. Astfel ob{inem E = *"}fi#
-
ft = #.
in aceqt caz distan{a
a(s;1eac1) = so =,/t rA
= V/c3*r.
2. SE ne fixim aten[ia asupra distanlei de la punctul .9 la dreapta BC.
Pentru acea,sta ducem in planul (ABC), OE L BC unde .E e BC. Din teorema
celor trei perpendiculare ob(inem SE L BC. Deci d(^9; BC) = 59.
in triunghiql dreptunghic ,SOE avem SEz = SO2 +OE2 iar in triunghiul
OEB avem OEz = OB2 - EB2. De a.semenea precizim ci triunghiul BOC
este isoscel cu OB = OC = E iar OE erlte inil{ime prin construclie, deci OE
este gi mediani. Astfel BE =
$ Si deci OE2 = R2 - +.
inlocuindob(inem SEz= oif +#=#.
sr=18=ry.
in mod aseminitor ducem OM L AB * d(S;AB) = SM M
unde
este mijlocul segmentului IAB). De asemenea ducem AN L AC SN =
d,(S;AC). -
Pentru calcularea lungimii putem proceda qi altfel. De exemplu pentru
SN avem in triunghiul dreptunghic SNC c[ SN2 = SC2 - NC2 = 122 -52 =
144-25 = 119.

72
 Deci d(,9;4C) =.,SJV - \m.
In triunghiul SM B avem SMz = S82-M B2 = 144-$" eeci d(S; AB) =
sM =ry.
S.unghiul fouqa! de dreapta,,sr{ cu planul (ABC) este ,fr. in triunghiul
,5/O avem cos(.frD) = *8 = *.
Deci coe(.fr) = t# = ,-}rF.
4.. ultima intreba,re -ee
(SAC\; (SBC) cu planul r"Jgi[ la unghiurile
formate de planele (sAB);
|ABC).
_ In fi'g. 74 sunt construite unghiurile plane corespunzH.toare acestor diedre.
Deci
(SBCEABC)
- ffo;
(SAC);(ABC) = SNO;
6e6;(q,ac) - Sffo
in triunghiul SOE avem ffi - cos(Sfu).
in triunghiul SOIV ffi = cos(ff*O).
in triunghiul SOM "r"*
avem $ff - cos(S--O).
Nu mai insistlm asupra caliirli.rii segmentelor OE; ON qi OM
"

IJ
Capitolul III.
Probleme pregXtitoarb pentru
examenele de admitere in
licee 9i gcbli profesionale
IU.l. Enunturi
r 1. Fie triunghiul,4BC dreptunghic in,4 gi cu misura unghiului C de 600.
Pe planul triurrghiului ABC se ridicl o perpendiculard, in punctul B pe
careseiaunpunctMastfel incdt lvf B =o. Daci AC.=a,secere:
a) unghiurile triunghiului ABM;
b) aria triunghiului ACM;
c) si se arate cX CA L (MAB).
2.Pe planul unui triunghi echilateral ABC, se ridicS in A o perpendicu-
lari pe care se ia un punct D astfel incat D/ = 12. Se duce CE L4B unde
E e (AB) qi Efl I DB unde F e (BD).
Daci laturile triunghiului ABC sunt, de 12, s5. se caiculeze aria qi perirnt'-
trul triunghiului CEF qi sd se arate cI BD L (CEF).
3. Fie un romb ABCD gi un punct Atcare nu apar[ine planului UB().
Daci. unglriurile formate de dreapta AAt cu dreptele AD qi AB sunt congrut ntt:
gi dacX A'PL(ABC) cuP€(ABC),at,unci s[searatecSpunctele A, Ir.C]
sunt coliniare.
4. Pe planul p5tratului ABC D se corrsirler[ perpendicula ra B M . Fie ,/j Lrn
punct in int,eriorul segrnentului [,4D] astfel inc6,t AD = 3DE. Dacd, All = o;
M B= S, ," ."r.,
a) s5 se arate cX AC L M D;
b) si se afle distanta de la AC la M D;
c) si se arate ci distanta de la punct.ri M la dreapta EC est,e egali cu
lungimea laturii .pitratului.
5. Irie ABCD un dreptunghi in care AB = 3r/2. BC = 2/5. pe planul
dreptunglriului se ridicd in punctul D o perpendiculari pe care se ia un prncl
P. Seconsider[deasemeneaAM LPBcuMe PB qiCNIPBcu I',t e PB
astfelincat MN-1.
SE se calculeze lungimea segmentului PB.

74
 6. Fie un triedru tridreptunghic determinat de semidreptele IOX; IOY;
lOZ. Dacd,Ae(OX; B e(OY;C e(OZ astfel inc6t AC = k.OB, tic
lc . OA, unde I este un numir real pozitiv, qi daci OM L AC; -
ON L BC, si
se dernonstreze cd MN LOC.
?. Se consideri triedrul tridreptuughic cu virful in O qi punctele A e (OZ;
B e (OX; C e (OY astfel incit OB * b, OC = c iar puuctul u{ eete mobil pe
semidreapta (OZ.
['ie If piciorul perpendicularei dusl din O pe planul (ABC).
Se cere:
a) si se afle locul geometric al punctului If cind punctul A se deplaseazi
pe (OZ;
b) dac5, M qi N sunt mijloacele segmentelor pB] respectiv [.4CJ; si se
arate ci perpendicularele in M pe planul (XOZ) qi in N pe planul (YOZ)
sirnt concurente intr-un punct P, qi s[ se afle locul geometric al punctului P
cand punctul ,4 se deplaseazi, pe (OZ.
r 8. Fie un dreptunghi ABCD cu AB = 10 qi BC = 8. Din punctul .r{
se ridicd o perpendiculari pe planul (ABC). Pe aceasti perpendicularl se
considerl un punct O astfel inc6t r{O = 6. Se noteazi cu .E qi F respectiv
mijloacele segmentelor [OQ Ci [OD]. Se cere:
a) aria patrulaterului ABEF;
b) distan(a de la punctul O Ia planul (ABE).
9. li" 4, B,-C, D patru puncte necoplanare astfel incit {ABl=lACl=
IAD\ = lBCl = [CD] = [aD]. Pe segmentele lAa\; IBQ; [CD]-qi [/Di se
con_sider[ punctele M , N , P gi respectiv Q astfel incnt [AM] = [BN]
= [CP] =
[DQ]. Daci punctul O este mijlocul segmentului [NQ] sise demonstreze'ci
NQ L (MoP).
r 10. Fje un trapez isoscel
ABCD cu baaa mare LB = 8 baza micdCD = 2
qi un punct care nu apartine planului (ABC) agezat in spa[iu dstfel incit
.S
planele (SAB); (SBC); (SCD) qi (S/D) sE formeze cu planul (ABC) unghiuri
congruente de mdsuri 600. Se cere:
a) distan(a de la punctul ^9 la planul (ABC);
b) ariile triunghiurilor determinate de punctul .S cu laturile trapezului..
11. [In rcntb ABCD are latura de 8 cm. Un punct.g care nu aparline
planului (ABC) este Lqgzat in spa[iu astfel incit dreptele SA, SB, SC, SD si
lormeze cu planul (ABC) unghiuri congruente de mdsurl 4bo. Se cere:
a) distanla de la punctul S la planul (ABC);
b) unghiul format de planele (ASD) qi (BSC);
c) unghiul format de planele (ASC) qi (BSC).
12. Se considerl doui triunghiuri echilaterule ABC qi A, B,C, congruente
gi situate in plane paralele. Segmentul lAAl de lungime D formeazi cu laturile

75
AC qi AB ale triunghiului,,4EC, unghiuri de misur6 600. Daci AB = a qi
dar6, AAt ll BB' ll CC' s6, se determine:
a) ariile patrulaterelor ABB'At qi CBB'Ct;
b) distanla de la planul (A'BtC') la planul (ABC).
13. Doui triunghiuri echilaterale ABC gi A'B'C' de laturi o sunt con-
gruente qi aqe'zate iu plane paralele astfel incit proiec{ia punctului A' pe planul
(ABC) este punctul O, centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Dac6,
AA' formeazl cu planul (ABC) un unghi de misur[ 60o 9i dacl AA'll BB'll
CC' , sd, se calculeze distanta de la planul (At Bt C') Ia planul (ABC) precum gi
ariile patrulaterelor A'ABB'; B'BCC|; AtACC| .
L4. DouX p[trate ABCD qi A'B'C|D de laturi a se gisesc in plane
paralele. Punctul .A' se proiecteazd in O, centrul cercului circumscris pltratului
ABCD iar segmentele lAAl; IBB'1; ICC'); IDD'] formeazi cu planul (ABC)
unghiuri de m5surl 45o. Se cere:
a) distanla de la planul (A'B'C') la planul (ABC);
b) unghiul dintre planele (ABB') qi (,aBC);
c). ariile patrulaterelor ABB'A' , BCC'B' , CDD'C| , ADD A' .

15. Fie doul paralelograme ABCD qi A'B'C'D congruente gi situate in

plane paralele gi care au proprietatea c5 dreptele AC'; BD'; CAt; DBt swt
corhcurente in punctul O. Prin O se duce un plan a oarecare. Si se arate ci
suma distan{elor de la punctele A, B, C, D la planul o este egali cu euma
distanlelor de la punctele A' , Bt, C' , D' la planul o.
16. Fie patru puncte necoplanar e A, B,C, D astfel incit si fie indeplinite
urm5toarele condi(ii:
l. Tbiunghiul ABC este echilaieral de laturi c;
2. Planele (ADC) $ (DAB) formeazi cu planul (ABC) unghiuri de
misuri 600;
3. Planele (DBC) qi (ABC) sunt perpendiculare. in aceste condilii s'i se
calculeze distanla de la punctul D la planul (ABC).
17. Fie patru puncte necoplanare A, B, C, Dqi dreptele AA' L(BCD);
'e
CC' L (ABD); BB' L (ACD); DD ! (ABC) unde .4' e (BCD); C,
(ABD); B' e (ACD) qi Dt e (ABC). Si se arate cl dreptele AA', BB', CCt,
D.D sunt concurente dacl qi numai dac5, avem relaliile AB L CD; AC L BD
qi BC L AD.
Gisi{i alte doui relatii care dau concurenla dreptelor AA'; BB'; CC,;
DD.
r 18. Un triunghi dreptunghic ABC (m(A) = 90o) se indoaie in lungul.
inillimii .4D, pini cind planele (AB D) qi (ADC) devin perpendiculare. Daci
AB =2rfi gi AC =2fr, s5, se calculeze distanla intre punctele B qi C dupi
indoire. Daci in plus DM I .48 qi DN L AC, ed, se demonstreze cL BM NC
este inscriptibil qi si se determine raza cercului circumscris patrulaterului.

76
 19. Un triunghi echilateral de laturi c.ge indoaie de-a lungul liniilor
mijlocii astfel incit se obline un tetraedru. Se cere, dupl indoire:
a) distanlele de la un v5,rf al tetraedrului la planul determinat de celelalte
trei virfuri;
b) sinusul gi cooinusul unghiului o format de doui fele ale tetraedrului.
Verificali relalia einz a + cs2-a = I pentru valorile astfel determinate;
c) a.rtta{i ci suma distantelor de Ia un punct din interiorul tetraedrului la
felele tetrhedrului este constanti. Determinati aceastl constanti.
20. 'Se consideri un trapez isoscel ABCD gi urmltoarele preciziri: z{B'ft
DC; AB =2a;CD = c = BC iar mlsuraunghiului ADC errte de 1200. Fie M
mijlocul gegmentului L{B]. Se pliazd trapezul in lungul dreptelor MC qi MD
p6ni cind punctele Aqi B coincid.
Se cere dupl indoire:
a)'distanla intre dreptele DM qi AC;
b) distan{a intre unul din cele patru puncte necoplanare D, M, C, A qi
planul determinat de celelalte trei puncte.
21. Un triunghi asculitunghic ABC se indoaie de-a lungul liniilor mijlocii
pinl se obtine un tetraedru. Si se arate ci o inlllime a tetraedrului oblinut
cade in ortocentrul triunghiului inilial.

22. tie DABC o piramidi triunghiulard regulati cu baza un triufghi

echilateral AtsC de laturi I ia,r muchiile laterale lDAl
= [DBl = IDC); DA = a.
SE se determine in funclie de o lunginrea laturii triunghiului ABC astfel
incit volumul piramidei sX fie maxinl
23. Fie o piramidi regulati de volum maxim I
la ca,re cunoaqtem muchia
bazei a. O alt[ pirami$ regulatl, tot de volum maxim V2 arc muchiile laterale
de lungime o. in sfarqii un tetraedru regulat de muchie c are volumul %. Se
ie'compare numerele Vt; Vz;V.
24. Fie dat un con circular drept de rczL Rgi in5,llime h. Aceatui con ii
coiespunde o piramidE triunghiularI regulati gi numai una, care are ca baai
triunghiul echilateral de laturl .Ey'5 iar virful piramidei coincide cu virful
conului. Daci se noteazi cu V volumul conului ial cu 7' volumul piramidei,
8e cere:
a) aritali cd, $ rrlte constant;
b) interpretali rezultatul de la a) qi determinati o condilie care si, carac-
terizeze conul de valnrn maxim;
c) calculali volumul maxim al conului pentru .E dat.
25. Fie dat un crub ABCDA'B'CD'de muchie c" Punctele A, B', D'
determini un plan (AB' D) ca,re este intersectat de diagonala A'C a cubului
in punctul G. Si s€ calculeze lungimile segmentelor [a@j qi [CC].

77
- 26. intr-un pa,ralelipiped doui fele laterale'au ariib ,S1 + Sz d formeazi
intre plalrele 1o1un nnghi de misuri 1500. sr se a,fle rclumul para*pipeaumi
daci mucl ia lakrali eete de lungim l.
t _27- un triunghi rBC echifateral, de laturl c qi dreptunghiul r{BDE sunt
in plane diferite
-unghi de 600, iar proiec{ia punc[dui c pe planul
ce fac un
dreptunghiului este punctul O, centrul dreptunghiului. Se cere,
a) unghiul format de dreapta IVC qi planul drept"',ghiului,/unde cu ,lV am
notat mijlocul segmentului [DEJ;
b) daci-P S (CN) astfel inclt GM - 4Pil qi du,L M eate mijlocul
segmeirtului [/B], arita[i cd,OP L(CDE).
r 28. F ie triunghiul ABC cu lABl pQt iar punctul M in exteriorul
isoscel
=
Rlqgului (ABC) astfel incit lMAl lUAl:- lMGl. Daci ,,{B = 3y'i0;
6 qi M A =
13, sI se calculeze distanla de la punctul M la planul
FC =
=
(ABC).

_ 29. Fie A'B'C.t picioarele perpendicularelor duse dintr-un punct oareca,re

- din
P spa{iu pe laturile triunghiului ABC. Arlta[i ci ducind inplanul (ABc)
perpendicularele pe laturile triunghiului ABC in, A, , 8,, Cr, se ob{in trei'drepte
concurente.

130. Fie un patrulater convex ABCD deapre car€ se gtie ci AB.ll DC;
"AB
= DC = 6 iar misura unghiului frg otn de 600. Un punct.li care
8;
g! ,lngrliqe planului (ABC) determini cu punctele A, B, C, D segmentple
[S/]; [SBJ; [S_Q; [SO] care formeazi cu planul (ABC) rogHrii congirente'de
mdsurd 45o. Se cere:
a) aria patrulaterului ABCD;
b) dktanta de la punctul S la planul (ABC);
c) Iungimile segmentelor [S,,{; [SB]; [SQ; [S^O].
r 31. Un triunghi dreptunghic ABC *e catbtele AB = 6 gi AC = 8. Un
punct P care nu apartine planului (ABC) este aqezat in spaliu astfel incit
dreptele P-.,{;-PB; PC formeazi cu planul. (ABC) unghiuri-congruente de
misuri 60o. Se cere:
p) {lstania de la,punctul P la planul (ABC);
b) distan[ele de la punctul P la varfuiile triunghiului ABC;
c) unghiurile formate de planete (PBC) qi (fl{C) cu planui (ABC);
d) distanla de Ia punctul .A la planul (PBC).

-32. Fie ABCD un pitrat de centru O iar d1 gi d2 doui drepte perpen-

{l"rtry" pe planul pitratului in punctele / qi resp&tiv C. Oacn M e dr qi
N €dz astfel incit MN L OM demonstrali c[ UIV f @MD).
33. Se di un cub ABCDA' BtC'Dt de muchie e" Se cere:
a) sL se calculeze distanlele de la punctele A, C qi B.la diago nala B D ;
 b) si se arate ci aceste trei segmente care reprtzinti distan[ele cerute sunt
concurente intr-un punct ?; c) arita[i c[ # = I'
d) ;t;;;;Jd;iiri,iJ" ai"ptl;,{B/ ; tb (concurs elevi 1975)
34. Un paralelogram ABCD are latura AD - 12 iar.diagonala AC = 20.
Un punct .9 care nu apar(ine planului (ABC) este a,qpzat in spa{iu astfel incit
dreptele SA, SB, SC qi ^9D formeazi cu planul (ABC) unghiuri congruente,
de mdsurl 60o. SI se calculeze:
a) ariile triunghiurilor SAB, SBC,,SAD qi SCD;
b) distan{a de la punctul .S la planul (ABC);
c) unghiul format de planul (SBC) cu (ABC);
d) unghiul format de planul (SAB) cu (ABC);
e) unghiul format de planul (SAD) cu (SBC);
f) unghiul format de planul (SAB) cu (SCD).
._35. Un triunghi ABC
'are
laturile AB = Art,' .e,C = 6rt qi ^BC -
t0y'2. Un punct. .S care nu aparline planului (ABC) este a,qezat in spq[iu astfel
incit segmentele [,S.4], [SB] qi [SC] sunt congruente qi cu lungirnea 30. S5. se
' determine:
a) distan{a de la punctul S la planul (ABC);
b) unghiul dintre planele (ABC.) qi (SBC);
c) ariile triunghiurilor SAB ei .9AC.
36. Fie ABCD qi A'B'C'D doui dreptunghiuri situate in plane paralele.
DacS notim planul (ABC\ * o qi daci, AA' L a; BB' ll AA' ll CC' ll DDt
atunci se cere:
a) aritali cE triunghiul AB'D'nu poate fi dreptunghic;
b) precizati forma triunghiului AB'D' (obtuz sau ascu{itunghic);
c) daci B'F L AD qi A'E L AD', unde I' qi.E apar{in dreptei.Afl,
calcula{i lungimea segmentului [eF'] in func(ie de dimensiunile dreptunghiului
ABCD.
37. Se consideri patru puncte necoplanare O, A, B, C cu proprietate4
cd.OA L OB; OA L OC qi OB L OC. Notlm cu G centrul de greutate al
triunghiului ABC iar cu P centrul sferei circumscrise punctelor O, A, B, C.
Sd se arate .ci punctele O, G, P sunt coliniare.

38. Se consideri un cub de muc.hie c. Si se determine in func{ie de c

unghiul format de diagonalele cubului.
I 39. Fie pEtratele ABC D qi A' B'C' D' situate in plane paralele astfel incit
!A' ll qB' ll9C'.11.9!'_1", AA' !.(ABC). Segmen_tul [BD'] de lungime a
formeazl cu planul (Bt BC) un unghi de mdsuri 30o. Secere:
a) distan{a intre planul (ABC) qi (A'B'G');
b) lungimea laturii pitratului ABC D;

79
 c) unghiul format de BD ca AC'.
40. Fie doul patrulatere ABCD qt A'B'C.D' congruente qi situate in
plane paralele. Daci AA' ll BB' ll CC' ll DD' qi dacl cousiilerlm un oarecare
punct S din spaliu, de unde ducem SE t AA'; SF L BBt; SP I CC, qi
ST L DDt qi unde E e AA'; F e BB'; P e CC; T e DD,s[se arate ci
punctele 8,.F, P, ? sunt coplanare.
o 41. Doui paralelograrne ABCD qi AEFD se gisesc in plane perpendicu-
lare. Daci AD = 10, aria paralelogramului ABCD este 60, iar aria lui.AEFD
este 80, si se calculeze a,ria patrulaterului BCFE.
42. Se consider[ doul cercuii sdcante gi situate in plane diferite. Si se
determine un punct in spaliu care ei fie echidistant fall de punctele celor doui
cercurl.
43. Doui romburi ABCD, A'B'C'D sunt congruente qi a.tezate in plane
paralele.Si se arate ci dac6. AA' ll BB' ll CC' ll DD' qi dacE planul (ACC')
este perpendicular pe,planul (.48C) atunci patrulaterul BBt D D este drtp-
tunghi.
.# 44. Fie un pitrat ABCD de laturi a. Un punct P care nu apar[ine pla-
nului (ABC) este situat in spa[iu astfel incd,t si fie echidistant fa[[ de v6rfurile
pitratului._ Iin plan B paralel cu planul (ABC) intersecteazi segmentele [P,4];
IPB); IPQ; [PD] respectiv in punctele At , B' , C', D' astfel incit AC' L CAi .
Dacd, A'Bt - * sI se determine:
a) distan[i intre planul B qi planul (ABC);
b) distanla intre punctele ,4 qi C';
c) distan{a intre punctele .4 qi A';
d) distanta intre punctele ,4 qi B';
e) unghiul dintre planele (ABBt) qi (ABC).
45. Se dI un paralelogram ABCD (AB > BC) situat in planul (o). Pe
perpendicularele duse in A, B, C , D pe planul (a) se iau segmentele AA,
= rn,
BB' = n, CC' ' p, DD = g aqgzate de aceeagi parte fa!6 de planul (a).
Si se Cetermins IqlEtiE u-rtre rn, n, p qi g astfel incit punctele A', B' , C',
D' s6,fie coplanare. S[ se arite ci in acest caz A'BtC'D este paraielogram.
6 46. Fie patru puncte necoplanare A, B, C, D astfel incdt AB 1 BD qi
AC L CD. Dacd AA' ! (BCD) cu .A' € (BCD) si se arate cI puncrul .4,
apar{ine cercului circumscris triunghiului BC D.
47. Si se arate cI exist[ patru puncte necoplanare A, B, C, D astfel
incit cele patru triunghiuri determinate.de cite trei din cele patru puncte, si
fie triunghiuri dreptunghice. ,.

48. Se di un tetraedru cu doul muchii opuse perpendiculare de lungime

c, i'espectiv 6 qi ambele perpenriiculare pe segmentul de lungime c care unegte
mijloacele lor.

80
 Sd se determine volumul tetraedrului.

li* 1, B, c punctele de intersec{ie ale unui pran (r) cu rnr:chiile unui

. "49.tridreptunghic
triedru de vdrf O. SX se dernonetrez* i[,
. _,3).rli. triunghiului olB este rnedie geometrici a ariilor triunghiurilor
,AAC qi HAB;
b) intre segmentele lOH.), tOAl",lOBl,-[W avem relar.ia

unde Il
este ortocenrrU ,.frrlrrrfirf + #
c) daci a, lr, 7 suut unghiurile formate de o// cu planele \cAB); (oB{,');
{OC A), s5 se arate ci sin2 a * sin2 f + sin2 ? = tr"

{c;.M.r'.8. 1950i
50. se dx un plan P qi un punct o sitilat exterior.planurui. F'ie,4 piciorul
perpendicularei dusi din o pe plan, iar I qi c aite doux puncte in aceit pian"
asemenea yn punct D situat pe dreapta oA qi E, r proiec{iib lui i) pe
{i:d:
OB gi respectiv OC. Se cere:
_ _ a) ce condi{ii trebuie si indeplineascfl oblicele OB qi OC Frentru ca sX avenr
DE = DF?
b)-si se arate cE pentru ca triunghiul pEF sh. fie echilateral trebui,: sir
*'tern ff = #;
._ j)_ si se arate ci dac5, oblicele oE qi oc sunt onrecare, patrulat,erele
AB ts D; AC F D; BC E F sunt inscriptibile.-

81
 III.2. Solutii la problemele propuse in vederea pregX-
tirii pent.,, "xlrnenele d* admiierd in licee gi gcoli proTe-
sionale

1. Fir: clat triunghiuldreptunghic ABC cu rn(,4) = 900 iar cateta AC = a.

I)e irsemenea se qtie cE, mX.rimea unghiuiui C este de 600 qi ci M B )- (ABC) iar
M B = o. Pentru a rSspunde la rerin{a a) observim c5. in triunghiul ABC avern
rn(f) = 30o deci conform teoremei unghiuiui de 30o vom avea BC =2CA ded
BC = Zagi de aici AB = W deci y'B - o",/i.

fr6.75

in triunghiul MBA avern ffi = tg(IiTB\ = fr

3
Astfel am g5sit cd
30o. in acest caz rn([ffy) = 60u.
"r(tut"trq =
De altfel observ[m c5. LABC"! 3.n,q,U qi deci au unghiurile respectiv
congruente. Pentru a calcula aria triunghiului ACM, observ[m ca MB I
(A,flC); BA L AC; AC C (ABC) deci prin teorema celor trei perpendiculare
aveur cX l,I A L AC qi deci este dreptunghic cu .4C = o Qi
IIIngU+JCM
[. ]tfl = [BCl. Dar BC = \/o'+ {a{3)z =2a.
ile aici ob{inem o4cMj- AC"AN- * *2.
tr'endru cerinla c) observlm c6' CA L AB (1) prin ipotezX,,. iar MB I
(,4frC) qi CA C {ABC) deci /}f B L CA t2). Din (1) qi (2) =-+ CA L (M AB)
c.c.t.d.
" 2. b"ie triunghiul echilateral ABC de latur[ 12 qi OA l- (ABC) cu.D.,4 =
12. Irie de asemenea g € (AB) qi .I € (BD) astfel incdt"C E L AB qi .EF l- DB
ca in fig. 76.
Pr:ntru a calcuia aria gi perimetrul CEF proced6m a;tfel:
Avem din ipoter5,.ci llA I (ABC) dar (,'O C (AFC) deci .DA )- CE
sau {,'I i- DA (1). Prin construclie avert cX CE L dB (2). Din (1) qi (?)
rezultii,:* f ['-L (i.i/$). tr]ar flF'C (l?,48) deri CE J- EF qr aelfo:le,rn arltai
cI triunglriui CEI' es1,n dreptunghic. In triungiriul echiiatera] ABC avern C].
inf,ltrin're tleci CIi = :*i4 = 6v{.

