ETALONUL ROMANESC MASCULIN/FEMININ (N= 1766) CO’ CSEI-SC NEUTRU Nec BRIE ores GY ne U TIL ss Psiholog: ~ er Deere Tea Pe Pee ae Sys eee earir Identificator/serie: 00596323a 2 £ = S $ & Introducere Acest raport ajuta la intelegerea mai bund a elevului/elevei evaluat/e in ceea ce priveste stima sa de sine. Raportul este creat pentru utilizarea in cadrul evaluarii stimel de sine la elevii cu varstele cuprinse intre 8 si 18 ani de catre psihologi, consilieri, psihologi scolari, ori alti profesionisti specializati Raportul a fost proiectat si dezvoltat in asa fel incat sa ofere asistenta profesionistului care interpreteazd rezultatele testului, Totus. find formulat ca un raport de sine statator, acesta poate fi Infeles cu destul de multa usurinta de persoane nespecializate in utilizarea testelor psihologice. Rezultatele ar trebui luate in considerare doar impreuna cu opinia profesional a specialistului si doar dupa coroborarea datelor obtinute din completarea testului cu rezultatele unui interviu ori ale altor metode (cum ar fi, de exemplu, observatia comportamentelor elevului. ‘Avertizam acei utilizatori mai putin avizati in utilizarea si interpretarea testelor de aptitudini, care au intrat in posesia acestul test sau raport, ca utilizarea sa este interzisa persoanelor a caror calificare profesionalé in domeniut psinodiagnosticului sau psihometriei nua fost recunoscuta de o institutie abilitata Forma scurta este utilizata in situatiile in care timpul nu este suficient pentru aplicarea forme standard a Formularului pentru elevi. Ea presupune doar administrarea primilor 25 itemi ai CSEL Prezentul raport este bazat pe Inventarele Stimei de Sine Coopersmith (ISSC, engl Coopersmith Self-Esteem Inventories, CSEN), un instrument psihometric modem, care a fost validat intr-o varietate de programe de cercetare. Ce informatii pot fi regasite in acest raport? Pe langa sectiunea introductiva, raportul contine patru sectiun 1. Rezumatul CSEl; 2, Profilul CSEI: 3, Detalierea scorurilor subscalelor CEI: 4, Modus operandi.CSEl a fost construit pentru a masura atituclini evaluative ale eului in variate planuri (social, academic/scolar, familial si personal) ale existentei sale. Exist’, de asemenea, 0 Scala de Distorsiune care indica seturile de raspunsuri dezirabile social. in ceea ce priveste CSEI, termenul de ,stima de sine’ se refera la evaluarea pe care o anumita persoana o realizeaza si, in mod particular. o mentine despre sine insasi; cu alte cuvinte, stima de sine, inteleasa in sens general, reprezinta o expresie a acordului sau dezacordului cu sinele si indica masura in care o anumita persoana se percepe pe sine ca fiind competent, ca avand succes, ca find importanta si valoroasa. Stima de sine este o judecata subiectiva asupra valorii exprimate in atitudinile pe care o persoana le are fata de sine. Stima de sine este un set de atitudini si credinte pe care o persoana le poarta cu sine in confruntarea cu lumea Aceasta include credinte cu privire la asteptarea de a avea succes sau de a esua, cu privire la cat de mult efort ar trebui investit, daca sau nu a esua intr-o sarcina data ar ,rani” sau nu, si daca persoana va deveni mai capabila ca urmare a diferitelor experiente. in termeni psihologici, stima de sine este starea mentala care pregateste persoana sa reactioneze astfel incat s8 obtina succes, acceptare si forta personalla Formularul standard pentru elevi contine cinci subscale, oferind valori pentru sase scoruri, in vreme ce versiunea scurta a acestuia include un singur scor: SEA sD ESC Perceptia Eulsocial- Casa - Scoala - Scala de generala Colegi Parinti Experienta _Distorsiune despre sine academica TOTAL Scorul total pentru stima de sine Cuprinde tofi item, cu ex ster din cadrul Scatei de Distorsiune, FORMA SCURTA Formularul pentru elevi, forma scurta e Coopersmith Inventarele Stim,2. Profilul CSEI Prezenta sectiune cuprinde rezumatul si reprezentarea grafica a sumei celor patru subscale ale CSEI, care alcatuiesc scorul total pentru forma standard si pentru cea scurta. Profilurile CSEI sunt redate mai jos. Centilele (C) sunt acele valori care impart cazurile (persoanele evaluate) pe baza limitei sub care se situeaza anumite procentaje de cazuri. De exemplu, a zecea centila pentru TOTAL este scorul de la care 10% dintre persoanele evaluate au scoruri mai mici si g0% au scoruri mai mari. Scorurile standard (T) si scorurile brute (SB) au fost de asemenea incluse in profil pentru a permite specialistilor interpretarea aprofundata a semnificatiei valorilor obtinute. Scorurile sunt dependente de varsta si influentate de alegerea esantionului, De aceea este important ca la completarea si generarea raportului sa va asigurati c& varsta si genul au fost introduse in mod corect Scor CSEI Scor total CSEI ne Coc © Scor mare ieS Persoanele care obtin scorur inalte tind sa se perceapa ca fiind mutt mai capabile, semnificative, de succes in viata si vrednice. Considera ca au o viata satisfacatoare si multumitoare. Fac fata situatiilor stresante cu usurinta. Integreazé cu mai mare usurinta feedbackurile negative sau criticile la adresa lor. din partea celorialti, Se simt valorizate de propria familie si apreciate de cei din jur. © Scor mic Inventarele S La polul opus, scorurile scazute la aceasta scala indica o tendinta a acestora de a se percepe ca fiind incapabile, neimportante, far succes si nedemne. Totodata, elevil cu scoruri reduse tind s4 se critice pe ei insisi si isi mentin stima de sine scézuta cu afirmatii precum: Nu sunt suficient de bun(a)" sau Sunt un esec’ Gestioneaza feedbackurile negative si criticile cu mare dificuttate.& 2 2 5 5 z ESC Eul social - Colegi Pens aloe Vl © Scor mare Elevil care obtin scoruri crescute la ESC au incredere in abilitatile lor sociale, isi fac prieteni usor, initiaza conversatii fara teama de a fi criticati. Considera ca au relatii de prietenie bune cu ceilalti colegi din clasa. Se simt confortabil in prezenta celorlalti parteneri de joaca Casa - Parinti © Scor mare in relatia cu familia, elevii care obtin scoruri ridicate pe aceasta scala se percep ca fiind iubiti si injelesi de catre cei apropiati. Se simt valorizati si investiti cu incredere in abilitatile lor de catre familie, © Scor mic Scorurile mici indica o sensibilitate la criticile din partea celorlalti. Este mai probabil ca cei mici sa tinda sa se joace singuri, Scorurile de acest gen pot indica de asemenea tipsa