Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie……………………………………………………………………………………..
Anexe…………………………………………………………………………………………...
1
Introducere
Iar în final sînt indicate concluzii, propuneri şi recomandări pentru întreprinderea SRL ”Nina
&ASN’’
2
Capitolul I. Integrarea activităţii de achiziţii în cadrul funcţiunilor întreprinderii
Aprovizionarea este o funcţie de interfaţă între gestiunea ofertelor (supply side) şi gestiunea
cererii (demand side). Această încadrare sub dublă tutelă, organizaţională şicomercială, complică
tentativele de optimizare. Aprovizionarea nu poate fi analizată separat, ci ca o parte integrantă a
unui sistem ale cărui elemente se găsesc în interdependenţă, iar cel mai mic dezacord sau cea mai
măruntă disfuncţionalitate determină rupturi imediate în aval care blochează partea amonte. Dacă
partea amonte deţine resursele fizice, partea aval deţine informaţia care le mobilizează. Această
creştere a complexităţii este datorată în principal următorilor factori:- incertitudinii create de
sezonalitatea cererii şi ofertei care antrenează fenomene deoscilaţie a fluxurilor;- reducerii
continue a ciclului de viaţă al produselor ca urmare a progresului tehnic;- lipsa de vizibilitate în
cadrul unui canal de distribuţie în ansamblul său, ca urmare aunei cvasicoordonări şi a unei slabe
comunicări între diferiţi agenţi economici;- presiunea concurenţială.Achiziţiile caracterizează
funcţiile întreprinderii de natura marketingului, comercială şi juridică, care au ca scop
organizarea cumpărării de bunuri fizice şi servicii de careîntreprinderea are nevoie pentru a-şi
realiza misiunea. Aprovizionarea caracterizează procesul de planificare şi gestiune a fluxurilor
fizice de la furnizor la client. Din acest motiv aprovizionarea caracterizează gestiunea stocurilor
în amonte, transporturile, adică întregul sistem logistic în amonte. Această separare în două
funcţiuni este justificată dincolo de cuvinte, deoarece cele două activităţi sunt corespunzătoare
unor meserii diferite ale întreprinderii. Achiziţia constituie o componentă autonomă ce ţine de
funcţia de marketing, în timp ce aprovizionareaeste mai strâns legată de planificarea şi gestiunea
producţiei.
3
Principiul liberei concurenţe, respectiv asigurarea condiţiilor pentru ca orice furnizor de
produse, executant de lucrări sau prestator de servicii, indiferent de naţionalitate, să aibă dreptul
dea deveni, în condiţ iile legii, contractant. Efecte obţinute:
•crearea unui cadru competiţional pentru atragerea şi obţinerea celor mai bune rezultatede pe
piaţă;
•cea mai bună valoare pentru fondurile alocate, întotdeauna considerate ca fiindinsuficiente în
raport cu necesităţile;
•instituirea unui cadru bazat pe încredere, cinste, corectitudine şiimparţialitate pe tot parcursul
derulării procedurii
4
•furnizarea, concomitent, către toţi cei implicaţi într-o procedură de achiziţii ainformaţiilor
aferente procedurii
•eliminarea elementelor de natură subiectivă care pot influenţa deciziile în procesul de atribuire
a contractelor de achiziţie. Nici o autoritate contractantă nu are dreptul
să acorde tratament preferenţial unei companii doar pentru simplul motiv că estesituată în oraşul
respectiv.
Principiului asumării răspunderii pentru deciziile luate şi acţiunilerealizate de către toţi cei
implicaţi în procesul de achiziţie.
5
1.3 Mixul de marketing în marketingul achiziţiilor
1.Produsul
2.Preţul
3.Promovarea
- costurile generate de creşterea stocurilor pentru a face faţă vânzărilor anticipate pentru
perioadele următoare;
- costurile de depozitare;
7
Bineînţeles că fiecare distribuitor va profita de promoţii anticipând achiziţiile pentru o
perioadă determinată de timp astfel încât să-şi maximizeze câştigul.
4.Distributia
Prima dimensiune este noutatea. Produsul este centrul de gravitaţie în acest domeniu ş
iare nevoie de reînnoire frecventă pentru a fi adaptat gusturilor foarte schimbătoare ale
consumatorilor sau trebuie să genereze schimbarea. O colecţie are durata de viaţă foarte scurtă şi
are nevoie de o lansare masivă către canalele de distribuţie într-un timp foarte scurt. Astfel
inovaţia, creativitatea şi noutatea sunt elemente puternice de diferenţiere. După ce s-a stabilit
bugetul pentru investiţii şi s-au alocat fondurile pentru cercetare, avansul sau diferenţiereatrebuie
păstrată până la capătul lanţului valorii. Clientul trebuie să aibă o bună perceptive asupra
elementelor de diferenţiere şi să ştie că acestea aparţin întreprinderii inovatoare, care este la
originea produsului. Unii producători sunt tentaţi să limiteze investiţiile pentru a-şiconcentra
eforturile asupra reactivităţii logistice
8
1.4 Achiziţiile – funcţie strategică a întreprinderii
În mod tradiţional achiziţiile nu au avut nici un rol strategic. Ele executau aprovizionarea
pentru producţie cu scopul de a satisface nişte nevoi în baza unor specificaţii definite de alţii.
Obiectivul lor principal, întotdeauna pe termen scurt, era obţinerea celui mai mic preţ. În ultimii
zece ani această funcţie practic a explodat dobândind un rol strategic, urmărind realizarea unor
obiective foarte variate. Competiţia internaţională determină întreprinderile să fie tot mai
competitive. Dacă în anii ’70 întreprinderile erau orientate, în mod tradiţional, spre dezvoltarea
investiţiilor comerciale în paralel cu diferite acţiuni menite să ducă la creşterea productivităţii,
astăzi elesunt orientate spre domenii mai puţin exploatate: achiziţiile.
Factorii cheie de succes care au dus la dezvoltarea achiziţiilor sunt:
1) Căutarea competitivităţii
Motivele principale sunt următoarele:
a) În orice întreprindere achiziţiile cuprind, pe de o parte, achiziţiile pentru
producţie(materii prime, subansamble şi componente), iar pe de altă parte, subcontractarea
industrială,investiţiile, serviciile, proprietatea intelectuală. Astfel, în unele întreprinderi
achiziţiilereprezintă între 50-80% din costul final al produsului (procentul este mai mare în
distribuţie).
b) În ultima perioadă unele întreprinderi au optat pentru o strategie de
recentrare,orientându-se asupra meseriilor de bază, abandonând o serie de activităţi care erau în
prealabilintegrate. Această alegere a făcut ca să le fie încredinţate furnizorilor uneori concepţia,
alteorirealizarea în întregime a unui produs. Astăzi 70% din costul unei maşini este dat de cei
care oechipează.
c) Achiziţiile constituie un domeniu în care economiile sunt realizate în contrapartidăcu
investiţii reduse: oameni competenţi şi sisteme de informare adecvate.
2) Dezvoltarea şi gestiunea patrimoniului tehnologic
Cel mai adesea întreprinderile nu au mijloacele umane şi materiale suficiente pentru
agestiona ansamblul tehnologiilor necesare dezvoltării produselor. În plus, în sectoarele de înaltă
tehnologie, ca de exemplu, industria electronică, costul ridicat al echipamentelor necesare
fabricării componentelor face imposibilă amortizarea cheltuielilor în cazul realizăriiunor cantităţi
reduse. Din acest motiv este necesară o specializare a filierelor industriale.Astfel achiziţiile au
responsabilitatea stabilirii relaţiilor cu furnizorii, acestea devenind un nouelement al
competitivităţii.
3) Calitatea foarte ridicată şi asigurarea unor servicii de înalt nivel
9
Aceste activităţi nu sunt specifice achiziţiilor, dar sunt importante în cadrul relaţiilor cu
furnizorii. În ce priveşte noţiunea de serviciu, ea se exprimă prin reducerea termenelor şi prin
aplicarea principiilor JIT.
1. Achiziţiilor le revine organizarea relaţiilor de interfaţă cu furnizorii, în amontele sistemului de
fluxuri fizice.
4) Reducerea ciclurilor de viaţă
Astăzi întreprinderile care vor câştiga sunt cele care au aptitudinea de a reduce ciclul de
viaţă al produselor de la concepţia iniţială până la livrarea către client ( conceptul de time – to-
market
2. Acestor acţiuni li se adaugă cele care au ca scop dezvoltarea de produse noi.
5) Asigurarea perenităţii aprovizionărilor
Noţiunea de perenitate a furnizorilor este foarte importantă mai ales în cazul în careaceştia
posedă competenţe distinctive care limitează interschimbabilitatea.
10
Capitolul II Analiza activităţii întreprinderii SRL,,Nina&ASN’’
Întreprinderea "Nina & ASN", marca comercială “Capilati” mai este importator oficial de
carne de vită, porc şi carne de pasăre începind cu anul 2004. Expeditorii ţării acoperă întreaga
lume, începând cu Ţările de Jos şi Polonia, şi se încheie cu ţările din America de Sud. Toate
produsele sunt supuse unui control strict veterinar şi sanitar. Astfel, pot garanta o calitate înaltă a
produselor lor oferite populaţiei. La fel întreprinderea este şi ea plătitore de TVA. [Anexa 4]
Controlul minuţios al materiilor prime, precum şi al produselor finite, efectuat de personal
calificat, asigură calitatea cea mai înaltă a produselor. Tehnologiile SRL “Nina&ASN” îşi
aplică toată măiestria şi experienţa pentru că pe masa fiecăruia să fie produse gustoase şi de o
calitate înaltă. Produsele sunt fabricate conform tehnologiilor clasice de preparare a aluatului, cu
utilizarea prioritară a adaosurilor şi afinatorilor naturali. SRL “Nina&ASN” permanent participă
la expoziţii internaţionale, regionale, de ramură şi tîguri organizate de sărbatorile de Paşti şi nu
11
numai. Pe lîngă aceasta, întreprinderea participă permanent la expoziţii şi degustaţii republicane.
Ca rezultat al participării la concursuri cu degustare – sunt decorate cu premii, diplome şi
medalii pentru gustul şi calitatea înaltă a produselor.
A fost întemeiată în primăvara anului 2000. În toamna anului 2000 s-a înfiinţat o secţie de
panificare, în anul următor 2001 s-a înfiinţat o linie semi automată de producere a panificaţiei.
Peste doi ani, adică în 2003 volumul producţiei a crescut cu 45%, astfel întreprinderea dată a
înregistrat o creştere atît în tehnica de producere cît şi a măririi personalului de muncă. Începînd
cu anul 2004 administraţia SRL “Nina&ASN” a început să investească în utilaj automat complet
şi mărirea spaţiului de producere, astfel în preajma anului 2005 s-a încheiat un contract direct cu
12
o companie de utilaj francez “Bongard” şi spre finele anului 2005 s-a instalat o linie completă de
producere a pîinii şi nu numai. Astfel dînd posibilitate întreprinderii date să fabrice peste 9,6 tone
de produs finit de pîine şi alte aproximativ o tonă de produse de patiserie în decurs de 24 de ore.
Analiza pietei.
In realizarea produselor sale firma isi achizitioneaza intreaga gama de materii prime de la
diferiti furnizori. In cele ce urmeaza sunt prezentati urmatorii furnizori de baza pentru realizarea
produselor de panificatie.
Furnizori de baza :
furnizori de servicii (energie, apa, gaze):Union Fenosa, Apă Canal, Moldova Gaz.
Contract de vânzare-cumparare
1) Partile
2)Vanzarea
3)Livrarea
Daca cumparatorul plateste marfa intr-un termen de 7 zile, vânzatorul ii va acorda un discount de
5% din valoarea cumparaturilor efectuate, iar pentru cumpararea de cantitati mari se acorda o
reducere de 10%.
Daca materia prima deteriorata reprezinta mai putin de 30% din totalul cantitatii de
materie prima propusa spre livrare, cumparatorul va accepta si va plati pentru întreaga cantitate
de materie prima.
5) Garantii
6)Plata
7) Limitarea raspunderii
Asa cum atesta semnaturile de mai jos, cumparatorul si vanzatorul au incheiat acest
contract la data de 15.11.2012
Analiza ofertelor.
In cele ce urmeaza se are in vedere alegerea celei mai bune oferte din gama de oferte primite
de la diferiti furnizori de materie prima . Pentru atingerea acestui obiectiv se foloseste ca metoda
de calcul, metoda utilitatii. Cea mai convenabila oferta va fi desemnata de utilitatea maxima
obtinuta din calculele matematice aplicate asupra furnizorilor selectionati anterior pe lista
posibililor furnizori de materie prima. In concluzie, se alege doar furnizorul care are cea mai
mare utilitate in calculul facut.
15
Distributia marfurilor se face prin canale de distributie scurte si directe. Transpotul
utilizat pentru distributie este cel rutier care reuseste sa aprovizioneze la timp toate magazinele
cu produse de panificatie.
Politica de preţ a întreprinderii poate fi pe deplin utilizată în folosul ei doar în condiţiile în care
ea beneficiază de o viziune de perspectivă asupra evoluţiei pieţei-ţintă, la fel cum stau lucrurile şi
în cazul celorlalte componente ale mixului de marketing. Cu alte cuvinte, chiar dacă nu
reprezintă o variabilă în totalitate controlabilă, preţul poate totuşi să fie obiectul unei
orientări strategice. Dupa o analiză a acesteia am observant ca politica de preţ se află într-o
strânsă legătură cu strategia de piaţă şi cu celelalte componente ale mixului de marketing
(politica de produs, distribuţie şi promovare).
Obiectivul de preţ este scopul pe care întreprinderea urmăreste sa îl atingă prin strategia sa de
preţ, obiectiv care trebuie să armonizeze cu obiectivele globale ale întreprinderii.Astfel
obiectivele de preţ utilizate de întreprindere sunt:
asigurarea lichidităţilor
16
4.Obiective legate de statutul întreprinderii: înfruntarea concurenţei
Maximizarea profiturilor este obiectivul cel mai atractiv urmarit de întreprindere, dar ridică şi
unele probleme, cum ar fi faptul că neglijează rezultatele financiare pe termen lung în favoarea
celor curente.
1. orientarea după costuri este cea mai elementară metodă de calculare a preţului şi
presupune că preţul să acopere integral costurile şi să permită obţinerea unui profit;
3. orientarea după cerere - este mai putin utilizată, intervenind de obicei cînd cererea
devansează oferta şi atunci preţul este superior celui calculat în funcţie de costuri.
Bineînteles, atunci cînd oferta este mai mare decît cererea, preţul va fi diminuat
corespunzator.
17
- fluxul promoţional - cuprinde acţiunile (mesajele) întreprinderii ,,Nina&ASN’’SRL şi
intermediarilor prin care aceştia încearcă să informeze piaţa de existenţă unui produs;
Eficienţa unui canal de marketing nu depinde de lungimea sa ci de modul cum îţi îndeplineşte
atribuţiile, precum şi de calitatea serviciilor prestate de intermediari. Distribuţia produselor de
panificaţie se face cu ajutorul unor firme de transport cu care întreprinderea a încheiat contracte,
insă se mai face şi cu transportul propriu al întreprinderii.
-influenţarea cererii pentru produsul ce urmează a fi promovat, influenţa ce poate conduce la:
18
-reducerea atitudinii negative pe care consumatorul o dezvoltă datorită creşterii preţurilor;
19
Pîine albă
Pîine semialbă
Pîine neagră
20
Foitaje
Colaci
Cornuri
21
Capitolul III Studierea companiei SRL,,Nina&ASN’’ din perspectiva activității economico-
financiară și a micro/macromediului
1.furnizori de mărfuri
2. prestatori de servicii
4. clienţii
5. concureţii
6. organisme publice.
furnizori de servicii (energie, apa, gaze):Union Fenosa, Apă Canal, Moldova Gaz.
furnizori de marfuri:(făină calitate superioră, întîi), Moldova, Ucraina,
(drojdie) ,,Cuptorul magic’’Bălţi, (zahăr, sare, stafide, mac, margarină) baze angro
din Chisinău.
Prestatorii de servicii reprezintă persoane juridice sau fizice care oferă o gamă largă de
servicii utile realizării obiectivului de activitate. Prestatorii de servicii cu care întreprinderea
noastră intra in contact sunt: băncile (BC ,,Energbank’’SA), firmele de publicitate (,,Public
design’’SRL), firme de transport.
22
Clientii: SRL,,Nina&ASN’’ are atît clienti din Chisinău cum sunt: spitale, magazine,
penitenciare, grădiniţe, cît si din afara ariei capitalei.
Concurentii: Întreprinderea noastră dispune de numeroşi concurenţi dintre cei mai importanţi
sunt: Franzeluţa, Șafrană, Șteviprod, Camerton, Etolaur, marketurile cum sunt Fidesco, N1,
Green Hills aceaştea dispun de mini brutării in cadrul marketului si coc produse de panificaţie.
piaţa externă
pîrghii economice
sistemul bancar
2. factori manageriali
4. factori demografici
5. factori politici
6. factori juridici
23
7. factori naturali
8. mediu socio-cultural
Factorii economici reprezintă suportul puterii de cumparare a purtatorilor cererii, fie ei agenţi
economici sau cumparatori individuali. Aceştia sunt: piaţa, veniturile populaţiei şi puterea lor de
cumparare, nivelul şi ritmul dezvoltarii economice, potenţialul financiar al ţării.
La baza oricărei activităţi economice stau cerinţele pieţei, respectiv nevoile de consum a căror
satisfacere se urmareşte. Prin studiile de piaţă se urmareşte obţinerea de informaţii cu privire la
dorinţele potenţialilor consumatori, precum si serviciile oferite de alţi agenţi economici în scopul
oferirii populaţiei servicii de o calitate superioară la un preţ egal sau chiar mai mic decît al
concurenţei întreprinderii noastre.
În situaţia în care întreprinderea creează un produs al cărui tarif este peste media pe oraş sau
zonă, acesta este greu de vîndut. Deci piaţa, atît internă cît şi externă, da indicaţii în legatură cu
produsele ce trebuiesc vîndute, cu tarifele pe care trebuie să le aibă produsele oferite, iar in
funcţie de piaţă se reglează sistemul de preţuri şi tarife.
24
stimulează personalul din firmă să folosească posibilitaţile respectivului mediu. Echipa
managerială a SRL ..Nina&ASN’’ exercită funcţia de control privind modul de realizare
a obiectivelor stabilite de politicile realizate printr-un management performant.
Un prim pas s-a facut în sensul achizitionării de utilaje moderne de la Bongard pentru brutaria
întreprinderii, înlocuirea centralei termice, dotarea cu calculatoare şi crearea unui sistem
informatic centralizat.
Toate aceste măsuri au ca scop creşterea calitatii serviciilor de panificaţie oferite, diminuarea
consumului de energie, gaz şi sporirea productivităţii muncii.
Factorii demografici includ totalitatea elementelor demografice care actionează asupra firmei
direct sau indirect. Evolutia numerică a populaţiei are o acţiune indirectă asupra activităţii firmei,
astfel că sporirea numărului populatiei duce la creşterea numarului clienţilor, deci la creşterea
activităţii de panificaţie şi o diversificare a cerinţelor consumatorilor, deci o diversificare a
serviciilor oferite pentru satisfacerea necesităţilor unei categorii largi de consumatori.
Pregătirea şi calificarea personalului este una din cerinţele importante a întreprinderii, deoarece
conducerea doreşte ca clientul ce a consumat produsul să fie mulţumit din punct de vedere a
calităţii şi preţului produsului de panificaţie.
Atîta timp cît există personal, strategia ce se impune este de perfecţionare a personalului
existent sau angajarea unor persoane cu pregătiri superioare, deoarece creşterea productivitatii
este condiţionată de acest lucru.
25
Factorii juridici se manifestă atît in ceea ce priveşte constituirea firmelor, cît şi dezvoltarea şi
funcţionarea lor.
Factorii politici: Avand în vedere mediul turbulent, din punct de vedere economic, în care
societatea îsi desfasoara activitatea, datorită instabilităţii economice, a multitudinii de legi şi
ordonante ce se schimbă la intervale din ce in ce mai scurte, dezvoltarea acestei societaţi, dar mai
ales desfăşurarea unor activităţi normale este îngreunată.
Factorii socio-culturali sunt foarte importanţi întrucît ei ţin cont de nevoile şi dorinţele
clienţilor. Ei decurg din raportul între timpul productiv si cel neproductivposibil (liber). Oferta
întreprinderii noastre ţine cont cît este de posibil de dorinţele consumatorului şi nu în ultimul
rînd de cultura acestora. Spre exemplu în perioada postul mare întreprinderea produce produse
de panificaţie de post.
În bilanţ elementele de activ sunt grupate într-o ordine care ţine cont de lichiditatea lor
de aptitudinea de a fi transformate în monedă, mijloace băneti.
26
Metodologia efectuării analizei verticale constă în aprecierea ponderii fiecărui tip de
activ şi de pasiv în totalul acestora, precum şi analiza evoluţiei în dinamică a acestor grupe,
indicate în tabelul 1.1.
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2008, 2009.
Tabelul 1.2.
27
Per.pînă la 16049 835267 819218
impozitare
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2008,
2009.
Figura 1.1
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2008, 2009.
1.Indicatori de lichiditate
28
Valorile înregistrate de firma pentru aceşti indicatori, calculaţi pe perioada anilor 2008,
2009, 2010 se compară cu performanţele anterioare ale firmei dar şi cu valorile medii ale
domeniului de afaceri din care firma este parte componentă. Indicatorii de lichiditate generală şi
imediată trebuie să aibă valori supraunitare (>1), însa aceste valori variază extrem de mult în
funcţie de particularităţile domeniului de activitate: producţie, comerţ, servicii.
Tabelul 1.3.
Conform datelor obţinute din tabelul de mai sus am observat că valorile înregistrate de
firmă pentru aceşti indicatori, calculaţi pentru o perioada anilor 2008, 2009, 2010 se compară cu
performanţele anterioare ale firmei dar şi cu valorile medii ale domeniului de afaceri din care
firma este parte componentă. Indicatorii de lichiditate generală trebuie sa aibă valori supraunitare
(>1), însa aceste valori nu corespund cerinţelor şi situaţia se înrautăţeşte de la an la an, iar
furnizorii vor cere cu insistenţă asupra plăţii prealabile în contract.
Lichiditatea generală a scăzut în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 0,154, iar în anul 2010
faţă de anul 2009 cu 0,152; am observat o trecere spre bine, însă cu o creştere a acestuia foarte
neînsemnată.
29
Pentru a observa mai uşor variaţia acestor indicatori datele din tabelul de mai sus le voi
prezenta în următoarea diagramă – Figura 1.2
Figura 1.2
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2008, 2009,
2010 .
Analizînd datele de mai sus am observat că atît lichiditatea generală, cît şi lichiditatea
imediată variază de la an la an înregistrînd următoarele date: în anul 2010 faţă de 2009
lichiditatea generală a scăzut cu 0,152, iar faţă de anul 2008 la fel s-a înregistrat o scădere de
0,306. Lichidiatea imediată în anul de gestiune 2010 s-a diminuat de 0,062 ori faţă de anul 2009,
iar faţă de anul de gestiune 2008 s-a majorat cu un coeficient de 0,047.
30
achiziţii şi stocare, politici de creditare comercială) şi corelării termenelor de încasări şi plăţi
stabilite cu diverşi parteneri.
2.Indicatori de risc/datorii
Rata de structură patrimonială din categoria ratelor de structură a pasivului. Se calculează
ca un raport între totalul datoriilor şi pasivul total, sub formă procentuală sau de coeficient.
Tabelul 1.4.
Figura 1.3
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2008, 2009.
31
În urma analizei făcute am observant că indicatorii : rata de îndatorare globală şi rata
solvabilităţii generale nu înregistrează date foarte bune la această întreprindere.
3.Indicatori de profitabilitate
Oferă informaţii despre eficienţa cu care o societate îşi utilizează resursele pentru a
genera profit. Obţinerea de profit pe termen lung este vitală atît pentru supravieţuirea companiei,
cît şi pentru beneficiile aduse asociaţilor acestei întreprinderi.
Tabelul 1.5
32
În baza tabelului de mai sus am inclus datele în figura următoare.
Figura 1.4
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2008, 2009,
2010.
Tabelul 1.6
33
Indicatori 2009 2010 Abaterea ( +; - )
Suma(în lei) %
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2009,
2010.
Aprecierea dinamicii şi structurii mijloacelor fixe ale întreprinderii SRL ”Nina & ASN”
pe categorii
Tabelul 1.7
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Rapoartelor financiare pe anii de gestiune 2009, 2010
35
în descreştere. Am obsevrat că în anul 2010 au aparut mijloace fixe primite în arenda finanţată
(leasing financiar).
3) Să facă un plan de afaceri reînnoit cu idei noi şi propuneri cît mai eficiente;
37
Bibliografie
38