82
 U".-4=_116 nar!1 triunghiul D.4.8 esre dreptunghic isos.iel prin
, .
decim{ABD) = 45o. f)e aici oblinem cr triunghiur EFB este de asemenea
iporeza qr

dreptuughic isoscel cu ipotenuza BE 6. Oblinem c6,

- SF = 3rt
iar de aici
CF = 3d14. Astfel oblinem opEFl = ufl = 9*fr = 9.6 iar perimetrul
P=3\rt4+2Jt+,n).

fiq.76

- Pe,tru a rdspunde la a doua intrebarc ne foloeim de faptul c[. arn gurxtat

relatia-Co
{gnP)-.qu, B_D .l \ABD) deci CE L BD (e; o" *"i.,"r".
avem E'I L BD (a). Din reta(iile (S) qi (+) avem cE, BD LiCnfy
"-:------

c.c.t"d.
Fie rombul
--3. Ducem A'P ABCD
A'AD.
ca infig. 77 gi punctur A' astfer incdt fiTB =
p_€ (AEC) De asemenea ducem in planul
(.48C) PE L AB qi\_V?q)_cu
pF L AD cu E e' AB qi r e .4D.
Prin teorema celor.trei perpendiculare rezurti ci" At E J- ,4a qi A, Ir L AD.
Astfel avem triunghiurile dreptunghice A'EA qi AtFA.u." u, ii,otenuza AA,
c.om1n{ gi unghiurile A'lE yi,A,AF coogruente. Deci AA,AE'!
AA,AF Ei
deci [A'f] [A'F.'! (1). Considerlm triunlhiurile dreptunghice A,pE g A,ph
=
care au cateta rllP cornuniqi ipotenuzele
[;l,o] qi [l,r'] tngruente ain (1)

fiq.77
L)eci AAt P E"J 6.rq, 1, 1.' qi cle aici rezultii cit
IPE]: [pI']. in felul acesra
arn arXtat cX pulctul P est.e r:gerl clepi-rrtat <le laturile unghiului
BAD. Deci
83
punctul P se afl;, pe bisectoarea acestui unghi. I)e asemeuea din ipotezi, se
;fie ca ABC D esle rornb ,1eci diagonala AC este gi bisectoare pentru unghiul
$An. Prin urrnare P * AC deci A, P, {,. sunt coiiniare
c.c.t.d.

4. Fie deci piratul ABCD de lattrrX c qi &48 J* (ABC) unde MB =

{f f)e a^semenea punctul f,' apar{ine lnteriorului segmentului AO astfel
'ncdt tr)f, = $"
;r; lii aritSrn r:d. in acest'e tr:ndilii exist6 rela{ia AC -L MD.
intr-aclev[r a.vern ,4C L Bl] (1] ca riigonai5 in pdtrat. trle asernenea
31tJ L (,,ir?Cr) qi ,4Cr C i,'i.BCi t{eci ,4{l L tlt} (2). Diil rela\iile (t) qi (2)
ivenr ri A{-: L(!nBDi (;i). Dar Mt-} {-tM13il). Deci A{l L !v:f i}" e'c't.d.
IVI

a{r
i0

frg" 7b.a

b) Pr:ntru a deternrir',a distan{a tie la dreapit,a AC ia dreapta &/Il. ducem

t)S L l( D (,tr) cu ; e l( D, ca in fig. 78.a Dar in aceste condi{ii CS {: Ut( BD)
s,i deci ilin (3) avern ,4L- -L OS (5).
$in (4) gi (5) avem ci OS este perpenriicr:lara comunX a drept.elor MD
qi AC ded d{htD;,4C',\ = (J5. Pentrtr a calcula ar:east'[ dist'an(5' folosirn
a,';r:rttinarea triunghiurilor: LDSO * ADBM. Aceste triunghiuri sunt drep-
t,,rnghice qi au ut unghi ascutitr, conlun.
Deci putern scrie fl$ = #!j), DO =
u+ n{1. i, triunghiul DBM prin
=
t,corrrma lrri Pit,agora Dt4 = {# }upi inlocuire ob\inem
_ ,tl ,
cr-t --
.,\/ ,lrli
.: ---l u..- -- ul.r2
t*,q - 12

Decr rji;LC; .!llJ) - S{} = si'!.

-

c) Ircltpi a, ciet,ertnina disl,an!a tle la pgnct,ul .lul la dreaprta CE folosirn fig.

T3.b iri c&rL. ftin cltrs 1l,V 'L ilf,. ,\venl tiin ipotezl cil 14B l- (,.1Bal) tar CE C
i ,1 I-j{-'): 13 1 6 (,4-BC). {n a.esl, conclitrii prin ieoremacelor trei perpendiculare
.iv.in cii ilf ,\ I C,& i;i rleci distant*a cerutI este lungitnea segnir:ntului I,1'lrV].
Pelrrrr a calr:ula ar:easlf, rlistan!X avem nev'oie de lungirnea segntentuiui
iC:i:]. t.tirr trirrngliiul drepturrgLic LlllE avern prin teorettia lrri i)itagora cX
, 'f- = :-':1L!]

RJ
 trn sfi,rqil, con:ciderh,rn detaiiui ctin fig. ?8.c. In triung]Liui BCE ducei'r
in[]{iniea frlP .L llc, avem qi ind}(im.ea.#.{, .L {;8. Fol<.,sirn proprier,at,r,
c5 irr orice triunghi produsul dintre o iaturi qi irrXl{irnea ccr.espirnzi,io&* est,,
constant.. fieci puflern scrie c6: CI;.i1.\r = LlC.IlE.
De a,ici cbtri*em R.& = t+ff ll'cve*i*ti la fig. T8 h irr iriunghiul
+Y =
dreptungiric Iu!41{ avem prin tecrerna lui Pit,agora ck L,{NZ = A{ljz +.4ili:,
deci 1,1.ry == ,,/'r!l]I'ii'-uo: ., (,
V }U

tlr4. V&":

Astfel dist,fnta de la JiunctuJ :ly' lii dreapta ll(.'este ega,l6. cu irrngimeii

lat,urii pdtratului AB(: D
c.e .l.rl.
5. Fie deci drept,unghiul ,,4,BCD qi PO l- (lfiC) iat At[ L PB., {'].,\i j.
PIJ ca in lig. 79, I)e asernenea avert riin ipotezl c8,,46 = 3",12;,4D = ),r/.1
iar MA' = 1.

Diri PIJ )"(ARC) fi D,4 L.1.8 a'er, yrrin reorema celor t,rei perpentlicu
lare c[ PA L,48. Anaiog se arati ch. I]c L cts. Deci t,riungiriurile p,4g rii
PC:R sunt rlrepttinghice *(FT.n) = n{ftB) = g0o.
""
In t-riunghiul PAB putern aplica tenrelna, catetei qi deci putern scrie:
AB2 - PB. MB =::* 18 = PB.Mg (1)

85
 Analog in triungtriul PC B prin tec"rrema catetei avem ci:
BCz = PB.NB :+ 12 = PB 'Nll (2)
ScEzind rela{iile (1)-(?) ob{inern:
18- 12 = PB'MR -- I'B.NB de unde avenr
6= PB(MB -,ry'ii) deci 6 = PB.h'lN =:+ Ptji = ;r& = 6
c.,:.r,.<i.
6. ConsiderXnr celr: ireisemidrepte [OX; IOY;lOZ crr 11 e {OX; i? ( Lr},;
{: e (OZ ei O.4 -L ilB; OA L OC; OB l- OC. l}e aseuren*-'a avenr,:.i
AC = &.ClB; B{,1 = k.OA; Oll{ )-.,4{,'cu,Lf e (.,if:) Ei ON -L il(lcr_r
// € (BC). Si demonstr[rn cX 14 lJ L 0{.]"

xo' fiq. &CI

Pentru dernonstra{ie considerX.rn fig. 80 uride am notat, (J.,1 = o tii

SB = Il.
in triunghiul rlrt-.pt.rnghic AO{.: prin teorerna lui Pita.gora avem cl O{-.:2 -
ACz - AA2. Dar AC = k.AIl = i&. Dt:ci (){-."2 = k2b2 - n?. in rriunghiul
dreptunghic BOC avem i,ot prin tecrr:ma lui Pit,;rgora cI OC? :: fJ{'12 *Oll2 =
,^2
A U^2 -lr. t.2
Astfel ob(inem k?62 - (rz == &?tr3 -- 11? s3u kzb? + b2 = k2u3 + c2 sau
(*? + l)&? = (fr2 * 1)o?. Dcci l;? = c2 cie urrde avern b = o..
Astfel arn aratat c; [(),a] : [06] deci triung]riul AOB este drept,unghir
isoscel. De asenrenea t,riunghiul ,,iIlL'este isoscel peritru ci AC = {i{_i * ka *
kb.
Itt aceste condiqii triurghiurile AOC qi llOC sunt congruente deoarr:ce au
o catetI cr>rnuti !( qi ipotenuzeit: congiuente: [,'iC]
=lRC1
.

l)irr actastS" congruen{X, aveni ci Otly = fiCX Deci AO,lfC'"J'6{)1,,6-;

qi prin urmare [MC]
= iA'C1.
Daed considerim rap,;artele {f 1i ffi ohscrvim ci {-i = .,\r a' I) ri rr
F}C'
recioro,:a teortrrnei lui Thales avem-c5 Xf-N ll .48. i)ar r)i" I (, 4./8\ rler-i
OC L.4IJ rleci OC L M N.
c.c.t, d.
?.Fie triedrul tridreptunghic cu varful rn O qi yrrrrrctek- ,4 q (OZ: il e
(OX; C e (Oy astfel incat C,B = b: OC = c iar punrtu! ,4 este rr-rol-.il pr:
sernidreapta (OZ.

86
 consider[m de asenrenea punctul /J ca fiind piciorul perpendicularei dus6
din O pe planul (ABC) ca rn fig. 81.a.
a) Rearniutirn c5, in Froblerna 2L, eap. II, am ar[tat ci piciorul per-
pendicularei din o pe planul i.48C) este chiar ortocentrul. triunghiului ,48C.
Daci not6,m ,4,r1n AC = iQi avem .4Q I BC:iar prin neciproea I a teoremei
celor trni perpendiculare avem: Aq L EC. in timpul deplas*rii punct,uiui
,4, deci qi a punc.tuiui If, aver:r permanenr triunghiul OI{Q dreptungnic cu
ipotenuza fixX [OQ] de ]ungirne consr,antS. OQ =
#.
.pqci^{r1 qungty] ,H (mc}rl), segmentu} [OQ] se vede tot, timrpul sr.rb un
unghi de 900. Deci { estc c,liiigat si se deplas-ezepe r-ln arc de cerc"capabil de
unghiul cu rnlsura de g0o.
Prin urmare locul geometric ai punct'"rlui l/ este semicercul de diarnetrn
[OQl tltuut de aceeaqi parte a planuh-ri \XOY) ca qi punctirl .,t"

t,) Fie deci o pozigie oarecare a punctului A pe semidreapta (O.7 ca in

- 81.[r.
fig. Din nrijtro'ul .V al segmentului [lCl ducem NT ll AO deci /t'I _t
oc__lndiiererrt de poziriapunciulrii .^i. avem ,ryr linie mijkicre in triunghiul
AOC* dect pyl!-tgl .? estg flx, rnijlocuisegmentulrri iOC). La fel tn triun[hiul
,4o-B avern M5'li*ie gi deci s rdmine puncl fix, mijlocul segrnenlului
[OE]. DacX no$[m cr.r"uloqig
E mijloiul segmentului fBC] avem .E?l linie riijlocie in
triunghiul gO0 ei deci ff?'ll OE ===+ ET L {AOC). Analog avem 8.9 ll CO
E5- L (AOB).
-+ Aqa cI indiferent de pozi{ia pr.rnct,uiui ,4, avern patrulaterul O.SE? drep-
tunghi.
. Continu&nd- ralionameniul cbservl"rn eX patrrrlaterele MSOL qi ffTOL
rEmin dreptunghiuri cu OS gi respectiv O? fiie.
-- - Da9! qonstruim paralelipipedul dreptunghic" OSETLMPN, observ5m cX,
rVP l. _(YOZ) Ci J'/_P L (4OZ). Deci putein afirma ci in timpul deplasirii
punctuiui A, paralelipipedirl iqi p&treaze baza SETO fixd. Prin urmare punc-
tul P se miqcl pe o sernidreapta lflp. Aceastx semidreaptl este locul geometric
cSutat-
8. Fie drept,unghiul AFCI) cu ,48 = 10 qi AC - 8. De asemenea,
oA )- (ABC) cu OA = 6 iar E qi .fl rnijloacele segrnentelor [OC] qi respectiv
lonl.
a) Observim c[ in triunglriul ACD avem EF linie mijlocie qi deci f F ll

8?
Crl li ;8. Prin tranzitivit,ate.rh{inene {'fl ll ,4,B a1a c[ AEEF esdc traper
I),: a,sem,llea, d;n ipoiezii avr:;fft !,lA i. .4D qi F,4 -l-,4O. Dec.i EA J- (AOO).
llar AF C iA{'}il} aga c,l ;y.,tr:t* l}A -t AF qi a,stfel patrulaterul AI}.ei'este uu
tra,pez drept,unghic (fi9. 82)"

fiq. S2

Aria acest,ui trapez este,r1arr;l '- AEL+D-!I. in triunghiul drep-

trrnglric OlD, mediana ",lfl = 9* = 5. Astfel a1e BEFI = 09#)! - ?
b) Ilertru a deterrnrna distanta de la punclul O la planrrl @Bf:) ducem
in planul |OAD), C}tl L Af'(1) unde ,Y € AF.
Arn aritat c6, BA L @AD) iar OIi C (OAD) deci 8,4 L OH (2).
ilin (1) qi (2) avem cd OH L (IIAF) qi astfel am determinat distan{a
d,{O:(AB[il) = OI1. Pentru a calenla acea*stl distan!5 ducem FN L OA
unde ly' € (OA). in triunghiul OAtt scriem ci produsul dintre o laturS. gi
inE,i{irnea corespunz[toare este constant.
Deci OA.tr.Iy' = AF .OH gi de aici avem OI-{ = 9*+P = #
c.c.r.c.
9. Fie .4, B, C, D patru puncte necopianare qi respectiv echidistante
douledte dou6. Fie de asemeneapunctele M e (AR); N € (BC); P e (CD)
si q € (.4D) a"stfel incnt [,4M] = [B.If] = [CP] = IDQ) iar punctul O rnijlocul
segmentului [1fQ] ca in fig. 83.
S[ se demonstreze ci, in aceste condilii avem 1VQ -L (MOP).
Pentru demonstra{ie considerim triunghiurile AQM qi BMN care au
[,aQ] = if,lf] qi lAMl = [BNJ ca diferen{e intre lungimi egale. De aseme-
nea m(QAM) = rn(NBM) = 60o deoarece triunghiurile determinate de cele
patru puncte A, B, C, D sunt echilaterale.
Astfei avern cil A,AQM"'u='" LBM N qi deci [QMl [MI{]. in felul acesra
=
anr aritat cX triunghiul QMN este isoscel, in care MO este rnedianS, deci
inill{ime, deci MO LqN (1). in mod asern6nS.tor se aratX ci
ADPQ'.iJ''ACITP iar de aici obqinem [pQ] [Pt/] rteci rriunghiut epN
=
este isoscel in care P(J este median6, deci indllirne qi deci PO LQN (2)
 fia. &3

Din relatiile il) qi (2) avem cI QN I (l,tOp)

c.c.t.d.
1"0. Considerim trap.zul isi:scei ABCD cil lraza mare ,4[] = 8 qi baza.
rnicX Ci] = 2.
Punctul 5' ca,re nri apar{ine planului (r1BC) are proprieta{.ea c;j, plarrele
(S./B); (StlC:'1t (-q(lr) qi lDAD) fornreazl cu pianul (Ai|C) *nghiuri diedre
cc'ngruente, de nrisurX 600. Pentru a pLlne in eviden([ unghiurile plarre core-
spunzXr"oare acestor Ciedrr: prr:cedE.m astl'el:
IJucenr SO L (ABC) cu O € (AB{:) apoi ducem
0ML4B;MeAB
OE-LBC;E€BC
ONLDC;NeDC
OI'LAD;FeAD
Prin teorona celor trei perpendiculare avern cX SM L AB; SE t BC;
51f C, qi ,9i' L AD ca in fig. 84.a.
-i-

fiq. 84.b

in acest,e condi{ii puter*pune gi.arn determinat unghiurile plane al.

dielirelor gi anume: {ltO = Srr} + Sfrb =,fl.?l -* 60o.

- De aici ob(inem ASOM"! XSOI = A.gOIl = ASOF (1) qi deci

[oM]= [oii] [otg1 : [or']. Aqad€ir pu,crul o este egal dep[rtar rie raturile
trapeznlui deci=este centrul cercului inscris in trapezul pentruABCD. a alla

80
distanla de la punr:tul S Ia planul (ABC) areryr nevoie de raza cercuiui ins*:ris.
Din prr:prietltile trapezului isoscel circurnscris unui cerc avem cE" CN = (]ll -
D!'l = DF = l iar EB = tsM = MA = "4.F'=.{ ca in fig. 84.t}"
De asemenea, BC = Al) = 5. Se aratS uqor ci o4iffA| = g0o li deci in
l,riungiriul dreptunghic BOC putem scrie teorenia ind,tlimii OE2 = CE.EB
::-t 12 =, L.4-::+ r. -- 2,
in triunghiul ,9O.8 avenr {S - tg60o =.+ f = -y6.
Deci SO =rt{5i;(.48C)) =2\/3.
Iri triunghi putcm scrie:
aceiagi
3$ = .oroo" ; #'- | -p SE'= 4.
Din (1) avetn c5, ^98 =, SN = 5}. = SM = 4. Acurtr putem scrie ariile
triunghiurilor
olsAl)=Lry!!--#=ld
o'[sEC] = drs;lrJl = d%JX = "st' :: }{i
DC-5!
ol.scDl - ='# = I
....t,,I .

1L" Fie cleci romtrul ,4BCD cu latura 8. Punctul -( care nu apar{ine

piarir-rlui (AfrC) este ager:a.t in spaliu astfel inr:a.l, drept,ele SA,,EB, SC qi 5O
forureaz[ cu planul (ABC) unghiuri congruente de misurX .{5o.
Pentru a gdsi distanta de la punctul 5la plauul {AHC} ducem .9,P I
{Af}C} ca in fi6. E5.a unde f'€ (lBC)" Astfel obqinern unghiurile:
SCP
= "SDP =,9AP = SBP - 450

hq. b1.a hq. &5.b

f,indnd cont de Froblerna 11, ca1r, II, rezult6 cH patrulateml AIlCll
este inscrip'tibil. Dar un rornb este inscrip'"ibil numai
daci este p[t,rat.
in aceastl situalie purrctul P este centnrl cercului circunlscris pS,trl"tulr:i
deci este chiar interser:!ia diagonalelor pltratului.
Triunghiul SPCI esle drept,unghic cu un urighi de rndsurS, 450 deci isoscel
deci Sp=pC=S-=tr/1.
Astfel avem d(S;(ABC)) = SP = Art.
90
 Pentru a detennina unghiul plan corespunzxi:or unghiului diedru forrnat
ie_pla,ele {qAq {i (sBC) ducem prin puncrul s o dreapi[.gf paralelr cu
,4D. Dreptele ST qi {D fiild paralele determini un plan, planul (,4.SD). De
a"semenea dreptele sr
Sl 49 fiind paralele (prin traruitivifate) determind un
qlll_!i a-n.ulng -planul (BSC) dr:ci dreapt,a i'l'este chiar inteiseci;ia pianelor
tASD) qi (BsC).
De aserrrenea dac5 in triunghiul -t?sc ducem iniilimea .grl i BC iar in
triunghiutr ,4SIl ducem N putern afirma cX, S,ry/ _J_ ST' qi S M i (B SC)
$ -L ,,LD
iar .9N 1 5.I cu ,SN C (ASD), ,lar ^57'.= (3-qr) n (BSC).
Din aceste conditii, (inand cont de definilia 2, cap. I"6, putem spuue ci:
(.aSD); (8.9C) = (,tf S,to ).
gqnrrlatq uqo-r cd,: ASPA": ASPB
= A.SpC = A^9pD qi deci [S,a] =
[5R] = [SC] = [SD] deci triunghiurile SAB. SAD, SBC qi SCD sunr, isoscele"
Prin urrnare inillimea s,&1 este qi rrrediani in triunghiul s"BC qi de aseme-
nea punctul .ly' este rnijlocul segrnentrilui [,4D]"
" D:l propriet[tile
triunglriui
pS"tratului a.vem cI I\i , P, M sunt coliniare deci oblinern
SMN isoscel (SM = Sli) in citre M t\{ = AB - B.
In triunghiul dreptunghic SPM avetn
Shlz - SP2 + Ptufz = t4y5)21,]? =3 StuI = 4t/i.
Notim rn(rffFlf) = 6 qi ducem L,JN rincte,C e 3lr ca in fig. gb.b.
se gtie ci in orice triunghi pr.dr-rsul
^(e intre o ldturx gi inlllirnia core-
spunz[toare este constant. f)eci vonl s,:rie Ml{ .Sf,!.* SN nfg. Adicd.
l--!f -- 4J5'MQ. De aic.i obqinem t'\8 = Yd ir miungi,iul drept,unghic
SQM avem c5:
sin8= \yi= uf ;h:+
Arr.r aflat c[ sin(.LFli S =
*
I-ln alt mod de a determina misura rrnghiului ,{.&V este ui ilizarea t,eoremei
cosinusului gi anume:
ln triunghiul rllSN avem
co<g _.s,v2{.s,1r2-M.v2 __ ,aryn:.n_4 __ t
2..s^ .5 M 2 .1r -- 3'
. Deci cos(MEV) =*
fent.1 a afla urg.hiul format de Planele (ASC) qi (B-sf) ne fc,l.sim de
^
faptrrl ci BP L l'c (diagonale in prtrai), BP r .gP prin cc,nstruclie. deci
BP I (SP('); !,1,"1, spune cX proir:cqia trir-rnghirilui SBC pe plarrui(lSa_ri
esle,triunghiul (SPC). f)ar se cunoairi.rria{ia: rrlspc] = o1or,,j cosp unde,p
estc nri1.,qura, unghiului dintre planele (,-1.!C:) q; (ilSC).
I)oci cosr- jL'-Pr-l-lrti;trt ':-
' 'l-.rr. l 7 b4.,/t -!..13
Irr fig. .95.a. am consemnat cu var{ul in,l, un ung}ri plari coreslri.rnzxtor
urrglrirrlui dintre aceste planr-,.
c.c. t.c.

91
 12. ['ie iriunghiurile ec]rilaterale lfie qi AtI]'C' con6ruei]l('. c;e lai,ur6
o gi situai,e irl piane graralele li ,6 ca in fi.q" 86 Avern <.ie a :lnenea cE
rnqiAr:1= mi,a?n) -' 60n, AB " A'B' *; AA'= s qi A,4, l! i, p, , '*,',.
= = li

fiq" &6
SX aflim etrerrent,ele nece$&re calcul5rii ariei patrulaterului ABB'A' care
esie de fapt, un paralelograln pentru cX AA' li LjB' rii frind euprinse intre plane
paralele a,vern -4,4r -, il$t.
Incepern prin a construi At P l. (.AflCi cu P e (,{BC)" Din punctul
P, in planul IABC) drrcern PE L,4fi qi Fl" .L AC. Prin teorerna celor trei
perpendiculare ol:{,ierem c.6 A'E I A# qi At F L AC. in feiul acesta am oblinut
triuriglriurile drept,ur"rghice A'EA ai A'F A care au ipotenuza cornunl qi cd,te un
unghi <le mXsur5 60o. trJeci A.A'E A'! 3-A' It A. fle aici rezult[ [A'-B] [;l'F]
(r) Ei [,,1 tr) lAr] Q). =
=
fn triunghiul A'EA rr,"* ${ = sin60o = * Deci,4,/fl -. Lf, unCe
AiE este chiar inXllime in paralelograrnui ABB'A'.
l)rti o14p,p., a\ a'- AB ' n' g - tN!1
Si ariidrrr ili iele ce urmeazE cd punct,rrl P se afli pe bisectoarea urrghiului
BAC. De fapt Ia cap. II, Problerrra 16 arir ar[tat acest lucru.
Oricurn se verde uqorc5, triunghiurile dreptunghice, At P F $ A'P E au cateta
cornund .,1'P qi lA'El = [-4'I'] rtiu (1). Deci A,A'PF"! Ne'pg qi de aici
rezulti cX [Pfj
= [Pf]. Dar PE 1i P.&- sunt distan[ele de Ia punctul F la
laturiie urrghiului BAC. in aceste condi[ii;:unctul P se afli. pe b,isect,oarea
unglriului BAC..NotX,m AP n IIC = {M}, deci AM este bisectoare, rnedianX
gi inXl{ime in triunghiul echilateral ,ztEC.
In paralelogramul 8BIC/C consider[m iinia rnij]ocie MM' care este pa-
ralel5. cu 8Br iar prin tranzit,ivitate M M' ll lA' deci existS, plarrul AA'rt(t
care con(ine dreapta At P -L (lllLr) f)eci planul AA'M' este perpendicular
pe planul \ABC). DacI in planul {AA'M'} <iucem MT )" AtMt ayera cd
MT L (A'ts'Ct), dar AtMt L B'{:' cleci prin tecrema celor trei perpendiculare
avern cI lvf Mt L B'C'. T)ar A{hl'll f}B' deci BB' -i- B'C'qi astfel am ar[tar"
cL BII'C'C) estr: dreptunghi.
f)eci a1r,n,c,q = BC . B{3' = a. b.

o.)
 Pentru a calcuia distan{a de la plauutr a la planul p este suficienl si cal-
culX.rn lungimea segmentului [/'P] "

in triunghiul dreptunghic,4'EA ffi = cos60o = *.