interactiunii cu ceilalti si a izolarii fata de restul colegilor din clasa din cauza sfieli pe care 0 resimt. De multe ori considera ca sunt dispretuiti de catre ceilalt. © Scor mic Valorile mici pe care le obtin elevii la aceasta scala indica inclinatia acestora de a se supara usor acasa si credinta ca parintii nu-i valorizeaza_suficient. Totodata, consideré ca familia are asteptari mari de la ei si ca nu sunt intelesi_de catre membri acesteia Cateodata simt nevoia de a pleca de acasa.SEA Scoala - Experienta academic © Scor mare Elevii care obtin scoruri crescute la SEA nu au dificultati in a raspunde in fata clase, se supara rar si stu S8 gestioneze cu usurinta situatile in care meritele nu au fost acordate pe drept Nu se simt descurajati de activitatile scolare si se simt mandri de realizarile lor academice. isi dau silinta de a fi elevi performanti. SD Scala de Distorsiune g © Scor mic Sunt pasivi gi neimplicati la ora. Acesti élevi_ nu inregistreaza_performante notabile in activitatile scolare (cum sunt activitatile sportive, teme pentru acasa) intrucat. se considera incapabili_ in realizarea acestora. Gestioneazi cu mari dificultati notele mici obtinute si nu se implica in activitattile scolare. Scala de Distorsiune poate fi interpretata atunci cand se aplica forma standard a Formularului pentru elevi. Scala de Distorsiune nu se aplica formei scurte Un scor ridicat obtinut e a Formularului pentru elevi pe Scala de Distorsiune poate indica 0 atitudine defensiva de raspuns a persoane! evaluate sau poate indica faptul c& responder ca urmare, a avut tendinta ntul a intuit obiectivul instrumentulul sl de a raspunde intr-o maniera pozitiva la itemii inventarelor. In astfel de cazuri, inventarele pot fi invalidate daca actiuni paralele de evaluare, precum observatii suplimentare sau notitele evaluatorului, confirma prezenta unui nivel scazut sau vatdly al stimei de sine. Evaluari ulterioare sunt necesare, in acest caz. Inventarele Stimei de Sine CoopersmithASS Inventarele Coopersmith Formularul pentru elevi Stanley Coopersmith, Ph.D., 1981, 2002 DATE DE IDENTIFICARE Va rugdm s& completafirubrcile urmatoare: 4. NUME, 2.GEN ® Mascuin © _Feminin 3, DATA TESTARIL (ZIUA/ LUNA/ ANUL): eee imfind garden on cra case & testoentral Riana SEAR — Cee 9s ‘econ 1557, YH Fre 8 Crayne etl sunt xan, aun esti Maa Nelo pe ace du on aos nea a con, Insaco coyote, nusoae adh pane relah wen oben este a ral cost prt spasau odie yea dis, a pistes easiest Insc a alr es Romina lens Ge OED Cris Gp Aas tr et ro, oro rest sau Wc ore a st cence re at ated psrcara sa eta cate ant Ore via oe rer usa seen oe pli pweperieinpean cup cert clea apse sa Ee ininea rnd ee rath spas 9 pai de DAD Coasts up (eters). catr ore Pod paraMdGadey, he wena, opty Sen rea oot rune 8p cs cao cas, Ore alco reper cope mailsINSTRUCTAJ BR In continuare vf gsi st de enunur eterna la dare sentiments Ci Ista si mca rdspunsurl cre v8 ceactizeazd la care nun acd un unt der fen care va sit de otis, 0", dia DA.Dacé un enun{ nu dcr fll incre va simi de cbc bifa Nadie’ NU. Maral pentru ecare enun osingurdalegere. 41, De obicei nu ma deranjeaz® nimic. 