CRR CL XI Stagii 720 Masinist Utilaje Portuare

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Anexa nr. 4 la OMEN nr. 3501 din 29.03.2018
CURRICULUM
pentru
STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

(după clasa a X-a ciclul inferior al liceului-filiera tehnologică)
Calificarea profesională
MAȘINIST UTILAJE PORTUARE
Domeniul de pregătire profesională:

MECANICĂ
2018
Acest curriculum a fost elaborat ca urmare a implementării proiectului “Curriculum Revizuit în Învăţământul
Profesional şi Tehnic (CRIPT)”, ID 58832.
Proiectul a fost finanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013
Axa prioritară:1 “Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe
cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 “Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate”
GRUPUL DE LUCRU:
Prof. ing. ISTRATE Dima - prof. ing., grad.I, Liceul Tehnologic de Marina Galați
Prof. ing. ANASTASIU Nicoleta - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Radu Negru Galați
Prof. ing. BARBALAU - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida,
Georgeta București
Prof. ing. BARBU Gheorghe - profesor, grad.I, Liceul Tehnologic de Transporturi Auto,
Craiova
Prof. ing. GAIDOȘ Nicoleta - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân,
Bucuresti
Prof. ing. MELNIC Alina - prof. ing., grad.I, Liceul Tehnologic de Transporturi,
Timișoara
Prof. ing. OSAIN Angela - prof. ing., grad.I, Liceul Tehnologic de Transporturi,
Timișoara
Prof. ing. BURDUȘEL Daniela - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Mecanic Grivița
Gabriela București
Prof. ing. CĂLINESCU Carmen - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic de Aeronautica Henri
Felicia Olivia Coandă, București
Prof. ing. FILIP Melania - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Mircea Cristea, Brasov
Prof. ing. GHETU Camelia - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Mircea cel Bătrân,
Carmen Bucuresti
prof. ing. GHERGU Diana - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Energetic București
Prof. ing. GORDIN STOICA - prof. ing., grad.I, Colegiul UCECO, Spiru Haret,
Anca București
Prof. ing. IONICĂ Maria - prof. ing., grad.I, Liceul Tehnologic Astra Pitești
Prof. ing. MIHAILOV Valentina - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Energetic București
Prof. ing. PETROIU Carmen - prof. ing., grad.I, Liceul Tehnologic Constantin
Brâncoveanu Targoviste
Prof. ing. RUDNIC Mona-Aliss - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Dinicu Golescu,
București
Prof. ing. SALAI Maria - prof. ing., grad.I, Colegiul Tehnic Reșița
Prof. ing. SANDU Elena - prof. ing., grad.I, Liceul de Transporturi Ploiești
Coordonare CNDIPT:
Ing. Angela POPESCU - Inspector de specialitate/Expert curriculum
Ing. Cecilia-Luiza CRĂCIUN - Inspector de specialitate
Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Domeniul de pregătire profesională: Mecanică
Page 2
NOTĂ DE PREZENTARE
Acest curriculum se aplică în domeniul de pregătire profesională MECANICĂ, pentru calificarea
profesională MAȘINIST UTILAJE PORTUARE, la parcurgerea stagiilor de pregătire practică de
720 ore, conform OMECTS 3081/2010.
Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregătire profesională (SPP) aferent calificării
sus menționate.
Nivelul de calificare conform Cadrului Național al calificărilor – 3
Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:
Unitatea de rezultate ale învăţării –

Denumire modul
tehnice specializate (URI)
URÎ 7 - Utilizarea informațiilor privind MODUL 1 – Porturi și nave
porturile legislația și nomenclatură navală în
activități portuare;
URÎ 8 - Exploatarea, întreținerea și repararea MODUL 2 – Utilaje portuare

utilajelor portuare
URÎ 9 - Manipularea mărfurilor în port MODUL 3 – Manipularea mărfurilor în port

Page 3
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Stagii de pregătire practică
pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 3
Calificarea: MAȘINIST UTILAJE PORTUARE

Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ
Modulul I. Porturi și nave

Total ore/an: 192
din care Laborator tehnologic 72
Instruire practică 120
Modulul II. Utilaje portuare

Total ore/an: 312
Modulul III. Manipularea mărfurilor în port

Total ore/an: 216
Total ore = 6 luni x 4 săptămâni x 30 ore/săptămână = 720 de ore/an
TOTAL GENERAL: 720 ore/an
Notă:
Stagiile de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 3, se vor desfăşura
preponderent la agenţii economici. În situaţia în care nu este posibilă organizarea stagiilor de
pregătire practică la agenţii economici, acestea se pot desfăşura în unităţile de învăţământ care dispun
de resursele complete, necesare în acest scop.