^o*m
in triunghiul dreptunghic PllA.t, *(.f?i') = 30o (,'tF este bisectoare
pentru unghiul de 60') uu"* ff, - cosS{-}o.
#='f :+ AP=*
Aplicind teorerna lui Pitagora in triunghiul A' P A obt*inem
A,D*.{r.:---*p
-V" 3- 3

L3. Fie triunghiurile af,,(-] Ci r! IJt{-t echiiateratre. congruente, de laturi

o gi aqezate in plane paraie:ie. ileci (A,BC') 1l tA'B'(-"). De asernenea;1'(}.,1-
iAtsC)\ar m{A;"tr'O) = S0o ca in flg, 87. Pentm a calcula distan(a <le la planui
iA'B'Ct) l.a planLri {,4llC) vom calcula distan{a de la punctul ,4' la planul
(ABC) deci ,4/O.

h4. 87

In triunghiui echilat,eral A.8C avern ,4C = ?

3
,4M. Dar ,4!,4 = t', oteci

A0=sf.
in triunghiul dreptunghi r. A'()A avemt
#* = tg60o ===1 tl'O = *-{5 = o.
Decr d((,4' B'C"\. (l B(-)) = A'() = a..
Obserr,S,rn ci din "4A' 11, BB' qi (ABC) 1l tA'B'C') avern cb ABB'A'
este paralelogrem cu baza ,48 = o. Dar CP t AB prin crrnstructrie qi deci
prin t,eorem.a celor trei perpenciiculare ob{rnem A'P L -48, aga c[ inXl{irnea
paralelogramului esl,e A' P.
Avem OP = ia.P ;==+ OP = d+ = ,* in triunghiul drept,unghic
AtOP prin teorema lui Pitagora avem: A'P? = AtO2 +OP2. Deci A'P = *€i .

De aici oblinem;
ILAEBIA'1= AB'A'P = df
Se observX. uqor cd LA'OP";" LA'ON qi .ieci olAC(-.,A,1 = olABB,A,l.
93
 Pentru paralelograrmrl B B' C' C procedim astfel:
. Diq Lo c .(l'awl El {o L |ABC) at'em ci (A,AM) L {ABC). Dacd
ducern MT L A'Mt avem MT C {A,AM) cu (A,AM) L (Ai B,i,\ deci M.I, L
(At B'Ct). De asemenea avem I'M' L Urgt' qi deci prin teorema celor trei
perpendiculare avem M M' L BtC'.
. .Du. M h{' ll BBt ll CC' (linie mijlocie in paralelogram). f)eci BBt L B,C,
qi prin urmare paralglogramul B Bt c'c este dreptunghi cu aria calcula\ild prin:
o1BB,^c,C1 = BC"BBt= a.BBt.
In tri,nghiul dreptunghic A'oA avem mdsura unghiului ,{To a* 30o iar
cateta opusx acestui unghi este ,4o = si€. Aplicand teorerna unghiului de B0o
avem AAt = 2AO = uf in final clB,,ctc) = o.r,f = 2t#
c.c. t. c.
14. Fie cele doui pItrate,4BC D Ei A, B, C, D, de laturl al situate in plane
paralele 9a i1 fig. 88. Am notat cu O'centrui p5tratului ABCD ai A";it;;;
A',O L(ABC).
De asemene a m1,{TO) = 4bo.
a) Pentru a r5^spunde la prirna intrebare observim ci AC = ot/i ca diag-
onafi rn pdtrat, iar AO = *.
Triunghiul AoA' est"e dreptunghic isoscel deci Ato = Ao. prin urmare
d({ABC);(A' B,c, )) = A, o = *

--o-',#---'l
-*a:- - a//

b) Pentru a rxspunde la i,trebarea a doua ducern aM L Ali iar prin

deorema celor trei perpendicrrlare avenl A' M L,48. Ileci unghiul plarr core-
spunzltor unghiului diedru format de planele (ABB') qi (lBb) este unghiul
At M o a c[rui rnxsur[ anr notat-o .,r g" i.r triunghiul drept unghic AtoM ayen-r

bfr = rgp. Deci j- = tgr. = .,/2.

",fi

c) Perrtru a treia int,rr:bare observ[m cr in paralelogramur ABB,A' avem

A/M in5llrime.
L)eci olerrl A,)= AB.A'M. Din triunghid AtAll avcni rll,/l,f
=
= iAtO2 + l,loz = * Aslfel putem scrie cX o{AnB,A,j= a.,{5 = t*
 Observim cX, daci unim O' cu C ob{inem AtOCOt dreptunghi, deoarece
planele celor doui pitrate fiind paralele avem distan{ele A'O qi O'C egale. De
asemenea dacS ducem in planul (A'B'Ct), O' N L B'C' prin teorema celor trei
perpendiculare avem Ctr l- B'Ct, deci in paralelogramti BCC'B'inillimea
este CN. Se observl uqor cX, LA'Olt"'!' LCO'N qi deci lAtM]:*lCN).
' Prin urmare ofBcc,Btj= BC .CN = olABB,A,l.
Prin construclii asem[nd,toare ducem OtE L DtCt qi avem C.0 L DCt,
apoi ACOI E"S' ACO'N qi deci [CE] [Cff], aqa cL o1cc,D, D) = sl7cctB,T.
=
La fel se arati gi c[ o1rrpo,a1 = a[aBBtc,l = olcctDtDT = o{DDtA'A7 =
a2J5
2

15. Fie deci un paralelipiped oarecare cu bazele ABCD qi A'B'C'D,

iar punctul O intersec{ia diagonalelor ,4C' qi l.'C. De fapt contdrn pe faptul
ci se gtie c[ cele patru diagonale ale unui paralelipiped sunt concurente gi se
injumdt5{esc. Deci punctul O este mijlocul oric[reia din'diagonale.
Ducem de asemenea un plan a ca in fig. 89. qi care sX. con{in6 punctul O.
tebuie sI aritim cil suma distandelor de la punctele A, B, C, D la planul o
este egal6 cu suma distan{elor dp la punctele At , B', C' , D' la acelagi plan o.
Pentru rezolvare reamintim ci la cap. II (Probleme fundamentale) am
ar[tat cX. daci un plan o interesecteaz5 un segment prin mijlocul segmentului,
atunci extremitbtile segmentului sunt egal depErtate de acel plan. In cazul
problemei de fa{i, diagonalele IAC'I; lBDh [CA'] qi [DB] sunt segmente in-
terseciate de planul o prin punctul O care este mijlocul acesior segmente.

frq. A9

Aplici,nd proprietatea menlionatX putern scrie:

d(,A;o) = d,(C';ai (l)
d(B;a) = d{D';a)
d(C;a) - d(A';a\
d(D;aS = d(B';a)
De fapt pe figur6 am consernnat citeva din aceste distante:
d(,,{;n) * AP; d(C';a} = C'T; d(C;a) - CF; d(A';a) = A'E etc. in fine
adunAnd rela{iile (1) oblinem:

95
.. ^.at4;e) + d(a: a) * d(C;*) + d(o; *) * d(At;a) + d(8,;a) + d(C,;e) +
d(s';a)
c.c.t.d.
16. Cr:nsiderdm patru lruncte necoplanare A, B, C, D cu proprietillile:
1. Ttiunghiul ABC este echilateral de laruril s;
2. Flanele (ADC) qi (ADB) formeaz#, cu planul {AtsC) unghiuri de
rnisuri 60o;
3. (oBC) t_ (Atsc).
Se cere s[ se calculeue distau{* de la punctul O ia planul (ABC).
Pentru rezolvare, ducern ir: triunghiul DBC, DP I BC cu Pg 8C. Deei
planul {DBC) care esl,e perpendieular pe plapul ,ABCll conline dreapta Op.
Din tecrerrla 3 ole perpendicularitate dreapt[ pe plan, rezultE cE r)"P -t (,{Bo)
deci distanla de la purrctrrl D Ia (ABC) este .DP"
ffiq.$O"b

DacB in planul tAtsC), din punctul P ducem PE L,4E qi PF L AC

unde I €.AB iar F € AC, avem priu teorema celor trei perpeuriiculare cd
DE L,4E qi DF' I AC" Deci unghibrile formate de planele (ADB) qi i"AI}C)
cu planul (,AaChunt respectiv dfr qi DFP.
Deci avern DEP - DFF * S0o ca in fig. 90.a. Observim e[ triunghi-
urile dreptunghice AP,F, q-i tlPE au cateta cornuni DP qi c&&e un unghi de
misurB iiOo. Deci c.DPE": ADPF qi deci oblinem [PE']= {PF'J (4).
Considerim in detaliu triunghiul ABC, frg. 90.b, in care observern cX
8 = e * 60' apoi ',inAnd cont de (4i putem afirma cd, LPFC"J.' ApE.g iar
*lS.*"i ob{inern ICPJ [PrBj. Deci punctul F este mijlocul segmentului [BC]
gi deci BP = PC = t.=

* in triunghiul dreptunghic Pfi8 arcrn ffi = sin60o. Deci P.U = f . f .=

s€
{
in_fine in triuhghiul DPII (fig. 90.a) avem g6 = tg60o * frP = sf .
-
v5= ?.
Avem deci ci d(D; {ABC)\ = ilP = ff. c.c.r.d.

96
 E,,#TB;:'3*ffi"!;,'o.'nn?i?d;Bit:l"fr."iigr+
"o,'lbtif
PP: * 1ec_p) 9u B'_.e (ACD); cc, t (ABD) b, € (en$ qi'rr, i
(ABC) cu I/ € (ABC). "u
si aritim ci in aceste condilii avem cA', BB', cct qi DD, concurente.
D.g fapt este suficient si demonstr[m cI irei din .oi" d;"pl;;;;i;_
t3Tplltgt,:unt.concurente. Pentru aceasta coneiderlm ns. gi."io care avem
DD L(ABC,) ti BC c(ABC\ deci BC t oa gl.-

_ - Dar din ipotezi avem cr, BC .+ AD (2). Din relaliile (l) cr (2) avem c[
2C^+
(lPn.(e)..P" aEemenea din AA, 'L'(BCD) qi'BC iidiol .6
\C^+ fl'..e|iar
BC L (AA'D) (6).
din iporez[ mai avem ci tsb t ii 1ry. ni,ilq qilsy"u"*
"*."
. Din rela[iile (3) qi (6) avem ci planele (ADD,) ai (AA,Dl arnbele trecAnd
pnn punctul ,4, sunt perpendiculare pe dreapta Be.-Din teor'ema de unicitate
!nJ1n_n5tn
plnct, perpendr:ular pe dreapt[) a.jungem la concluzia ci pldnele
\42q) (AA'D) coincid. De asemene"'.i*-A.t, c (AA,D) qi bA i
(ADD).
si
De aici concluzia c5. dreptele AA' qi DDt eunl coplanare. Aceste drepte
fiindti neparalele rezultl cE se interse ctlazh,. scri"m ci e7r n df:i;ii:"-
'In mod aseminltor se arati cL (DBB,) L AC qi (DBD,,| -l_ ,AC iar de
aici avem prin teorema de unicitate cr planere (ora)'qi
@bD,) coincid gi
c[ driptele D_?' qr- 4P'.su,r.rt coplanare. Notim DD, nBB) {fl"}. in felul
acesta avem If e DDt $ H, e DD.
=
Daci reluim acelagi.ra[ionament vom arita cd, (ABA,) L CD qi (/AAr] J_
CD-deci plgn-elg (ABA') qi (ABBt) coincid. Astfel drepttte BB,
!'ae, si."t
deci punctele. II.qi If, se.gdsesc in planul (Ae4,i. Dar se qtie c[
::tllrl"l"_Ci
qaca doua puncte dr8trncte ale unei drepte apar[in
unui plan, atunci dieapta
respectivi este inclusl-in,acel plan. in cazul nostru, dac|, H, H, e (ABA,)
HHtC (ABA') adicil DD'C (ABA,) ceeace este fals. R^imine'deci cE
=
cele doui puncte g ei H' nu sunt distincte. Deci rl coincide cu .EI,. Astfel am
aritat ci dreptele AAt; BB, qi DDt sunt concurente.
c.c.t.d.

97
 :Si considerfm problema reciprocl. Deci admitem cl DD; AAt; BB, $
CC' gunt concurente qi in acest ca,u 8i ariti,nr cl arcm relaliile AC L BD;
BC L.{D qi AB L DC.
iatr-adevir fie AA'n BB' nCC = {Il} ca in fig. 91.b.
Din BIl L (ADC\ d'AC c (,ADC) avem ci AC L BH (t). Din DIf J-
(ABC)'ilC c[ABC) avemci AC L'DH (2). Dinrela[iile(1)qi(2)oblinem
ci AC I(BHD\ dar BD c(BHD) deci z{C L BD.
in mod asemilnito: AH L (BCD) dar BC C (B?D).dcrci BC L AH
(3). Dia DH L (ABC) Ei BC c (ABC) avem BC L DH (n;. nin (3) qi (a)
avem cI BC L (AHD\ dat AD C (AHD) deci BC t AD. La fel se arattqi
AB I DC
c.c.t.d.
Pentru a glsi alte condilii care imphci concurenla dreptelor AAt, BBt,
CC! qi DD' facem precizarea ci:
1. DacX patru puncte necoplanare A, B, C, D au proprietatea cL AB =
AC - AD = BC = BD =CDatunci AB LCD; AC LBD qi AD L BC.
2. Dacd patru puncte'necoplanare A, B, C, D au proprietatea cd DA L
DB; DA L N qi DB L DC atunci AB LCD; AC t BD qi AD L BC.
Deci rela{iil6 de la L eau 2 implici coudi{iile problemei deci AA'; BB,;
CC' qi DD' sunt concurente
c.c.t.d.

18. Fie triunghiul dreptunghic ABC cu AB L AC; AB - Z6; AC =

2y'10 furintn de indoire_ca in fig. 92.a. Avem prin teorema lui Pitagora
cd, BCr = (2\fr)2 + (Zrfr)2 deci bC = 8. Aplic,ind teorema catetei avem
AB2 = BG.BD * (2r/6)2 =8.8D de unde BD = # = 3 qi deci CD =g.

4.
ffa. 92.a ffa.92.b ffq.92.c
Dupd indoire (veni fi9. 92.b) se ob{ine o structuri tetr.aedrali tridrep
tunghici pentru cd. C D I DA; C D t DB qi AD L DB.
in triunghiul dreptunghi c C DB avem prin teorema lui Pitagora c\ BC2 =
DBz + DC2 + BC =lfrTf. =l,m.
Deci distan{a intre purletele B qi C dupi indoire eate BC = 1m.
: si ducem DM L AB cu M e (AB) ei D/V L AC cu iV €
_.In sf6rqit
l4Q)_: in fig. 92.c. Observim cd BD L L,b qi BO t DA deci BD i
(ADC). De asemenea DN L AC qi DN c (ADCI. Deci prin teorema celor
trei perpendiculare avem ci B.lV l- AC. Deci
= g0o (1).
Aqalog observim c6, CD I (ADB); DM ^(frq L AB iat DM C (l{DB). Deci
prin teorema celor'trei perpendiculare.avem cd cM L AB qi deci m(ifr-g)
e0" (2). =

,".,rPi}j,)
qi (2) =+ fra = ffia aqa ci patrulaterul BMNC u,te in-
Dac[ notrm cu o mijlocul.segmentului [tQ observ[m ci acest punct este
mrjlocul ipotenuzei triunfhiului dieptunghiiCila qi deci este cercului
circumscris acestui triunghi. Dar pirnctil M .x,te cLnciclic ""otrut
p;;;t"t; a-lv;
B deci segmentul [BQ este chiar diametrul acestui cerc. in""felul acesta: avem
clraza acestui cerc este ff. Deci R=
9. c.c.t.c.

... 19. ul triunghi echilateral ABC de laturi o se indoaie de-a Iungul liniilor
mijlocii astfel inc6t se obtine un tetraedru.
Se cere dupd indoire:
^ -
a) Distanla de la un virf al tetraedrului la planul determinat de celelalte
virfuri;
b) Sinusul qi cosinusul unghiului o format de doui fele ale tetraedrului.
Verifica(i rela(ia sin2 a *,cos2 o = 1 pentru valorile astfel determinate;
- "). Arita[i-ci-suma
.la fe[ele distanlelor de la un punct din interiorul tetraedrului
tetraedrului este o constant6. Deterniinali aceastx, consianti.
SoIu(ie;
considerim triunghiul echilateral ABC inainte de indoire ca in fig. 98.a.

.ff7.93.a
frq.93..b

.iar MC triunghiul M N P este de asemenea echilateral cu latura M N

-!1dent = f,
= MB = NC = AN : AP - PB = t.
.?."p{ nndoire (fig. 93.b) oblinem:un tetraedru resulat lDpMNl at
muchnle de lungime f. Pentru a calcula distanla de la pinctul'D la plirnul
(P M N) ducem DO (PM N) unde O E (pM N). AflIm NE * M N+ _
,L
99
$ apoi OE = $. - o#. Ou asemenea in triunghiul echilateral
Deci OE
DPM avem DE inillime deci DE = o*.
in triunghiul DOE'*'" DO2 = DE2 - OE2 = { ===+ DO *.
leci distan(a a(o;@uW7) = DO = *. =
Pentru a rispunde la intrebarea a doua, observim cL (DM P)fi(NMP) =
PM" De asemenea E e PM; EN I PM; EN C(NMP). Lafel ED I PM;
ED C (DMP). Deci unghiul plan corespunzltor^unghiului diedru forrnat
de planele (DMP) qi (NMP) este unghiul DEO. In i;riunghiul DOE avem
sino = H =* qi cosa - *. O" aici oblinem sin2o*cos2o = $+ $ = t
ceea ce trebuia verificat.
De altfel toate aceste ralionamente au fost explicate la Problema 10,
cap. II.

fi6.93.c

Pentru a rdspunde la a treia intrebare considerirn tetraedrul din fig._93-c

in interiorul ciniia am luat punctul If de unde am due distanlele la fetele
tetraedrului. Deci HT L (PMN); flS I (DMN); HR L (DPM); HL L
(DPN). Daci unim punctul If cu virfurile tetraedrului oblinem impirtirea
tetraedrului IDM N Pl in patru tetraedre: lH M N Pl; [f/PND]; lH PM Dl qi
TH DM Nl,
Volumul tetraedrului IDM N Pj este egal cu suma volumelor celor patru
tetredre:
Vlou xe1= V1a un 11* Vgrr o1* Vynrunl * Vluou N1.
Gci almivrl' + = oaM pj ; ff + op x or' \L + op u o1' ff
N: + op M N' ry
Dar - otprDl = otpMDl = olDMNl= "'if .
olivrrl
Deci ob{ineh DO = HT + H L + H R+ IlS. Dar DO ca inllSme intr-un
tetraedru regulat este o constanti pe care am calculat-o D0= s#
c.c.t.c.
20. trapezul isoscel ABCD cu urmitoarele proprieti[i:
Se consider[,
AB = 2a; AD ='DC = BC- = a iar misura unghiului ADC = 120o ca in fig.
94.a. Notim cu M mijlocul segmentuiui [,AB] inainte de indoire.
Observd.m cd, m(6TM) = 60o qi deci triunghiul ADM este echilateral.

100
 _ se aratE uqor ci qi triunghiurile DM c qi c M B sunt echilaterale de laturi
a. Prin urmare avem.{D = AM = MB - BC = CD = CM DM a.
^ ^?vpx indoire punct,ele .4 qi B coincid intr-un punct pe=care l-am
=
notat
5-. obtinem un tetraedru .PDMq ca in fig. 94.b. p6ntru aafla distanla intre
dreptele DM qi.AO, adici intre DM qi SC, procedim astfel:- -
N-"jry cu .o mijlocul segmentului [DM]. in triunghiul echilateral sDM
1v1g-[Sf] mldlannlgci qi.inillime qi dici SE L DM 1r;. r,a fel in triunshiul
CDM avem CE L DM (2). Ducem-in planul (SEC), Ef 1 SC (B).
fiq.94.b fi1.94.c
ff1.94.a S=A=B

(!. qi (2) avem ci DM L (SEC) dar ET c (SE'C) deci DM L ET

gi - !ry
t ry $)3i (+) avem ci ET este perpendiculara comund pentru drepteie
DM qi SC. Deci distanla d(DM;SC) = ET.
Pentru a calcula aceasti distin!8 observbm cE in triunghiul dreptunghic
,S?.8 avem ET2 = SEz --.9f2. tiunghiul SEC este isosce"l deoareie Sb =
CE = 15. De asemenea ET e;te qi medianl deci SZ =TC - f. Astfel
ob[inem Er=r,lq-e=*.
3 -doua intr-ebare p-recizd,rn cb Ia problema 10, cap. I[,
. ir, "e. pr]veqterqfere
prima cerin_[i !9 tocmai la calcularea distanlei de la unul din lele patni
pyl.!" St D,.M, C la planul determinat de oricare din celelalte t."i. O"iiia;
d(S;(DMC)) = so (fig. ea.c).
Pentru a calcula aceasri distan(i, ducem SO L (MDC\. Din SM
sD =,sc rezultd cE o este_cqnirul cercului circumscris triunghiul.1- DMC.=
DeciOC =R= |Ce=3*=*.
in triunshiul SOC avem ,SO = tF4 = #.
21. Fie deci triunghiul ascu(itunghi c ABC inainte de a fr ,rindotitr,.
Duceminll!iTile._,4A' ii BB' pretum-qi liniile mijlocii MN; Mp qi fgF.u
ia [9. 95.a. Notim ortocentrul triungh]ului cu .H. Deci avem AA,hBB, -
{I/}' Deoarece triunghiul este ascu[ituirghic ortocentrui siuee
afl[ in interiorul
triunghiului.
_Dr3 gro3let5(ile liniilor mijlocii avem MN ll BC qi M p ll AC
o_3:44'--{ P9^Si BBt ). AC. Deci ivem cd": HE L"Mp;'BE L"Mp
HGLMNEiAGLMN.
101
 DupC "indoire'punctele A, B, C coincid ca in fig. 95.b uude am notat
cu S punctul de coincidenli. Punctul I/ rimine fix, iar relaliih de perpen-
dicularitate se pistreazl. Adici avem.9E I MP Ai EE L MP. Dac[ ducem
ST -l H E suntem in condi[iile reciprocei [I a teoremei celor trei perpendiculare
qi deci avem ci S" -L (MPff) (1).
In mod aseminitor observim ci 5G I M N qi HG J- MJV. Dacl ducem
ST' L I/G avem prin reciproca II a teoremei celor trei perpendicula,re ci
sT L(MNP) (2).

frq. Q5.a

ur

PA
ry
Din rela[iile (t) qi (Z) qi linind cont de teoremd de unicitate a dreptei dusi
printr-un punct perpendiculari pe un plan, putem afirma c[ punctele T qi P
coincid.
Dar din construc(ie avem T e HE qi ?' € HG. In aceste condilii,,dacI
T - ?, atunci T = T' = II. Prin urmare ST = ST' = .9ff gi deci SH L
(M N P) iar .E[ este ortocentrul triunghiului initial.
Astfel am arltat ci inillimea SH a tetraedrului ISMNPI cade in.E[,
ortocentrul triunghiului .48C.
C.c.t.d.'
22. Fie DABC o piramidd triunghiulari regulati cu baza triunghiul echi-
cu muchiile laterale DA = DB = DC = a. SI
lateral ABC de latura I qi''c"
se determine iu funclie de lungimea laturii triunghiului .,{.BC astfel incit
volumul piramidei sI fie manim.

ffq.96a
. /( ffq, e6t

t02
H "/1,\
 Pentru rezolvare pornim de la formula calculirii volumului unei,piramide.
V= i.,9.h unde prin -S inlelegem aria bazei iar h inil{imea piramidei core-
spunzitoare bazei luatd in consideratie.
Si presupunem ca baz5 triunghiul ABC.
.Dac5. considerim triunghiul ABC cu laturile mari, din cauza muchiilor
laterale care sunt de lungime dati "a", inillimea DO este relativ mic6, ca in
fig. 96.a. Daci consider[m indl{imea piramidei mare, atunci triunghiui ,zlBC
are laturile mici ca in fig. 96.b. in nici unul din aceste cazuri nu putem aprecia
cand volumul piramidei este maxim.
^ SX considerbm piramida aqezatl astfel inc6.t baza s5, fie triunghiul DAB
In aceste condi{ii putem avea trei variante.
Varianta a, dacS triunghiurile DAB, DAC qi DBC sunt ascu{itunghice.
Varianta b, daci triunghiurile DAB, DAC qi DBC sunt dreptunghice.
Varianta c, daci triunghiurile DAB, DAC qi DBC sunt obtuzunghice.
De asemenea pentru varianta a, avem ca iniltime a piramidei segmentul
CP = ht care in triunghiul DPC este catet5,qi deci CP.< DC deci h1 ( o.
in varianta b, in5,llimea piramidei este h2 = CD = o iar in varianta c,
ind.l{imea piramidei este CT = ha. in triunghiul CT D avem CT cateth iar C t)
ipotenuzI, deci CI < C D Ei deci h3 1 a.
a) tiunghiunle CDA, CDB Ei,ADR sunt isoscele asculitunghice

h,<a fo.96.a'
IIDAB)=?=or*Vr=ot h, l
b) Triunghiurile CDA, CDB Ei AD,B sunt isoscele dreptunghice

th
i, ffiil15"V2
-+ D=*A
F::::::::::::::::::::\

hz=o fiq.96.b' la=6

o1o,tB] = 93=o, =1 l/, = oz .hz !3

103
 c) Tbiunghiurlle CDA, CDB qi,ADB sunt isoscele obtuzunghice
C

------+
,l\
'r
I

t-
F

h.<6 fi7.96.c'

o1otq = s? = o3 $ Vs = ot' hu' *

Analiz6.nd cele trei variante observ5m cb avern:
l.h^or=hz=Q
2. in"o* = i2 = 0.
3. o*o* = oz - *.
Deci volumul maxim este categoric in varianta b. Deci
v*o,=oz'hz'tr=+-o i=ui
irr concluzie volumul maxim este de dat de condiliile DA L BD; DB L
DC qi DA L DC.
Deci piramida triunghiularl regulat5 are volumul maxim cand felele lat-
erale sunt triunghiuri dreptunghice isoscele.
Rispunsul problemei esLe I = ay/l.
23. Fie deci o piramidl reguiati de volum maxim I la care muchiile bazei
au lungimea o. O alt5 piramidi regulat5 tot de volum maxim V2 are muchiile
laterale de lungime a.

Un tetraedru regulat de muchie o are volumul l/". Se cere s[se compare

numerele 11; Vz; Vr.
Pentru rezolvare ne folosim de problema precedentd, deci dacX o piramid[
triunghiulari are volumul rnaxit.n, atunci fe{ele laterale sunt, t,riunghiuri drep-

104
tunghice isoscele.
Pentru I/1 maxim ar.em fetele laterale triunghiuri dreptunghice isoscele cu
ipotenuza o gi deci catetele $.
Deci[-o6oq.T
v,=ort."'/2.L.n*.t
2 2 22 3

olADBl

Deci [ =# Pentru Tnavem rezu]tatul din problema precedenti deci

V, = *.Iar pentru volumul tetraedrului regulat de muchie o avem W =
#
Pentru comparagie avem:
v1 =$f;;V,=ff;Vr=*
DeciVr<V<Vz.
24. Pentru a inlelege textul problemei, adicl coresponden{a con circuiar
drept piramidi triunghiulard regulatS, sI urm5rirn figurile g8. Avem dirr
ipotezi- c6.l = EF = FP = EP = RJT.

A I
fiq.9b.a
B

fiq.9B.e

@ -.@'
fiq.9b.b
fiq.98.c

De asemenea dacl v6,rful piramidei coincide cu vArful conului, putem

afirma cX muchiile laterale ale piramidei coincid cu trei din generatoarele conu-
lui (vezifig. 98.d). DeciTA=TE =TF'=TP = G.
Volumul conului V = *.
Volumul piramidei Vt = olBrpl' f dar o11pp) = ry.Deci U, = u:P
Astfel putem calcula #=* nt6 = aF " constant5.
105
 Pentru a rSspunde la intrebarea a doua observlm ci raportul fi nina
constant poate fi notat fi = t unde se vede uqor & > 1.
De aici avem rela{ia de legiturS intre volumul conului qi volumul piramidei:
V = kV'.
Reamintim c[ la problema 22 am demonstrat c[ volumul maxim pentru
o piramidi triunghiulari regul6ti este atunci cind fe{ele laterale ale pirimidei
surlt triunghiuri dreptunghice isoscdle. in cazul nostru daci f'? L PT; FT L
ET qi ET I P? atunci volumul piramidei If EFP) este maxim.
DacX lungimea muchiei laterale FT - G atunci Vlno, =
22).
$ (vezi problema
in concluzie: Dac[ piramida are muchiile laterale doui c.Ate doui per-
pendiculare gi daci pentru con aceste muchii sunt generatoare, atunci pulem
afirma c5:
Daci, un can circular drept are trei generatoare doud cilte doud.
perpendiculare, atunci volumul conului este maxim.
Prin urmare rela{ia # = k o putem interpreta astf;l: y-o, = lcV/no, unde
t - 4Jdt
9
Pentru a rXspunde la intrebarea a treia observim c5 in condiliile de volum
maxim avem ET I F'" (fig. 98.e); E? = FT = G iar EF = RJ\. i"
triunghiul dreptunghic isoscel ETF avem EF = ETrt deci rty'5 = Grt Ei
de aici oblinem G = *.
Dar Vlo,= # = # - V^o, = + q* =e* c. c.t.c.
25.
Fie cubul ABCDA'B'-C'D' de muchie o. Punctele A, B', D'de-
terminX un plan (AB'D') care edte intersectat de diagonala A'C'a cubului in
punctul G. SX se calculeze lungimile segmentelor [AG] qi [CG].

fr1.99

Pentru a determina p_pnctul G, precizim ci dreapta AO' esLe inclusd gi in

planui (D'AB') qi in pladul (A'AC'). Dreapta .4'C eite gi ea inclusi in plinul
(At AC') deci A'C n AO' = {G} ca in fig. gg.
De asemenea avem A'Ot ll ,4C iar de arcr oblinem c5:
LA'GO' - LCGA.
Aga ci putem scrie rapoartele de asemlnare

106
 A'O'_lG._A,c
AC _ CG _ AG,
DarAtO'=+=#,deciff=*= a3_
GC'
Astfel avem ffi = Z. Se qtie c5" AC = a\n iar A'C = a6. Deci
GC=#=#
Pe de alti parte in triunghiul dreptunghic AA'O' avem
o,A=vw=rlru-ry=*.
Dinffi -|rezulti 8*=f deci AG-AA.!
AG=?.t=*.
c.c.t.c.
26. F ie pa.ralelipipedul ABC DAtB'C' D care are muchia laterald IAA'I de
lungime I iar ariile fe{elor laterale olnaetntl - s1l olADD,A,l = s2. De asemenea
doui fe{e laterale formeazi un unghi de misuri 1500. in fig. 100.b am consid-
911t-
un asemenea paralelipiped oblic pentru care avem
^l1eO
OfiC DD'\) =
1500.

ff6.1OO.a

Pentru a determiua volumul pa"ralelipipedului facem urmEtoarea precizare:

La capitolul I.6 am subliniat faptul cI unghiul format de doui plane se
pune in eviden{i prin ung&iul plan corespunzfitor ung&iului diedru al
celor doud plane. De data aceasta prezentim un alt mod de a pune in eviden!6
unghiul format de dou5 plane. Pentru aceasta'avem in fig. 100.a.doui plane a
gi B distincte qi care nu sunt paralele. Ducem o dreapti (o) perpendicula.ri pe
planul a1afla = lOl1; at1fi = {O'}. De asemenea mai ducem o altE drdapti
(6) perpendicularipe planul B. Avem Dna = {,a};D nB= {At}. Dcci o J-a;
b L Pi a V I * o [f 6. Unghiul format de dreptele o gi D este unghiul format
de planele a ci p.
Pentru a pune in widen@ acest unghi, ducem prin punciul .A' o dreapt[
o' paraleli cu c. Deci a;b a';b - o;B; m(a;p) = g.
=
Revenind la problbmi, considerim fig. 100.b. Ducem prin punctul A, un
plan [I perpendicular pe A/' . De asemenea tot din .,{' ducem A'P L (ABC)
-
107
a unde P C a. Deci avem A' A ! tI qi .4'P J c.Jlgtfel putem spune ci unghiul
format de planul II cu planul o, este unghiul ,{ltp. Am.notat mQ{eif) = 9.

ffq.lOO.b
Putem scrie cI prin construc(ie avem AA' L fi, BE J II; CF J- tr;
DH L [I. Deci patrulaterul ATEFH este proieclia paialelogramului ABCD
pe planul [I. in acete condi{ii avem relalia cunoecuti din cap. I.4 qi din
cap. II, Problema 29 referitoare la aria proiecliei unui poligon Ei anurrr
olA, EFIII = alAacDlcos P (1).
De asemenea in triunghiul dreptunghic A'PA rt" ffi = cosg deci
AtP = AtAcosg (2).
Dar volumul unui paralelipiped este produsul dintre aria ba,zei gi ini[imea
paralelipipedului. Deci V = olABcDl.A'P. Daci folosim relaliile (t) gi (Z)
ob[ineml V = W . A'A.cosp V = olt,er1l. A:A.
-
Pentni a calcula acest volum reamintim c[ planul [I a fost construit per-
pendicular pe muchiile paralelipipedului. Se arati uqgr ci patrulaterul At E F II
este pafalelogram, iar HF L DD qi HA' L AtA. Deci IfF este inlllime in
paralelogramul D'DCC' .iar A'H este in5,llime in paralelogramul At ADD.
Din ipoteza problemei avem c6:
alABBtA,l - sl = o[D,Dcc,1 = D'D. HF - l.HF.
Deci s1 - l.HF IIf - ?.
Lafel c1t,top,l= -sz = D'D . A' H = l, A' H a /' ll - f,.
_ _ O:t putem calcula aria paralelogramului olA,EFu! H .sin lb0o
.At
HF
= =
H F_. EF . sin 30o.
'?'+'
, Deci votumul p'r"r"ripiiit;1fi%;,?
v = V? 'l = '\i"
c.c.t.c.
27. Fie triunghiul echilateral ABC de latur5, c qi dreptunghiul ABDE ca
in fig. 101. Unghiul format de planul (ABC) cu planul (ABD) are mdsura O0o
iar CO I (ABC) unde O este centrul dreptunghiului. Se cere:
a) Unghiul format de dreapta NC cu planul (ABC), unde N este mijlocul

108
segmentului [ED]. Pentru a determina acest unghi, ducem CM L AB unde
nI e (AB). triunghiul ABC este echilateral, punctul M este mijlocul
Deoarece
segmentului [AB].

fia.1O1

Prin reciproca a teoremei celor trei perpendiculare avem OM I AB qi

I
deci unghiul iffO unghiul plan corespunzitor unghiului diedru format de
este
planele (ABC) qi (,aBE). Deci m(iffO) = 60o, conform datelor din ipotez[.
Pe de alti parte [MO] este linie mijlocie in triunghiul BAD g deci MO ll BD.
Dac5, prelungim MO ob{inem MOnED = {I[] mijlocul segmentuluilEDl.
in felul acesta [MN] este linie mijlocie in dreptunghi qi deci in triunghiul
C M N , avem [CO] iniltirne gi medianX. Astfel putem afirma c5. triunghiul
CMN este isoscel cu un unghi de [0o, deci este un triunghi echilateral. in
aceste condi{ii mlsura unghiului CNO este de 60o.
c.c.t.d.
b) Fie punctul P € (CN) a"stfel inci,t CM = 4PN. SX ardtim cdOP I
(cDE).
intr-adevXr observ6m cX in triunghiul echilaterul CMN avem ICM) =
[CN] tteci avem CN = 4PN . Dar CM = * ca rn5.llime in triunghi echilateral
de laturI o.
CM = 'g* = MN. in
Deci continuare ave6 ON = M* = $ iu,
PN = lcrvr = $.
Considerim triu,nghiurile^CON qi OPI{ care au un unghi comun gi pentru
care observlm cn # -:
ci g# = 2. r)eci 3# = $#
ffi =2Z qi ffi 8# Prin urmare'LcoN *
AOPN si deci ieu = dFtr. Dar rn(iDr) = 90o =+ *(6Fw) = 90o deti
oPr c,ri/ (1).
De asemenea CAI f DE qi OAI f DE deci DE L (CON). Dar OP c
(Coli ) + DE LoP {2).
Din (1) qi (2) oblinem cZ" OP L (C DE).
Un procedeu mai simplu de a demonstra cd OP L NC este urmdtorul:
Se gtie din ipotezd,'cI PI{ = S. NotX* cu ? mijlocul segmentului [CN].
Deci punctul P este mijlocui segmentului [N7]. Deci in triunghiul /[O? avem

i09
[OP] mediani.
De asemenea in triunghiului dreptunghic CON avem [O7] medianl rela-
tivd la ipotenuzS, deci O? = ry = N?. Prin urmare triunghiul Oll7 este
isoscel gi mai are unghiul dir a" m5sur6 60o deci este echilateral. in aceste
condi{ii mediana [OP] este qi inS,ltime deci OP I N7.
c.c.t.d.
28. Fie triunghiul,4BC isoscel cu AB = AC = 3r/i6 ei BC = 6. Punctul
M carc nu apar{ine planului ABC este aqezat astfel in spa(iu incdt M A =
MB -: MC = 13. Se cere distan{a de lapunctul M la planul (ABC).
Pentru a determina distan(a ceruti avem fig. 102.a in care am considerat
MO L (ABC) cu O € (ABC). Se observ[ usor c[ AMOB"J LMOA =
AMOC qi de aici lOal = lOAl:- lOCl.

fi6.1O2.a

102.b
Deci punctul O este centrul cercului circumscris triunghiului ABC. Dacil
calcul5m lungimea razei acestui cerc, atunci putem calcula lungimea segmen-
tului [MO].
Pentru aceasta si urrnXrim fig. 102.b in care am dus ,4N J_ BC, cu
N_S PC in triunghiul CNA, prin teorema lui Pitagora oblinem AN =
JdF -e fi = 9 . De aici putem calcula aria triunghiului ABC:
oIABC)=89+!=ff=ZZ.
La Problema 28, cap. II, am utilizat relalia R = i# prin care putem
ialcula raza cercului circumscris unui triunghi la care cunlaqtlm laturiG a, D,
c. incazul problemei noastreavem: o=6; b= c=3rh}iar,9= o1aac;-27.
Deci fi = = 5. in triunghiul MOB avem MO2 = M82 - OB2
+ Ma2 = 132'#* 52.
Deci trfO = 12 Deci distanta de la punctul M la planul (,48C) este
d(M;(ABC))=Iro=12.
c.c.t. c.

29. Fie triunghiul ABC Ei un pur-rct P care uu apar{ine planului {ABC),

ca infig. 103. Din punctul P ducem PAt L BC; cu A' e RC; PBt L AC cu

110
B' e AC qi PC' L AB, cu C' e AB.
De a.semenea ducem PE L (ABC) unde E e (ABC).
Avem condi{iile specifice reciprocei I a teoremei celor trei perpendiculare
qi astfel putem afirma c5": EA' L BC; EB' L AC qi ECt L,48. Deci prin
pupctele A', B', C' am construit cite o perpendiculari respectiv pe BC, AC,
,4.B gi aceste trei perpendiculare sunt concurente in punctul E.
c.c.t.d.

fiq.lOb

30. Fie patrulaterul convex ABCD la care avem AB ll DC; AB = 8;

DC = 6; m(dTn) = 60o. Un punct S care nu apar{ine planului (ABC)
este a,qezat astfel incAt segmentele [S, ], [SB]; [SC]; [SO] formeazi cu planul
(ABC) unghiuri congruente de mdsur5 45o. Se cere:
a) Aria patrulaterului ABCD;
b) Distan(a de la punctul S Ia planul (ABC);
c) Lungimile segmentelor [S,a]; [SE]; [SC]; [SD].
a) incepem rezolvarea prin a aminti Problema 12, cap. II, in care am
aritat ci din congruenta unghiurilor formate de dreptele S A, S B , SC, SD cu
planul (ABC) rezultd cX patrulaterd .\BCD este inscriptibil. Dar in cazul
problemei de fat5,, din AB ll DC dedqcem c5, ABCD este un trapez, deci
inscriptibil, deci un trapez isoscel, ca in fig. 104.a.

1C.4.a fiq.1O4.b

Dac[ ducem DF L AB qi CE L AB ob(inem segmentele [fB] qi [A1].

111
 AF=EB-AB.&--1.
in triunghiulCE,! avemm(EiC) = 60o; m1ETa1- B0o, deci BC =
2EB = 2 iar CE - t/5. Astfel putem calcula aria trapezului:
tABcDl=@tf)g = ta+elf =7{i
-' b) Este interesant si determinlm pozitria centrului o ai cercului circum-
scris trapezului ABCD. Pentru aceasta presupunem ci punctul o se afl[ in
interiorul trh,pezului, ca in flg. 104.b. in triunghiul oNC unde .l{ este mijlocul
segmentului [DC], avem OCz = ON2 + NC2 deci -R2 = (./3- e]2 +12 (1). Am
notat lungimeasegmentului[oMJ cu r, iar M este mijlocul segmentului'[,48].
In triunghiul OM^B avem, tot prin teorema lui Pitagora , OB2 - OMz + M 82.
deci .R2 = x2 * 4' {2).
, Din relaliile(1) qi (2) ob{inem: 3-2t/3r+x2+9 = c2+16 + z * -2f
valoare negativd inacceptabill pentru lu,ngimea unui segment. Deci in condiltriile"
problemei aceastl pozitie a punctului O este imposibil-5.
PresupuSgp- o doua_varianti gi anume aceea in cdre punctul O apar{ine
segmentului [AB], ca in fig. 104.c.,-
Deci avem OC = OB = R. Astfel triunghiul OBC este isoscel unde
OB = R = * = 4 qi.in care m@Fq = 60o deci triunghiul OBC este
echilateral qi deci ar treb'tri ca BC = oC = oB = 4. Dar am calculat la
inceput 4c = 2 * 4. Deci Ei aceastx. varianti este imposibili in condiliile
problernei.

1O4.c fr1.1O4.d

In sfirqit o a treia varianti este aceea in care punctul o se afli in exteriorul

trapezului c in fig. 104.d. Astfel observim ci. in triunghiul oNC avem ocz
=
Rl = (y + tfr)'+ 32 (3). De asemenea in triunghiut OtW n avern OB2 = R2 =
x2 + 42 (4).
Din (3) qi (4) ob{inem (r * Ji), +9 = x2 * 16. De aici ob{inem , =
o valoare pozitivl deci acceptabili ca lungime pentru segmentul
*
IOM).
Astfel putem calcula R2 = x2 * 16
-r R, = * * 16. Deci R= Z@..
in. aceste condi{ii putem prezenta un d'esen spalial al problemei, ca in fig.
-^ .
104.e.
' ,

t72
 observim ci triunghiurile soA; soB; soc qi soD sunt dreptunghice
isoscele. Deci ,so= oA = oB = oc = QD = R= #.Deci distan{a de la
punctul S la planul (ABC)este SO a(,9; (ABC))
= = AP.

fr6.1O4.e
c) Obs6rvim ci triunghiurile SO.4; SOB; SOC; SOD au SO catetd
.jy"ni cu unghiur,ile ascu{ite de mdsurd, 450, deci sunt congruente. Deci
SA=$B=SC=SD.
,'In triunghiul SOB avem ,SB = OBrfr. Deci SB = R /, = *.
c.c.t.c.
31- Un triunghi dreptunghic ABC arc catetele AB - 6; AC g. Un
punct =
-P care nu apartine planului (ABC) este agezat in spatriu astfel incat
dreptele P-4 , PB, PC si formeze cu planul (ABO unghiuri"congruente'de
mlsuri 60o. Se cere:
a) Distan{a de Ia punctul p la planul (ABC);
b) _?istantele de la prnctul p la vnrfurile triunghiul:ui ABC;
c-) unghiurile formare de.planul
{pBq(fqi (r,4b) cu pranur'(ABC);
d) Distan(a de la punctul A la pianul nb1.
SoIu{ie:
. . ?)^D-ucery PO I {ARC) unde O e (ABC), l.?OA"! LpOB : ApOC
d:ci tg4l loB) pq qi deci punctul o este centrur cercului circumscris
trrunghiului= ABC. =Dar triunghiul
fiind dreptunghic rezult[ c[ punctul o este
chiar mijlocul ipotenuzei, ca in fig. 10b.
D..:5. 4{ 6; AC^= 8 rezult5 cd, BC = 10 qi deci OC
triunghiul POC - avem = OB = 5. in
# = tg6Oo, deci
Po = d(P;{ABC)) = oc .l,6 = b.\fr
c.c.t.d.
b}T,rtinlriunghiut POC ff pC =
l0= PA= PB.
auem = cos60". Deci ;[ - ] deci

, , ^9,Planul f_A_C^1.
coltilg dreapta pO carc este perpendiculari pe planul
(ABC) qi deci (PBC) L(ABC).

113
 Pentru a pune in eviden(il unghiul din-
tre planele (PAC) qi (ABC) observim
ce @AC)fi(ABC) = AC. Ducem in
triunghiul isoscel P.AC, iniltimea PM
unde M e (AC). Prin reciproca I a
teoremei celor trei perpendiculare &vem
OM L AC.
Deci unghiul plan corespunzitor un-
ghiului diedrutintre planele (PAd) qi
(ABC) este OM P. ConstatX,m ugor c[
OM errte linie mijlocie in triunghiul
ABCdeciOM=*=3.
in triunghiul dreptunghi c IOM arem ffi = tg1dff} (1)' in triunghiu-l
PBC avem PO indl{ime gi mediand deci triunghiul este isoscel cu unghiul C
de mdsur6 60o.
Prin urmare triunghiul PBC este echilateral de laturi BC :10 qi deci
Po = tsf = 5{S.inlocuind in (1) obqinem tg(iffn = +.
d) P-entru a calcula distan{a de Ia punctul A Ia planul (PBC), reamintim
ce (ABC) L (PBC). Ducem in planul (ABC) un segment AD L BC qi deci
AD L(PBC).
tn triunghiul ABC avem AD inillime deci AD = +f = 93 = ?.
Deci d(,4;(PBC)) - AD = +.
c.c.t.c.
32. Fie ABCD un pitrat de centru O iar d1 gi d2 cele doui drepte
perpeniliculare pe planulpitratului ca in fig. 106 unde A e d,t qi C € d,2. De
asemenea M e dt qi N € d2 astfel incdt MN L MO.
SI demonstrXm ci in aceste condi[ii
MN L (BMD). Intr-adevir dreptele
dr qi dz fiind paralele determini un plan
(MAC).
Avem BD L AC ca diagonale in
pitrat iar'BD L MA deoarece MA L
(ABC) qi BD c (ABC). Deci BD I
(AMC). Dar MN c (AMC) deci
MN L BD (l) iar prin constructie am
dus
M N L MO (2). Astfel din (t) qi (z)
^"-m c[ MN L(MBD)
c.c.t.d.

tL4
 33. Se dd cubul ABC DAt B'C' A
de muchie o ca in figura 107.a. Se cere:
a) se calculeze distan{ele de la punctele A, C qi B'1a diagonala BDl;
SX,
b) Sn se arate cd cele trei "segmente-distan(i" sunt concurente intr-un
punct 7;
c) Sd, se calculeze valoarea raportului ffi;
d) Si se determine unghiul dintre ABt qi AC.
Solugie:
a) Pentru a nu incirca figura s[ considerS,m numai doud din cele trei
distanle gi anume d(A;BD) qi d(C; BD'). Ducem ATt L BD' unde ?r €
(B D'), in triunghiul dreptunghi c DtAB cu m(flGn) - ,Oo avem DtA = ort;
AB = a; BD' = ofi.
fiq.1O7.b

ftq.1O7.a

Deci.4fi = B##a = ef .

La fel in triurigf,iul dreitunghic DCB ducem CTz L ilB unde Tz e

(D'B) qi oblinem CT:z = *.
b) Daci scriem teorema catetei in triunghiul D'AB ob{inem AB2 = B D .
Bfi deci a2 = o",/5.8n (1).
Tot prin teoiema catetei in triunghiul D'CB oblinem BCz = BDt.BTz
deci a2 = otfr- Bf, Q). Din relaliile (t) qi (Z) ob(inem o'/i. AT = ot/i. BT2
deci Bfi - BTz qi deci Tt =Tz.
DacX, din punctul B' am fi construit BTs L BD'unde Te € BD amfi
demonstrat la fel cd BT3 = BT1 = BTz. Deci punctele Tt, Tz qi 7s coincid.
Not[m Tt = Tz =Tt = T.
c) Din rela(ia (1) avem BTl = 4 aeci Bf = * iar TD' = BD' - BT =

"rt-+=#
Prin urmare putenr calcula raportul F# = *
# =+
d) Tot pentru a nu incdrca figura, construim din nou cubul ca in fig. 107.b.
Observlm c5" AC - ort; AB' = ort Ai CB' = art. .Deci triunghiul
ACBt este echilateral. Deci unghiul dintre dreptele AB' qi AC arc mlsura de
6oo, m(6GC) - 60".
c.c.t.d.

115
 34. Un paralelogram ABCD are latura AD = 12 iar diagonala AC = 20.
Un punct ,S care nu apartine planului (ABC) este agezat in spa{iu astfel incit
dreptele SA, f B, SC, SD formeazH, cu planul (ABC) unghiuri congruente de
mXsuri 60o. Se cere:
a) Ariile triunghiurilor SAB, SBC, SAD, SCD;
b) Distan{a de la punctul S la planul (ABC);
c) Unghiul format de planele (SBC) qi (ABC);
d) Unghiul format de planele (SAB) qi (ABC);
e) Unghiul format de planele (SAD) qi (SBC);
f) Unghiul format de planele (SAB) qi (SCD).
SoIu[ie:
Reamintim c5, la Problema 1-2, capr II, am arXtat cI daci unghiurile
pe care Ie formeaz[ dreptele SA, SB,5C qi SD cu planul (ABC) sunt aon-
gruente atunci patrulaterul ABC D este inscriptibil iar piciorul perpendicularei
din punctul S pe planul (ABC) este chiar centrul cercului circumscris patru-
laterului. Se gtie cE un paralelogram este inscriptibil dacX qi numai dacl este
dreptunghi. Prin urmare patrulaterul ABCD este dreptunghi iar SO este per-
pendicular5, pe planul (ABC) unde cu O am notat punctul de iirterseclie al
diagonalelor dreptunghiului ca in fig. 108.a.
In triunghiul dreptunghic ADC aflim prin tecrema lui Pitagora, DC -
/Ait-+pz=16.
a) Pentru a r5spu.nde la prima intrebare in primul rind precizim c5,
l,iAD"'Z''' asBC Ei a.gAB"='"'aSCD. Deci olsADl= ofsBcl. De aseme-
nea observ[m cI in triunghiul SAC avem SO mediand qi indl[ime, deci tri-
unghiul .este isoscel cu mS"sura unghiului SCA de 600 . Deci triunghiul ,4^9C
este echilateral, aga ci SC -- AC SA = 20.
=
Ducem ^9f, I -BC unde fl € (BC). in triunghiul SFC avem .9f'2 =
SCz - Fi2 =202 -02. Deci SF =zr/gT. prin urmare o$BC1= r3# =
1,2\fiT. in mod asem5nitor ducem SM L.4B unde M e (AB). in triunghiul
SIIIB avem SMz = SB2'- MBz - 202 -82. Deci SM = 4\8" qi deci
olsAB)= ofsDc)=32J21.

fig.1OB.a

b) Distanta de la punctul S la planul (ABC) este "9O inlllime in triunghiul

echilateral SAC de laturi 20. Deci d(S;gAC)) = SO = 2e* = 10/5.

116
 c) Pentru intrebarea c) observ6m ce (SBC) n(ABC) = BC. De aseme-
nea F e BC; r'.9 t_ BC qi.FS C (SBC) iar FO .J_ BC qi r'O C (ABC).
Deci unghiul plan corespunz5tor unghiului diedru format de planele
13rcy il
(ABC) este unghiul SFb.
in triunghiul SOF uu* $f, = cor(SFo). Deci
# =.os(SFb) = i*.
fiq. lO8.c

d) In mod asemrnitor se arati ci unghiui plan corespunzrtor unghiului

diedru format de planeie (sAB) $ (ABC) este unghiul Sffo. in triunghiul
SOM avem ?# =cos(SfrO) = # = #
. e) Pentru apune in eviden{[ unghiul dintre planele (SAD) qi (SBC) ducem
prin punctul S dreapta S? paraleli cu BC qi deci paraleliqi iu',4D.
Dreptele ST qi'BC determind. planul (.SBC) iar dreptele gi d.D de-
^S?
terminS. planul (S,4r). Prin urmare putem scrie c5, (SBC)nlfAb)
S e S?; SF L ST qi ,S.F' c (SBC) iar SE L AD qi SE' C (S, ri). Deci
- ST;
unghiul 6e4;(Srcl = FTs.
In triunghiul ESF, fig. 108.b, avem EF' . SO = SF . EP unde am dus
Ep L SF. Deci .Ep _ ,eq.go _ re.ro"6 _ aou6 '
- z'/er - "/01
in triunghiut Ep;.;;,
,#
f)
= co'(.FFE) = T# ^h = #
se procedeazi aseminltor pentru a ar[ta ci unghiul plan corespunzrtor
unghiului diedru format de pianele (S,4.8) qi (SDC) esre unghiul MFlf. O"-
'SO
cem M H l- SN unde 11 € .9N. Avem MH .^gAr
s+#{ - . M I{.
Deci MH = = = Astfel in rriunghiul MIIS avem
W fi.
#*=cos(M3n) =ff+.#=#.
35. Fie triunghiul ABC crlaturile AB = Arn; AC = At/Zt; ,, :;{fi
gi punctul s^cqre nu apar[ine planului (ABC) aqezat in spaliu astfel incat
SA- SB = SC = 30. Se cere,
a) Distan{a de Ia punctul ^9 Ia planul (ABC);
b) Unghiul dintre planele (ABC) qi (SAC);

11,7
 c) Ariile triunghiurilor SAB gi S.AC.

s ft6. 1O9.b
t
t
I
I
I
I

Solufie:
Reamintim c6 la Problema 11 din cap. II am arS.tat ci daci S.A =
SB - SC, atunci piciorul perpendicularei din S pe planul (ABC) este centrul
cercului circumscris triunghiului ABC. Dar triunghiul ABC er,te dreptunghic
deoarece BCz = 200 = AB2 + ACz = 72 + 128. Se qtie c[ centrul cercului
circumscris unui triunghi dreptunghic este mijlocul.ipotenuzei. Notim cu M
acest punct qi deci avem SM L (ABC) ca in fig. l^09.a.
a) in triunghiul dreptunghic SMB avem SMz = SB2 - M82 + SM -
b,EA= d(s;(ABc)).
b) Deoarece SM C (SBC) qi SM L (ABC) putem afirma cA (SBC) l-
(ABC). Deci unghiul format de planele (ABC) qi (SBC) are mdsura de g0o.
c) Pentru a calcula aria triunghiului ^5,,48 procedim as.tfel:
in triunghiul SAB ducem SN l- .AB unde N € (AB) ca in fig. 109.b.
tiunghiul fiind isoscel, avem [,,4N] = [NB]. in triunghiul dreptunghic SNB
avemSN2 =SB2 - N82 S/f =2\,m.
Deci olsABl = ryri --- 8\84.
'g{ry\@ =
in mod asemi,nitor avem pentru triunghiul ,SAC,
o1sec1= # =MP =g1@1. c.c.t.c.
36. Considerim cele doui dreptunghiuri in plane paralele cu AA' L o
qi AAt ll BB' ll CC' ll DD' ca in fig. 110.a. Pentru a determina forma
triunghiului ABt D utiiiz5m detaliul din fig. 110.b in care am dus AT L Bt D
iar din reciproca I a teoremei celor trei perpendiculare ob{inem cd A'T I Bt Dt.
In triunghiul dreptunghic AA'T avem AT ipotenuzi deci AtT < AT.
Prelungim TA' cu.4'E astfel incdt [TE] =ITA).
Tliunghiurile ETB' qi ATB' sunt dreptunghice, au cateta B/? comuni qi
ipotenuzele AT qi ET congruente prin construclie.
Deci LETB'";'' LATB'qi deci rfr-B' = rTa' 0).

118
 in mod asemlnitor se arati cL LETD''i'' AATD' deci ffD' = TADI

fr6.llO.a

Din (1) qi (2) avem cd B'ED'= BtAD'.

ObservSm cX.rrnghiul TA' B' este exterior f{n de triunghiul EAtB'. Deci
m(TEB') < m(TAtBt)
Lafel m(TEA) < m(TA'D).^
Prin adunare ob{inem cd" m(B'EA) < m(B'A'A ) = 90o ca in fi9. 110.c

frq.11O.b

Dar cum a6u = riGa + m@Eo\ < m(BQD) = 90o.

9-eci
unghiul y!D'este ascu[it. in rrrod asemlnitor se aratl c[
m(DUA) <.m(DtAtA) = 900 ci
m(B'A A) < m(B'A'A) * 90".
Deci triunghiul ABtDt este asculitunghic. Astfel am rlspuns la primele
doui intreblri. Pentru a da solu[ia la intrebarea a treia, ducem Bt F L D'A 1i
.4t y L D"^,.
Avem Bt A' L (AA' A) qi A'E L AD', rezulti prin teorema celor trei
perpendiculare c6. BtE I DA. Suntem in situalia c6" BtF L DtA qi B'E L
D,A.
Dar dintr-un punct B/ nu putem duce doui perpendicularc BtF qi BtE
pe aceeaqi dreapti (fig. 110.d). Deci punctele E qi F nu pot fi distincte.

r19
Ele coincid, a.1a ci distan(a intre -E gi F este zero indiferent de dimensiunile
dreptunghiului ABCD.
c.c.t.d.

fiq.l1O.c

. 37._ Fie celg patru puncte necoplanare O, A, B, C cu proprietatea ci

^
OA L OB; OA L OC qi OB L OC. Deci esre vorba despre o structuri
tetraedrali triortogonalS, ca in fig. 111.a.

fiq.111.b
se noteazi cu G centrul de greutate al triunghiului ,4BC iar punctul p
este centrul'sferei care trece prin punctele o, A, B-, c. si se arate cl punctele
O, G, P sunt coliniare.
SoIu(ie:
t.riunghiul dreptunghic AoB ducem mediana oM qi astfel oblinem c M
..In
medianx in triunghiul
4BC se gtie c6 centrul de greutate al unui triunehi se
gxsegte pe mediani la de baz[, deci G e cM itfer inc6t
GM _! I Crrr: $ ,",
GC_2.
punctul (fUl..gt segmenrului [,AB]) ridicim o dreapta d perpen_
,. ,Di3 pe
diculari planulY(aoB)--Dreptele ai oc fiind pararere determinr un ptun
o. Avem d C ai O € a; CM Co deci! qi OG C a.
Prin urinare oG qi d sunt -n"purut"te
ii deci se intersecteaz[.
Notim. {ti
i oGnd. Si arit5m"opl"nu."
ci punctul p este centrul sferei circums*ise
tetraedrului OABC.

120
 ! pr!ryut rand putem afirma cr punctul M este centrul cercului circumscris
triunghiului AoB. Avem de asum"nia pM l: (AoB) deci punctul p este egal
deprrtat de punctele A, qi B (vezi probrema b, t ii;. cooria".x*
detaliul din fig. 111.b unde-oam dus pT L CO; T € Cb. "up. '
Tliunghiurile MGP
iigcqsuntasemenea prin teorema fundamentari de
aseminare qi deci avem
ff$ = i = fft. oar din dreptunghiul Morr avem
OT = MP deci ff = | si deci punctul ? este mijlocuf segmentului
:d, [OC].
rn triunghiril oPC avem P? inil{ime qi mediani deci triunghiul este isoscel
aqa ci:

Asrrer am
o, A, B,
aritar .r Hfffi F?Jr"=;LiflLili"fh," care con(ine punctere
.C.
c.c.t.d.
38. Fie cubul ABCDAtBtc'D' de muchie a. Si se determine, in funclie
de o, unghiul format de diagonalele cubului.
Solufie:
Daci muchia cubului este o atunci diagonala cubului este oy'T. ,Deci
BY - CA' = arfi c^ in fig. 112.a.
frq.112.b

B'
D' fiq.112.c

Se qtie c[ BC D At
_este u_n dreptunghi qi deci BO =*.in
tri.unghiul BOC ducem BE t OC unde A e OC ca in fig. =
OC
11i.b. Deci BAt =
ort ca diagonalX in pitratul de laturi o qi deci BE - E# = o.ort - sG
o'/3 - 3
In triunghiul dreptunghic BEO uu"*
f,f, - LF .
sin p
- *3
= s *a,,/s =
Deci sin(EdC) = 4 urmare am calculat sinusul unghiului asculit
{,.,1.i,,
format de diagonalele cu"bului dar am fi ob[inut acelaqi ,"rrriuif daci am fi
calculat sinusului unghiului obtuz iTD,.
Intr-adevir existi mai multe procedee de a demonstra cI

pildi prezentim
De
Fie un paralelogram EFPT:1;Iffi::':!l3ff
ca in fig. 112.c.
5]i.u*,,elev4rin crasa a vrrr-a.

121
 Ngtgm m(fff\.= tp deci \(q4 - 1800,- 9. Se qtie ci aria paralele.
gramului se poate scrie qi prin relalia:
- olrlprl- FP 'TP 'aing = ET' ?P'sin(180o - 9).
Dar -FP - ET, deci sing - sin(180o - rp) c.c.t.d.

39. Fie pitratele ABC D ii A' 9'g' p' situate in plane paralele astfel incit
AA' ll BB' ll CC' ll DD iar AA' L (ABC) ca in fig. 113. (Figura formati
este de fapt un paralelipiped dreptunghic.)
Segmentul IBD'I de lungime a formeazi cu planul (B'BC) un unghi de
mlsur[ 30o. Se cere: /
a) Distan[a intre planele (ABC) qi (A'B'C');
b) Lungimea laturii p5,tratului ABC D;
c) Unghiul forrnat de BD cu AC'.
SoIu(ie;
Dacd, AAt r (,ABC) qi AAt ll CC' iar (ABC) ll (A' B'C') atunci CC' L
(At B,C'). a

ffa.113.
A

Dar Il Ct C (A' B' C') deci CCt L C' Dt (1). De a^semenea din proprieti{ile
piiratului avem C'B' L C'D (2).
Din (t) .qi (Z) * CtD L'(BtCtC) dat C'B C (ggq deci D'C' L C'B
qi deci triunghiul D Ct B este dreptunghic qi are unghiul Ct B D de misur5 300.
Deoarece proiec{ia segmentului [DB] pe'planul (B'C'C) este segmentul
lCA, avem cl unghiul format de DB cu planul (BC'C) este chiar unghiul
C;Bb'. in triunghiul D'C'B avem prin teorerna unghiului de 30o c6, D'C' =
d*=$iarC'B=EB#=n*
- Astfel am r5spuns la a doua intrebare.
in continuare observi,m ci din condi{iile problemei avem c[ B'C'CB este
dreptunghi qi deci BC = BtC' = C'D' = f . in triunghial C'CB' prin teorema
lui Pitagora oblinem C'C {dryZ=TO = * .
= efr
Deci distan{a intre planele paralele (ABC) qi -A'B'C' este 2

t22
 Pentru intrebarea a treia not6m BDt nAC, = {p}. Deci ne intereseazi
m*sura unghiului ,GB. Observ[m cd"lBDl qi [, C! sunt diagonale in drep-
tunghiul D'C'BA deci se injurndtilesc. Astfel avem BP = * = t.
Dar AB = BC - f ci avem BP = AB = f. Decitriunghiul
lL=
"qu
APB este echilateral qi deci m(APB) = 600 sau m(APDt) = 1200
c.c.t.d.
40. Fie doul patrulatere ABCD qi A'B'C'D congruente qi situate in
plane paralele. DacEAA' ll BB' ll CC' ll DD g dacl consider6m un oarecafe
punct'S din spa{iu de unde ducem SE )- AAt; SF L BB'; ST L DD';
SP LCC' qi unde avem.E e AAt; F e BB'; P e CCt;T e DD sise arate
c[ punctele E, F, P,7 sunt coplanare.
SoIu(ie:
' Ducem prin punctul S o dreapt[ (a) paralel6, cu
AAt. Deci AA' ll a ll
BBtllCC'llDD' qideciavemci ES La;FS La;PS La qiT,SIo.

fiq. fia

Reamintim cE la Problema 1, cap. II, am aritat c5, locul geometric al

dreptelor din spatiu concurente gi perpendiculare pe o dreapt[, este un plan ce
trece prin punctul de concurenlI (in cazul acesta punctul ,S) qi este perpendi-
cular pe dreapta respectiv6 (in cazul acesta dreapta o).
Prin urmare dreptele ES; FS PS qi ?S sunt coplanare deci gi punctele
E, F, P,7 sunt coplanare.
c.c. t.d.

41. Doui paralelograme ABCD qi AEFD se gisesc in pJane perpendicu-

lare. Daci AD = 10, aria paralelogramului ABCD este 60 iar aria paral6lo-
gramului AEFD este 80, si se afle aria patrulaterului BC.F'E.
SoIu(ie;
Fie cele doui plane a L P ca in fig. 115. in planul a avem paralelogramul
ABCD cu aria60 qi/D = 10, in planul B paralelogramul AEFD cu aria 80.
Ducem din E in planul 0, ET I AD deci ET L a; T e AD.
De asemenea ducem in planul a,TP L BC unde P e BC. Prin teorerna
celor trei perpendiculare avem EP I BC.

r23
 _ Pe de altd parte avem EF ll AD ca laturi opuse in paralelogram qi BC ll
.4D deci prin tranzitivitate EF ll BC.
ta fel [Er'] = lADj qi [,aD] = Wq deci [EF] lBCl. Astfel am aritat
c[ patrulateni EBC = inillime iar BC 10.
F este paralelogram unde EP este =

115

' Avem din ipotezl ce, IIADFE) = 80 = AD . ET. Deci .OI = 8.

La fel ob{inem ci 60 = IIABC Dl = AD 'TP = l0 .TP qi deci TP = 6.
Dar ET -L o:=* Ef +TP deci triunghiul ETP este dreptunghic qi deci
putem scrie c[ EPz = ETz +TPz + EP = I0.
Astfel avem olEBCFj = BC . EP = 10. 10 = 100
c.c.t.c.
42. Fie cele doui cercuri C{Ot;r); C(O2;r2) de centre 01 gi respectiv
O2 situate in plane diferite o Ci B neparalele. De asemenea considerEm aceste
cercuri secante deci C(O;r) nC(O2;r2) = {A;B}.

frq.116.a

fia.116,b

t24
 Prin urmare am notat w [AB1 coarda comuni ca in fis. 116.a. sr arltrm
c.i in aceste.condi[ii existE in spa{,iu, un punct egal depirtit de punctele celor
dou[ cercuri.
SoIu(ie:
Nctlm cu M mijlocul coardei [,aB] qi ducem dreapta a L a astfel inc6t
^ €_a. De asemenea ducem dreapti 6 j. p astfel incit bz b.
Ot €
Dreptele a qi O M fiind concurente determini planut d' iir dreptele O 2M gi
1
Dde asemenea un plan qe.care il notim cu II. obseivim ci dintr-6 p.opri"tutu
bine cunoscuti a cercului avem orM I AB (t) iar din construilie'a L a;
ABCodeciaLAB(2).
. Din.relatiile (1) qi (2) ob{inem cL AB este perpendiculard pe planul drep-
O1M. Deci AB J- d_qi mai avem ci M e 0. Deci planuf g este plin
telor. c qi
mediator pentru segmentul .48.
La fel se arat5 ci qi planul II determinat de dreptele O2M qi b este plan
mediator pentru acela.li segment [,4,B].
. p3r.se- gtie-c5 un-segment are unlingur plan mediator, deci planele 0 qi tI
coincid qi deci dreptele c qi b sunt coplanare.
- - Deoarece a gi D nu suut paralele rezult{ ci se intersecteazl. Notdm o['l 6
aritlm =
tS). QX cd punctul S a-stfel determinat este egal dep[rtat de toate
punctele celor doul cercuri.
Am aritat la Problema 2, cap. II, ci locul geometric al punctelor din
spaliu egal depirtate de va,rfurilg gn_ui triunghi estJdreapta ce tiece prin cen-
trul cercului circumscris triunghiului qi este ferpendiculaid pe planul iriunghi-
ului.
Fie-deci-dreapta a qi cercul c(otr1). Evident ci orice trei puncte de pe
cercul c(C1 ;11) pot fi considerate virfurile unui triunghi qi deci oiice punct de
pe dleapta a este la egal5 distan!5, de punctele cercului C(Otr).
Punctul s aflindu-s_e pe dreapta a se afl5 la egald distinq-8 de punctele
cercului c(o; r1). Dar .9 apar{ine-gi dreptei b, deci ie afld Ia egali distan(d qi
de punctele cercului C(O2;12).
In felul acesta am aritat cE, existl un a.semenea punct .g egar depirtat de
p^unctele celor doui cercuri. Altfel spus punctele u."rio. .".",.r.f ." gx"".. p" o
sferi cu centrul in ^S.
asemenea prgcj?q1n c-L punctele S, Oz, M, Or se gisesc in planul me-
diator al segmentului [,48], deci aceste puncte sunt coplaiare iar pitrulaterul
fpzMQ are doui unghiuri opuse.suplemehtare, m$6|U) = mGGM) =
90o, 1qq{ar este un patrulater inscriptibil. !

subliniem faptul -cSlroprie.tatei de coplanaritate a dreptelor a, 6 gi deci

a. punctelor s, oz, M, ot se pistre-az[ qi daci cercurile sunt tangente exte-
rio^r.. Binein(eles in acest caz punctele
4 ci a patruiateiului
116.b. De asemenea se pdstreazi qi calitJtea
se suprapun peste rZ ca in fig.
sozMor de ah
inscriptibil.
Este util sS reamintim ci in patrulaterul inscrip Llbil So2M or putem scrie
rela{ia lui Ptolemeu:
M S 'OtOz = AtM .OzS *QzM .O$.

125
 I
i

Du, SM = E (raaa sferei); O1M = r; O2M - 12. Daci trotlm distanla

intre centrele celor doui cercuri O1O2 = d' atunci avem relatia: R'd = 11 '
OzS!12.O1S*.
In concluzie:
Daci doui cercuri C(Otr); C(O2;rz) suat secante ssu f,nngente
exterior gi situate in plane distincte, atunci:
1. Cele doui cercuri se gXsesc pe o sferd.
2. Centrul sferei se afl5li interseclia perpendicularelor duse prin
centrele cercurilor, pe planele cercurilor.
3. Centml sferei, centrele celor doui cercuri gi punctul de tan'
genli (sau mijlocul coardei comune) sunt patru puncte *coplanare,
varfurile unui patrulater inscriptibil in care avem relatia ..
c.c.t"d.
43. Doui romburi ABCD gi A'B'Ct D' sunt congruente qi situate in plane
paralele. Planul (ACC|) este perpendicular pe planul (4BC) iar AAt ll BB' ll
CC' ll DD. Se se arate ci patrulateisl BDD'B' este dreptunghi.
Solufie:
Avem din ipotezi cd. AAt ll BB' qi c[ o ll f. Din paralele cuprinse intre
plane paralele rezult[ segmente congruente.

Deci BBt
ll DD'qi [BB'] = IDD') qi deci BDDBT este paralelogram.
Ducem din punCtul O, centrul rombului ABCD, o perpendiculari pe dreapta
A'C'. DeciOE L A'C' cu E e A'C'. Din faptul c6OE c (ACC|)iar
(ACC') L(A'BtC'), avem c[ OE L(A'BtC') (l).
Se gtie'cd, diagonalele rombului sunt perpendiculare deci EOt L B'D' (2)
qi BtD' c (A'B'C') (3).
Din rela[iile (1), (2) qi (3), prin teorema celor trei perpendiculare rezulti
c5, OOt L Bt Dt . Dar OO' este linie mijlocie in paralelogramul BDD'B|, deci
OO'll BB'. Prin urmare, dacd,OOt L BtD' qi OO'.ll BBt rezultE-c6. BBt L
Bt D . Deci mlsura unghiului @TD) are g0o qi deci paralelogramul B B' D' D
este drePtunghi'
c.c.t.d.

126
 44. Fie pltratul ABCD de laturi c qi un ptrnct P aituqt in spa(iu astfel
incit P.,{ = P B - PC = PD. Un plan p paralel cu planul (ABC) intersecteazi
segmentele IPA|; lPBl; IPQ; lPDl,in punctele A', B' , C', D ca in fig. 1.18.a.
Se qtie ci in plus avem A'B' - f iar AC' I AtC ca in fig. 118.b. Se cere:
a) Distan{a intre planele (ABC) qi 0;
b) Distanla intre punctele / ii C';
c) Distanla intre punctele r{ qi /';
d) Distan[a intre punctele .4 qi B';
e) Unghiul dintre planele (ABBt) qi (ABC).
Sofu(ie:
a) in triunghiul P,4B avem prin ipotezi cil AtB' ll AB qi A'B' = *.

ffq.118.a ff4. fiA.b

o'

o
In aceste condi{ii putem afirma cL A'Bt este liniei mijlocie in triunghiul
PA4. Dar PA= PB deci A'A= B'8.
In mod asem[n5,tor se aratd cd. B'B = C'C = D'D = AtA. Astfel am
oblinut ci trapezul ACCTA'este isoscel. Se observi uqor ci
orttrrtrL'L='' LA,C,Q (.4,c/ Iaturd comuni iar lA,Cl = lAc,ka diagonale
in trapez isoscel). Deci CtAAt - AtCCt qi de aici oblinem EAC = ECA.
Dar din ipotezl m1,F,C1= 90o deci 11ETC1: *(fre) = 45o. Astfel am
demonstrat cX triunghiul AEC este dreptunghic isoscel.
DacI AB = o, avem AC = art deci OC = * - EO. La fel A'B' = t
d,eci AtCt = * qi deci A,O,= "{ =O,8.
Prin urmare distan{a dintre planele (ABC) gi (A' B'C') este OO' = O' E *
EO=s{2+*=rof.
b) in triunghinl AOE prin teorema lui Pitagora ob(inem AE = a iar in
triunghiul C'O'E se obline C'E = f . Deci A'C = Ae + EC' = T.
' c) in triunghiul dreptunghic A|EA se ob{ine prin teorema lui Pitagora
AAt={7E21Mr=*.
t27
 d) In'trapezul isoscel ABBTA'ducem B'T L AB qi lS L.AB. Avem
rB = ff;TB = AS = s4.in triunghiul $TB avem
B'T = !/EEE * Br'z = *.De asemenea AT = AS + .9" = ?.
Deci in triunghiul AB.T avem ABt - t{a n'7a - e{.
a
fis.1lb,c 2
118.d

e) Pentru a calcula unghiul dintre planele (AB B') qi (,aBC) vom calcula
unghiul dintre planele (BCC') qi (ABC) care pe figura 118.a se poate vedea
mai bine. Deci observX,m cL (BCC')fi(ABC) = BC.
De asernenea M e BC iar OM L BC qi NM L BC. Deci unghiul plan
corespunzXtor u'nghiului diedru format de cele doui plane este unghiul tfUO
ca in detaliul din fig. 118.d.
Ducem NI I OM qiavem NI = OO' = u*. De asemenea LM = OM-
O'N = t-i= f,. in triunghiullV.[M auem ,rM - tgp=* -! =gJr.
Deci tg(Ofr-N) = rrt.
c.c,t.c.
45" Fie paraielogramul ABCD situat in planul a ca in fig. 119. Avem
de asemqnea AA' L a; BB' L a; CC' L a; DD' J- o qi AA' = m; BBt =
n; CC' = p; DD.= q. Si se g5seasci o rela{ie intre rn , fl, p, g astfel
incat AtBtC'D' sil fie coplanare. Si se arate c5, in acest caz AtB'C'Dt es,te
paralelograln.
Solufie:
Din ipoteal avem ci AA' ll BB'llCC' ll DD (fiind perpendiculare pe
planul o).
Deci dreptele AAt qi BB' determini un plan (A'AB) iar dreptele CC'
qi DD' determind, planul (CDD). Aceste plane sunt paralele deoarece fiecare
con{ine cel pu{in c0te doui drepte concurente paralele respectiv cu doui drepte
concurente con{inute in cel5lalt plan. De pildi ,48; BBt C (ABB'); AB n
BB' = {B} ci AB ll DC iar BB'llCC'.
Dar DC; CC' C (CDD); CDnCC'= {C}" Prin urmare (ABB') ll
(C DD) (1). La fel se arati c5" (BCC') ll (ADD|) (2).

128
 DacX presupunem cE punctele A', B', C', D'sunt coplanare atunci planul
acestor puncte notat cu B intersecteazi planele (ABB|) qi (CDD|)" Aga ci
note,m P1(ABB') - A'B'; Pn(CDD') = C'D qi linind cont de rela{ia (1)
ob{inem A'B'llc'D (3).
De asemenea 0n(BCC') - B'C'; Pn(DAA|) = DA'qi lina,nd cont de
rela{ia (2) ob{inem B'C'll D'At (4).
Din (3) qi (4) avem cd A'B'CtDl este paralelogram. Observdm cd in
rrapezul dreptunghic ATACC' avem OtO linie mijlocie deci
OO'='-ryr:=ry(6).

fis.119

Din rela(iile (5) Ei (6) oblinem rela[ia cdutatl qi anume:

rn+P-n+c$)'
c.c.t.d.
Facem observalia cE relatia (7) reprezintd o conditie necesarS, qi suficienti
pentru ca punctele A' , B', C' , D' si fie coplanare. intr-adevdr daci noti,m cu
O' mijlocul lui AtC' gi cu O" mijlocul lui B'D avem in trapezul A'ACC' , OO'
linie mijlocie deci OO' = !+ qi OO' ll AA' ll BBt.
De asemenea in trapezul B' B D D avem O" O linie mijlocie qi deci O'O =
Y ci O"O ll BB'.
Deci avem c5" OO' ll OO" gi deci OO' = OO" a1a cd" O, O', O" sunt
coliniare. DacI in plus se dX rn * p = n + g, atunci OO' ll OO" qi deci O' =
O" = O. in felul acesta am aritat c[ dreptele A'C' qi B/l/ sunt concurent,e qi
deci determini un plan aqa ci punctele A' , B' , C' , D' sunt coplanare. Mai mult
chiar, avem A'O'= O'C'qi B'O" = O"D'deci A'O = OC'qi B'O = OD'.
Deci patrulaterul A' BtCtD' este paralelogram.
Concluzie:
O conditie necesard qi suficientd pentru ca punctele At , B' , C', D'
sd fie vArfurile unui paralelogram este si existe rela(ia AA' + CC'
BB' + DDl unde AA' ll BB' llCC' ll DD, AA' L (AB{:) qi punctele /,1' =.
B', C', D/ se gdsesc de aceeaqi parte a planului (ABC).
c.c.t.d.

't19
 46. Fie patru puncte necoplanare A, B, C, D astfel incit .4Il L BD qi
AC L CD. Daci AAt L (BCD) ct At e (BCD), e[ * arate cI punctul A'
apar{ine cercului circumscris triunghiului BCD.
Solugie;
Presupunem pentru inceput ci punctul .r{' se glseqte in exteriorul triun-
ghiului BCD, ca in fig. 120.a. Avem deci .r{.4' L (BCD) de asemenea .r{.B J-
BD, rezult[ prin reciproca I a teoremei celor trei perpendiculare cil A'B L BD.
Lafeldin AC L CDrezulti. c6"A'C ICD gidecipatrulaterul BATCD*e
6Fe, gi ffie,de misuri 90o.
unghiurile

hg.12O.a frq.12O.

Astfel avem rela(ia: m(DBA') + m(DCA') = 900 * 90o = 180o. Deci

ratrulaterul DBATC este inscriptibil, aqa c5. punctul ,4' se afli, pe cercul cir-
:urnscris triunghiului DBC.
ObservXm cE dac[ punctul ,4' se presupune a fi pe dteaptlBC, ca in fig.
120.b'atunci triunghiul DBC at avea doui unghiuri DCB qi DBC de mdsur[
imposibil.
JOo ceea ee este
De asernenea nici cazul cAnd punctul A' este in interiorul triunghiului
9CD nu este posibil deoarece in acest caz triunghiul BCD ar trebui si aibe
loui unghiuri obtuze ceea ce este de asemenea imposibil.
c.c.t.d.
47. Si ci existS. patru puncte necoplanare A, B, C , D cu proprie-
se arate
atea ci patru triunghiuri determinate de cAite trei din cele patru puncte
cele
.unt triunghiuri dreptunghice.
Solugie:
Fresripunem triunghiul ,ABC dreptunghic cu n-r16TC1= 90o ca in fig,
121. Pentruugurintaexprimiriisinotimlungimile: BC = a; AB = c; AC =l;
DC=x;DA-y;DB=2.
In triunghiul ABC avem prin teorema lui Pitagora s2 = b2 + c2 (1). Pre-
supunern triunghiul D.4B dreptunghic cu m15TA1= 90o $i deci avem c2 =
,2 - U' (2). Presupunern qi triunghiul DC A drepLunghic cu m(DC-l) = 90o qi
leci avem b' = y'- ,2 (3). in sfdrqit dacd. triunghid DC B este dreptuughic

130
 m(ddA) = 90o avem a2 = z2 - x2 (4).
"u

ff6.121
Inlocuind relaliile (2), (3) qi ( ) in (l) ob[inem z2 t2 yz c2 + z2 * y2
- = -
deci 0 = 0 o propozi{ie evident5.. Deci pres3qunerile fr"glg su4t acceptabile,
aqa ci avem urmitoarele unghiuri drepte: BAC; DeA; DCA; frC-p.
Facem observalia ci trei din unghiuriJe drepte nu pot fi cu acela^1i virf
deoarece in acest caz am avea un tOtraedru tridreptunghic despre care am
arrtat la cap. I c[: dacx un triedru tridreptunghic este intersectat de
un plan, punctele de interseclie a planului crr semidreptele triedrului
formeazi vArfurile unui triunghi asculitunghic.
in concluzie:
1. Existi tetraedre cu toate fe[ele triunghiuri dreptunghice.
2. Un asemenea tetraedru nu poate fi tridreptunghic.
48. se dd un tetraedru cu doux muchii opu'€ perpendiculare de lungime
o respectiv 6 qi ambele perpendiculare pe segmentul de lungime c care uneqte
mijloacele lor. si se determine volumul tetraedrului in funclie de c, 0, c.
Solulie:
Presupunem c6" AB L D qi ci AB = a; CD = D iar M qi .lf sunt
mijloacele segmentului [,4ri spectiv [cD] ca in fig. 122. De asemenea seg-
mentul lM N1, una din binr< .,anele tetraedrului, are lungime a c qi M N L AB
iar MN lCD.
observim ci planul (/.vB) imparte tetraedrul lDABClin doui tetraedre
cu o fa{E comund gi anume IDABNI qi [c,aB.rr]. De asemenea observlm c[
din ipotezi avem DN L N M; DN J-.r{B deci D.tf J. (ABN).
- Astfel
este
avem [D,v] inil(ime pentru tetraedrul [D.,{B]vl. La fel se arati c[
inil{ime pentru tetraedrul lCABNl.
[CN]
volumul tetraedrului IDABq este suma volumelor celor doui tetraedre
IDABNI qi [C,AaN]:
V = \oaax) = oi.an. iar l,ic,er:v1 = c1;aa,v1 . S.
".[

l3l
 fiq.122

Dar DN = CN deci I/ = 6IABN) _ AB.N M 2.DN

2 3
1/ - oc abc
6
c. c. t.d.
49. Fie A, B, C punctele de interseclie ale unui plrrir II cu semidreptele
unui triedru tridreptunghic de vArf O. SX se cl'rr.,rrstreze ci:
a) Aria triunghiului OAB este media georrr('trici a ariilor triunghiurilor
ABC qi^HAB unde 11 este ortocentrul triunghirrlui ,4BC;
b) Intre segmentele IOI{),9Al.lOB),lOC) avem reiatia
oH2 - oJt-1 t oR2 t r)c.2.
c) sin2o *sin20+sinz7 = l unde a, g,1sunt misurile unghiLrrilor pe
care OI1 Ie formeaz5 cu planele Q.aB); (OBC); (OCA).
So,lu(ie:
a) Am ar6tat la problema 21, cap. II, cd perpendiculara dusf, prin vdrl'ui
O al tetraedrului tridreptunghic trece prirr ortocentrul triunghiului ,48C.
Deci dacX ducem OH L (ABC) cu 11 € (ABC) ca in fig. 123.a atunci
punctul 11 este ortocentrul triunghirrlui ,48C.
' Ducem in triunghiul AflC:. cele trei in5l{imi AAt I BC: BB'J-,4C qi
CC' I AB. Astfel avem QH I (ABC); HC' L AB; AB C (ABC) si deci
rezultd prin teorema celor. trei pr,rpendiculare c5" O(1' L AB.
Deci unghiul plan cbresl',urrzitor diedrului format de planele (ABC) qi
(OAB) este CiOH. Observilrr ci triunghiul AH B este proiec\ia rriunghiului
OAB pe planul (ABC). Deci a1.ag.rr1 = olsAB)cos(OdA) (t1.
Daci "rlsturnim" tetraedrul'IOABC) astfel ca in fig. 12ll.h obseri5m
cI triunghiul OAB esle proiecqia triunghiului ABC pe planul (O,4Ii). Deci
o1otn1= o|tBC)coslOdll; (2). Din rela{,ia (2) obqinenr
cos(O('tH\ =
W,
Irrlocuind in (1) arern: o[. rtB)= oloAB) gi deci oio^n1= oy,rHB)
ot ARCl ffi
c.c.t.d
!,) l'u1..'ttr scrie c5:

11'
 o-1aar'1 = olAH B) + oIBHC) + o1enc1 (3)
Uar avem
olAH 81
= oloAB) cos(OC'11)
oIBHC) = olctBclcos(OAtH) $)
olAH c) = oloAc) cos(O Bt H ).
Dar am arltat cX oSo,+ a1 = o@ B c) cos(OC' H).

fi4.123.a

La fel se arat5 c[
olo B cl= olA BCI cos(OTU )
oloACl = ola BC) cos(O B' H).
I)c aici a',ern:
cos(oCH I =
cosloanl = #ffi
ffi (b)
cos(ofrn )= lrz-lsr
Inlocuirrci (5) i. (4) oO1,n",Jl"""'
niooul o?.. , ^, o?oo"t
dtAH Bt. - i;;'. . otBHC) = ;i#;;
= oVHCt = ;#;.
irrlocuirrd in (3) oblinemoieacl= oloasl+ rioacl+ o161,1c7 $).
DacX in aceastX relatie imp5rlinr q oltacl ob{inem
oloort
1- nobo., +obo.,
Jinan<1 conr din nou de;5;;" irltoii"",,t'""
,ot21otiiu1+ cos2(o7-r,y) +.us?1o641) = 1 (T).
observrnr cx pentru t,riunghirrl dreptunghic. oAB putem scrie aria iui gi
st,fel:
oloABl = aLfB; la fc'l olor:c1 = aafg; o[oAC) = aafe
Inlocuind in (6) oblinenr:
oioacl= +tOF.OA2 +OB2 OC:2 +o-42.oC2).
De ascnrenea volunlrl tetrar:rl.rrlrri trirlreptungl rc IoABC') se Poate scrir

133
 V = oloABt' + = aLPFg
sau se mai poate scrie qi astfel:
l/ =o6nq.T.
Deci avem %-trgg = dlABCl.$ sau ridicdnd la pitrat oblinem:

"fu#te = ,l,rac1' # a. unde avem

'e#"t: = *(oB2 . o A2 +
OB2 .OCz + OA2 .OC?)OH| iar de aici impir{ind egalitatea cu
,eryobtinem,
_ 1r_l_1 OCz
oH2.- OA2 t OBz r
1

c) Pentru a r5spunde la a treia intrebare si punem in evidenli ,r*l;i;lti;

a, fr, 't pe care OH le face cu planele (OAB); (OBC); (OAC). De pildi
pentru unghiul B, ducem HE L (OBC) avem HA' L BC deci prin reciproca
I a teoremei celor trei perpendiculare avem EAt L BC. Dar avemOA' I BC
deci prin teorema de unicitate a perpendicularei dintr-un punct pe o dreapt[
intr-un plan, avem A', E, O coliniare.
Deci unghiul format de OH cu planul (OBC) este unghiul .frtt. tuf"l
se arati cL I * *1A60; o = m(i6H). Se observE ci in triunghiul A\OH
avem B = 90"
:!r(diln). in mod asemlnitor avem 7 = 90o - m(ifrU1;
a=90o-m(OC,H).
Reamintim rela(ia cunoscuti: cosldfin) = sin[g0o - tCtfinl] = sino.
inlocuind in rela{ia (7) oblinem:
sin2a+sin2f +sin27= 1.
c.c.t.d.

50. Fie planul P gi un punct O exterior planului. Fie de asemenea ,4

piciorul perpendicularei dusl din O pe plan, ia,r B qi C alte doui puncte ale
planului P. Pe dreapta OA se considerl un punct D iar E qi .F proiecliile
punctului D pe OB qi OC. Se cere:
a) Ce condi{ii trebuie si indepliueasci oblicele OB qi OC pentru ca si
avem DE = DF?
b) Sd se arate ci pentru ca triunghiul DEF si fie echilateral trebuie si
avem f;$ = 98.
c) Si se arate ci daci oblicele OB ,qi OC sunt oaf,ecare, patrulaterele
ABED; ACDF; BCEF sunt inscriptibile.
Solufie;
, a) Presupunem [DB] = [D.F,] ca in fig. 124. Atunci AODE": AODF
deci oblinem lOel = [Or] (1).
Pe de alti parte avem AOED": LOAB deoarbce eunt dreptunghice qi
au un unghi ascutit, comun.
&:rUE:rEB;r,,
OB _ AB _ 6a \-1.

134
 Itirr rrrotive asemindtoare avem LOF D * LOAC qi deci OD_DF_OF
oc-Ac-oA
(3).
Jinand cont de (1), (2) qi (3) oblinern:
q2 _DE _OE _OF _pF _oD
oB-AB-oA-oA-Ae-Oe'
toBE IAA'|.T
# = # qi deci oB = OC . Deci condilia c[utati este

c.c.t.d.

b) Din (t) qi (a) avem ffi = ffi Oi in acest caz triunghiufite OE F g OBC
sunt asemenea qi deci 8t = # = g5
(b).
Din (2) auem gt
ffi = iar din (5) avem # = #. DacX triunghiul
DEF este echilateral, atunci DE = EF qi deci avem
ffi = ffi
c) Din ipotez[ avem m(6iits) = 90o qi m(ITrD= 90o. Evident pi;il;i;
D , A, B, .O sunt coplanare, ele apar[in planului (AOB]. in aceste condi(ii
patrulaterul DABE este inscriptibil. La fel se arati ci patrulaterul DACF
este inscriptibil. Aceste doui patrulatere se gdsesc cu virfurile pe doui cercuri
distincte situate in pldne diferite (DAB) qi lDac) dar care au o coardi comuni
IDA].
- Am aril;at la problema 42., cap. tII, ci asemenea cercuri se g5sesc pe o
sfer6. Deci punctele E, F, C, B apar[in acestei sfere, dar apar{in qi planului
(BoF)' se qtie c[ interseclia dintre o sferi gi un plan este un ceic. Astfel
putem afirma ci patrulaterul EBCF este inscriptibil.
De fapt se observi cE. cele trei patrulatere au vdrfurile pe trei cercuri care
aparlin aceleiaqi sfere'
c.c.t.d.

135
Capitolul IV.
Probleme &e perpendicularitate
in spa(iu propuse pentru elevii
capabili de performantfl
IV.1. Enunturi
1. Se consideri triunghiurile ABC qi ACD situate in plane diferite astfel
incit punctele B qi D sunt "de o parte qi de alta" a dreptei .,{C. (Se mai spune
cil ABC D este un patrulater stremb in spatiu.) Si se determine un plan o
pe care punctele A, B, C, D si se proiecteze ca v6,rfuri ale unui paralelogram.

2. Se consideri, un plan a qi punctele A, B, C de aceeaqi parte a lui c,

avind distan(ele o, D, c pini la acest plan. 56 se demonstreze ci,distan[a g de
la centrul de greutate G al triunghtl"Lffl, la planul o, este dati de relalia:
Y- g

3. Se considerl punctele necoplanare A, B, C, D astfel incit picioarele

perpendicularelor duse din ,4 gi D pe dreapta BC s5, coincidl iar m(BAC) {
90o. Daci H qi H' sunt ortocentrele triunghiurilor DBC qi respectiv ABC,
ardtati ci patrulaterul AH'H D este inscriptibil.
4. Dintr-un punct exterior unui plan se duc perpendiculara,,{O qi oblicele
,4.B qiAC fatd de acest plan. Fie H, Hr ortocentrele triunghiurilor ABC qi
OBC; [,aD] qi [BE'] innltimi in triunghiul ABC, iar [BE1] inil[ime in triunghiul
OBC; D e (BC), E € (AC), h e (OC). Demonstrali cI:
a) BC L (AoD);
b) BEr L (AOC);
c) AC L IBEE);
d) r{r/1 L (ABC);
-r Or{ DH, BE
"t AD HrB EEr - ''
5. F'ie A, B, C, D patru puncte necoplauare astfel incit AD L AC qi
m(ADB) = m(ADC). Demonstrali c[ triunghiul ABC este isoscel.
6. Fie pitratele 'ABCD gi BCEF situate in plane care formeazl un unghi
diedru de mXsurI p € (0o;900). Daci pltratele au laturile egale cu o, atunci
distan[a dinrre dreptele AC qi BE este
;ffi.
136
 7. Si se dernonstreae ci picioarele perpendicular€lor duse dintr-un punct
din.spa{iu pe bisectoarele unui triunghi echilateral sunt varfuiile unui trilnghi
echilateral.
8. Fie ABCD un romb cu latura de 4 cm qi m(,4) = 600. in punctul D
seridici o perpendicular[ pe planul rombului asifet iniat M D = 4im. Fie p
mijlocul lui [MD] qi Q mijlocul Iui [MB]. Se cere:
a) Distan{a de la punctul M la dreapta BC;
b) Distanla de la punctul M la dreapta AC;
c) Unghiul format de planele (APQ) qi (,aBC).
9, Fie ,4, B, C,1) patru puncte coplanare qi necoliniare astfel incat
AB llCD; AD = BC = DC = EA=2FC = # = r.De asemenea fie dou5
plan astfel inc6"t EA L (ABC) qi FC I (ABC).
Si se calculeze tangenta unghiului dintre planele (EDF) qi (,aBC).
L0. Fie A, B, C, D_patru puncte necoplanare astfel incAt AB L(BCD)
iar mibura unghiului @Tq = 120o. Se considerS de asemenea punctele M €
(AB) qi N € (CD) astfel incAt ltvt e1: lM B) Ei [C,a,r1 : [1/B]
Demonstra(i ci MN )- BD dacl. gi numai d,acd Bfi = |
Ll. Fie dat un paralelogram ABCD unde.4,B > BC, situat in planul
(II). Din punctele A,'B, C, D se ridicl perpendiculare AAi = m; BBi = n;
C.Q' = p; DD' q qe aceeagi parte a planului (II). De asemenea se noteazd
AB = a; BC = = b; AC -- c; BD = d. Se cere:
a) Si se determine o condilie necesari gi suflcientS. pentru ca punctele -4,,
B' , C' , D' sL fi,e varfurile unui paralelogram;
.p) S; se demonstreze ci dacd A'BrC'Dr este dreptunghi, atunci pe l6ngX
rondi{ia precedentS, trebuie si avem:
)
mp- nq = 4;
c) DacX 4'B'C'D' este pXtrat, atunci
i.
pe lingX relaliile precedente, trebuie
avem qi rela(ia:
(p-*)(q*n)=a2-b2.
12.- P-e fata ABCD a unui cub cu muchie o se a.geazl un alt cub, care
are varfurile unei fe{e in mijloacele laturilor felrei ABC-D. Deasupra acestuia
se ageazd in acelagi mod un alt cub gi se continux mereu aceast[ operalie. Se
cere:
a) SX se afle inillimea coloanei de cuburi;
b) Volumul coloanei de cuburi;
c) Aria totalX a coloanei.
13. Se consider[.patru puncte.necoplanare A, B, C, D astfel incit seg-
mentele determinate de cate dour din aceste puncte, segmente care nu sunt
coplanare, s5 fie c.ongruente. SX se demonstreie c[ in acest,e condilii, oricare
trei din aceste puncte sunt varfurile unui triunghi asculit,unghic.
OlimpiadX S.U.A.

137
 14. Se considerS cubuJ. ABCDEFGH. Dacd" M este mijlocul muchiei
[,48-] iar N mijlocul muchiei [AD],
-
si se arate cE planul (EMN) este tangent
la sfera inscrisi in cubul dat.
15. Se di un paralelipiped drept ABCDAtBtCtDt in care baza ABCD
este un paralelogram de laturi AB = a, BC = &. Se cunoaqte de asemenea
c5. m(DAB) = 30o iar AA' -, c. Prin dreapta AB se duce un plan (II) care
formeazl cu planul (ABC) un unghi de misur6 30o.
SX se calculeze aria secliunii leterminate de planul (II) in paralelipipedul
dat.
16. Fie ABC un triunghi echilateral. Pe laturile AB $ AC se iau punctele
E gi respectiv F, astfel incit /8 = 28 E gi CF = 2"4F. Dreptele B.F Ei CE se
intersecteazi in punctul D. Pe perpendiculara in A pe planul (ABC) se ia un
punct M astfel inc6,t AM = AB - 30. Se cere:
a) S[ se arate ci (EFM) L(FAM) qi (CDM) L(DAM);
b) SI se calculeze distanlele de la punctul M la dreptele EF gi respectiv
CE.
17. Fie d qi g doui drepte necoplanare, iar p perpendiculara lor comunX.
M e p astfel incAt distan(a de Ia cele doud, drepte la' M este aceeaqi, iar a un
plan cu proprietatea c6" M e a; o ll d; o ll g. Sn se gdseasc[ Iocul geometric al
punctelor din planul a egal depirtate de cele doui drepte.
18. Lungimile laturilor unui triunghi sunt c, a,6 unde af b,iar proiec{ia
lui pe un plan este un triunghi echilateral. Calculali lungimea laturii triun-
ghiului echilateral.
19. Fie o piramidi patrulateri regulatd cu in5,l{imea h iar distanla de
la rrn virf al bazei la una din fe{ele laterale este egali cu d. Sl se determine
volumul piramidei in func{ie de h qi d. Stabiliti conditiile in care este posibil5
problerna.
20. Se considerl dreptunghiul ABCD. Pe planul dreptunghiuluise ridicd
o perpendic:ularl. AV = c. De asemenea se cunoaqte AB = o qi BC = 6. Se
dl.rce AM LVB qi,41f LVD unde M €.VBiar N e VD. Se cere:
a) Si se arate cX CV I
(AM N);
b) SX se calculeze perimet,rul patrulaterului AMPN unde P este punctul
in care planul {AM N) intersecteazi dreapia CV;
c) SX se calculeze unghiul forrnat de planele (ABC) qi (AMIV) in cazul in
careo=c;b=a0,.

138
. IV.z:
tru
Solutii qi comentarii la problemele propuse
performantX
pen-

1. Fie triunghiurile ABC qi ACD situate in plane diferite ca in fig. 125,

adici,ABCD un patrulater strdmb in spaliu. SX se determine un plan (II)
pe'care punctele A, B, C, D se proiecteazd ca v6rfuri ale unui paralelogram.
SoIu(ie;
Not6.m cu M mijlocul segmentului [AC] iar N mijlocul segmentului [BD].
Notdm de asemenea cu A', B', C', D/ proiec{iile punctelor A, B, C, D pe
planul ciutat (II).
Dacd. A'B'ClD/ sunt v6,rfurile unui paralelogram atunci
diagonalele lA'C'l $ lB'D'7 se injumitX[esc.

fi6.125

Se gtie cX mijlocul unui segmettt se proiecteazi tot ca mijloc al segn'rentului

proiectat. Deci este necesar qi suficir:nt ca punctele M qi.N sX se proiecteze in
punctul O mijlocul diagonalelor [.4'C'] qi lB'D').Deci planul (II) t,rebuie sXfie
perpendicular pe Mly'.
In concluzie: Un patrulater stranrb in spa{iu se proiecteazS. ca paralelogram
pe orice plan (II) perpendicular pe dreapta MN determinat6 de rrrijloacele
diagonalelor patrulaterului stramb.
Astfel problema admite o infinitate de solulii.
2. Se consideri planul a gi punct,ele A, B, C de aceeagi parte a planului,
avand distantele o, 6, c pani la acest plan, ca in fig. 126. S5, se denronstreze
c[ distanta g de Ia centrul de greutate G al,triunghiului,4BC la planul rr este
datl de rela{ia:
a+b+c
rn - 3
Solu(ie:
Not[m cu D mijlocul lui [BC], iar proiecliile punctelor\.A, B, C, D pe
planul o le not6m at A', Bt, C' , D'.
Notim de asemenea AA' = a; BB' = b; CC' = c; DDt = d. Pe me-
diana [,4D] a triunghiului ABC corrsiderlrn punctul G centrul de greutate al
triunghiului. Deci G € (AD) ast,fel rnca,t AG = 2DG.
Punctul G'este proiec(ia lrri (,'1re planul o. Din trapezul BB,C,C avem

139
 ^ -+g
d99i d = ry. Ducem prin punctul
'O4.
astfel incAt E e AA, qi F DD.
G o paralell FE Ia AtDl
e

fiq.126
observxrn c5" aAGtr - LDGF qi deci .u.* ffi = # = 2. De aici
ob{ine, AE - 2DF deci
GG' =g
avent AAt - GG' = 2(Gdf
atunci puterrr soie a * S,= 2(S- d) = Z(S
- n"p\ Daci notxm
a+b+r - *)qi de aici oblinem
r :l
c.c.t,d.
3.se consiclerl punctelc necoplanare A, B, c , D astfel incat picioarele
perpendicularelo. din -4 qi D pe dreapta BC s6" coincidd
Ei ETc * ga,.
Denronst,rati cr pat,rulaterul AH HtD este inscriptibil, unde H1 qi H sunt orto-
cent.rele trirrrrghiuril<>rABC qi respectiv DBC.

fiq.127
SoIu(ie:
Pentru a arita cx patrulater.J AH'HD este inscriptibil vom arxta ci are
douX unghiuri opuse, suplementare.
observ5.. ce fic : ETc ca avind acelagi complement deci avern
rs(iGE) = tglE?c) ri deci $f, = # e).
De asemene" 1iFiC1= 1iin1p"nt., acelagi motiv gi deci tg(EFff)
=
tg(CDE) de unde rezulti ,e
EE = 8* e).

140
 D.in (1) qi (2) :+ H,E .AE = HE .DE
- # =gft"n,
cont de aceast[ rela[ie precum qi de faptul c[ triunghitil"
44. Tinind
ai Eii
au unghiul -E comun, putem afirma cL aEH Ht LEAD iar de aici ob[inem
-
EH Ht = ETo. Dar m(EFH,) + m(tiil,) = 180o.
Dg.i m1ETo1+ m(DTn') = 1g0o qi deci patruraterul AHTHD este in-
scriPtibil'
c.c.t.d

_ 4. Dintr-un punct exterior unui plan se duce perpendiculara Ao qi oblicele

.
4a_; aQ fa{5 de acest .Rl31 Jie /J, ff1 ortocentrele triunghiuriior ABC qi
gBq Cg?sid:.:t [,,{D]qi [BE]inIl{imiin triunshiul ABC {u [BE1] inallime.
in triunghiul OBC; D e (BC), E € (AC), h e(OC).Sd se arate ci:
a) BC L(AoD);
b) Bh L (Aoc);
c) AC L (BEE1);
d) HHl L(ABC);
_1 OA.DHT BE._r
"t AD HtB EEt - L.
SoIu(ie:
a) -81 este ortocentrul t /,RC (interseclia inillimilor [z{D] qi
[BE], ca in
fig. 128.a).
AO L (BOC); ac c {BOC) + AO L BC e BC t AO (t).
AD L BC * BC L AD (2). Din rela{,iile
In. ipoteza problemei s-a dat cx
(t) qi (2) +
BC L(AoD) (J).
Y.A9 L(BoC); B.oyl(Bo_C) Ao L BEt e BEr LAo (4).
Din.ipotezi avem ci BE\ LOC -(b), Din rela{iile ( ) qi (5) bb, t
(Aoc) (6). -
.24,b fis,128.c

lDin89, -L(AoC).; AC c(AoC) a

ipotezxse qtie cd IJE L AC *
BE1L AC e AC r BE1 ft).
AC L BE (8)" Din retaqiite (z) qt
(1,)rezultl cd, AC L (BEEl).
d)Din rela{ia (3) + B(' L DO (9), deoarece DO C (AOD). Din rela{iile
(t) si (9) rezulr[ c[ Iy'1 este int,erseclia inil{imilor
iOD] qi IBEr)
141
 La punctul c) am demonstrat cd AC L (BEE:). Cum I/fI1 C (BEEr)
+ AC L HHt * HHr L4C (10).
La punctul a) am demonstrat c6, BC L (AOD). Cum Il.[I1 C (AOD)
+ BC L HHt # HHr L BC (11). Din relaliile (10) qi (11) =+ HHt L
(ABC).
e) Din aseminarea triunghiurilor DHlH qi DAO oblinem:
OA AD a QfL HHl (1r\
HHr -- HrD AD -- HrD \L')'
Am folosit demonstratiile
- anterioare: AO L (BOC) qi OD C (BOC) *
AO L OD; HHr L (ABC) qi AD C (ABC) 1 l{ftt L AD; (cele doui
triunghiuri au unghiurile respectiv congpuente).
Cum B,E1 L (AOC) qi EE1 C (AOC) * BEt L EEt H Hr L (ABC)
qi BE C(ABC) * HHT L BE.
Din asem6narea triunghiurilor BHLH qi BEfu ob{inem: ffi = ffi
(13).
inmullim membru cu membru rela{iile (12) qi (13) qi ob(inem:
OA BE HH,. . EEt I . DH, +----\
AD HIB -- HID HHI I EET
OA BE DHt t'
AD'Efr'EiE --t
c.c.t.d.
5. Fie A, B, C, D patru puncte necoplanare astfel incdt AD L BC qi
*1iDa1 = mliiC). Demonstra(i ci triunghiul ABC este isoscel.
Solugie:
Ducem AO L (BCD). Cum AO L (BCD) qi BC C (BCD) * AO L
BC * BC L AO (r) (vezi fig. 129).

i\o
c frq.129
in ipoteza problemei s-a dat c6. AD L BC * BC L AD (2).
Din rela(iile (t) qi (2) rezult[ ch BC L (ADO) si cum DO C (ADO) *
BCLDo*DOTBC(3).
Ducem OP LBD qi OQ L oC'"{ ep L BD qi AQ L DC.
Din congruenla triunghiurilor ADP qi ADQ IPD) = lDq (s-a folosit
cazul de congruen!5 al triunghiurilor dreptunghice- ipotenuzS-unghi asculit).
Comparand ADPO qi ADQO deducem conform cazului de congruenli
al triunglriurilor dreptunghice ipotenuzS-catet5, cX ele sunt congruente ceea ce

t42
implici ,n@Tq = m@Do) (4).
Din rela{iile (3) qi (+) rezulti cd" A,BCD es.;e isocel, deci
[BD]
'= =Wq.
{ADI, *6trq) = rn(f,iq qi
cazulur de =
^^_,?::.'*",llD) [BD] fDc]rezult;
conlorm congruen\d' L.u.L. cd, aADB = LAoc. -Din aceasti
ultimi relalie rezulti lAbl = teQ <==+ LABC isoscel.
c. c.t.d.
- 6. Fie pS,tratele AB.c D qi BC E F situate in plane care formeazr un unghi
qi"d*, de m5surl e S (.01;90). Dac; pdtratele ,, f"trrli" cu a atunci
drstanta intre dreptele AC qi B.E este: "grl"
) _
u;..."'.'+ aSln@
'
yl ain2 9 12 coa 9 12
SoIu(ie;
vom-.nota planele celor dou5 pitrate BCEF qi ABCD cu o respectiv
B.
Fie PQ distanla dintre cele dou6 drepte AC gi BE (p e-aC qi
O e'Af1
.D;r"jT PT ! " qi PB I BC. Conform teoremei celor trei perpendiculare,
rezulti HT L BC qi f BE. LpRC este dreptunghic_isoscll.
"Q
_ Daci lungimea segmentului lpcl o vom nota c, rezulti cX: pR = RC
zfr =

fiq.13O

.---..=9r*
afiB = BC, RT L BC qi p,& L BC (RT C a, Rp C 0), rezulti
(o,0) = p € (0";90o) (vezi fig. 130).
Deoarece PT L a qi ,RT C o,
=:+ pT L RT .
in LPTR!^(i) - g0") * pT = Rp.sins -
.RP .^cos p = e*. cos p.
f sinp qi.E? =
In continuare vom glc.-ul^a pe in funclie d,e a, r Si p Ci vom pune conditria
ca acea expresie oblinuti si fie minimi.
ln aBCE apel6nd la proprier,atea de aditivitate a ariei vom caicula ?e:
0_IBCE) = o1e"cl * oprry * oprq #
arfE = EsJg + @# + uf,e o
T=o * cos(p.\+o.* ++"4o
143
 2a2 - aetfi'cos{p *autfi*2atfi.QT *
qr =24:effiffet e
gr=&fi;w)*
11.7 a,,/i,-x-xcoso.
yt-2t -
in LPTQ (-(r) - 90") a pQz = PTL + QT2 = (*sinp)2 +
1art-c-rcos,t12 -
\ 2 l-
2xz sin2 ,p , 2a21t21r"
-
-4 "*' v-2"rrt-2orrt'. =
= *[(Zsinzp* cos2p+ 1+ 2 cosg)r2 -2arfi(cosg+ 1) j +2a2]
P A =, J Q* sin2 I * 2 cos p)rz - 2a'/i(cos p * l)x * 2a2.

Daci not5,m 2*sin2 9*2 cos 9 = o, orfr("osp*1) - B $ 2a2 - 7 oblinem

rg=tr@,
PQ este minim d.ac6, (at/a - h)' - o + PQ -
2 o4"2coeo\2a2-
PQ=
-1
-2

c.c.t.d.

7. Se consideri un triunghi echilateral ABC qi un punct S care nu apartine

planului (ABC). Din punctul ,S se duc perpendiculare pe bisectoarele triungbi-
ului,4BC; SE L AAt; SF L BB'; S, I CC' unde E e AA'; F e BBt;
D e CC'. Si se demonstreze c5, punctele E, F, D sunt virfurile unui triunghi
echilateral.
SoIu(ie:
Pentru a construi aceste perpendiculare vom folosi teorema celor trei per-
pendiculare gi anume:
Ducem SP L (ABC) = a unde P € o apoi inplanulc, ducem PE L A'
E e AA'; PF L BB', F € BB'; PD L CC', D e CC' cain fi9.
Conform teoremei celor trei perpendiculare avem ^9.8 I AA', SF
SD L CC'.
Evident AAt, BB', CCl sunt bisectoarele triunghiului echilater
Deci va trebui sX, arStim cI triunghiul EFD este echilateral. Pentru aceast.

144
vom utiliza detaliul din fig. 131.b in care am notat cu rJ ortocentrul triunghiu_
Iui ABC. observim cE i, patrulatervl p DH F avem m(FtH) + *1eF]n..
180o, deci acest patrulater este inscriptibil. =

131.b
fi6,131.a

De asemeuea in patrulaterul pEFH avem m(ffl{) _ mefH) = g0o

deci qi acest patrulater este inscriptibil.
. In concluzie, datoriti faptului ci prin trei puncte p, H , F trece un plan
qi numai unul, putem afirma, cX punctele p, E,i, fI, D suni conciclice.

in acest caz avern ,n@TQ = ntlnFi)) = $m(ED). Se constat[ c[

m14fr-n\= 60o Qi deci m(ffb) = 60" (t).
in patrulaterul inscripribil pI'HD av"m m(fFF) + *(dit-)
Dar m(fFF) = 120o, deci,z(dFF) = 60o. Se observe
= 1800.

"e,r(diii"=
n (ryI').: *yllr )" Deci m16ir1= 600 (2).
Din (1) qi (2) avem ch triunghiul DEF eite echilateral.
c.c.t.d.
8. Fie ABCD un romb cu la,tura cle 4 cm qi m(/) 60o. in punct,ul D
se"rjdiciap-erpendiculard pe planul rombului urif"t in.at=MD 4 cm. Fie p
mijlocul lui [MD] qi Q mijlocul tui [MB]. Se cere: =
a) Distanla de Ia punctul M ia-clreipLa BC;
b) Distan{a de Ia punctul M la dreapta ACj
c) Unghiul formar de planele @pAi g (ABC).
Solugie:
. _ observ6m
(APcl
qj. cE" aB DC' este echirat,eral. Ducem DT L BC .
cunr rlf D i
qi DT L BC rezultr, confo., teoremei celor trei perpencliculare cX
MT L BC.
Dist,an(a de la M la-BC.este J,,gir.'ea segmentuiui ca in fig. 132.
D r @BC) qi D? c (ABC)
lMTl
y 1
nr n1_ DT.
In triunghiul echilateral BDC, Dj'= !# Zrt. =

l4i)
 in triunghiul dreptunghic MDT (*(O) =3Oo) rezultd conform'teorernei
lui Pitagora c5" MT = \/4' + (2\/3)2 = \/16 * 12 = t/28 = 2{7:
b) Cum MD L 1iAC1 g BD L4C rezultS, conform teoremtri celor trei
perpenrliculare c6, M'o L'AC, deci distan{a de Ia M la AC este lrtngimea
segmentutrui [MO].
in triunghiul echilateral ABD, DO = i'AB = *'+ =2; MD L(ABC)
qiBDc(ABC)*MDLBD.
in triunghiul M DO @lb = 90o) rezulti ci
M o = JFTT = \fr6T2 =',m = 2,/5;

fiq.132

c) Pentru a afla unghiul dintre planele (APQ) qi ('a.BC) vom apela la

relatia: olADo) = llApelcosu unde ADO este proieclia triunghiului APQ pe
planul (,ABC) qi u este unghiul dintre cele douS' plane'
Se calculeazI uqor:
r..--=--
AQ = \f Qrt)z +22 = JA+Z= ^/T6=
4;
PQ=+BD=1.+-2;
\ffi +F = JT{ta
AP = 'PQz = Jn = 2'fr.
b"uur".. A,Pz = + AQz rcutllil tonform reciprocei teoremei lui
Pitagora ce. mFdA) = 900.
lt,,r,el = EgfP = T = 4; ognoi = ry
= 2J5;
cosu = !#32
atapQl=zf
a =$ a * u= 30o;deci ((APQ),(ABC)) =
300.
c"c.t.c.

9. I:ie ,4, B, C, D patru puncte coplanare gi necoliniare astfel incit

AB ll( D, AD = BC = DC = EA=2FC = ff = *'
'b.-'u,u*,1',.n"a
fie dou5, puncte 6 qi.f .ar" i.u apar[in planului ({fC;, a'
aceeagi pa,rte a acestui plan astfel incA,t 8.4 L(ABC) ci F.C-+l$BC),
sI se caiculeze tangenta unghiului format de planele (EDF) qi (,ABC).

i46
 SoIu(ie:
L)eoarece planele (rEli) qi (ABC) au in comun punctul D, inseanrnX ch
elc au in cornun o dreapt5.

133

(''rrnr C.4 LIABC) 1i I'C'I (tlBC) rezultir c.Ya E,t

l[,4{,'. in planulderer-
rirr;rt cle tircpt,ele tr.4 ri i'(: obserr'f,m ci dreptele Er qi AC se intersecteazi. in
' ('r:rn ".1,',lorrd plarre a,r llr conlun l,urclclp D qi p rnzu'lta ci ele rn c,orrrurr
rlrr..rlrl a P D.
8,,1 L (ABC;) qi dr.rc;i ducerr AT ),_ PIJ rezultir conform teoremei celor
ci Fjl' L PD.
t,rr:i p,-'rperrdiculare
\DI!-F)n(-48(:) = PD; -'17'C {ABC); E'f a (DEF); ,ll L PD;
t:T L 1) D ((/)f tll /n(:)) = ElT-,\ '-' t,.
-
bt AF,AP, F'Cl est,c linir: rnijlocie iar rrr AP.4.R, IlC linie rnijlocie ({R} =
AB n PD).
in AIl,11l rczult,d corrfr-rrrn-tr.orerrrri lui Pitagora gc,ueralizat,ir cX:
Rl)? = RA2 + AD2 - z . ti-t. ,4.I) .cos nqli+=+
llD2 = 12r)? * t2 * 2.2r . :r. ccs l20o 4::+
ll l)2 = 4t2 -y a1 * 4r2 .(- ros 60" ) *.
,RD) - 5r2 + 4*' sin 30o
RD2 = 5e: + 4,r:: | <+ -+ Il!)2 = 7:l? +=+ ltD = ttf;.
.i
in A/?-AIJ: tt I) A = RA .i" +.* ; , = ltff <.-=:
rr - ,-,11
-' -- - s-li tJ:t1
-
ln A1,--'1'/'nr(.,l )=!)[o:::1 tcu= # =.,, ;;fr = f =
Obstrtv:r{ic. I'ro}rlr:ttta se Inai poate lczolva qi apclantl la fornrula ci:r.rc r}(l
Pr.'rtrtito calctti;t.r','a arir:i proiec!iei unui lrirrrrghi rn furrclic de ar.ia triunghiLrltri
care s('lrtoir'ctr';rzi qi cosinusul urrglriulrri lirrrrral. de planul t,riurrglriului care se
1',roir.clcirzii qi pl;rrtril i)o care se proicctr:azI.
'I)'irrrrglrirrl [)]:l F ;r'proir:ctcazx clup;i rrirrnghirrl ,4DL: . '['inand cont rlr,
cclt: dc rrr;ri srrs a\.('n): o[ADa,1 = olDEt.,lcris rr. rrnde rr r:st,r: unghirrl lrrrriral rlr,
lrl;rttcll I .\ l)(') qi ( l) /:rI').

I I/
 olAD(1= dD'+ll.!:.al = r' x'si,60o = * * = #
In ADCI' m(C)= $Qo e FD =
Ir, AEAD m(A) = ED = srt.
90o -+
In trapezul dreptunqhic EACF se poate calcula -E.F:

EF = \Frtr;6 -- 6; r = rfy = *.
Deoarece FD2 4- EDz rezulti
= .O-F2 corrform reciprrocei teorernei lui
Pitagora ci r{E D F) - 90o.
otEDF)=EPf!=*"*={ft
otAbct _ ,r.fr 4: _ ho.
cosu = otr,EFt 't ,ztrTd -= lL
.,/i0 - 1{r '
r.r,,
t.' ;- ,fr.:E
Slnu * !i'fos'u V* 1O0 -t:s-
V r0o :10 . ho*
ro -11 -frI
-. -
'5* -- cosu ('osu - Jm
10
- 165
10
J5- 3

10. Fie ABCD patru puncte necoplanare a^stfel incit A,B L (l:JC: D)
iar m6sura unghiulLri CI.BI) este de 120o, Se consider[ de asemenea punctele
M e (AB) qi A € (CD) astfel incat [M,4] =l,MB) !i [{"rN] : [l'iBi.
Demonstrali ci ,4,l ,\ L t3 D dacX. qi nrtmai dacl u# = ,
Solrrfie:
Problerna avand cele douX condiqii echivalente tre:buie rezolvatd direct, qi
reciproc.
Dr:crarecc AB L (BCD),1i l3,D C (BCD), rezulth ct AI3 L BD +*
BD L.1rJ (1).
Din laptul ci ,41N L BD rezultl cL BD L lvlN (2).
l)il rclaliile (1)qi (2) rezult[ c.1 BD I (;18;Mlv') <==+ BD L (/,ry8).

fiq.134

Cunr A:/l C (;1,\'Ii) rezulti cd BD I Ir,\.

l)rrcern .\'P ll /r/1. lt l\t)Cl). .\'P ostr: linie mi.ilocie; NP =r\l TJD
_<
rrr(P,\'ii) = 1111o. Ir .lt1Jr\ f', ,\t1' eslt' t:utr:ti. cc -se opune unglrirrlui P_|J..\' =
l.|[)o. llr.zrrlti l)L: ;4.1)A <=:+ B('= ).8D.
146
 Se qtie
"e = | <- BC = 2. BD. Ducem N P ll BD. in ABCD, Np
#
este linie mijlocie; rnliF.nf; = m16O) = 1200 (unghiuri corespond,ente);
nr(,ri?-f,- 60o, PN = ry.
. .-Un triunghi cu un unghi de 600, cu laturile ce-l forrneaz6, una dublul
celeilalte, este dreptunghic-in virful care se opune laturii mai'mari. Deci
m(P/fB) = 90o..
Cum Pl{ ll BD rezultl ci m(ffib) = rn(ffB) = 90o (unghiuri alterne
interne).
Deoarece BD L NA qi BD L.,48'^-'-lti c5, BD 1(,4.V.B). Cum MI( C
(A^rf g) reault[ cL BD L M N {+ Mff I BD.
c.c.t.d.
11-. Fiedat_un paralelogram unde.4B ) BC, situat in planul ([I). Din
punctele A, B,C,.D se ridici pe-rpendiculare AAt = m; BB, - n; Ci - p;
DA _= g de aceeaqi parte a planului.
De asemenea se noteazd AB = a, BC = b, AC ) c, BD - d. Se cere;
_ Si se determine o condifie necesar5 qi suficienti'pentru ca punctele .,4,,
a)
B', D' sb fie virfurile unui paraleloqram;
' C'b), S[ se demonstreze ca dicd" A'BrC'Di este dreptunghi, atunci pe l6ngi
condilia precedenti trebuie si avem mp - nq =
#;
c) DacS AtB'CtD' eete pitrat, atunci pe ling{-rela[iile precedente trebuie
sX, avern-relalia: (p - mXC - n) = d2 - b2.
SoIu(ie:
. 4ry ar.itat la problema 45-, cap. III ci rela(ia cerutl ca o condi{ie necesari
qi suficientd pentru ca punctele I, B, ,. C, , D, si fie coplanare qi'v6rfuri ale
unui paralelogram. este m *,p = n+ C (1).

frq.13,5.
- -rE
ip
I

A
m

Pentru ca paralelogramul .A'B'ctD' sd. devind dreptunghi trebuie ca di-

agonalele sX fie egale. Pentru calcularea diagonalei .4,'C, dicem A' E AC.
ll
Tliunghiul At EC' ne dd, A'C'z = A'82 + EC'z + A,Ctz = c2 * (e i)r.
-
.^ in mod analog, B/l/'= d'.+(q .I)r. Dacd A,Ct B,D atunci ,, +(p-
=
m)'=4'+!c-l)] + d2 * (a+r;z -4nq. Jinnnd
"'+(p**)2'-4mp=
Beama de relalia (1) ob{inem:

149
 mp-nq=4Q)
c.c.t.d.
Pentru ca dreptunghiul s5. devinl p6trat trebuie ca laturile si fie egale,
adicd" AtB' = B'C' . Ducem e' h ll AB (& e BBt) gi se formeazi triunghiul
dreptunghic A' BlBt , in care At 81 = a, B1B' = n - m'
Deci arem, trtgt? '' o2 + (n - rn)z ci B'C'z =b'+(p - n)2.
Deci c2 + (n - m)2 = b'i (p - n)2-qi de aici avem'a2 - bz = (p- n)'-
(r**)'=
' Dar p+(p+ m-2n)(p-m). '
rn= q*n din (1), deci a2 -b2 = (p- tnXC - t)'
c.c.t.d.
12. Pe fata ABC D a unui cub de rnuchie c se aqeaz[ un a]t cub care are
vi,rfurile unei fele in mijloacele laturilor fe\ei ABCD. Deasupra acestuia se
aqeazb in acelagi nrod un alt cub qi se continui, mereu aceast[ operalie. Se cere:
a) S[ se afle indltimea coloanei de cuburi;
b) Volumul coloanei de cuburil
c) Aria laterali a coloanei.

ff6,156

Solufie:
Su o[.utri c[ muchiile cuburilor sunt; m1 = o,t m2 = *; ms = li
";
rrue=*;m5=fl;m6=$e,r-.
Deii indltimeh. coloanei-de cuburi este surRa muchiilor. Deci h = rnr *
m2+ms+.,.
h= a* * * t + *+ i + $ +. .. - a(2 +,f2).
intr-adevdr aceasti sumi se poate scrie astfel:
h= (o +t+t+ $+"..+ #+...) + (***+*+.,.)
150
 1l
='tl+l+i+*-+ )+,,rn(++i+*+
Sn rrr. or:rr1rlrir rl,, - )
^
l,,fcrrrrra:
sr = l + i + *-+ i +. +,|-. A."rxt,I sumll
511111^
r:st,e

.5'=[1 b"11-lb Q2 +1,,/.+ .+ 1,.,1,,.

