Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Combinepdf
Combinepdf
COMPLEMENT SIMPLU
10. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici
după un stimul antigenic primar:
a) 10 min
b) 1 oră
c) 5-7 zile
d) 3-4 săptămâni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul
13. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților
infecțioși:
a) Autoanticorpi
b) Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici
15. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
a) Determină protecție contra diferitor antigene
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid
27. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa
II:
a) Toate celulele macroorganismului
b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus
62. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără
multiplicare:
a) Bacteriemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie
71.Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii microbiene
(monovalent):
a) Vaccinul antigripal
b) Vaccinul poliomielitic
c) Vaccinul BCG
d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP
72. Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii diferite (asociat):
a) Vaccinul ADTP
b) Vaccinul antiantrax
c) Vaccinul BCG
d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică
79. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei
virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
80. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser
heterolog:
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii
COMPLEMENT MULTIPLU
A. Factori de structură
B. Factori biochimici
C. Factori enzimatici
D. Factori toxici
E. Factori de transport
A. Sporul
B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile
A. Acizii lipoteichoici
B. Proteina A la S.aureus
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la S.pyogenes
A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
C. Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E. Elastaza
5) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
C. Beta-lactamaza
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina
A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina
A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
C. Leucocidina
D. Toxina holerică
E. Toxina Shiga
A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozimul
A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu
receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și
conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața
limfocitelor B
A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul
A. Splina
B. Timusul
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Măduva osoasă
A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8
27) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un
antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig
28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un
antigen specific:
A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea
A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B
A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale
31) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate
(CMH):
42) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:
86. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă
115. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui răspuns imun:
a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele
LIPSA: CS
36.Indicați ce reprezintă o haptenă:
f) O grupare chimică de dimensiuni mici care interacționează cu anticorpi
preformați
g) Un epitop
h) Un paratop
i) Un imunogen
j) O proteină purtătoare
54.Limfocitele T citotoxice:
a) Posedă receptorul CD4
b) Recunosc antigene virale native
c) Producerea lor este indusă de către virusuri omorâte
d) Omoară celulele infectate cu virus
e) Omoară direct virusurile
79. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE
Compliment multiplu
47. Selectați afirmația corectă despre procesarea antigenelor endogene:
A. Asocierea cu CMH clasa II
B. Dezintegrarea proteinelor în fagolizosomă
C. Dezintegrarea proteinelor de către proteasome
D. Disocierea catenei invariabile
E. Asocierea cu CMH clasa I
Complement simplu
76. Vaccinurile vii atenuate administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
77. Serurile imune omoloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
78. Serurile imune heteroloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
83. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip III este implicat următorul factor:
A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor
87. În reacţiile de hipersensibilizare de tip I mediate de anticorpi citofili caracteristic este următorul sindrom
clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
88. În reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic – citolitice) caracteristic este următorul sindrom
clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
89. În reacţiile de hipersensibilizare de tip III mediate de complexe imune caracteristic este următorul
