Gestionarea banilor.

Oprește-te din a te întinde cât îți e plapuma sau, mai rău de a te întinde mai
mult decât e aceasta. Cea mai mare greșeală e aceea de a considera că venitul
tău lunar trebuie cheltuit! E o prostie. Învață-te să faci lucrurile cu cap. Din
salariu trebuie să-ți plătești obligațiile(utilități, rate, etc.), să-ți asiguri și traiul
zilnic, să economisești și abia apoi să arunci banii pe prostii. Așadar, în
momentul în care-ți iei salariul(sau venitul lunar), primul lucru pe care trebuie
să-l faci e să pui de-o parte banii de economii(minim 10% din venit, optim 20%,
ideal 30%; cu cât câștigi mai mult, cu atât e mai ușor să crești procentul), să
plătești obligațiile sau să pui de-o parte banii respectivi(maxim 30% din venit!),
iar ceea ce-ți rămâne să împarți între sumele necesare supraviețuirii și micilor
nebunii care-ți trec prin cap. Ca idee, dacă dai mai mult de 30% din ceea ce
câștigi pe utilități și obligații(incluzând chiria sau ratele la credite) înseamnă că
ești în pericol să reintri în sărăcie. Calculează-ți cu atenție sumele acestea. Cei
care se bagă-n rahat cu un credit ipotecar doar „pentru a-și lua o căsuță” și
ajung să-și cheltuiască peste 50% din salariu pe rate, de fapt și-au luat un bilet
către dezastru. Rețineți: maxim 30%! Altfel e de rău!

O altă regulă: structura economisirii. Ai nevoie de buffer de 6-12 venituri lunare

ca disponibilitate imediată. Asta e suma ta de rezervă. Ține-o în depozite cu
reînnoire automată și capitalizare. Caută o structură, un mix de depozite pe 3
luni, 6 luni și un an, eventual și cu un cont de economii în care să strângi banii
necesari constituirii unui nou depozit. De obicei structura optimă constă în
două depozite pe 3 luni(în care se află în total echivalentul a șase venituri) cu
data expirării în cascadă și a unui depozit pe șase luni(cu restul sumei) care
expiră după acestea. Astfel, prima dată strici un depozit pe trei luni, apoi îți
expiră celălalt, apoi cel pe șase luni. Ăstea sunt disponibilitățile imediate, cele
care sunt colacul tău de supraviețuire în caz de probleme: ți-ai pierdut serviciul,
ai o problemă mai gravă de sănătate, etc. Apoi vine structura de economisire
pe termen mediu și lung. Ce instrumente ai aici. Poți începe cu fonduri de
investiții. Apoi poți trece la piața de capital.

Cum investești pe piața de capital? În cel mai simplu mod posibil: cumpărând
acțiuni ale societăților solide. Vezi componența indicelui BET(la noi) sau a
indicelui principal al pieței de capital pe care investești, uită-te la randamentele
în timp ale acțiunilor respective, fă-ți un coș de acțiuni din domenii diverse și
treci la cumpărare. Nu te apuci să cumperi ca Haplea! Aloci o sumă lunară pe
care o investești în piața de capital(eventual componenta pe care o
economisești sau o parte din ea) . Indiferent de situația pieței, în data de X a
lunii(tu stabilești când), cumperi după structura pe care și-ai propus-o.
Important e să-ți respecți structura și să-ți diversifici deținerile(mai multe
societăți, acționând în domenii diverse). Dacă se întâmplă să cadă piața vinzi?
Sub nicio formă! Continui să cumperi! Să-ți spun acum și cea mai mare
șmecherie: când să vinzi. În mod normal, fiind o investiție pe termen lung, NU
VINZI. Există totuși un moment optim în care trebuie să vinzi: acesta este
sfârșitul anului fiscal. Acela este momentul bilanțului. Te uiți pe portofoliul de
acțiuni și te apuci să vinzi titlurile pe care ești pe pierdere. După ce le-ai vândut,
răscumperi din piață aceeași cantitate. De ce faci asta? Pentru că în acel
moment tu ai înregistrat o pierdere fiscală, pe care-o raportezi la autoritatea în
cauză! De fapt, tu ai rămas cu aceleași acțiuni, dar la fisc figurezi pe pierdere.
Astfel, acea pierdere îți diminuează eventuale câștiguri actuale sau o poți
deduce în următorii ani(în funcție de reglementările țării în care te afli). Deci tu
rămâi cu aceeași cantitate de acțiuni, luate acum la un preț mai mic, dar îți și
deduci pierderea(care nu-i decât teoretică).