Daci rrtrirLillirrr crr rJ, olrlirrr.rrr:
::' q = lt
q *lt,i_ +t,,1, +b.
!, + ..-t_0.r7,,+r.
De aici oblinerrt.,9r7 *.!'= |rrr+'i i-r, iar tl,, alci ayern:
-
- l)=l,(,t,,a i- 1,1 ---r,t= .-1-+'_.-t
i(,1
l)ac[ 6 = 1 atritt,^i .5' -= l''+':1 = i-'l'*' I}r aseurcnea da(i. (
aveill: q-l rr-. lqi l atur,ci
0 < ,s = Lij_ <
=r_.
irr coz,,l surr.r,-i .sr avcr, /, I ti ,i o..l', <- sr ( -L_
= =t* = 2.
Pr.i, urr)larc
,de valoarea 2. Dirr pentru urr,.rrurri.r ,,"n,;.ginit U.,,rn,",U i;;r^ ,, se apropie
acesr, nrot,ir t)ut,ern,..1.-.e ii*;$}i;.'.'.+*+...
r 1''2r'"'- _ ?.
Revenirr<l lafiavern:
h=:.sr+rrtfrU,- l)= rsr *ct^,,/1s1*art=:+ h - 2a+2atf2_oy'|,=
2a+ort=a('i+vQl.
c.c.t.d.
b) Pentru volurtrul coloanei cle cuburi avem Z
= Vt*Vz+ tt+. . .+Vr+ . . ..
Vt = o3 (voluniul lrrinrrrlui cub); V2 Vz = {; = $ "t.. O".i
V=a3+4+d+-*
{ lr, r;-l ' .'-
V=a3(t+i+*+$+.)
y= or(r+i+r!+ $+ +*+...)
Dacx not[m s2 = ] + +
0(s,<--L-1 i # + # +... avem 6 = I iar q = +. Deci
- l'-i 3
i. fel.ul acesta. pentru rrrr,urn5r nernrrginit tre
ternreni..s, sr.apropie <re
valoarea $. Astfet L'=
*
c). Pentru aflarea ariei (totali) a coroanei
.' de cuburi, obsr:rr.i,r ci la toate
cuburile, patru din fe\t:r,'rr-rr rirnd,n neu"ofe.rt",
are gi baza sa liherd.
i".r"i;-a. i.,ri,r,,,t .,,h..r."
La primu.l cub, dirr fala 1r,'care st,E cubul al doirea,
rrnrarrt rreac6rrcritd o
srrlrrafatE a cXrei arie se s,.ri,,:
n2-o'-o'
La crrbul al doirea, r)arr{'a,;^;r'".;u1sre iar ra ar rrt,irca cub,
l,r lrror acest,or pdrgi $
^2
aqa rtrai clr'parte. I)eci srrrrra ',eacoperit,, ,.*rc, ?ql
(,/ ..* rt_' , e! , a? ,

\i ,lcci aria tot all n.,rt.,,,,',,,1,t..L,r'r,-"rf",*

" e
= o'
..1 = ,r? * 1(t,2 1- r r +...)+0_.
.\,, -f,J.1 \
r

IJlI
 Deci '4 -- loaz
c.c.L.c.
13. Fie patru puncte necoplanare A, B, (:,.I) i:-stfel inc6.t segmentele
determinate de cite douH. dintre aceste puncte gi care nu sunt coplanare, s5 {ie
congruente.
SX se dernonstreze cd in aceste conditrii, oricare trei din aceste puncte sunt
virfurile unui miunghi ascu(itunghic.
{Oiimpiadi S.U.A.)
Soludie:
Din moment ce &vem l,+A1= lOCl; teQ
= [BD]; [:{D] = [BC] ob-sinem
cil toate fetele tetraedrului \ABCDl sunt ccrngruente in cazvl (L.L.L").

fr6" 157

SI presupunem c5, pentru unr.rl din unghiurile unei fe{e avem m(.B,,{D) )
90o. E.otim triunghiul BAD injurul laturii BD pini c&nd punctul ,4 ajunge
in pozitia At cain fig. 137, A' e (BDC). Ceea ce se ob{ine este paralelogramui
A'DCB in care mqfiTq > 90o. Deci BD este diagonaJa mare tBD > A'C).
DacL M este mijlocul segrnentului [B/]] avem A'C =.AM + MC. Deci BD >
AM + MC dar BD -*.4C deci in triunghiul AMC avern AC > AM + MC
ceea ce este absurd. Admitem deci ci fiecare din fe{ele tetraedrului e6te un
triunghi ascu{itunghic.

I.4. Se consideri cubul .,4BCD EFGH. Daci M este mijlocu, ir#,

[,4.B] iar N mijlocul muchiei [,4D],
s[se arate c[ planul @lf N) este tangent
la sfera inscris6 in cubul dat"
Solugie:
Flanul (EMN) este t,angent la sfera inscrisX, in cub dac6 distan{a de la
centrui sferei la planul (EMll-) este egali cu raza sferei. Sfera inscris6 in cub
este tangentl Ia fe[ele cubului in centrele lor" Dac[ not6m cu P centrul felei
,{Bt:l), atunci AF L@'BC).
I)e asenrenea avert triunghiul BAD dreptunghic isoscel unde MN este
linie mijlocie. DacI notXrn cu ,V rnijlocul lui }ll{, atunci PH L:ldN qi deci
conform teorernei celor trei perpendiculare avem OH L MN (1).

t52
 observxm cS, triunghiul EM N este isoscel aga c& EH L M N (2).
Ducem
oQ L El,,(3) qi astfel dirr (t), (z) qi (B) uo"* .rndiqiile din .""ipro.. a doua
a
teoremei cel*r trei perpendiculare qi rreci oe L
oQ.
{E M N}. Deci d(b; {E M Nf :
Pentru a calcula OQ procedilm astfel;
AC B M "*'' AE AM *
l{: Ml = IEM)
ACMH"{ AEMH ,=+ [C/{] = lEHl
FI E

fiq.13&
I
I
I
, 9rt'-
,,, i\
I
I
b
0i
i--J\ I
:F:

Deci triunghiul l{EC este isoscer in care }ro este mediand. De asemener
avem ACO H"f' 6g9g qi deii {or1 =
loQ) ca inillimi corespunzEtoare ir,
triunghi uri congruente.
Dar AP este raza sferei inscris6 in cub deci Oe Op r.
= =
c"c.t.d.
L,5. Se dE un paralelipiped drept,4,BC DA,B,C,D, in care baaa ABCD
este un paralelogram de laturi Ats
= a, BC = 6. Se cunoagte de asemenea
c5, m{ilAB} iar AA' c.
= 30o = Frin clreapta
forrneazi cu planul (ABC) un unghi de rndsur6 4,g
u* duce un plan (tI) car.
30o.
sx se caic'leze aria secliunii determinate de planui (rI) in paralelipipedui
dat.
(Concursul "taian Lalescu,, - Caransebeq, 1gg5)
SoIufie:
.consider[m fig. l3g.aunde am dus DD' t AB. Dacd,planul de sec[iunr
.*. int'ersect'eaz[
(II) of)'.i* punltur.l],jryem prin teorema ."ro, tr*i perpendicu
lare PD" I z{B qi deci triunghiul p;Iy'A este dreptunghic.
in AID",4 avern lJ.D,, = ADsilt673]). Deci Dl),,=6sinJgo
- $.
I)e asernenea avem (Arge(fi) = Ofr;p. in AIJO,,p ob{inem D,F
*
-!.- b'15 =
rt* g

Evident se aratx. ugor,cx secliunea este pararerograrnur ABgp qi deci

olArsepl= AB .PD" = e!fi-.

i53
 p2L
De asemenea observ[m cE in triunghiul DD"P avem .PD - ,1".i
PD = *. l, figura 139.a am considerag cazul in care AAt = c > PD = L#.
Daci c. if atunci averrl fig. 139.b unde P e (A'D) ai I € (B'C').
Evident gi in acest car, ABQP este paralegram. DacE ducem PPt L AD qi
PtP" L AB, atunci prin teorema celor trei perpendiculare avem PP" L AB.
fia.139"a
fr6.13.9"a fi4.139.b

Avem PPl = AA'= c, iar m1ffrr'1 = 30o. Deci PP" = 2PPt = 2c.
o6nqe)= AB . PP" =Zac.
Deci aria sectiunii erle
c.c.t.d.
16. Fie ABC rn triunghi echilateral. Pe laturile AB qi AC se iau punctele
.E qi respectivF astfel incit,4E = 2BE qi CP - 2,4F. Dreptele BF qi CE se
intersecteazi in punctul D. Pe dreapta perpendicularl dus[ din A pe planul
(ABC) se ia un punct M astfel incit AM = AB = 30. Se cere:
a) Si se arate ci (E F M) L {F AM) qi (C M D) L (D AM};
b) Si se calculeze distan[ele de la punctul M la dreptele EF qi CE.
(Concursul "Tlaian Lalescu" - Deva, 1986)
SoIu(ie;
a) Avem din ipotezl cd AE = 2BE + AE = I,ln; CF -- ZAF +
AF = !eC. O*r AB = AC. Deci in triunghiul AFE avem rn(ETf'; = 69"
qi AE = 2AF. Astfel avem triunghiul AFE dreptunghic cu m(l?--f; = 9go
(1). Printeoremacelortreiperpendiculareavem MF LEF cainfig. 140. De
a^semenea avem M A L (ABC) iar EF C ABC deci M A L EF (2).
Din rela(iile (t) qi (Z) rezultl cil EF L(AMF) dar EF C (MEF) deci
putem afirma cd(EFM) L(AMF).
Avem BE = AF; BC - AB; m(EBC\ = n(BAF) = 60o.
Deci L,EBC'u="' LFAB I fTC = iFn; dar m(iF,c)+ *1,6.c1=
1800 :::+ m1,ffa1+ n(iic) = t80o * m(filo) +y1trn) :a80o.
Deci patrulaterul AEDF este inscriptibil
-+ m(ADE) - m(E^F.A) = 90o
* AD LCD; AM L(ABq,!, MD LCD.

154
 Din M D I CD qi CD I AD * CD L (AM D) dar CD C (CMD) deci
{cMD) L(DMA).
c.c.t.d.
b) SX calculim rlistan{ele d(M;EF} = MF qi d(M;CE) = MD.

fiE.14C

in triunghiul MAF avem MF2'= AM2 + AFz =.10y'i0. in triunghiul

M AD avdm M D2 * AM2 + ADz " Pentru determinarea lui ,,{D utilizim
teorema lui Pitagora generalizatS, in triunghiul AEC apoi exprimlm aria tri-
unghiului AEC in doui moduri.
ECz = ACz + AE2 -2AC.AE -cos60o = 302 +202 -2.30.20.|=700.
Deci EC = lOJl.
otABCt= E9+2 = el$Sq AD = 4Elg6r-0e: = 20.30 ,h
6fi''T =
soJzL -
Deci MDz =802* (*#)' = H(49+21) ===+ MD=ry
c.c.t.c.
1-7. Fie d qi g doul drepte necoplanare iar p perpendiculara lor comuni.
M e p astfel incit distanla de la cele doui drepte la M este aceeaqi, iar o un
plan cu proprietatea cL M € a; a ll d; o ll C.
S[ se gXseascd locul geometric al punctelor din planul a egal depirtate de
cele doui drepte.
(Concursul "taian Lalescu" - Deva, lg86)
SoIu(ie:
NotIm pfld = {A\; pnS = {B}. finind cont de ipoteza problemei avem
M A = M B. Prin punctul M ducem dreptele d' qi g'astfel incit d' ll d qi 9 ll g'
ca in fig. 141.
Dreptele d' $i g'fiindtoncurente formeazi planul (d';g') = o. Din d ll d'
Ei d'C a+.dll Lafelg ll M ea. AstfelamaritatcX.
" indeplineqte
planul o constiuit astfel "Eievident
conditiile din enunlul problemei. Avem
de asemenea p L d * p L d' C a; p L g a p L g' C a iar dt ff gt deci p L a.
Dar M A = M B deci o este de fapt planul mediator al segmentului [, B]
iar d' = Prod qi g' = Prog.
a) Fie .R € o astfel incit d(.8; d) = d(R;g).

155
 Daci ducem RC L d; C €d qi .ED L g; D € g, oblinem cZ RC RD
=
L d'; C' e d' qi DD, L g,; D,€ g,. Se urlt5 uqp, ci CC,
Qolp!1uim CC' La
Ei DU I a qi c6. CC' = AM; DU = filey. t

Avem de asemenea ACC,R":' ADU Rqi deci [.RC,]

= {nUJ.
Deci punctul ,? se afi5 pe bisectoarea unuia d-in uirghiurile formate de
dreptele d' $i g'.

fi4.141

b) Fie ,R un oarecare.punct ce apar(ine bisectoarei unuia din unghiurile

formate de drepteie d qi g'.
Consrruim RC' L d,, RD L g, (C' € d,; il € g,)" Deci avem [gC,]
IRD']. =
La fel curl am ar6.tat la punctul a), construirn qi CC, L a; DA L a
(C e d; D e c) qi r:b{inern ICC'1: lDD,l.
_asemenea mqidial = mqrifiR) = $0n &Dn,.R cleci
[EQ = [rtD]. ^;CC,R":
f)e ilsemenea
RC' L d'', d' ll d =,a Pg' 14'
9C' + d',!-ll d :* CCt J- d; deci =:+ d J. (RCC,); RC c (RCC,).
Deci d L RC =+ d,(R;d,) = RC.
Analog se arati ci d(.R;g)
: RD" Dar.&C = RD rezulti cn d(.E;d) =
d(R;g) adici punctul R este egal dep6rtat cle dreptele d qi 9.
Concluzie:
Locul geometric cerut este reprezentat de bisectoarele unghiurilor formate
.de proiec(iile lui d qi g pe planul rnediator al segmentului ,,18 inde {,4} = pfld
iar {B} = pn g.
c.c.t.d.
18" Lungirnile laturilor unui triunghi ABC sunt o, a, b, a t'- 6 iar proiec(ia
lui pe un plan este un triunghi echilateral. Calcula{i lungimea latuiii triurr-
ghiului echilateral.

156
 Soft.a{.ie;
Fie deci triunghiul AIldi w AB = BC = e,, AC =b qi A1,BiC1 proieclia
iui pe planul tt. Presupunem cI pianele {ABC) qi a nu coinc.i<i qi nu sunt
paralele chci ir-r alt fel prob,trerna ar fi imposibiiS deoarece ar conduce la bABC :
A,4t,B1Ct qi deci a = 6 ceea. ce ar co,ntrazice ipoteza.

fi6.142..a

.Presupittterrr cir planul a trece prin unul dirr viirfuriie triunghiului ,48['.
i)actr rru e;u;;r, al.lrnc:i ducr:rn un pla.n rl'll ,-r ast*,:l incAt a/ sI, treacS prin acel
varf.
I)LsIirrgerrr trei caztrri.
Cazrrl I. cAnd B1 = lj (ca in fig. 142.a).
c:.rz ,4181 .Jlr('.)1 = (11,...,---,r unde AA.1 L rr qi.CCl .L 1
Avettt itt acest,
iar R € o.observiun cx rn(rlllll1= nt(ti"1ti) - g0o; LAATB"J At:{:ra
[4,41] = [(-]L'rl.
IJe aici avern;1L'li ,rt,,:-:, qi rieci in cirt'ptung,hiril AA1(.'1{-l avern 11iCl =,,
y'1-: :=a t- h.
Acest laz este 1r.rs!bil nurnai dacl ,r -' I cl,:o;rrree in triunghiul C'C1 I avem
CB ipr.,tcrrrrzi deci f-lR >,C18.
142.b B
142.c
E C

Cazrrl II. cAnd At = A (ca in fig. 142 b).

{:tBt L rr;L.lC1 .l o :::+ BIlt il ClCr. Presupunem 6 > o qi deci CC1
/l IJr . /\ t rrrrri fie BIJ .: CCt:+ IjD ll ,Br('r =* IID = BtCr = x; I)131

i57
DCt; BBt La; fuAC d a Bh L &A.
' D" ***"nea A,BB1A"J' ACDB ===+ [AA1] [CD] (f ).
=
Dar.BBl - DCr (2). Deci 2BR1 = CCr (3). in ABBrI {m$ifie1 =
90o) ==1 BB? = a2 - rz $); CC1 L a; C1A C g 3 Cq LCrA.
in bCCtA (*@0;$ - eoo) + CC? - b2 - 12 (n).
Din (3) qi (5) =+ 2{F:;r = \/P -A -+ b2 - Dz - 4(o' - r') = 0.
Deci 3c2= 4a2 -b2 :1 , = W
Cazul III.
DacS b < a ca in fig. ir12.c avem: AB.&rA"! LBEC unde
CE L B.B1 prin construc{ie.
Deci avem [BBt] : LBE):+ B = E:+ UlBl]
= [CC1] ==p
ABBTA"!' ACC/ ===+ [,48] = lACl * a - & ceea ce este imposibtl.....r...

19. Fie o piramidi patrulater[ regulatX cu inil[imea h iar distan{a de la

un varf al bazei la una din felele laterale este egalS cu d.
Si se determine volurnul piramidei in funclie de h qi d. Stabiliti conditiile
in care este posibilX problema.
Solufie:
Eie SO L (ABC); E qi F mijloacele laturilor AB qi CD. De asemenea
fie EH r (SDC) ca in fig. 143. Avem AB ll DC; DC C (SDC) + AB ll
(SrC). in felul acesta puterrl afirma cI distanta de la punctul A la planul
(S-DC) este aceeaqi cu distanla de la punctul E, la planul (SDC). Deci EH = d.
Deoarece piramida este regulati, avem triunghiul S.EF isoscel cu [.9F] =
ISE).
fi6.143,

tn triunghiul dreptunghi c SOF avem SF2 = SO2 + OF2 - h2 * (ry)'

(1).
De asemenea in triunghiul SEF avem EF.SO = SF. EH. Deci EF.h =
SF d (2). Din rela[iile (t) qi (Z) deducem
h, + *= t# + EF = ffiqi
deci v =
fifilg.
158
 Problema este posibili numai dacd 4h2 - d2 > 0 adicb dacn h > $.
c.c.t.d
20. se consider5, dreptunghiul ABCD. Pe planul dreptunghiului se ridici
o perpendicularS, ,4I/ = c. De asemenea se cunoagte AB = o-qi BC = 6. Se
d:uce AM LVB qi/il IV"IJ unde M e VB iar 1{ € l/D. Se cere:
a) S[ se arate cX CV L (AM N);
b) si se calculeze perimetrul patrulaterul.i AMNP unde p este punctul
in care planul (AM N) intersecteaz[ dreapta C7;
c) Si se calcuieze unghiul format de planele (ABC\ qi (,aMff) in cazul
a=c;b="t12.
Solufie;
a) Deci VA :-(ABC); AD L DC'YVD L DC.
Din DC L V D qi DC L AD wern DC L (V AD\. Dar AN C (VAD) ,
deci DC I .4N.

fi6:144

Din ipotezd avem c[ ,4/'/ I V D deci ob{inem AN L (V DC) (1). La fel se

arati ci AM -L (V BC) (2).
Din relatia (1) avem CV L,,{N iar din (2) avem c5 CV L/M qi deci
CV L(AMN) {vezi fig. 144).
b) in triunghiul dreptun ghic V AD avem V D = .1/62 t, ,z iar ,Ay'y' =
A+#e =
' Fie C7#. Analog se ob{ine V B = \/F;7 qi decipN AM =
ffi
n(AMN)' = {P}, dar CV L (AhrN) iar C (AMN) de€t
CP L Py'y'. Observlm c6: LVPNU*, AVDC, de unde ob{inem:
NP-VN_.,'NP_ c2
a -CV- a -rfiltrrz \6f+F\p'
Deci NP =

La fel se ob[ine lulp = ffi)

Prin urmare perimetrul patrulaterului ,4I4PA este
P + t- ,=, .9' t, -Tr o \
' -- --s-s-: {b2TA I J;:46rf!-( \u/n:1.-
,/a3+P ' =--i-s- Jfifp)'
159
 c) Unghiul planelor (ABC) qi (,AMff) va fi egal^cu unghiul format de
dou5, perpendiculare duse respectiv pe aceste plane. In cazul de fa$ avem
'
VA L(ABC) qi CV L{AMN). Deci (,48C);{AMN)=VA;CV = CYA.
in triunghiul dreptunghic CAV avem tg(ii'A) = #.Deci tg(iTA) =
JATP -'673. -,E
c
Deci rn(i?7) = 6oo.
c.c.t.c.

160

r
 Bibliografie
1. C. Berard -
Matematiques, Editionu de L'Iicole Paris, 1923
2. V. - Teste gi probleme conneatate peutru concursul
Cristescu
irter;fudefear de matematicd "A)aian f,alescu,', Nr.
12 qi 16/1988, editat de Universitatea Timiqoara
3. I.C. Drighicescu qi V. Masgrqs - -I,robleme de geometrie, Editura
Tehnicl Bucureqti, 1987
4. J. Hadarnard - trecgii de gametrie elementard, Editura TehnicE
Bucuregti, 1960
5. O. Ilahn - Mathematik, August Bagel Diisseldorf, 1981, Ferdinand
Hirt-Kiel
6. C. Ionescu-Jiu - Geometrie pland gi irr spafiu pentnr admitere
in facultate, Editura Albatros Bucuregti, 19?6
7. A.N. Kolmogorov gi colab. - Geometrie, Editura Didactici qi Peda-
gogicd Bucuregti, 1979
8. Lambacher S.hweizer - Geometrie, Ernst Klett Verlag Stuttgart, lgTT
9. M. Monge -
Geamdtrie, Libraire clasique Eugine Blin Paris, 1981
10. A. Mo[ qi A. Pohl - I]iedrul tridrepturghic, Editura Eurobit
Tim\oara, 1993
11. A. Mo{, - fetraedre, Editura Metaaoia Timiqoara, 1991
t2.
13. L. Nicolescu, V. Boskoff - Proh.leme practice de geometrie, Edi-
tura'Iehnic[ Bucureqti, lgg0
L4. F.M. Puqcag qi A. Mo{ - Modele de subiectepentru examenuf de
' admitere in licee Ei Ecoli profesionale, Editura Eurobit
Timiqoara, 1992
15. I. R6sz - Maternatikai Verseuy tdtelek (7894-1928 6vi
versenyek)
16. S. Rotea- Subiecte pregdtitoare pentnt examenul de admitere
in licee qi gcoli profesionale, publicate irr presa timiqe
reani, 1992
17. H. Schaal - Der Mathemati& Untericht, Heidelberg, 1989
18. Gh.D. Simionescu - Probleme de sintezd d^e geometrie pland gi
in spagiu, Editura Tehnici Bucureqti, 1978
1"9. Par une 6qr"lipe des Professeurs de L'IREM de Strassbourg, 1g8l -
Matematiques
24. Gh. fiteica - Culegere de pruhleme de geometrie, Editura
Tehnici Bucureqti, 1956
2t. C. Udriqte gi colab. - Proble,pe de matematicd Ei obserraa(ii
metodologice, Editura Facla Tirniqoara, 1988.

161
 Cuprins

Cuvint inainte
Prefa{i
Capitolul I. No{iuni fundamentale qi elemente necesare
rezolvirii problemeior de perpendicularitate in
spa[iu 6
I.1. Drepte perpendiculare 6
I.2. -Dreapta perpendicularl pe plan I
L3. Existen{a qi unicitatea perpendicularei
dusi dintr-un punct pe un plan 14
L4. Unghiul unei drepte cu un plan 15
L5. Existen{a qi unicitatea planului'dus printr-un punct e
perpendicular pe o dreaptH, 16
I.6. Plane perpendiculare 18
I.7. Perpendiculara comunS, a doui drepte din spatiu 24
I.8. tiedrul tridreptunghic 27
I.9. Probleme de distan{e in spa{iu 31
Capitolul II. Probleme fundamentale de
perpendicularitate in spa{iu 33
II.1. Enunturi 33
II.2. Solutii qi comentarii 38
Capitolul III. Probleme pregltitoare pentru
examenele de admitere in licee qi
qcoli profesionale 74
III.1..Enunluri 74
III.2. Solutii la problemele propuse 82
Capitolul IV. Probleme de perpendicularitate in spa{iu
propuse pentru elevii capabili de performanti r36
IV.1. Enunturi 136
IV.Z Solulii gi comentarii 139
Bibliografie 161

L82
 Editura EUROBIT
C.P.639 O.pS
1900 fim$oara

rsBN 973-9ffi5-5-5

Tehnoredactanre comput€riza6 :
AUTOCOM S.RL.
st C.Brediceanu nr.8, etV
Timiqoara, te1.096/1 3039 1

Tiparih la S.C."Helicon Bond' 5.A.

Tim$oma
sub comanda ff. 85

Bun de tipa la 27 .W,1993, format A.5,

tiraj 15000a(., Timigoar4 Ronrinia