2, Imieste foarte grou sa vorbesc In fata clase 3, Sunt foarte multe ucrur pe care le-a5 schimba la mine dacd as putea 4, lau hota fr s8 am exit 5, Sunto companie hsioasé pentru cei din ju. 6, M& indispun cu usuring& nd sunt acasé. 7. imiiamuit timp s& ma obignuiese cu orice tucru rau. 8, Sunt cunoscut si placut() de copii de warsta mea. 9, Pétinji mei fin cont de abice! de sentimentele mel. 10, Las de amine foarte yor. ‘1, Patni mel apeopa prea multde line 12. feat grou sin ieea mea, 18, Vita mea este foarte complet 14, Cela copii umeaz8 de oboe 18. Amo pete proast despre ine 16, De mute oi dress ple de acas 17, Deseor ma sit supa) fa soo 18, Nu aaa fle bine ca moat oamenir. 19. Cdn am cova de spus, de abc spun 20. Pring mi nol 21, Majotatea oamenior sunt mai placut de cate cola decdt sunt eu. 22, De obioe sit familia mea mi impinge de la spate 23. Deora sintdescreat() a goal 24, Deseo imi dress fu aieva 25, Cala nu se po baza pe ine 28, Numa ingore niciodat nimi. 21 Sut etl de sigu() pe min. 28, Este usor ca celal s& ma plac’ >O©OHOOHOHO SG GOCHHHOHHHOHOHBHHH HG OGHHHB HOO >rOCCOGCG SG OSFOSSGTHOGCHHSESGGH SF FE HFH 8 EF 30, Petree foarte mult timp visénd cu ochi deschig 31, Imi dorese 8 f fost mai mic(8)n rst 32, Fac infoldeauna ceea ce este corect 33, Sunt mandru() de rezultatele mele score. ‘34, Tottimpul cineva trebuies& imi spun ce am de fBcut 4. Regt edeseor lucrutie po car fe. 36, Nu sunt coda fect, 27 I 8d bine pot 36, De obios am gi de mine singua) 39. Sunt destul de fericit(a). 40, Prefer 88 ma joc cu cpi maim dct mine. 41. I plato oameni pe care tcanose 42 Im place 8 fu sos (soos ati, a 08 43. Ma injoleg po mie insulins 44. Nimeni nu imi acorda prea multé atentie acasa. 45. Numi se fac niciodat observa. 48. Nu obfin a socal rezitate tat de bune pe ct micas dor, ‘47. De obicel cd iau o decizie ma tn dea, tars rma razgéndese. 48, Chiar nu-mi place s& fy bait 48, Nu place compania celott ‘50, Nu sunt nciodat timid), 51, Desoori mi rusine de mine. 52. Copii se leag’ de mine foarte des. 53, Spun ntotdeauna adevarl ‘54, Profesor ma fac simtc& nu sunt indeejuns de buni@). 55. Numi past oe se nampa cu mine £8. Ma consider uno) rta(), 857. MB supar ugoratunci clin sunt crticat(s) sau erat) 58, Stu mereu cum sa vorbesc cu cela ® ® @ @ © ®@e@® ©GCKOHOHKHHOHHHO HD G©BHOHHHHHDOHHOHHO ®O 2 3 ©O2G OG OGKGHHHHH OHHHHHHOHHHOHOS OPG- Perceptia generala despre sine ESC- Eul social CP- Stima de sine in familie SEA- Stima de sine acacemica PG ESC Da ‘Nu _ Da ‘Nu 1 fo 1 Seameael 0 3 {0 1 ates 0 4 1 0 14 1 oO 7 0 1 21 0 1 10 [0 1 28 [1 0 12 0 1 40, o 2. jeisum| (0) 1 4910 1 is_ [0 1 32_10 i 18 0 1 19 1 0 24 0 7 2510 1 cP 27 1 0 300 i Da Nu 31_ [0 1 6 [0 1 340 1 9 1 0 35. 10 1 il 0 1 3811 0 16 [0 1 39, = 0 20 1 0 43 1 0 22 Oo 7 4710 0 2 0 48 [0 1 440 1 J 51 0 1 35/0 1 SEA 36 [0 1 57_10 dl Da Nu | 2 [0 1 17_ [0 1 23 [0 1 33 [1 0 37 0 42 1 0 46 [0 1 34 [0 1Inventarele PEE Operandi is: i13: i21:n i22:d 123: i6: p i16: 5 i26: i28:d 129:d i30:n 138:4 139:¢ 140: 143: i45:0 146d §48:n 149:n 50:0 i5t:n i52:n 15820 155: 156: i58: d Raspunsutri lipsa PG:0 Esc:0 cP:0 SEA: 0 Short:0 ‘Total: 0 Scoruri brute PG:24 «ESC:8 =~ CP:6 SEA:5 Short:44 Total:86 SD:3 Statistici generale raspunsuri "n": 34 din 58 (58.62%) raspunsuri "d: 24 din 58 (41.38%) Bac