sindrom clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
A. Oxidoreductaze
B. Plasmocoagulaza
C. Citocromoxidaza
D. Fibrinolizina
E. Neuraminidaza
109. Enzime citolitice caracteristice microorganismelor patogene:
A. Lecitinaza
B. Hemolizine
C. Leucocidine
D. Trombokinaza
E. Alaninaminotransferaza
110. Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
A. Sunt secretate şi difundează în mediu
B. Au o origine glucidolipidoproteică
C. Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
D. Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
E. Determină o intoxicare generală a organismului
111. Exotoxinele posedă următoarele caractere:
A. Sunt integrate cu celula bacteriană şi nu difundează în mediu
B. Sunt de natură proteică
C. Se inactivează la acţiunea temperaturii
D. Au o putere toxică foarte pronunţată
E. Se obşin prin cultivarea microorganismelor în medii lichide
112. Despre exotoxine se poate afirma:
A. Posedă specificitate asupra anumitor organe şi ţesuturi
B. Sunt antigenice
C. Din ele se obţin anatoxine
D. Se obţin prin cultivare în medii solide
E. Sunt elaborate de toate speciile patogene
113. Endotoxinele se caracterizează prin:
A. Sunt de natură proteică
B. Sunt de natură glucidolipidopolipeptidică
C. Rezistenţă la acţiunea temperaturii
D. Au acţiune asupra anumitor organe şi ţesuturi
E. Se inactivează sub acţiunea formolului
12
114. Despre endotoxine se poate afirma:
A. Sunt termosensibile
B. Nu se inactivează sub acţiunea formolului
C. Posedă o imunogenitate pronunţată
D. Sunt legate de celulă şi se eliberează la distrugerea celulei
E. Au o acţiune toxică puternică
115. Caracteristic pentru endotoxine:
A. Se determină numai la bacteriile grampozitive precis nu
B. Difundează uşor în mediu precis nu
C. Produc o intoxicare generală a organismului?? cel mai probabil da
D. Declanşează sinteza aglutininlor, precipitinelor specifice
E. Nu posedă acţiune specifică asupra unor organe şi ţesuturi
116. De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
A. Prin contiguitate
B. Pe cale limfatică
C. Pe cale hematogenă
D. Prin intermediul trombocitelor
E. Prin intermediul macrofagelor
117. Căile de transmitere a agenţilor patogeni sunt:
A. Transmisivă
B. Aerogenă
C. Anaerobă
D. Alimentară
E. Contact direct
118. Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
A. De infectare
B. Incubaţie
C. Prodromală
D. De stare
E. Convalescenţă
119. Forme de manifestare a infecţiei:??????????????????????????????????????????
A. Persistentă precis da
B. Manifestă ????dacă manifestă se echivalează cu aparentă, atunci da
C. Secundară precis da
D. Mixtă precis da
E. Poliinfecţie
120. Infecţia experimentală include etapele:
A. Adaptare
B. Alimentarea
C. Selectarea şi marcarea
D. Imobilizarea şi infectarea
E. Supravegherea şi necropsia
121. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Anticorpii naturali
B. Fagocitoza
C. Lizozimul
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele clasa Ig G
122. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Sistemul complement
B. Lizinele
C. Interferonii
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele G
123. Pentru factorii nespecifici de rezistenţă este caracterisric:
A. Nu posedă specificitate asupra microorganizmelor in vivo
B. Posedă acţiune specifică asupra agentului cauzal
C. Interacţionează specific cu anticorpii
D. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor in vitro
E. La adminstrarea în organism crează o imunitate artificială pasivă
A. Fibroblaşti
B. Leucocite
C. Macrofagi
D. Limfocite T sensibilizate ????????????????????
E. Plasmocite
F. Fibroblaşti
G. Leucocite
H. Macrofagi
I. Limfocite T sensibilizate
J. Plasmocite
129. Interferonii posedă efecte:
A. Antiviral nespecific
B. Antitumoral
C. Imunomodulator
D. Radioprotector
E. Antiviral specific
176. În reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic, citolitice) sunt implicaţi următorii factori:
A. Imunoglobuline clasa Ig E
B. Imunoglobuline clasa Ig M
C. Imunoglobuline clasa Ig G
D. Antigene exprimate pe suprafaţa celulelor proprii
E. Autoantigenele
177. Reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic, citolitice) se pot realiza prin următoarele mecanisme:
A. Elaborarea intensivă de interferoni
B. Activarea sistemului complement
C. Prin opsonizare
D. Citotoxicitate mediată celular anticorpdependentă
E. Citotoxicitate mediată celular anticorpindependentă
178. Peacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic - citolitice) se manifestă prin:
A. Poliartrite reumatoide
B. Reacţii la medicamente
C. Boala serului
D. Anemie hemolitică autoimună
E. Rhesus incompatibilitate
179. Hipersensibilitatea de tip III (mediate de complexe imune) se manifestă prin următoarele forme clinice:
A. Rhesus incompatibilitate
B. Şoc anafilactic
C. Artrite reumatoide
D. Glomerulonefrite
E. Boala serului
180. Mecanismele implicate în fenomenul Arthus:
A. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig E
B. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig G
C. Depunerea complexelor imune pe pereţii vaselor
D. Activarea sistemului complement
E. Activarea limfocitelor B
181. Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
B. Nu se transmite prin ser
C. Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
D. Se manifestă prin urticarie difuză
E. Se manifeste după 4-5 ore de la inocularea antigenului
182. Imunitatea artificială activă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
183. Imunitatea artificială pasivă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
184. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
Limfocit Tc
Limfocit Th
Limfocit B
Plasmocit
Celula NK
185. Sunt imunocompetente:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
186. Celule implicate în răspunsul imun specific antibacterian:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
178. Limfocitele T - helper posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
188. Limfocitele T - citotoxici posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
189. Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
A. Ganglionii limfatici
B. Ficatul (în perioada embrionară)
C. Splina
D. Măduva osoasă
E. Timusul
198. Dezvoltarea unei reacţii imune celulare este favorizată de inocularea Ag pe următoarele căi:
A. Intravenoasă
B. Intradermică
C. Intramusculară
D. Intraperitoneală
E. Subcutanată
COMPLEMENT MULTIPLU
• Indicați factorii imunității naturale (innascute)
a. Limfocitele B și T
b. Tegumentul și mucoasele intacte
c. Anticorpii normali
d. Sistemul complement
e. Lizozimul
a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele
situate la distanță
t) Activează limfocitele Th1
10. Precizați rolul biologic al fracțiilor
complementului C3a și C5a:
k) Liza bacteriilor
l) Creșterea permeabilității vasculare
m) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
n) Agregarea fracțiilor C4 și C2
o) Scindarea fracției C3
11. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
12. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la
nivelul mucoaselor:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
13. 9. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgEA
Compliment multiplu
1. Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)
2. A. Limfocitele B și T
3. B. Tegumentul și mucoasele intacte
4. C. Anticorpii normali
5. D. Sistemul complement
6. E. Lizozima
COMPLEMENT MULTIPLU
• Indicați factorii imunității naturale (innascute)
a. Limfocitele B și T
b. Tegumentul și mucoasele intacte
c. Anticorpii normali
d. Sistemul complement
e. Lizozimul
a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele