Sunteți pe pagina 1din 109

IMUNOLOGIE

COMPLEMENT SIMPLU

1. Selectați factorul care nu are funcție de barieră antimicrobiană:


a) Tegumentul
b) Mucusul
c) Acidul gastric
d) Amilaza salivară
e) Microflora intestinală

2. Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:


a) C3b
b) C3bBb
c) Factorul B
d) Factorul H
e) Factorul D

3. Indicați complexul de atac membranar:


a) OH
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina

4. Precizați rolul fracției C3b a complementului:


a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3

5. Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:


a) Este o structură citoplasmatică
b) Activează complementul
c) Este o enzimă proteolitică
d) Descompune catena glicanică din peptidoglican
e) Este eliberat de mastocite

6. Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:


a) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-dependente
b) În exclusivitate prin mecanisme oxigen-independente
c) Prin fagocitoză
d) Prin secreția complementului
e) Prin secreția interferonilor

7. Indicați fracția complementului care se fixează inițial pe anticorpii fixatori de


complement:
a) C1q
b) C1s
c) C3b
d) C5a
e) C9

8. Indicați natura majorității fracțiilor complementului:


a) Glicolipide
b) Citokine
c) Enzime
d) Hormoni
e) Anticorpi

9. Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:


a) C2
b) C4
c) C4b
d) C5a
e) C3

10. Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici
după un stimul antigenic primar:
a) 10 min
b) 1 oră
c) 5-7 zile
d) 3-4 săptămâni
e) Doar după un contact repetat cu antigenul

11. Plasmocitele secretă:


a) Anticorpi cu specificitate unică, identică cu cea a Ig de pe suprafața
limfocitului B activat
b) Anticorpi cu două specificități
c) Anticorpi cu diferite specificități
d) Citokine
e) Lizozim
12. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:
a) Toleranță
b) Tolerogen
c) Memorie
d) Imunitate dobândită
e) Hipersensibilitate

13. Selectați tipul cel mai frecvent de anticorpi protectivi contra agenților
infecțioși:
a) Autoanticorpi
b) Opsonine
c) Toxoizi
d) Killeri naturali
e) Nespecifici

14. Indicați substanța în prezența căreia paraziții intracelulari din macrofage


sunt distruși mai eficient:
a) Anticorpi
b) Kinine
c) Properdină
d) Interferon gamma
e) Anafilatoxine

15. Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:
a) Determină protecție contra diferitor antigene
b) Anticorpii sunt produși de limfocitele T și B
c) Se produc anticorpi fixatori de complement
d) Nu necesită intervenția limfocitelor Th
e) Este mai intens și mai rapid

16. Indicați tipul de celule care produc anticorpi:


a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c) Plasmocitele
d) Eozinofilele
e) NK

17. Precizați ce stă la baza răspunsului imun secundar:


a) Memoria imunologică
b) Efectul multivalent al măduvei osoase
c) Activarea complementului
d) Degranularea mastocitelor
e) Selecția clonală

18. Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:


a) Anticorpii
b) Limfocitele Tc
c) C3b
d) C1q
e) Complexul de atac membranar

19. Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:


a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

20. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:


a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Leagă antigenul
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice

21. Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):


a) Nu are catena de legătură J
b) Nu are component secretor
c) Este un dimer
d) Activează complementul pe cale clasică
e) Traversează bariera placentară

22. Selectați caracterul specific pentru IgM:


a) Posedă afinitate înaltă
b) Este un tetramer
c) Manifestă activitate aglutinantă slabă
d) Nu activează complementul
e) Are până la 10 centre active (paratopi)

23. Selectați caracterul specific pentru IgD:


a) Este un pentamer
b) Este rezistentă la degradarea proteolitică
c) Este prezentă în componența BCR de pe suprafața limfocitelor B
d) Este prezentă frecvent la suprafața mucoaselor
e) Se conține în lapte

24. Selectați caracterul specific pentru IgE:


a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare

25. Indicați lanțul greu al carei clase de Ig va fi exprimat pe suprafața unui


limfocit Bt:
a) IgA
b) sIgA
c) IgE
d) IgG
e) IgM

26. Precizați ce reprezintă un receptor TCR:


a) Un monomer de Ig
b) Un tetramer
c) Un homodimer
d) Un heterodimer
e) O moleculă monocatenară

27. Indicați celulele pe suprafața cărora pot fi prezente molecule MHC de clasa
II:
a) Toate celulele macroorganismului
b) Limfocitele B, celulele dendritice, macrofagele
c) Doar celulele activate de interferon
d) Toate celulele nucleate ale macroorganismului
e) Celulele infectate cu virus

28. Selectați afirmația corectă despre legătura/interacțiunea dintre un antigen și


un anticorp:
a) Nu este afectată de rigiditatea moleculei
b) Nu este afectată de prezența sau absența apei
c) Implică legături covalente
d) Este optimizată de complementaritatea spațială
e) Nu este afectată de nivelul pH-ului

29. Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre


antigen și anticorp:
a) Doar forțe electrostatice
b) Doar forțe Van der Waals
c) Doar forțe hidrofobice
d) Doar legături de hidrogen
e) O combinație din toate forțele enumerate

30. Selectați afirmația corectă despre epitop:


a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu
anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu
antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea
sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului

31. Precizați afirmația corectă despre legătura dintre antigen și anticorp :


a) Este ireversibilă
b) Depinde le legături covalente
c) Se produce doar prin punți hidrofobe
d) Depinde de complementaritatea spațială
e) Este întotdeauna de afinitate înaltă

32. Selectați afirmația corectă despre ce reprezintă titrul anticorpilor:


a) Cantitatea absolută de anticorpi specifici
b) Afinitatea anticorilor
c) Aviditatea anticorpilor
d) Concentrația anticorpilor specifici
e) Diluția maximă a anticorpilor care încă manifestă rezultat pozitiv (cel puțin
+++) într-o test-sistemă

33. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște


un agent străin:
a) Anticorpul
b) TCR
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului

34. Numiți partea antigenului care este recunoscută în cadrul imunității


dobândite:
a) Epitop
b) Izotip
c) Paratop
d) Citokină
e) Chemokină

35. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și


bazofile:
a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului

36. Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care au epitopi identici:


a) Izotip
b) Heterotip
c) Haptenă
d) Idiotip
e) Autotip

37. Selectați afirmația corectă despre superantigene:


a) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa I
b) Se leagă de situsul antigen-specific al CMH clasa II
c) Se leagă de situsuri antigen-nespecifice ale CMH și TCR
d) Determină anergie clonală
e) Activează limfocitele Th1

38. Precizați cauza reumatismului articular acut:


a) O boală autoimună
b) Reactivitatea încrucișată
c) Imunizarea pasivă
d) Neutralizarea antigenelor
e) O stare de imunodeficiență
f) Toleranța imună

39. Indicați efectul în care NU este implicată fracția C3b a complementului:


a) Alterează permeabilitatea vasculară
b) Stimulează fagocitoza
c) Induce formarea C3-convertazei
d) Induce formarea C5-convertazei
e) Opsonizează bacteriile
40. Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de
activare a complementului:
a) Antigenul
b) Factorul B
c) Complexul antigen-IgG
d) Lipopolizaharidul bacterian
e) Agregate de IgG

41. Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:


a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare
c) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3

42. Precizați semnificația testului tuberculinic:


a) Inducerea unui răspuns imun umoral
b) Indică o stare de hipersensibilitate tipul IV
c) Inducerea unui răspuns imun umoral și celular
d) Indică o stare de anergie
e) Indică un răspuns autoimun

43. Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:


a) Interleukina 1
b) Interleukina 2
c) Interleukina 4
d) Interleukina 10
e) Interferonul gamma

44. Indicați principala diferență dintre reacția de hipersensibilitate de tip II


(citototoxică) de reacția de hipersensibilitate de tip III (prin complexe imune):
a) Tipul de Ig care participă în reacție
b) Locul formării complexului antigen-anticorp
c) Participarea complementului
d) Participarea limfocitelor T
e) Participarea macrofagelor

45. Precizați manifestarea unei stări de hipersensibilitate de tipul IV (tardivă):


a) Edem fără infiltrat celular
b) Infiltrat celular leucocitar
c) Infiltrat din limfocite T și macrofage
d) Infiltrat din eozinofile
e) Hiperemie fără infiltrat

46. Indicaţi maladia care NU este cauzată de exotoxine bacteriene:


a) Difteria
b) Tetanosul
c) Scarlatina
d) Bruceloza
e) Gangrena gazoasă

47. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:


a) Limfocitele B
b) Limfocitele T
c) Ig A
d) Ig G
e) Ig M

48. Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):


a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

49. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:


a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

50. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul


mucoaselor:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

51. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:


a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

52. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:


a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

53. Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:


a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

54. Indicați proprietatea anticorpilor care nu este dependentă de structura


fragmentului Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite

55. Numiţi tipul de infecţie care se caracterizează printr-o evoluţie comparativ


scurtă cu simptomatică caracteristică:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) Infecţie secundară
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie

56. Precizaţi tipul infecţiei repetate cu aceeaşi specie de microorganisme după


vindecare:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) Infecţie secundară
d) Reinfecţie
e) Suprainfecţie

57. Indicaţi tipul infecţiei în caz de reinfectare până la reconvalescenţă:


a) Infecţie acută
b) Suprainfecţie
c) Infecţie secundară
d) Reinfecţie
e) Infecţie cronică

58. Numiţi patologia declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei organismului


pe fondul unei primoinfecţii:
a) Infecţie acută
b) Infecţie cronică
c) Infecţie secundară
d) Suprainfecţie
e) Reinfecţie

59. Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de lungă


durată cu persistenţa agentului cauzal în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
d) Infecţie secundară
e) Infecţie cronică

60. Precizaţi calea de activare a complementului:


a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Clasică
e) Oxidativă

61. Selectaţi clasa de Ig care participă în reacţiile anafilactice:


a) Ig A
b) Ig E
c) Ig D
d) Ig M
e) Ig G

62. Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără
multiplicare:
a) Bacteriemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Septicemie

63. Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea


bacteriilor în sânge:
a) Virusemie
b) Septicemie
c) Bacteriemie
d) Toxinemie
e) Septicopiemie

64. Numiţi infecţia generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:


a) Septicemie
b) Toxinemie
c) Septicopiemie
d) Virusemie
e) Bacteriemie

65. Indicaţi noţiunea care indică răspândirea virusurilor prin intermediul


sângelui:
a) Septicopiemie
b) Toxinemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Septicemie

66. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin intermediul


sângelui:
a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Toxinemie

67. Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:


a) Hemaglutinare
b) Imunofluorescență
c) Hemoliză
d) Precipitare
e) Inhibare a hemaglutinării

68. Numiţi reacţia utilizată frecvent în depistarea antigenelor solubile:


a) Bacterioliză
b) Inhibare a hemaglutinării
c) Hemaglutinare
d) imunofluorescență
e) Precipitare

69. Numiţi antigenul termolabil prezent la bacteriile mobile:


a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul R

70. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:


a) Antigenul O
b) Antigenul K
c) Antigenul H
d) Antigenul Vi
e) Antigenul F

71.Selectați vaccinul care conţine antigene ale unei singure specii microbiene
(monovalent):
a) Vaccinul antigripal
b) Vaccinul poliomielitic
c) Vaccinul BCG
d) Vaccinul TABTe
e) Vacinul ADTP

72. Selectaţi vaccinul compus din antigene provenite de la specii diferite (asociat):
a) Vaccinul ADTP
b) Vaccinul antiantrax
c) Vaccinul BCG
d) Anatoxina botulinică
e) Anatoxina stafilococică

73. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul brucelozei:


a) Dick
b) Schultz-Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux

74. Numiți intradermoreacția indicată în diagnosticul tuberculozei:


a) Dick
b) Schultz - Charlton
c) Schick
d) Burnet
e) Mantoux

75. Numiți reacția de neutralizare in vivoindicată în diagnosticul difteriei:


a) Burnet
b) Dick
c) Ţuvercalov
d) Schick
e) Mantoux

76. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:


a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D

77. Precizați ce reprezintă vaccinul difteric:


a) Suspenzie de bacterii inactivate
b) Cultură bacteriană avirulentă
c) Anatoxină
d) Polizaharid capsular
e) Complex LPZ din peretele celular bacterian

78. Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:


a) Anti hepatita A
b) Anti hepatita B
c) Anti poliomielită
d) Anti pneumococ
e) Anti rujeolă

79. Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei
virale B:
a) 2 – 4 zile
b) 24 ore
c) O lună
d) Două luni
e) 12 luni
80. Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser
heterolog:
a) Reacție citotoxică
b) Șoc endotoxinic
c) Șoc anafilactic
d) Dermonecroză
e) Paralizii

COMPLEMENT MULTIPLU

1) Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor:

A. Factori de structură
B. Factori biochimici
C. Factori enzimatici
D. Factori toxici
E. Factori de transport

2) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:

A. Sporul
B. Capsula
C. Fragmente de peptidoglican
D. Mezozomii
E. Fimbriile

3) Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:

A. Acizii lipoteichoici
B. Proteina A la S.aureus
C. Sporul
D. Sisteme de secreție
E. Proteina M la S.pyogenes

4) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:

A. Dehidrogenaza
B. ADN-aza
C. Neuraminidaza
D. Hemaglutinina
E. Elastaza
5) Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:

A. IgA- proteaza
B. Colagenaza
C. Beta-lactamaza
D. Hialuronidaza
E. Fibrinolizina

6) Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:

A. Sunt elaborate doar de bacterii G+


B. Sunt de origine proteică
C. Manifestă specificitate de acțiune
D. Sunt imunogene
E. Acționează local

7) Indicați toxinele bacteriene citolitice:

A. Toxina botulinică
B. Toxina holerică
C. Lecitinaza
D. Hemolizina
E. Fibrinolizina

8) Indicați toxinele bacteriene citotoxice:

A. Hemolizina
B. Toxina tetanică
C. Leucocidina
D. Toxina holerică
E. Toxina Shiga

9) Selectați caracterele specifice endotoxinei bacteriene:

A. Este prezentă doar la bacterii G-


B. Este secretată în urma lizei celulei bacteriene
C. Este de origine proteică
D. Determină efecte generale
E. Este înalt imunogenă

10) Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)

A. Limfocitele B și T
B. Tegumentul și mucoasele intacte
C. Anticorpii normali
D. Sistemul complement
E. Lizozimul

11) Selectați caracterele specifice imunității dobândite:

A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen


B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică

12) Indicați caracterele de bază ale imunității umorale:

A. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)


B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Neutralizează toxinele și enzimele bacteriene
D. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
E. Efectorii principali sunt limfocitele Tc

13) Indicați caracterele de bază ale imunității celulare:

A. Este realizată prin intermediul limfocitelor T


B. Este dirijată contra microorganismelor extracelulare
C. Exercită efect asupra paraziților intracelulari și a celulelor modificate
D. Se realizează prin intermediul anticorpilor (Ig)
E. Participă la activarea macrofagelor

14) Indicați particularitățile unui antigen complet:

A. Este de natură proteică sau complexă


B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este imunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate

15) Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă):

A. Are masă moleculară mică


B. Este imunogen
C. Nu este imunogen
D. Posedă antigenitate
E. Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)
16) Indicați particularitățile unui superantigen:

A. Este de natură proteică


B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată

17) Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:

A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu
receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și
conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
E. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața
limfocitelor B

18) Indicați organele centrale ale Sistemului Imun:

A. Splina
B. Maduva osoasă
C. Ganglionii limfatici
D. Plăcile Payer
E. Timusul

19) Indicați organele periferice ale Sistemului Imun:

A. Splina
B. Timusul
C. Plăcile Payer
D. Amigdalele
E. Măduva osoasă

20) Selectați afirmațiile corecte despre BCR:

A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature


B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Este reprezentat de pentameri de IgM
D. Este reprezentat de monomeri de IgM și IgD
E. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile sau membranare

21) Selectați afirmațiile corecte despre TCR:


A. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite B mature
B. Este un receptor pentru antigen prezent pe limfocite T mature
C. Recunoaște și interacționează cu antigene solubile
D. Recunoaște doar peptide asociate cu molecule CMH de pe suprafața CPA
E. Este constituit din două catene proteice

22) Precizați receptorii care apar pe suprafața limfocitelor T în curs de


maturizare:

A. TCR
B. BCR
C. CD3
D. CD4
E. CD8

23) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD4:

A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II


B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare
Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare
Tc
E. Participă în instaurarea răspunsului imun umoral și celular

24) Selectați afirmațiile adevărate despre limfocitele T CD8:

A. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa II


B. Recunosc peptide antigenice combinate cu molecule CMH clasa I
C. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare
Th
D. La un stimul antigenic, urmare a activării, se diferențiază în celule efectoare Tc
E. Reprezintă aproximativ 40% din numărul total de limfocite

25) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th1:

A. Diferențierea în Th1 este favorizată de IL-12, secretată de macrofage și celule


dendritice
B. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10
C. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
D. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea proliferării
și diferențierii limfocitelor Tc
E. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
26) Indicați proprietățile subpopulației de limfocite Th2:

A. Secretă citokinele IL-4,IL-5, IL-10. IL-13


B. Secretă citokinele IFN-gamma, IL-2, TNF
C. Citokinele secretate determină activarea macrofagelor, stimularea
proliferării și diferențierii limfocitelor Tc
D. Citokinele secretate determină reacții anafilactice și eliminarea helminților
E. Recunosc antigene prezentate de limfocite B

27) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit B naiv după interacțiunea cu un
antigen specific:

A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Proliferarea
D. Activarea
E. Producerea și secreția Ig

28) Enumerați fazele evolutive ale unui limfocit T naiv după interacțiunea cu un
antigen specific:

A. Diferențierea în plasmocite
B. Diferențierea în celule efectoare Th și Tc
C. Activarea
D. Sinteza de Ig
E. Proliferarea

29) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „profesioniste”:

A. Hematiile
B. Macrofagele
C. Leucocitele
D. Celulele dendritice
E. Limfocitele B

30) Selectați celulele prezentatoare de antigen (CPA) „neprofesioniste”:

A. Hepatocitele
B. Hematiile
C. Celulele epiteliale
D. Limfocitele T și B
E. Celulele endoteliale
31) Indicați afirmațiile adevărate despre Complexul Major de Compatibilitate
(CMH):

A. Reprezintă un complex polizaharidic


B. Reprezintă un ansamblu de glicoproteine
C. Reprezintă un marker (antigen) individual de identitate
D. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor T
E. Participă la prezentarea antigenelor peptidice limfocitelor B

32) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa I:

A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste


B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T

33) Selectați caracterele specifice moleculelor CMH de clasa II:

A. Sunt exprimate doar pe suprafața CPA profesioniste


B. Participă la prezentarea antigenelor exogene (procesate în fagolizosome)
C. Participă la prezentarea antigenelor endogene (procesate în citoplasmă)
D. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD4 de pe limfocitele T
E. Recunoaște și interacționează cu receptorul CD8 de pe limfocitele T

34) Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):

A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor


B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen

35) Indicați elementele de structură ale unei molecule de Ig:

A. Două catene glicoproteice L


B. Două catene glicoproteice M
C. Un fragment Fab
D. Doi epitopi
E. Un fragment Fc

36) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:

A. Molecula de IgM este un dimer


B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

37) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:

A. Molecula de IgG este un dimer


B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

38) Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:

A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane


B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
E. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor

39) Precizați particularitățile imunității umorale:

A. Efectorii de bază sunt limfocitele Tc


B. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)
C. Elimină microbii extracelulari și neutralizează toxinele
D. Distruge celulele infectate cu microorganisme intracelulare
E. În răspunsul imun umoral participă limfocitele T CD4 și B

40) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-


independent:

A. Moarte prin apoptoză


B. Proliferare (expansiune clonală) directă
C. Diferențiere în plasmocite
D. Diferențiere în celule efectoare Tc
E. Inducerea memoriei imunologice

41) Indicați consecințele activării unui limfocit B de către un antigen T-


dependent:

A. Proliferare doar prin interacțiunea dintre limfocitul B și limfocitul Th activate


de același antigen
B. Moarte prin apoptoză
C. Diferențiere în celule efectoare Tc
D. Diferențiere în plasmocite
E. Inducerea memoriei imunologice

42) Precizați posibilele efecte ale interacțiunii dintre antigen și anticorpi in vivo:

A. Neutralizarea toxinelor bacteriene


B. Distrugerea directă a celulelor infectate cu virus
C. Citotoxicitatea mediată celular anticorp-dependentă
D. Opsonizarea bacteriilor
E. Neutralizarea intracelulară a virusurilor

43) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral primar:

A. Faza de latență durează 4-7 zile


B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie

44) Indicați particularitățile unui răspuns imun umoral secundar:

A. Faza de latență durează 4-7 zile


B. Faza de latență durează câteva ore
C. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgM
D. Inițial se sintetizează anticorpi reprezentați de IgG
E. Este asigurat de limfocitele B-memorie

45) Precizați particularitățile imunității celulare:

A. Efectorii de bază sunt anticorpii (Ig)


B. Este asigurată de limfocitele T
C. Elimină microbii din vacuole fagocitare
D. Asigură distrugerea celulelor infectate cu paraziți intacelulari (bacterii,
virusuri)
E. Asigură neutralizarea exotoxinelor bacteriene

46) Precizați mecanismele imunității celulare:

A. Limfocitele Th2 induc producerea Ig


B. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin contact direct, stimulînd
capacitatea lor de a distruge patogenii facultativ-intacelulari
C. Limfocitele Th1 activează macrofagele prin intermediul unor citokine (IFN-γ),
stimulând capacitatea lor de a distruge patogenii facultativ-intacelulari
D. Limfocitele Tc prin contact direct distrug celulele infectate cu paraziți
intracelulari
E. Limfocitele Tc determină apoptoza celelei infectate prin acțiunea
concomitentă a perforinelor și granzimelor

47. Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:


a) Şi-a pierdut imunogenitatea
b) Şi-a păstrat imunogenitatea
c) Şi-a păstrat toxicitatea
d) Şi-a pierdut toxicitatea
e) Şi-a păstrat antigenitatea

48. Indicaţi căile de activare a complementului:


a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară

49. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:


a) Origine complexă
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD

50. Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:


a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate

51. Numiţi proprietăţile complementului:


a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă

52. Indicaţi factorii care asigură rezistenţa nespecifică umorală:/innascuta


a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele

53. Selectaţi organele periferice ale sistemului imun:


a) Măduva osoasă
b) Ganglionii limfatici
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesuturi

54. Selectaţi organele centrale ale sistemului imun:


a) Ganglionii limfatici
b) Măduva osoasă
c) Splina
d) Timusul
e) Formaţiunile limfatice din organe şi ţesutur

55. Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:


a) Originea antigenului
b) Durata perioadei latente
c) Viteza sintezei anticorpilor specifici
d) Titrul anticorpilor sintetizaţi
e) Izotipul de imunoglobuline sintetizat inițial

56. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor


moleculare:
a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex

57. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a hemaglutinării:


a) Uzual este utilizată în serodiagnosticul infecţiilor bacteriene respiratorii
b) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de umbrelă inversată
c) În reacţia pozitivă hematiile se sedimentează în formă de buton
d) Rezultatul reacţiei se citeşte peste 24-48 ore
e) Uzual se utilizează pentru identificarea virusurilor hemaglutinante

58. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:


a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina

59. Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:


a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției

60. Indicaţi efectele endotoxinei bacteriene asupra macroorganismului:


a) Paralizii
b) Febră
c) Leucopenie
d) Hipotensiune
e) Hemoragii

61. Numiţi proprietăţile reacţiei de precipitare inelară:


a) Antigenele se utilizează în stare corpusculară
b) Antigenele se utilizează în stare coloidală
c) Determină titrul anticorpilor în serul pacientului
d) Este utilizată pentru seroidentificare
e) Este utilizată în medicina legală

62.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:


a) Antifungice
b) Antitumorale
c) Antibacteriene
d) Antivirale
e) Antitoxice

63.Indicați cele mai inofensive preparate biologice pentru organismul uman:


a) Serul antitoxic antidifteric ecvin
b) Imunoglobulina umană hiperimună antitetanică
c) Imunoglobulina standardă
d) Imunoglobulina antistafilococică umană
e) Ser heterolog antitetanic
64. Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman
sensibilizat în urma administrării serurilor imune heteroloage:
a) Complementul
b) Lizozimul
c) Histamina
d) Serotonina
e) Prostaglandine

65. Indicaţi serurile imune antitoxice:


a) Antileptospirozic
b) Antibotulinic
c) Antiantrax
d) Antitetanic
e) Antidifteric

66. Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:


a) Antipertussis
b) Antibotulinic
c) Antigangrenos
d) Antidifteric
e) Antigripal de tip A

67.Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al infecțiilor:


a) Reacţia de bacterioliză
b) Reacția de neutralizare
c) ELISA
d) Reacția de hemaglutinare indirectă
e) RIF directă

68. Selectați adjuvanţii utilizați în componența vaccinurilor:


a) Eritrocite de berbec
b) Fosfat de aluminiu
c) Hidroxid de aluminiu
d) Particule de latex
e) Ribozomi bacterieni

69. Indicați infecțiile în diagnosticul cărora pot fi utilizate intradermoreacţiile:


a) Leptospiroza
b) Tuberculoza
c) Antraxul
d) Tularemia
e) Difteria
70. Selectați afirmațiile corecte despre vaccinuri:
a) Sunt preparate biologice utilizate în scop de serodiagnostic
b) Se utilizează pentru imunizarea activă a populaţiei
c) Conţin microorganisme vii atenuate, omorâte sau componente extrase din celula
microbiană
d) Se administrează conform Calendarului de vaccinări
e) Sunt indicate în terapia unor infecţii acute

71.Precizați afirmația corectă despre virulenţă:


a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter stabil
c) Este determinată genetic
d) Reprezintă gradul de patogenitate al unei tulpini bacteriene
e) Virulenţa poate fi diminuată

72.Precizați afirmațiile corectedespre patogenitate:


a) Este un caracter de specie
b) Este un caracter de tulpină
c) Este un caracter determinat genetic
d) Gradul de patogenitate se măsoară în unităţi de patogenitate
e) Reprezintă capacitatea potenţială a unei specii bacteriene de a declanşa o infecţie

73. Selectați unităţile de masură a virulenţei:


a) Dosis certa lethalis - DCL
b) Dosis lethalis minima - DLM
c) Dosis pathogenica - DP
d) Dosis lethalis50 - DL50
e) Dosis infectiosis – DI

74. Indicați factorii structurali care asigură patogenitatea microorganismelor:


a) Granulațiile de volutină
b) Pilii
c) Glicocalixul
d) Antigenele de suprafaţă
e) Capsula

75. Selectați enzimele invazive caracteristice microorganismelor patogene:


a) Hialuronidaza
b) Sintetaza
c) Neuraminidaza
d) Transferaza
e) Colagenaza

76. Selectați enzimele de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:


a) Oxidoreductaza
b) Plasmocoagulaza
c) Citocromoxidaza
d) Fibrinolizina
e) Neuraminidaza

77. Precizați afirmațiile corecte despre exotoxinele microbiene:


a) Sunt secretate în mediul extracelular
b) Sunt de natură lipopolizaharidică
c) Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
d) Acționează imediat
e) Sunt imunogene

78. Precizați afirmațiile adevărate despre exotoxinele bacteriene:


a) Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
b) Sunt de natură proteică
c) Se inactivează la temperaturi înalte
d) Manifestă tropism (selectivitate de acţiune)
e) Pot fi transformate în anatoxine

79. Indicați caracterele exotoxinelor bacteriene:


a) Posedă specificitate (tropism) pentru anumite organe şi ţesuturi
b) Nu sunt imunogene
c) Se transformă în anatoxine
d) Pot manifesta efect citolitic sau citotoxic
e) Sunt elaborate de toate speciile bacteriene patogene

80. Indicați proprietățile endotoxinei bacteriene:


a) Este termosensibilă
b) Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) Posedă imunogenitate pronunţată
d) Se eliberează în urma lizei celulei bacteriene
e) Acţionează prin inducerea secreţiei unor citokine de către macrofage

81. Precizați căile de răspândire a infecţiei în macroorganism:


a) Prin continuitate
b) Pe cale limfatică
c) Pe cale hematogenă
d) Prin intermediul trombocitelor
e) Pe calea nervilor

83. Indicați perioadele maladiei infecţioase:


a) De infectare
b) De incubaţie
c) Prodromală
d) De stare
e) De declin

84. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):


a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G

85. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):


a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen

86. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă

87. Precizați căile de activare a complementului:


a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică

88. Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M:


a) Apar primele după un stimul antigenic
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I

89. Precizați proprietățile haptenelor:


a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică

90. Precizați particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:


a) Protejează mucoasele de infecția microbiană
b) Sunt secretate de celulele epiteliale
c) Reprezintă un dimer
d) Trec bariera placentară
e) Sunt sintetizate de plasmocite

91. Indicați particularitățile antigenului O:


a) Este de natură proteică
b) Este parte componentă a peretelui celular al bacteriilor gramnegative
c) Prezintă un compus lipopolizaharidic
d) Este termolabil
e) Este termostabil

92. Precizați modalitățile de achiziționare a imunității naturale:


a) Suportarea unei infecţii
b) Achiziţie de anticorpi materni
c) Administrarea unui ser imun
d) Administrarea unui vaccin
e) Transfuzii sangvine

93. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:


a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi

94. Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile


serologice:
a) Hematii de berbec
b) Stafilococi cu proteina A la suprafaţă
c) Trombocite
d) Ribozomi
e) Particule de latex

95. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:


a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă

96. Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:


a) Hemaglutinare indirectă
b) Hemoliză
c) Imunofluorescenţă indirectă
d) Fixare a complementului
e) Bacterioliză

97. Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:


a) Depistarea antigenelor virale
b) Depistarea antigenelor corpusculare
c) Titrarea complementului din serul sangvin
d) Determinarea anticorpilor incompleţi
e) Efectuarea reacției de fixare a complementului

98. Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:


a) De aglutinare în tuburi
b) De imunofluorescenţă
c) Radioimună
d) Imunoenzimatică
e) De precipitare în gel

99. Indicați particularitățile anatoxinelor:


a) Stimulează imunitate antimicrobiană
b) Stimulează imunitate antitoxică
c) Sunt imunogene
d) Nu posedă antigenitate
e) Sunt lipsite de toxicitate

100. Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:


a) Nu există restricţii în utilizare
b) Pot fi păstrate timp îndelungat
c) Induc imunitate eficientă şi de lungă durată
d) Se multiplică în organismul vaccinat
e) Induc doar imunitate locală

101. Precizați indicațiile vaccinărilor:


a) În perioada de stare a infecţiilor acute
b) După indicaţii epidemiologice
c) Selectiv individual
d) În perioada de convalescenţă
e) Planificat conform Calendarului vaccinărilor

102. Selectați tipurile serurilor imune curative după modul de acţiune:


a) Antigenice
b) Antitoxice
c) Antivirale
d) Antibacteriene
e) Antiprionice

103. Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:


a) Mastocitele
b) Imunoglobulinele Ig A
c) Imunoglobulinele Ig E
d) Complementul
e) Amine vasoactive (histamina)

104. Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:


a) Astmul bronşic
b) Boala serului
c) Artrite reumatoide
d) Şocul anafilactic
e) Urticaria

105. Precizați particularitățile reacţiilor de hipersensibilitate:


a) Se declanşează după contactul primar cu antigenul
b) Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
c) Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
d) IgD reprezintă efectorii reacţiilor anafilactice
e) Sunt alergen-specifice

106. Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:


a) Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv (48-72 ore)
b) Nu se transferă prin seruri imune
c) Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului (dermatită de contact,
granulom)
d) Se manifestă prin urticarie difuză
e) Se manifestă după 4-5 ore de la inocularea antigenului

107. Selectați particularitățile imunității artificiale active:


a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar

108. Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:


a) Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
b) Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
c) Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
d) Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
e) Se transmite ereditar

109. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:


a) Limfocitele Tc
b) Limfocitele Th
c) Limfocitele B
d) Plasmocitele
e) Celulele NK

110. Selectați celulele imunocompetente:


a) Limfocitele T
b) Limfocitele B
c) Macrofagele
d) Celulele K
e) Celulele NK

111. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun umoral:


a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocite

112. Selectați celulele implicate în instaurarea răspunsului imun celular:


a) Limfocitele TCD8+
b) Limfocitele TCD4+
c) CPA
d) Limfocitele B
e) Plasmocite

113.Indicați particularitățile răspunsului imun umoral primar:


a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea inițială de anticorpi IgM
d) Producerea inițială de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie

114. Indicați particularitățile răspunsului imun umoral secundar:


a) Perioadă de latenţă de 4-7 zile
b) Perioadă de latenţă de 5-6 ore
c) Producerea de anticorpi IgM
d) Producerea de anticorpi IgG
e) Apariţia celulelor B- memorie

115. Selectați tipurile de celule care participă la elaborarea unui răspuns imun:
a) Plasmocitele
b) Trombocitele
c) Limfocitele B
d) Limfocitele T
e) Macrofagele

116. Indicați efectele biologice realizate de IgG:


a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

117. Indicați efectele biologice realizate de IgE:


a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

118. Indicați efectele biologice realizate de IgM:


a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor

119. Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:


a) O lună
b) 2 luni
c) 3 luni
d) 4 luni
e) 6 luni

120. Selectați vaccinurile vii atenuate:


a) BCG
b) Anti-hepatita B
c) Anti-oreion
d) Anti-rujeolă
e) Anti-pneumococic

LIPSA: CS
36.Indicați ce reprezintă o haptenă:
f) O grupare chimică de dimensiuni mici care interacționează cu anticorpi
preformați
g) Un epitop
h) Un paratop
i) Un imunogen
j) O proteină purtătoare

46. Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:


f) Este prezentat de către CMH
g) Este uzual concav
h) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
i) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice situate la distanță
j) Activează limfocitele Th1

53. Exotoxinele pot fi neutralizate cu ajutorul:


a) Anticorpilor
b) Complementului
c) Anatoxinelor
d) Interferonului
e) Enzimelor proteolitice

54.Limfocitele T citotoxice:
a) Posedă receptorul CD4
b) Recunosc antigene virale native
c) Producerea lor este indusă de către virusuri omorâte
d) Omoară celulele infectate cu virus
e) Omoară direct virusurile

55. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect chemotactic pentru


leucocite:
a) C9
b) C5a
c) C5b
d) C3b
e) C5b6789

56. Indicați factorul care determină activarea macrofagelor pentru a distruge


bacteriile facultativ-intracelulare:
a) Properdina
b) Anafilatoxina
c) Interferonul gamma
d) Complementul
e) Anticorpii

57.Indicaţi tipul infecţiei care se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată


cu persistenţa agentului cauzal în organism:
a) Suprainfecţie
b) Reinfecţie
c) Infecţie acută
d) Infecţie secundară
e) Infecţie cronică

62. Indicaţi ce NU este caracteristic IgG:


a) Neutralizează toxine bacteriene
b) Opsonizează celule
c) Traversează placenta
d) Apare în cursul unui răspuns imun primar
e) Fixează complementul
63. Selectaţi noţiunea care indică răspândirea toxinelor prin intermediul
sângelui:
a) Septicemie
b) Septicopiemie
c) Bacteriemie
d) Virusemie
e) Toxinemie

68. În splină se produce răspunsul imun față de antigene aflate în:


a) Intestin
b) Leziuni ale tegumentului
c) Faringe
d) Sânge
e) Tractul urogenital

69. Indicați ce produc limfocitele B din lamina propria:


a) IgD
b) Component secretor izolat
c) IgA
d) IgE
e) sIgA

70. Selectați celula care prezintă markerul CD8:


a) Limfocitul B
b) Limfocitul Th
c) Macrofagul activat
d) Limfocitul Tc
e) Mastocitul

75. Selectați caracterele unui răspuns imun secundar (anamnestic):


a) Este intens
b) Este rapid
c) Este eficient
d) Memorie rapidă
e) Toate de mai sus

76. Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:


a) Proteină
b) Carbohidrat
c) Glicoproteină
d) Acid gras
e) Complex lipopolizaharidic

77. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:


a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama

78. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:


a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

79. Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

80. Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:


a) Adjuvantul
b) Antiserul
c) Antigenul purificat
d) Haptena
e) Imunoglobulina

81. Selectați sursa de anticorpi monoclonali:


a) Limfocitele
b) Plasmocitele
c) Mielocitele
d) Hibridomul
e) Celulele splinei

82. Indicați esența opsonizării:


a) Degranularea lizosomei
b) Aglutinarea hematiilor
c) Acoperirea microorganismelor cu anticorpi sau/și complement
d) Adeziunea microorganismelor la celulele epiteliale
e) Inactivarea virusurilor

91. Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în


cazul unei reacții de hipersensibilitate de tipul I:
a) Legarea IgE de mastocite prin intermediul Fc
b) Degranularea mastocitelor sensibilizate
c) Eliberarea/secreția histaminei
d) Contracția musculaturii netede
e) Vasodilatare

Compliment multiplu
47. Selectați afirmația corectă despre procesarea antigenelor endogene:
A. Asocierea cu CMH clasa II
B. Dezintegrarea proteinelor în fagolizosomă
C. Dezintegrarea proteinelor de către proteasome
D. Disocierea catenei invariabile
E. Asocierea cu CMH clasa I

90. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:


a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună

67. Selectați proprietățile unui vaccin atenuat:


a) Conține microorganisme vii
b) Conține microorganisme cu virulență redusă/avirulente
c) Stimuleaza doar imunitatea umorala
d) Conține exotoxină modificată
e) Produce antigene prezentate în asociație cu CMH clasa I si II

118. Selectați moleculele care NU participă la prezentarea antigenelor:


a) CMH clasa I
b) CMH clasa II
c) CMH clasa III
d) C3b
e) C5a

119. Indicați proprietățile limfocitelor B:


a) Proliferează și se diferențiază în celule citotoxice
b) Răspund la activarea de către un antigen prin producerea anticorpilor
c) Pot acționa ca o CPA
d) Pot recunoaște doar antigene prezentate de CMH
e) BCR este constituit din molecule de IgG
Totalizarea nr. 3 la capitolul „Infecţia şi imunitatea” (2015)

Complement simplu

1. Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:


A. Infecţie acută
B. Infecţie cronică
C. Infecţie secundară
D. Reinfecţie
E. Suprainfecţie
2. Constiuie o infecţie repetată cu aceeaşi specie de agent patogen după vindecare:
A. Infecţie acută
B. Infecţie cronică
C. Infecţie secundară
D. Reinfecţie
E. Suprainfecţie
3. Constituie o reinfecţie a organismului până la convalescenţă:
A. Infecţie acută
B. Suprainfecţie
C. Infecţie secundară
D. Reinfecţie
E. Infecţie cronică
4. Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei macroorganismuluipe fondul unei
primoinfecţii:
A. Infecţie acută
B. Infecţie cronică
C. Infecţie secundară
D. Suprainfecţie
E. Reinfecţie
5. Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agentului în organism:
F. Suprainfecţie
A. Reinfecţie
B. Infecţie acută
C. Infecţie secundară
D. Infecţie cronică
6. Despre endotoxine se poate afirma, cu excepţia:
A. Sunt parte integrată în structura peretelui celular al bacteriilor gram negative
B. Determină febră
C. Cauzează leucopenie
D. Declanşează şoc endotoxic
E. Produc paralizii
7. Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica se numeşte:
A. Bacteriemie
B. Toxinemie
C. Septicopiemie
D. Virusemie
E. Septicemie
8. Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în sânge:
A. Virusemie
B. Septicemie
C. Bacteriemie
D. Toxinemie
E. Septicopiemie
9. Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe:
A. Septicemie
B. Toxinemie
C. Septicopiemie
D. Virusemie
E. Bacteriemie
2
10. Răspândirea virusurilor prin intermediul sângelui:
A. Septicopiemie
B. Toxinemie
C. Bacteriemie
D. Virusemie
E. Septicemie
11. Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
A. Septicemie
B. Septocipiemie
C. Bacteriemie
D. Virusemie
E. Toxinemie
12. O convieţuire a micro- şi macroorganismelor când unul trăieşte pe contul celuilalt fără ai aduce
prejudicii se numeşte:
A. Interferenţă
B. Parazitism
C. Comensalism
D. Sineggism
E. Mutualism
13. O relaţie dintre micro- şi macroorganisme când ambele profită de pe urma convieţuirii se numeşte:
A. Parazitism
B. Comensalism
C. Interferenţă
D. Mutualism
E. Sinergism
14. Virulenţa este:
A. Un caracter de specie al microbului
B. Un caracter individual al patogenului
C. Un caracter eriditar
D. Determinată de genom
E. Nu diferă la tulpinele din specie
15. Factor structural de agresiune al microbilor este:
A. Flagelii
B. Peretele celular
C. Membrana citoplasmatică
D. Enzimele de patogenitate
E. Pilii
16. Factori celulari de rezistenţă nespecifică:
A. Fagocitele
B. Interferonii
C. Lizinele
D. Limfocitele B
E. Ig A
17. Inactivarea complementului din ser se realizează la :
A. 600C – 20 minute
B. 560C – 30 minute
C. 500C – 30 minute
D. 1000C – 15 minute
E. 450C – 1 oră
18. Fagocitoza incompletă decurge în următoarele etape, cu excepţia:
A. Chemotaxis
B. Adeziune
C. Secreţia mediatorilor
D. Digestia şi evacuarea elementelor reziduale
E. Înglobarea (endocitoza)
19. Interferonii β sunt produşi de :
A. Celule K
B. Macrofagi
C. Fibroblaşti
D. Limfocite T specific sensibilizate
E. IgD şi IgM
3

20. Lizozimul este o enzimă care:


A. Acţionează specific asupra virusurilor
B. Participă în RFC
C. Lizează eritrocitele
D. Lizează peretele celular al bacteriilor
E. Se utilizrază în profilaxia specifică
21. Activarea complementului pe cale alternativă este iniţiată de:
A. Complexe antigen-anticorp precis nu
B. IgA secretorii
C. Lizine precis nu
D. Complexe endotoxine – properdină
E. T- limfocite helper precis nu
22. Activarea complementului pe cale clasică este iniţiată de:
A. Complexe antigen-anticorp
B. IgA secretorii
C. Lizine
D. Complexe endotoxine – properdină
E. T- limfocite helper
23. Lizozimul este prezent în următoarele umori ale organismului, cu excepţia:
A. Salivă
B. Mucus nazal
C. Lacrimi
D. Umoare apoasă
E. Ţesuturi
24. Iniţierea căii alternative de activare a complementului este asigurată de:
A. Complexul antigen-anticorp
B. Fracţiunea C1q
C. Fracţiunea C3
D. Anticorpii naturali
E. Antitoxine
25. Conservarea pe termen lung a complementului se realizează mai eficient prin:
A. Refrigerare la + 40C
B. Refrigerare la 00C
C. Păstrarea la întuneric
D. Conservanţi chimici
E. Liofilizare
26. Capabile să traverseze bariera placentară sunt următoarele clase de imunoglobuline:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Ig D
27. Sunt implicate în reacţiile de hipersensibilitate de tip imediat:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Ig D
28. Realizează funcţii antimicrobiene la nivel de mucoase:
A. Ig A
B. Limfocitele T
C. Limfocitele B
D. Ig D
E. Ig E
29. Indică şi predomină în infecţia acută:
A. Ig A
B. Ig G
C. Ig M
D. Ig E
E. Interferonii
4

30. Bacteriile posedă următoarele antigene, cu excepţia:


A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Ribozomal B
D. Capsular K
E. Capsular Vi

31. Clase de imunoglobuline sensibile la cisteină:


A. Ig A
B. Ig M
C. Ig G
D. Ig D
E. Ig E

32. Participă în reacţiile de neutralizare a toxinelor microbiene:


A. Anatoxinele
B. Antitoxinele
C. Aglutininele
D. Precipitinele
E. Lizinele

33. Titruri înalte de Ig M confirmă:


A. Infecţia cronică
B. Infecţia acută
C. Reacţie de hipersensibilitate
D. Perioada de convalescenţă
E. Starea de areactivitate
34. Antigen al bacteriilor care asigură procesul de adeziune la receptorii celulari:
A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Piliar F????????
D. Capsular K
E. Capsular Vi
35. Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
A. Somatic O
B. Flagelar H
C. Piliar F
D. Capsular K
E. Capsular Vi
36. Serul pacientului este supus încălzirii la 560C timp de 30 minute pentru inactivarea:
A. Antigenelor
B. Anticorpilor
C. Complementului
D. Lizinelor
E. Proteinei C reactive

37. Interacţiunea dintre antigen şi anticorp are loc în prezenţa:


A. Complementului
B. Soluţiei NaCl 0,85%
C. Soluţiei NaCl 3%??????
D. Soluţiei NaCl 6%
E. Soluţiei NaOH 0,5%

38. Pentru studierea imunităţii celulare se utilizează următoarele reacţii:


A. Aglutinare
B. Neutralizare in vivo
C. Fixare a complementului
D. Transformare blastică a limfocitelor
E. Precipitare
39. Pentru determinarea antigenelor corpusculare este utilizată următoarea reacţie:
A. Precipitare inelară
B. Floculare
C. Testul Elek
D. Aglutinare
E. Neutralizare
40. Cuplarea unui antigen corpuscular în suspensie cu anticorpul omolog determină:?
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Hemoliză
D. Floculare
E. Neutralizare
41. Cuplarea unui antigen în soluţie coloidală cu anticorpul omolog determină:?
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Hemoliză
D. Floculare
E. Neutralizare

42. Mai sensibilă reacţie de cuantificare a antigenlor şi anticorpilor este:?


A. Neutralizare
B. Hemaglutinare indirectă
C. Fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. Precipitare
43. Titrul diagnostic al reacţiei de aglutinare este considerat:
A. 1:25
B. 1:50
C. 1:100
D. 1: 200
E. 1.800
44. Indicaţi reacţia care poate fi montată în varinatele directă şi indirectă:
A. Aglutinare
B. Precipitare
C. Imunofluorescentă
D. Fixare a complementului
E. Neutralizare

45. Peroxidaza sau fosfataza alcalină sunt utilizate în reacţia:


A. Imunofluorescentă
B. Fixare a complementului
C. Testul ELISA
D. Analiza radioimună
E. Microscopia imunoelectronică

46. În calitate de marker în reacţia imunofluorescentă este utilizat:


A. Acridin oranj
B. Particule de latex
C. Peroxidaza
D. Fosfataza
E. Izotopi de iod

47. Pentru determinarea claselor de imunoglobuline este folosită reacţia:


A. Imunofluorescentă
B. Testul ELISA
C. Fixarea complementului
D. Imunodifuzia radială
E. Testul Elel
48. Pentru depistarea anticorpilor monovalenţi se utilizează următoarea reacţiei:
A. Precipitare
B. Hemaglutinare
C. Hemoliză
D. Coons
E. Coombs
5

49. Titrul complementului în serul sangvin se determină în reacţia:


A. Precipitare
B. Aglutinare
C. Hemaglutinare
D. Hemoliză
E. Fixare a complementului

50. Serurile imune diagnostice se obţin:


A. Din sângele donorilor
B. Din sângele placentar
C. De la animale vaccinate
D. De la animale hiperimunizate
De la animale cu imunitate natural

51. Serurile antiglobulinice umane utilizate în reacţia Coombs se obţin:


A. Din sângele mamelor Rh – negative după naşterea copilului cu Rh pozitiv
B. Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite Rh - pozitive
C. Prin imunizarea iepurilor cu globuline umane
D. Prin imunizarea iepurilor cu globiline ecvine
E. Prin imunizarea iepurilor cu eritrocite de maimuţe Rh – pozitive
52. Serurile diagnostice aglutinante adsorbente se obţin prin:
A. Imunizarea iepurilor cu monodiagnosticuri O
B. Imunizarea iepurilor cu diagnosticuri OH
C. Tratarea serului imun la 560 30 minute
D. Înlăturarea anticorpilor de grup din serul imun
E. Sedimentarea imunoglobulinelor cu sulfat de amoniu
53. Serurile titrante sunt:
A. Antimibacteriene
B. Antivirale
C. Antitoxice
D. Antitumorale
E. Antifungice
54. Diagnosticurile O se obţin prin următorul preocedeu:
A. Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0.2% 24 ore
B. Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat de sodiu
C. Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C 2 ore
D. Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
E. Prin absorbţia antigenului H
55. Diagnosticurile H se obţin prin următorul preocedeu:
A. Pelucrarea suspensiei bacteriene cu formalină 0,2% 24 ore
B. Prelucrarea suspensiei bacteriene cu mertiolat
C. Tratarea suspensiei bacteriene la 1000C – 2 ore
D. Tratarea suspensiei bacteriene la 560C – 30 minute
E. Prin absorbţia antigenului O
56. Prin noţiunea de serodiagnostic se subânţelege:
A. Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice
B. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
C. Titrarea complementului în serul diagnostic
D. Determinarea complementului în serul bolnavului
E. Titrarea serurilor antiglobulinice
57. Prin noţiunea de seroidentificare se subânţelege:
A. Identificarea speciei bacteiene cu seruri diagnostice ?
B. Determinarea anticorpilor specifici cu antigene cunoscute
C. Titrarea complementului în serul diagnostic
D. Indicarea complementului în serul bolnavului
E. Identificarea antiglobulinelor
58. Imunitatea eriditară antiinfecţioasă absolută este asigrată de :
A. Anticorpii incompleţi
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
D. Factori de barieră
E. Factori structurali – biochimici
59. Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:
A. Imunoglobuline
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
D. Factori de barieră
E. Factori structurali – biochimici
60. Rezistenţa eriditară antiinfecţioasă este asigurată de următorii factori, cu excepţia:
A. Celule imunocompetente specific sensibilizate
B. Factorii umorali
C. Fagocitoză
D. Factori de barieră
E. Factori structurali – biochimici
61. Imunitatea naturală pasivă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Vaccinoterapie
62. Imunitatea naturală activă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Vaccinoterapie
63. Imunitatea artificială activă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Utilizarea imunomodulatorilor
64. Imunitatea artificială pasivă este asigurată prin:
A. Administrarea serurilor imune
B. Vaccinare
C. Anticorpii materni
D. Suportarea infecţiei
E. Utilizarea imunomodulatorilor
65. Efectul protector al vaccinării la om a fost demonstrat de către:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
66. Ca fondator al ştiinţei despre vaccinuri este considerat:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
67. Factorii celuleri de rezistenţă nespecifică au fost descrişi pentru prima oară de:
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
68. Fondatorul teoriei imunităţii umorale este considerat: HANS BUCHNER BLEADI
A. Luis Pasteur
B. Edward Jenner
C. Ilia Mecinikov
D. Paul Ehrlich
E. Robert Koch
69. Inactivarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:
A. Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore
B. Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră
C. Inactivarea fracţionată în baia de apă la 56 – 580 C 30 minute 5-6 zile
D. Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
E. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
70. Prezervarea autovaccinurilor se efectuează prin următoarea metodă:
A. Fierbere în baia de apă 1000C – 2 ore
B. Încăltirea în baia de apă la 600C – 1 oră
C. Păstrarea la rece
D. Tratarea cu fenol 0,3 – 0,5%
E. Tratarea cu mertiolat de sodiu 0,02%
71. Vaccinurile vii se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
B. Cu virulenţă înaltă
C. Virulenţă atenuată
D. Toxigene
E. Atoxigene
72. Vaccinurile omorâte se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
B. Cu virulenţă înaltă
C. Virulenţă atenuată
D. Toxigene
E. Atoxigene
73. Anatoxinele se obţin din tulpini microbiene cu următoarele particularităţi:
A. Avirulente
B. Cu virulenţă înaltă
C. Virulenţă atenuată
D. Toxigene
E. Atoxigene
74. Anatoxinele se obţin din exotoxine bacteriene prin următoarele procedee:
A. Încălzirea în baia de apă la 600C – 1 oră
B. Încălzire fracţionată în baia de apă la 56-580C 30 minute 5-6 zile
C. Tratare cu fenol de 0,3 – 0,5% la rece
D. Tratare cu formol 0,3 – 0,4 % la cald
E. Tratare cu hidroxid de aluminiu la 18-200C
75. Vaccinurile omorâte administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă

76. Vaccinurile vii atenuate administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
77. Serurile imune omoloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă
78. Serurile imune heteroloage administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:
A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. Mai mulţi ani
E. Pe viaţă

79. Anatoxinele administrate în organismul uman formează o imunitate cu o durată de:


A. 7 – 10 zile
B. 3 – 4 săptămâni
C. 6 – 12 luni
D. 1 – 3 ani
E. Pe viaţă

80. Purificarea şi concentrarea imunoglobulinelor se realizează prin următoarea metodă:


A. Concentrarea gamaglobulinelor prin salifiere
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
C. Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
D. Absorbţia anticorpilor de grup
E. Imunizarea animalului cu antigene purificate

81. Purificarea şi concentrarea serurilor antitoxice se realizează prin următoarea metodă:


A. Concentrarea globulinelor prin ultracentrifugare
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
C. Purificarea serurilor prin dializă şi fermentare
D. Absorbţia anticorpilor de grup
E. Imunizarea animalului cu antigene purificate

82. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip IV este implicat următorul factor:


A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

83. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip III este implicat următorul factor:
A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

84. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip II este implicat următorul factor:


A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

85. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I este implicat următorul factor:


A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

86. În declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip V este implicat următorul factor:


A. Autoanticorpii de “tip stimulator”
B. Limfocite Td sensibilizate de antigen
C. Limfocite T citotoxice anticorp dependente
D. Anticorpi citofili clasa IgE
E. Complexe imune depozitate pe pereţii vaselor

87. În reacţiile de hipersensibilizare de tip I mediate de anticorpi citofili caracteristic este următorul sindrom
clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

88. În reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic – citolitice) caracteristic este următorul sindrom
clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi
89. În reacţiile de hipersensibilizare de tip III mediate de complexe imune caracteristic este următorul
sindrom clinic:
A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

90. În reacţiile de hipersensibilizare de tip IV caracteristic este următorul sindrom clinic:


A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

91. În reacţiile de hipersensibilizare de tip V caracteristic este următorul sindrom clinic:


A. Boala serului
B. Şocul anafilactic
C. Inflamaţie locală tardivă la nivelul de inoculare a antigenului
D. Boala hemolitică a nou-născutului
E. Stimularea tiroidei de către autoanticorpi

92. Intradermoreacţia de tip anafilactic se manifestă clinic în interval de:


A. 5 – 20 minute
B. 40 – 60 minute
C. 6 ore
D. 24 – 72 ore
E. 15 – 20 zile
6
Complement multiplu

101. Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de :


A. Agentul cauzal
B. Doza infectantă
C. Poarta de intrare
D. Localizarea primară a agentului în organism
E. Prezenţa endotoxinelor
102. Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
A. Paralizii
B. Febră
C. Leucopenie
D. Hipotensiune
E. Hepatosplenomegalie
103. Despre virulenţă se poate afirma:
A. Este un caracter de specie
B. Este un caracter eriditar determinat de genom
C. Este un caracter individual al microbului
D. Este un caracter fenotipic, nestabil
E. Virulenţa poate fi deminuată
104. Patogenitatea reprezintă:
A. Un caracter de specie al microbului
B. Un caracter individual al microbului
C. Este un carcater eriditar, determinat de genom
D. Gradul de patogenitate se determină în unităţi de patogenitate
E. Un caracter fenotipic, nestabil
105. Gradul de virulenţă se determină în:
A. Dosis certa letalis
B. Dosis letalis minima
C. Dosis patogenica
D. Dosis letalis50
E. Dosis infecţiosis

106. Factorii structurali care asigură agresiunea microorganismelor:


A. Cilii
B. Pilii
C. Glicocalixul
D. Antigenele de suprafaţă
E. Capsula
107. Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
A. Hialuronidaza
B. Sintetza
Gelatinaza
C. Transferaza
D. Colagenaza
108. Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene:

A. Oxidoreductaze
B. Plasmocoagulaza
C. Citocromoxidaza
D. Fibrinolizina
E. Neuraminidaza
109. Enzime citolitice caracteristice microorganismelor patogene:
A. Lecitinaza
B. Hemolizine
C. Leucocidine
D. Trombokinaza
E. Alaninaminotransferaza
110. Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
A. Sunt secretate şi difundează în mediu
B. Au o origine glucidolipidoproteică
C. Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
D. Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
E. Determină o intoxicare generală a organismului
111. Exotoxinele posedă următoarele caractere:
A. Sunt integrate cu celula bacteriană şi nu difundează în mediu
B. Sunt de natură proteică
C. Se inactivează la acţiunea temperaturii
D. Au o putere toxică foarte pronunţată
E. Se obşin prin cultivarea microorganismelor în medii lichide
112. Despre exotoxine se poate afirma:
A. Posedă specificitate asupra anumitor organe şi ţesuturi
B. Sunt antigenice
C. Din ele se obţin anatoxine
D. Se obţin prin cultivare în medii solide
E. Sunt elaborate de toate speciile patogene
113. Endotoxinele se caracterizează prin:
A. Sunt de natură proteică
B. Sunt de natură glucidolipidopolipeptidică
C. Rezistenţă la acţiunea temperaturii
D. Au acţiune asupra anumitor organe şi ţesuturi
E. Se inactivează sub acţiunea formolului
12
114. Despre endotoxine se poate afirma:
A. Sunt termosensibile
B. Nu se inactivează sub acţiunea formolului
C. Posedă o imunogenitate pronunţată
D. Sunt legate de celulă şi se eliberează la distrugerea celulei
E. Au o acţiune toxică puternică
115. Caracteristic pentru endotoxine:
A. Se determină numai la bacteriile grampozitive precis nu
B. Difundează uşor în mediu precis nu
C. Produc o intoxicare generală a organismului?? cel mai probabil da
D. Declanşează sinteza aglutininlor, precipitinelor specifice
E. Nu posedă acţiune specifică asupra unor organe şi ţesuturi
116. De la poarta de intrare răspândirea infecţiei în organism se petrece prin următoarele căi:
A. Prin contiguitate
B. Pe cale limfatică
C. Pe cale hematogenă
D. Prin intermediul trombocitelor
E. Prin intermediul macrofagelor
117. Căile de transmitere a agenţilor patogeni sunt:
A. Transmisivă
B. Aerogenă
C. Anaerobă
D. Alimentară
E. Contact direct
118. Procesul infecţios evoluează în următoarele perioade:
A. De infectare
B. Incubaţie
C. Prodromală
D. De stare
E. Convalescenţă
119. Forme de manifestare a infecţiei:??????????????????????????????????????????
A. Persistentă precis da
B. Manifestă ????dacă manifestă se echivalează cu aparentă, atunci da
C. Secundară precis da
D. Mixtă precis da
E. Poliinfecţie
120. Infecţia experimentală include etapele:
A. Adaptare
B. Alimentarea
C. Selectarea şi marcarea
D. Imobilizarea şi infectarea
E. Supravegherea şi necropsia
121. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Anticorpii naturali
B. Fagocitoza
C. Lizozimul
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele clasa Ig G
122. Factorii de rezistenţă nespecifică a organismului sunt:
A. Sistemul complement
B. Lizinele
C. Interferonii
D. Limfocitele B
E. Imunoglobulinele G
123. Pentru factorii nespecifici de rezistenţă este caracterisric:
A. Nu posedă specificitate asupra microorganizmelor in vivo
B. Posedă acţiune specifică asupra agentului cauzal
C. Interacţionează specific cu anticorpii
D. Nu posedă acţiune specifică asupra microorganismelor in vitro
E. La adminstrarea în organism crează o imunitate artificială pasivă

124. Acţiune fagocitară posedă celulele:


A. Histiocite
B. Kupffer
C. Limfocite B
D. Limfocite T helperi
E. Polimorfonuclere
125. Rezistenţa nespecifică a macroorganismului faţă de infecţie este asigurată de următorii factori:
A. Fagocitoză
B. Imunoglobulinele G şi M
C. Antagonismul bacterian
D. Inflamaţie
E. Limfocite
126. Complemetul poate fi activat prin următoarele căi:
A. Biologică
B. Clasică
C. Alternativă
D. Biochimică
E. Artificială
127. Efecte biologice cauzate de complement:????????????????????????????????????????
A. Activat pe cale alternativă posedă acţiune hemolitică
B. Activat pe cale clasică determină efect bacteriolitic
C. Cauzează reacţii de hipersensibilizare de tip II şi III
D. Facilitează fagocitoza
E. Acţiune opsonizantă (pe cale clasica)
128. Interferonii sunt produşi de către:

A. Fibroblaşti
B. Leucocite
C. Macrofagi
D. Limfocite T sensibilizate ????????????????????
E. Plasmocite

Efecte biologice cauzate de complement:


A. Activat pe cale alternativă posedă acţiune hemolitică
B. Activat pe cale clasică determină efect bacteriolitic
C. Cauzează reacţii de hipersensibilizare de tip II şi III
D. Facilitează fagocitoza
E. Acţiune opsonizantă

Interferonii sunt produşi de către:

F. Fibroblaşti
G. Leucocite
H. Macrofagi
I. Limfocite T sensibilizate
J. Plasmocite
129. Interferonii posedă efecte:
A. Antiviral nespecific
B. Antitumoral
C. Imunomodulator
D. Radioprotector
E. Antiviral specific

130. Despre fagocite se poate afirma:


A. Sunt activate de către opsonine
B. Prezintă antigenele microbiene celulelor imunocompetente
C. Elaborează endotoxine
D. Inactivează complementul
E. Captează şi lizează microorganismelor

131. Particularităţi necaracteristice interferonilor:


A. Sunt produşi de leucocite
B. Sunt elaboraţi de limfocite sensibilizate
C. Sunt produţi de fibroblaşti
D. Posedă acţiune selectivă asupra virusurilor
E. Au acţiune antibacteriană

132. Imunoglobulinele clasa Ig M se caracterizează prin următoarele particularităţi


A. Apar primele după stimul antigenic
B. Posedă acţiune pronunţată asupra bacteriilor gramnegative
C. Opsonizează fagocitoza
D. Sunt sensibile la cisteină
E. Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilizare de tip I

133. Despre Ig E se poate afirma:


A. Trec bariera transplacentară
B. Prin intermediul serului transmit starea de hipersensibilizare
C. Au capacitatea de a se ataşa pe membrana mastocitelor
D. Posedă 10 centre active
E. Se produc în stare embrionară

134. Care din proprietăţile enumerate caracterizeaz haptenele?


A. Nu posedă imunogenitate
B. Sunt imunogene dar nu reacţionează cu anticorpii specifici
C. Nu sunt imunogene , însă reacţionează cu anticorpii specifici
D. Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
E. Sun de natură proteică

135. Despre imunoglobulinele clasa IgA secretorii se poate afirma:


A. Protejrază mucoasele de agresiunea microbiană
B. Sunt secretate de celule epiteliale
C. Se conţin în lichidul lacrimal
D. Trec bariera transplacentară
E. Sunt sintetizate de plasmocit
14
136. Dinamica acumulării anticorpilor imuni în ser depinde de următorii factori:????????????
A. Doza antigenului administrat
B. Frecvenţa stimulului antigenic
C. Statusul imun al organismului
D. Vârsta individului
E. Masa corpului

137. Pentru antigenele O sunt caracteristice următoarele particularităţi:


A. Sunt de natură proteică
B. Este constituit din hidrocarburi
C. Prezintă compuşi glucido-lipido-polipeptidici
D. Sunt termolabile
E. Sunt termostabile

138. În declanşarea procesului imun antigenele realizează următoarele funcţii:


A. Antigenitate
B. Imunogenitate
C. Toxicitate
D. Virulenţă
E. Specificitate

139. Posedă imunogenitate şi antigenitate :


A. Lipidele
B. Polizaharidele macromoleculare
C. Acizii nucleici
D. Proteinele
E. Exotoxinele

140. Se deosebesc următoarele variante de antigene:


A. Complete
B. Virulente
C. Haptene
D. Patogene
E. Autoantigene

141. Care din următoarele proprietăţi corespund unui antigen complet

A. Conţine informaţie eterogenă


B. Declanşează formarea anticorpilor
C. Sensibilizează specific limfocitele
D. Reacţionează cu anticorpii specifici in vivo
E. Nu reacţionează cu anticorpi in vitro

142. Imunitatea dobândită naturală poate fi:


A. Postinfecţioasă
B. Transplacentară
C. Posttransplantară
D. Postvaccinală
E. Posttransfuzională

143. Imunitatea dobândită artificială poate fi:


A. Postinfecţioasă
B. Transplacentară
C. Activă
D. Postvaccinală
E. Pasivă

144. Imunitatea locală este asigurată de :


A. Macrofagi
B. Imunoglobuline clasa IgG
C. Imunoglobuline clasa IgA
D. Imunoglobuline clasa IgM
E. Limfocite T
145. Imunitatea dobândită pasivă se caracterizează prin:
A. Instalarea rapidă după administrarea serului
B. Se instalează pe o perioadă scurtă de timp
C. Se menţine timp îndelungat
D. Poate fi menţinută prin stimul antigenic
E. Se stimulează prin administrarea de masă trombocitară
146. Pentru studierea imunităţii celulare sunt utilizate următoarele reacţii:
A. De transformare blastică a limfocitelor
B. Imunoenzimatică
C. De rozetare a limfocitelor cu eritrocite de oae
D. Citotoxică a limfocitelor sensibilizate cu antigen
E. Coombs

147. Antigenele colidale sunt depistate în următoarele reacţii:???????????????????????


A. De precipitare inelară
B. Imunodifuzie simplă (Mancini)
C. Imunoelectroforeză
D. De aglutinare pe lamă
E. De aglutinare în tuburi

148. Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:


A. Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
B. Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
C. Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
D. Seroidentificarea antigenelor virale
E. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă

149. Reacţia de aglutinare în tuburi se utilizează pentru:


A. Cuantificarea anticorpilor din serul pacienţilor cu viroze
B. Cuantificarea anticorpilor în serul bolnavilor cu bacterioze
C. Cuantificarea antigenelor din serul bolnavilor cu bacterioze
D. Seroidentificarea antigenelor bacteriene
E. Confirmarea rezultatelor aglutinării pe lamă

150. Se desting următoarele tipuri a reacţiei de aglutinare:


A. O – aglutinare
B. M – aglutinare
C. H – aglutinare
D. OH – aglutinare
E. W – aglutinare

151. Reacţia de hemoliză este utilizată pentru titrarea:


A. Antigenelor virale
B. Antigenelor corpusculare
C. Complementului
D. Anticorpilor incompleţi
E. Serului hemolitic
152. Reacţiile imunologice se utilizează cu scop de determinare a:
A. Hipersensibilizării organismului faţă de antigene microbiene
B. Statusului imun al organismului
C. Speciei culturii microbiene izolate
D. Antigenelor microbiene în prelevatele patologice ?
E. Anticorpilor specifici în serul pacientului
153. Posedă o sensibilitate relativă mai înaltă următoarele reacţii imunologice:
A. De aglutinare în tuburi
B. Imunofluorescentă Coons
C. Radioimună
D. Imunoenzimatică
E. Coombs, pentru determinarea anticorpilor incompleţi
154. Anatoxinele se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Formează imunitate antimicrobiană
B. Crează imunitate antitoxică (! DACA II STIMULEAZA ATUNCI DA)
C. Sunt imunogene
D. Nu posedă antigenitate
E. Crează imunitate artificială activă
158. Vaccinurile chimice conţin următoarele componente antigenice microbiene purificate:
A. H flagelare
B. O somatice
C. Polizaharidice capsulare
D. Lipopolizaharidice
E. Virale de suprafaţă
159. Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:
A. Ulei de cocos (emulsii uleioase?)
B. Micobacterii, tulpini inactivate
C. Micobacteri, tulpini vii atenuate
D. Fenol 0,3 – 0,5%
E. Mertiolat de sodiu 0,02%
160. Ca adjuvanţi imunologici se utilizează:
A. Fenol 0,3 – 0,5%
B. Hidroxid de aluminiu
C. Mertiolat de sodiu 0,02%
D. Micobacterii, tulpini inactivate
E. Micobacteri, tulpini vii atenuate
161. Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
A. Cultivare andelungată în condiţii optimale
B. Cultivare îndelungată pe medii de cultură elective
C. Prin pasaje multiple pe animale de laborator
D. Cultivare la temperaturi mai înalte decât optimală
E. Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
162. Tulpini microbiene vaccinale cu virulenţa atenuată pot fi obţinute prin următoarele metode:
A. Cultivare îndelungată în condiţii optimale
B. Cultivarea în prezenţa unor substanţe chimice
C. Prin pasaje multiple pe animale de laborator
D. Cultivare la temperaturi mai joase decât optimală
E. Atenuarea în baia de apă la 56 – 580C câte 30 minute 5-6 zile
163. Vaccinurile vii atenuate posedă următoarele avantaje:
A. Sunt absolut reactogene
B. Formează imunitate pe viaţă
C. Formează imunitate eficientă şi de durată
D. Se multiplică în organismul vaccinat
E. Induc o infecţie inaparentă
164. Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
A. Expoziţie la temperaturi înalte
B. Prin congelare
C. Cu formaldehidă
D. Cu hidroxid de aluminiu
E. Hidroliza acidă
165. Inactivarea vaccinurilor omorâte se face prin tratarea suspensiilor microbiene:
A. Expoziţie la temperaturi înalte
B. Prin congelare
C. Cu fenol
D. Cu hidroxid de aluminiu
E. Alcool
166. Vaccinările sunt indicate:
A. În infecţii grave acute în perioada de stare
B. După indicaţii epidemiologice
C. Selectiv individual
D. În perioada de convalescenţă
E. Planificat conform calendarului vaccinărilor
167. În dependenţă de acţiunea orientată se deosebesc următoarele seruri curative:
A. Antigenice
B. Antitoxice
C. Antivirale
D. Antibacteriene
E. Antifungice
168. Pentru determinarea hipersensibilizării organismului faţă de seruri heteroloage se efectuează
proba cutano - alergică în următoarele reprize:
A. 0,1 ml – 1 : 100 – intracutan
B. 0,1 ml – 1 : 10 - intracutan
C. 0,1 ml – 1: 100 subcutan
D. 0,1 ml – nativ subcutan
E. Doza curativă intramuscular
169. Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
A. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu alcool la rece
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
C. Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
D. Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
E. Tratarea serului imun cu formaldehidă
170. Purificarea şi concentrarea preparatelor serice curative se face prin următoarele metode:
A. Sedimentarea prin salifiere a globulinelor active
B. Sedimentarea selectivă a gamaglobulinelor cu hidroxid de aluminiu la rece
C. Purificarea globulinelor prin dializă
D. Încălzirea serului în baia de apă la 56-580C 5-6 zile
E. Deminuarea reactogenităţii prin digestie fermentativă a macroglobulinelor
171. Reacţiile alergice imediate de tip I se manifestă în următoarele intervale de timp:
A. Secunde
B. Minute
C. Câteva ore
D. 24 – 48 ore
E. Câteva zile
172. În reacţiile alergice mediate de anticorpi citofili (de tip I) sunt implicaţi următorii factori:
A. Mastocite
B. Imunoglobuline Ig A
C. Imunoglobuline Ig E
D. Complementul
E. Amine vasoactive (histamina)
173. Manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I sunt:
A. Astmul bronşic
B. Boala serului
C. Artrite reumatoide
D. Şocul anafilactic
E. Urticaria
174. Reacţiile de hipersensibilitate se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Se declanşează după contactul primar cu antigenul
B. Se declanşează după contacte repetate cu antigenul
C. Hipersensibilitatea poartă un caracter individual
D. Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig E
E. Sunt implicate imunoglobuline clasa Ig D
175. Reacţiile de hipersensibilitate se clasifică în felul următor:
A. De tip imediat
B. De tip îndelungat
C. Mediate de complement
D. Mediate de anticorpi
Mediate celular

176. În reacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic, citolitice) sunt implicaţi următorii factori:
A. Imunoglobuline clasa Ig E
B. Imunoglobuline clasa Ig M
C. Imunoglobuline clasa Ig G
D. Antigene exprimate pe suprafaţa celulelor proprii
E. Autoantigenele

177. Reacţiile de hipersensibilizare de tip II (citotoxic, citolitice) se pot realiza prin următoarele mecanisme:
A. Elaborarea intensivă de interferoni
B. Activarea sistemului complement
C. Prin opsonizare
D. Citotoxicitate mediată celular anticorpdependentă
E. Citotoxicitate mediată celular anticorpindependentă
178. Peacţiile de hipersensibilitate de tip II (citotoxic - citolitice) se manifestă prin:
A. Poliartrite reumatoide
B. Reacţii la medicamente
C. Boala serului
D. Anemie hemolitică autoimună
E. Rhesus incompatibilitate

179. Hipersensibilitatea de tip III (mediate de complexe imune) se manifestă prin următoarele forme clinice:
A. Rhesus incompatibilitate
B. Şoc anafilactic
C. Artrite reumatoide
D. Glomerulonefrite
E. Boala serului
180. Mecanismele implicate în fenomenul Arthus:
A. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig E
B. Formarea rapidă de complexe Ag – Ig G
C. Depunerea complexelor imune pe pereţii vaselor
D. Activarea sistemului complement
E. Activarea limfocitelor B
181. Hipersensibilitatea de tip IV se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Fenomenele reacţiei se manifestă tardiv
B. Nu se transmite prin ser
C. Leziunile sunt situate la nivelul inoculării antigenului
D. Se manifestă prin urticarie difuză
E. Se manifeste după 4-5 ore de la inocularea antigenului
182. Imunitatea artificială activă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
183. Imunitatea artificială pasivă:
A. Poate fi indusă prin administrarea serurilor imune
B. Poate fi indusă prin administrarea vaccinurilor
C. Asigură protecţie de lungă durată (luni, ani)
D. Asigură protecţie de scurtă durată (2-3 săptămâni)
E. Se transmite ereditar
184. Selectaţi celulele implicate în răspunsul imun umoral:
Limfocit Tc
Limfocit Th
Limfocit B
Plasmocit
Celula NK
185. Sunt imunocompetente:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
186. Celule implicate în răspunsul imun specific antibacterian:
A. Limfocitele T
B. Limfocitele B
C. Macrofagii
D. Celulele K
E. Celulele NK
178. Limfocitele T - helper posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
188. Limfocitele T - citotoxici posedă următorii receptori membranari:
A. Ig M şi IgD
B. IgG şi IgM
C. CD8
D. CD3
E. CD4
189. Organe centrale ale imunităţii sunt următoarele:
A. Ganglionii limfatici
B. Ficatul (în perioada embrionară)
C. Splina
D. Măduva osoasă
E. Timusul

190. Organe periferice ale imunităţii sunt


următoarele:
A.Ganglionii limfatici
B.Ficatul (în perioada embrionară)
C.Splina
D.Măduva osoasă
E.Timusul
191. Moleculele CMH de clasa I:
A. Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
B. Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
C. Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
D. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8 de
pe limfocitele Tc
E. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4
ale limfocitelor Th
192. Moleculele CMH de clasa II:
A. Sunt formate din 2 catene polipeptidice (alfa şi beta)
B. Sunt exprimate pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate din organism
C. Sunt exprimate pe suprafaţa CPA
D. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor endogene interacţionând cu moleculele CD8 de
pe limfocitele Tc
E. Prezintă peptide derivate din proteoliza proteinelor exogene interacţionând cu moleculele CD4 ale
limfocitelor Th

193. În instaurarea răspunsului imun umoral sunt implicate:


A. T-CD8+
B. T-CD4+
C. CPA
D. B-limfocite
E. Plasmocite

194. În instaurarea răspunsului imun celular sunt implicate:


A. T-CD8+
B. T-CD4+
C. CPA
D. B-limfocite
E. Plasmocite

195. Răspunsul imun primar se caracterizează prin:


A. Perioadă de latenţă de 4-7 zile
B. Perioadă de latenţă de 5-6 ore
C. Producerea de anticorpi IgM
D. Producerea de anticorpi IgG
E. Apariţia celulelor B- memorie

196. Răspunsul imun secundar se caracterizează prin:


A. Perioadă de latenţă de 4-7 zile
B. Perioadă de latenţă de 5-6 ore
C. Producerea de anticorpi IgM
D. Producerea de anticorpi IgG
E. Apariţia celulelor B- memorie
197. Imunitatea celulară este indusă în special de către:
A. Proteine virale
B. Proteine tumorale
C. Polizaharide
D. Proteine ale CMH
E. Exotoxine microbiene

198. Dezvoltarea unei reacţii imune celulare este favorizată de inocularea Ag pe următoarele căi:
A. Intravenoasă
B. Intradermică
C. Intramusculară
D. Intraperitoneală
E. Subcutanată

199. În declanşarea răspunsului imun macrofagii pot realiza următoarele funcţii:


A. Hemotaxie
B. Fagocitoză
C. Secreţie de substanţe biologic active
D. Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC - II
E. Prezentarea antigenelor prin intermediul MHC – I

200. La constituirea răspunsului imun participă următoarele tipuri de celule:


A. Plazmocitele
B. Limfocitele B
C. Trombocitele
D. Limfocitele T
E.Macro

REactie de latex Aglutinare


IMUNOLOGIE

TESTE CATEDRĂ 2023


Săptămîna nr.5 Totalizarea nr.1 Imunologie

• Indicați complexul de atac membranar:


a) OH
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina

• Precizați rolul fracției C3b a complementului:


a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3

• Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:


a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

• Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:


a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Leagă antigenul
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice

• Selectați caracterul specific pentru IgE:


a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
• Selectați afirmația corectă despre epitop:
a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului

• Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent


străin:
a) -BCR
b) -TCR
c) -ANTICORPUL
d) -RECEPTORUL TOLL-LIKE (TLR)
e) -COMPLEXUL DE ATAC MEMBRANAR AL
COMPEMENTULUI

 Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:


a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului

• Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:


a) Este prezentat de către CMH
b) Este uzual concav
c) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
d) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice situate la distanță
e) Activează limfocitele Th1

• Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:


a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare
c) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3

 Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:


a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

• Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor: a)


Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

• Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer: a)


Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

• Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:


-Ig D
-Ig E
-Ig A
-Ig G
-Ig M

 Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului


Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite

• Indicaţi fracția complementului care manifestă efect chemotactic pentru leucocite:


a) C9
b) C5a
c) C5b
d) C3b
e) C5b6789

• Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:


-Bacterioliza
-Hemaglutinare
-Imobilizare
-Precipitare
-Imunofluorescenta

• Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:


a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
• Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama

• Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:


a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

COMPLEMENT MULTIPLU
• Indicați factorii imunității naturale (innascute)
a. Limfocitele B și T
b. Tegumentul și mucoasele intacte
c. Anticorpii normali
d. Sistemul complement
e. Lizozimul

• Selectați caracterele specifice imunității dobândite:


A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen
B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții E. Memorie imunologică

• Indicați particularitățile unui antigen complet:


A. Este de natură proteică sau complexă
B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este imunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate
• Indicați particularitățile unui antigen incomplet:
a) Are masă moleculară mică
b) Este imunogen
c) Nu este imunogen
d) Posedă antigenitate
e) Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)

• Indicați particularitățile unui superantigen:


A. Este de natură proteică
B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată

• Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:


A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu
receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali E.
Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor
B
• Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor
B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un
antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen

• Indicați elementele de structură ale unui monomer de Ig:


a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

• Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:


A. Molecula de IgM este un dimer
B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

• Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:


A. Molecula de IgG este un dimer
B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

• Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:


A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane
B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin E. Fracția sIgA asigură protecția
mucoaselor

• Indicaţi căile de activare a complementului:


a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară

• Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:


a) Origine complexă
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD

• Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:


a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate

• Numiţi proprietăţile complementului:


a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă

• Indicaţi factorii umorali care asigură imunitatea înnăscută:

a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele

• Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare: a)


Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex

• Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:


a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina

• Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:


a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției

• Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:


a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună

• Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):


a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G
• Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
nespecifică):
a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen

• Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă


nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă

• Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa IgM:


a) Apar primele după un stimul antigenic
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I

• Precizați proprietățile haptenelor:


a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică

• Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:


a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi

• Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:


a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă

• 35. Indicați efectele biologice realizate de IgG:


a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

• Indicați efectele biologice realizate de IgE:


a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

• Indicați efectele biologice realizate de IgM:


a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor

 Precizaţi particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:


a) Trec bariera placentară
b) Sunt sintetizate de plasmocite
c) Sunt secretate de celulele epiteliale
d) Protejează mucoasele de infecția microbiană
e) Reprezintă un dimer

 Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:


a) Ig D
b) Olg E
c) Ig A
d) Ig G
e) lg M

 Selectaţi reacţiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:


a) PCR
b) RIF
c) ARI
d) RA
e) ELEK

 Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile


serologice:
a) Hematii de berbec
b) Proteina stafilococică A
c) Particule de latex
d) Ribozomi
e) Trombocite

 Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:


a) Bacterioliză
b) Hemaglutinare
c) Imobilizare
d) Precipitare
e) Imunofluorescență

 Precizaţi calea de activare a complementului:


a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Alternativă
e) Oxidativă

 Indicaţi natura majorității fracțiilor complementului:


a) Glicolipide
b) Enzime
c) Anticorpi
d) Citokine
e) Hormoni

 Indicaţi reacţiile serologice în care este utilizat un cromogen:


a) RIF
b) ELFA
c) ELISA
d) RFC
e) ARI

 Indicaţi organele periferice ale Sistemului Imun:


a) Splina
b) Amigdalele
c) Plăcile Payer
d) Timusul
e) Măduva osoasă

 Indicaţi factorul umoral ai imunităţii înascute:


a) Mastocite
b) Celule NK
c) Fagocite
d) Celule dendritice
e) Complementul

 Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):


a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c) Celulele prezentatoare de antigen
d) Leucocitele polimorfonucleare
e) Limfocitele B

 Indicați factorii imunității naturale (rezistenţei nespecifice)


a) Sistemul complement
b) Lizozima
c) Limfocitele B şi T
d) Tegumentul și mucoasele intacte
e) Anticorpii normali
5. Selectați caracterul specific pentru IgE:
a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite prin fragmentul Fc
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare

6. Selectați afirmația corectă despre epitop:


a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia
interacționează cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia
interacționează cu antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru
recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
7. Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia
macrofagul recunoaște un agent străin:
a) Anticorpul
b) TCR
c) BCR
d) Receptorul toll-like (TLR)
e) Complexul de atac membranar al complementului
8. Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe
mastocite și bazofile:
f) Lanțul ușor
g) Fab
h) Fc
i) Zona-balama
j) Locul de fixare a complementului
9. Selectați afirmația corectă despre un epitop
conformațional:
p) Este prezentat de către CMH
q) Este uzual concav
r) Este constituit de o secvență peptidică liniară
continuă
s) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice

situate la distanță
t) Activează limfocitele Th1
10. Precizați rolul biologic al fracțiilor
complementului C3a și C5a:
k) Liza bacteriilor
l) Creșterea permeabilității vasculare
m) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
n) Agregarea fracțiilor C4 și C2
o) Scindarea fracției C3
11. Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
12. Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la
nivelul mucoaselor:
a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
13. 9. Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:
a) Ig A

b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

14. Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:


a) Ig A
b) IgM
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D
15. Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de
structura fragmentului Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocyte
16. Indicaţi fracția complementului care manifestă efect
chemotactic pentru leucocite:
a) C9
b) C5a
17. umiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:
a) Bacterioliză
b) Imobilizare
c) Hemaglutinare
d) Imunofluorescență
e) Precipitare
18. Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nounăscutului:
a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
19. Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)

d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)


e) Regiunii balama
20. Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:
a) IgA

b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgEA

Compliment multiplu
1. Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)
2. A. Limfocitele B și T
3. B. Tegumentul și mucoasele intacte
4. C. Anticorpii normali
5. D. Sistemul complement
6. E. Lizozima

2. Selectați caracterele specifice imunității dobândite:


A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un
antigen
B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții
E. Memorie imunologică

3. ) Indicați particularitățile unui antigen complet:


A. Este de natură proteică sau complexă
B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este neimunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate

4) Indicați particularitățile unui antigen incomplet:


ANu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate

5. Indicați particularitățile unui superantigen:


K. Este de natură proteică
L. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
M. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
N. Determină procese imunopatologice
O. Induce o imunitate de lungă durată

6. Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui


antigen:
K. Determină antigenitatea
L. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu
paratopul anticorpului sau cu receptorul unui
limfocit
M. Antigenele polizaharidice sunt constituite din
epitopi liniari și conformaționali
N. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi
liniari și conformaționali
O. Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR
de pe suprafața limfocitelor B

7. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):


K. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din
clasa α-globulinelor
L. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din
clasa γ-globulinelor
M. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
N. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele
B activate de un antigen
O. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un
Antigen

8. Indicați elementele de structură ale unei molecule


de Ig:
K. Două catene glicoproteice L
L. Două catene glicoproteice M
M. Un fragment Fab
N. Doi epitopi
O. Un fragment Fc

9. Selectați caracterele de bază ale clasei de


imunoglobuline IgM:
K. Molecula de IgM este un dimer
L. Molecula de IgM este un pentamer
M. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
N. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera
placentară
O. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
Complement

10. Selectați caracterele de bază ale clasei de


imunoglobuline IgG:
K. Molecula de IgG este un dimer
L. Molecula de IgG este un pentamer
M. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
N. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera
placentară
O. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de
complement

11) Selectați caracterele de bază ale clasei de


imunoglobuline IgA:
K. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline
umane
L. Molecula de sIgA este un dimer
M. Participă la activarea complementului pe cale clasică
N. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin
O. Fracția sIgA asigură protecția mucoaselor

12. Precizați căile de activare a complementului:


a) Biologică
b) Clasică
c) Alternativă
d) Biochimică
e) Lectinică

13. Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:


a) Origine complex
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD

14. Indicați particularitățile unui antigen incomplet


(haptenă):
K. Are masă moleculară mică
L. Este imunogen
M. Nu este imunogen
N. Posedă antigenitate
O. Devine imunogen la combinarea cu o substanță
carrier (purtătoare)

15. Numiţi proprietăţile complementului:


a)Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin
proaspăt
b)Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d)Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă

16. Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică


(imunitatea înnăscută):
a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele

17. Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al


antigenelor moleculare:
a) Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex

18. Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:


a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina

19. . Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de


precipitare:
a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției

20. Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de


rezistenţă nespecifică):
a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G

21. Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de


rezistenţă nespecifică):
a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen

22. Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii


înnăscute (de rezistenţă nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi saliva

23. . Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa Ig M:


a) Apar primele după un stimul antigenic
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de
hipersensibilitate de tip I

24. Precizați proprietățile haptenelor:


a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii
specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii
specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică

25. Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea


antigenelor solubile:
a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi

26. 0. Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un


cromogen:
a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună

27. Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport


cu RA:
a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrative

28. Indicați efectele biologice realizate de IgG:


a) Neutralizarea toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

29. Indicați efectele biologice realizate de IgE:


a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor
30. . Indicați efectele biologice realizate de IgM:
a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor
IMUNOLOGIE

TESTE CATEDRĂ 2023


Săptămîna nr.5 Totalizarea nr.1 Imunologie

• Indicați complexul de atac membranar:


a) OH
b) Colicinele
c) C3b3b,Bb
d) C5b,6,7,8,9
e) Properdina

• Precizați rolul fracției C3b a complementului:


a) Este un chemotactic
b) Este o anafilatoxină
c) Opsonizează bacteria
d) Distruge celula bacteriană
e) Este o formă inactivă a fracției C3

• Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:


a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

• Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:


a) Este produs în urma tratării moleculei de Ig cu pepsin
b) Este produs prin separarea lanțurilor grele de cele ușoare
c) Leagă antigenul
d) Este constituit doar din lanțuri grele
e) Lipsesc punțile disulfidice

• Selectați caracterul specific pentru IgE:


a) Este abundență în salivă
b) Se fixează de mastocite
c) Nu se leagă de macrofage
d) Activează complementul
e) Nu joacă niciun rol în infecții parazitare
• Selectați afirmația corectă despre epitop:
a) Este suprafața unui antigen prin intermediul careia interacționează cu anticorpul
b) Este suprafața unui anticorp prin intermediul careia interacționează cu antigenul
c) Solicită ambele fragmente Fab ale unei molecule de Ig pentru recunoașterea sa
d) Este uzual compus dintr-o secvență liniară de aminoacizi
e) Este uzual asociat cu o regiune concavă a antigenului

• Numiți molecula de suprafață prin intermediul căreia macrofagul recunoaște un agent


străin:
a) -BCR
b) -TCR
c) -ANTICORPUL
d) -RECEPTORUL TOLL-LIKE (TLR)
e) -COMPLEXUL DE ATAC MEMBRANAR AL
COMPEMENTULUI

 Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:


a) Lanțul ușor
b) Fab
c) Fc
d) Zona-balama
e) Locul de fixare a complementului

• Selectați afirmația corectă despre un epitop conformațional:


a) Este prezentat de către CMH
b) Este uzual concav
c) Este constituit de o secvență peptidică liniară continuă
d) Este constituit din aminoacizi de pe catene peptidice situate la distanță
e) Activează limfocitele Th1

• Precizați rolul biologic al fracțiilor complementului C3a și C5a:


a) Liza bacteriilor
b) Creșterea permeabilității vasculare
c) Fagocitoza bacteriilor acoperite cu Ig E
d) Agregarea fracțiilor C4 și C2
e) Scindarea fracției C3

 Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:


a) Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

• Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor: a)


Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

• Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer: a)


Ig A
b) Ig M
c) Ig G
d) Ig E
e) Ig D

• Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:


-Ig D
-Ig E
-Ig A
-Ig G
-Ig M

 Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului


Fc:
a) Capacitatea de a traversa placenta
b) Capacitatea de a fixa complementul
c) Izotipul
d) Afinitatea pentru antigen
e) Afinitatea pentru mastocite

• Indicaţi fracția complementului care manifestă efect chemotactic pentru leucocite:


a) C9
b) C5a
c) C5b
d) C3b
e) C5b6789

• Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:


-Bacterioliza
-Hemaglutinare
-Imobilizare
-Precipitare
-Imunofluorescenta

• Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:


a) Ig A
b) Ig E
c) Ig G
d) Ig M
e) Ig D
• Izotipurile de Ig prezintă variații în structura:
a) Regiunii variabile a catenei ușoare (Lv)
b) Regiunii constante a catenei ușoare (Lc)
c) Regiunii variabile a catenei grele (Hv)
d) Regiunii constante a catenei grele (Hc)
e) Regiunii balama

• Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin:


a) IgA
b) IgG
c) IgD
d) IgM
e) IgE

COMPLEMENT MULTIPLU
• Indicați factorii imunității naturale (innascute)
a. Limfocitele B și T
b. Tegumentul și mucoasele intacte
c. Anticorpii normali
d. Sistemul complement
e. Lizozimul

• Selectați caracterele specifice imunității dobândite:


A. Capacitatea de a interveni imediat după întâlnirea cu un antigen
B. Toleranță la antigenele proprii
C. Recunoașterea specifică a antigenelor
D. Imunitate la reinfecții E. Memorie imunologică

• Indicați particularitățile unui antigen complet:


A. Este de natură proteică sau complexă
B. Are greutate moleculară mai mare de 10kDa
C. Este imunogen
D. Nu posedă antigenitate
E. Posedă antigenitate
• Indicați particularitățile unui antigen incomplet:
a) Are masă moleculară mică
b) Este imunogen
c) Nu este imunogen
d) Posedă antigenitate
e) Devine imunogen la combinarea cu o substanță carrier (purtătoare)

• Indicați particularitățile unui superantigen:


A. Este de natură proteică
B. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite T
C. Este capabil să stimuleze 10-40% de limfocite B
D. Determină procese imunopatologice
E. Induce o imunitate de lungă durată

• Selectați afirmațiile corecte despre epitopii unui antigen:


A. Determină antigenitatea
B. Reprezintă locul de interacțiune specifică cu paratopul anticorpului sau cu
receptorul unui limfocit
C. Antigenele polizaharidice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali
D. Antigenele proteice sunt constituite din epitopi liniari și conformaționali E.
Epitopii liniari pot fi recunoscuți de receptorii BCR de pe suprafața limfocitelor
B
• Selectați afirmațiile corecte despre anticorpi (Ig):
A. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa α-globulinelor
B. Reprezintă molecule glicoproteice plasmatice din clasa γ-globulinelor
C. Reprezintă complexe lipopolizaharidice
D. Sunt produși de plasmocitele derivate din limfocitele B activate de un
antigen
E. Sunt produși de limfocitele Th2 activate de un antigen

• Indicați elementele de structură ale unui monomer de Ig:


a) 2 catene identice ușoare și 2 catene identice grele
b) 2 catene identice ușoare și 2 catene diferite grele
c) 2 catene diferite ușoare și 2 catene identice grele
d) 2 catene diferire ușoare și 2 catene diferite grele
e) 2 catene peptidice unite prin legături necovalente

• Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgM:


A. Molecula de IgM este un dimer
B. Molecula de IgM este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

• Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgG:


A. Molecula de IgG este un dimer
B. Molecula de IgG este un pentamer
C. Reprezintă un indicator al unei infecții recente
D. Este unica clasă de Ig, capabilă să traverseze bariera placentară
E. Manifestă activitate opsonizantă și fixatoare de complement

• Selectați caracterele de bază ale clasei de imunoglobuline IgA:


A. IgA reprezintă 75% din totalul de imunoglobuline umane
B. Molecula de sIgA este un dimer
C. Participă la activarea complementului pe cale clasică
D. Fracția sIgA se întâlnește în serul sangvin E. Fracția sIgA asigură protecția
mucoaselor

• Indicaţi căile de activare a complementului:


a) Alternativă
b) Lectinică
c) Clasică
d) Primară
e) Secundară

• Selectaţi proprietăţile unui antigen complet:


a) Origine complexă
b) Natură lipidică
c) Posedă imunogenitate
d) Nu posedă antigenitate
e) Masa moleculară mai mare de 10kD

• Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:


a) Nu posedă imunogenitate
b) Este de natură proteică
c) Masă moleculară mai mică de 10 kD
d) Posedă imunogenitate
e) Posedă antigenitate

• Numiţi proprietăţile complementului:


a) Constituie un complex de proteine care se conţine în serul sangvin proaspăt
b) Constituie un complex de lipopolizaharide
c) Stimulează reproducerea virusurilor
d) Participă în unele reacţii imunologice
e) Este un factor nespecific de rezistenţă

• Indicaţi factorii umorali care asigură imunitatea înnăscută:

a) IgM
b) Limfocitele B
c) Sistemul complement
d) Properdina
e) β, x – lizinele

• Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare: a)


Trombocite
b) Hematii
c) Leucocite
d) Particule de celuloză
e) Particule de latex

• Indicaţi markerii utilizaţi în reacţia imunoenzimatică:


a) Auramina
b) Fosfataza alcalină
c) Hialuronidaza
d) Peroxidaza din hrean
e) O – streptolizina

• Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:


a) Se utilizează precipitinogen corpuscular
b) Se utilizează precipitinogen în stare coloidală
c) Reacţia are loc în mediul lichid
d) Reacţia are loc în mediul gelifiat
e) Complementul este un component obligatoriu al reacției

• Indicați reacțiile serologice în care este utilizat un cromogen:


a) Reacția imunoenzimatică directă
b) Reacția imunoenzimatică indirectă
c) Reacția Western blot
d) RFC
e) Analiza radioimună

• Selectaţi factorii umorali ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):


a) Anticorpii naturali
b) Complementul
c) Interferonul
d) Imunoglobulinele Ig M
e) Imunoglobulinele Ig G
• Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă
nespecifică):
a) Limfocitele T
b) Macrofagele
c) Leucocitele polimorfonucleare
d) Limfocitele B
e) Celulele prezentatoare de antigen

• Selectați factorii tisulari (de barieră) ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă


nespecifică):
a) Tegumentul intact
b) Imunoglobulinele IgA
c) Microflora normală
d) Epiteliul ciliat
e) Lizozimul din lacrimi şi salivă

• Selectați particularitățile imunoglobulinelor clasa IgM:


a) Apar primele după un stimul antigenic
b) Traversează bariera placentară
c) Structural reprezintă un pentamer
d) Fixează şi activează complementul pe cale clasică
e) Sunt implicate în declanşarea reacţiilor de hipersensibilitate de tip I

• Precizați proprietățile haptenelor:


a) Au greutate moleculară mai mică de 10 kDa
b) Sunt imunogene, dar nu formează complex cu anticorpii specifici
c) Nu sunt imunogene, însă formează complex cu anticorpii specifici
d) Sunt imunogene şi reacţionează cu anticorpii specifici
e) Sunt de natură proteică

• Precizați reacțiile serologice utilizate pentru depistarea antigenelor solubile:


a) Precipitare inelară
b) Imunodifuzie simplă (Mancini)
c) Imunoelectroforeză
d) Aglutinare pe lamă
e) Aglutinare în tuburi

• Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu RA:


a) Se efectuează pe lamă
b) Este mai sensibilă
c) Este mai rapidă
d) Se citeşte peste 3 - 5 minute
e) Este mai demonstrativă

• 35. Indicați efectele biologice realizate de IgG:


a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

• Indicați efectele biologice realizate de IgE:


a) Neutralizare toxinelor bacteriene
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Neutralizarea virusurilor
e) Degranularea mastocitelor

• Indicați efectele biologice realizate de IgM:


a) Degranularea mastocitelor
b) Opsonizarea helminților
c) Opsonizarea bacteriilor
d) Activarea complementului
e) Aglutinarea bacteriilor

 Precizaţi particularitățile imunoglobulinelor clasa sIgA:


a) Trec bariera placentară
b) Sunt sintetizate de plasmocite
c) Sunt secretate de celulele epiteliale
d) Protejează mucoasele de infecția microbiană
e) Reprezintă un dimer

 Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:


a) Ig D
b) Olg E
c) Ig A
d) Ig G
e) lg M

 Selectaţi reacţiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:


a) PCR
b) RIF
c) ARI
d) RA
e) ELEK

 Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile


serologice:
a) Hematii de berbec
b) Proteina stafilococică A
c) Particule de latex
d) Ribozomi
e) Trombocite

 Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:


a) Bacterioliză
b) Hemaglutinare
c) Imobilizare
d) Precipitare
e) Imunofluorescență

 Precizaţi calea de activare a complementului:


a) Butilen-glicolică
b) Fermentativă
c) Acidă mixtă
d) Alternativă
e) Oxidativă

 Indicaţi natura majorității fracțiilor complementului:


a) Glicolipide
b) Enzime
c) Anticorpi
d) Citokine
e) Hormoni

 Indicaţi reacţiile serologice în care este utilizat un cromogen:


a) RIF
b) ELFA
c) ELISA
d) RFC
e) ARI

 Indicaţi organele periferice ale Sistemului Imun:


a) Splina
b) Amigdalele
c) Plăcile Payer
d) Timusul
e) Măduva osoasă

 Indicaţi factorul umoral ai imunităţii înascute:


a) Mastocite
b) Celule NK
c) Fagocite
d) Celule dendritice
e) Complementul

 Selectaţi factorii celulari ai imunităţii înnăscute (de rezistenţă nespecifică):


a) Macrofagele
b) Limfocitele T
c) Celulele prezentatoare de antigen
d) Leucocitele polimorfonucleare
e) Limfocitele B

 Indicați factorii imunității naturale (rezistenţei nespecifice)


a) Sistemul complement
b) Lizozima
c) Limfocitele B şi T
d) Tegumentul și mucoasele intacte
e) Anticorpii normali
Cursuri

1. Introducere în imunologie. Interacțiunile gazdă-paraziți. Patogenitatea


microorganismelor.
2. Structura și funcțiile sistemului imun. Imunitatea, tipurile și rolul lor. Sistemul imun
innăscut – celulele efectoare și activarea lor, moleculele efectoare, reactia inflamatoare.
Mecanismele de recunoaștere implicate în activarea răspunsurilor imune innascute.
3. Sistemul imun adaptativ, caracteristica, componentele. Organele și țesuturile sistemului
imun. Antigenele. Mecanismele de recunoaștere implicate în activarea răspunsului imun
adaptativ.
4. Anticorpii (Ig). Structura, funcțiile.
5. Metode imunologice de diagnostic.

Seminare/ Lucrări practice

1. Complementul. Proteinele de fază acută. Determinarea titrului complementului


seric, PCR.
2. Clasele şi subclasele de imunoglobuline – structură, proprietăţi, aplicații practice.
Determinarea imunoglobulinelor serice. Hibridoame, anticorpi monoclonali, tipuri,
structura, aplicații practice.
3. Tehnici de imunodiagnostic: Tehnici directe bazate pe reacţia Ag-Ac: RA, RHAI,
RLA, RP. Principiu reacțiilor. Aplicații practice.
4. Tehnici de imunodiagnostic: Tehnici marcate bazate pe reacţia Ag-Ac: RN, RIF,
ELISA (Enzyme-linked immunosorbent assay), ELFA (Enzyme-linked fluorescent
assay), CLIA (Chemiluminescence immunoassay), reactii imunocromatografice.
Principiu reacțiilor. Aplicații practice.
5. Totalizare.

S-ar putea să vă placă și