Page 4
MODUL I. Porturi și nave
 Notă introductivă
Modulul „Porturi și nave”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea

profesională: Mașinist utilaje portuare, din domeniul de pregătire profesională Mecanică, face
parte din stagiile de pregătire practică de 720 ore în vederea dobândirii calificării profesionale de
nivel 3.
Modulul are alocat un număr de 192 ore/an, conform planului de învăţământ, din care:
72 ore/an – laborator tehnologic
120 ore/an – instruire practică
Modulul „Porturi și nave” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de
cunoştinţe, abilităţi și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în
standardul de pregătire profesională corespunzător calificării profesionale de nivel 3 - Mașinist
utilaje portuare sau continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
 Structură modul
Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 7. UTILIZAREA
INFORMAȚIILOR PRIVIND
PORTURILE LEGISLAȚIA ȘI
NOMENCLATURĂ NAVALĂ
Conţinuturile învăţării
ÎN ACTIVITĂȚI PORTUARE.
Rezultate ale învăţării (codificate
conform SPP)
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
7.1.1. 7.2.1. 7.3.1. 1. Amenajări portuare
7.2.2. 7.3.2. 1.1 Definiţia, funcţiile şi caracteristicile portului
7.2.3. 7.3.3. 1.2. Evoluţia dezvoltării portului.
7.2.5. 1.3. Elementele fundamentale ale portului.
1.3.1. Amplasarea și particularităţile porturilor.
1.3.2. Construcţii hidrotehnice portuare.
1.3.3. Elementele fundamentale ale portului.
1.3.4. Amenajări specifice portuare.
1.3.5. Dimensiunile caracteristice portului.
1.3.6. Utilaje şi instalaţii specifice activităţii portuare.
1.3.7. Caracteristici tehnice de exploatare a portului.
1.4. Regulile şi uzanţele portului.
1.4.1. Principalele prevederi ale uzanţelor porturilor.
1.4.2. Regulamentul de exploatare comercială a porturilor.
1.4.3. Norme privind încărcarea - descărcarea navelor în
porturi.
1.5. Organizarea şi desfăşurarea activităţii în porturi
1.5.1. Sectorizare - specializare.
1.5.2. Procedee şi tehnologii de manevrare şi transport a
mărfurilor.
1.5.3. Autorităţi portuare.
Page 5
1.6. Profilul şantierelor navale.
1.6.1. Clasificarea şantierelor navale.
1.6.2. Fluxuri tehnologice de construcţie a corpurilor de nave.
7.1.2. 7.2.6. 7.3.4. 2. Autorităţi portuare.
7.3.5. 2.1. Autoritatea Navală Română.
7.3.6. 2.2. Poliţia de frontieră.
2.3. Autoritatea vamală.
2.4. Autoritatea sanitară.
2.5. Autoritatea de mediu.
3. Managementul portuar.
3.1. Elemente de management portuar.
3.2. Rolul porturilor în economia mondială.
3.3. Logistica și sistemul informațional.
3.4. Competiția portuară.
3.5. Optimul dimensiunii portuare.
4. Activităţii și legislație portuară.
4.1. Norme de protecţia muncii pentru activitatea portuară.
4.1.1. Măsuri generale ale normelor de protecţia muncii
(obligaţii şi răspunderi ale agentului economic, ale personalului
muncitor, ale personalului operativ, platforme portuare, dane,
instalaţii, depozite şi magazii, circulaţia în porturi).
4.1.2. Controlul medical la încadrarea în muncă şi controlul
periodic.
4.1.3. Instructajul de protecţie a muncii.
4.1.4. Mijloace individuale de protecţie.
4.1.5. Scule şi despozitive de lucru specifice.
4.2. Norme specifice în activitatea portuară.
4.2.1.Măsuri înainte şi după terminarea lucrului, iluminatul
locului de muncă.
4.3. Manipularea diferitelor mărfuri: măsuri generale, cherestea
şi produse lemnoase, laminate, mărfuri în vrac, încărcarea -
descărcarea animalelor, mărfuri de origine animală, azotat de
amoniu, mărfuri în saci, mărfuri grele, mărfuri voluminoase,
mărfuri ambalate şi paletate, mărfuri periculoase, explozibile
sau inflamabile, mărfuri în containăre.
4.4. Încărcarea şi descărcarea navelor - verificarea navelor
înainte de încărcare / descărcare, închiderea / deschiderea
gurilor de hambar, operaţii de încărcare / descărcare.
4.5. Acordarea primului ajutor medical.
4.5.1. Noţiuni generale de acordarea primului ajutor medical.
4.5.2. Cauzele producerii accidentelor.
4.5.3. Măsuri de protecţie şi prevenire a accidentelor.
4.5.4. Acordarea primului ajutor medical în caz de: degerături,
fracturi, stop respirator, stop cardiac, electrocutare, înnec,
transportul accidentaţilor.
4.6. Instalaţiile si utilajele de stins incendiu.
4.6.1. Instalaţii de stins incendiu cu apă - fixe şi mobile.
4.6.2. Instalaţii de stins incendiu cu praf, cu CO2, cu spumă
chimică.
4.6.3. Stingătoare cu praf şi CO2
4.6.4. Alte mijloace de stins incendiu.
4.6.5. Permis de lucru cu focul.
Page 6
4.6.6. Măsuri speciale P.S.I. la navele aflate în operare.
7.1.3. 7.2.7. 7.3.7. 5. Elementele de construcţie ale corpului navei.
7.2.8. 7.3.8. 5.1. Părţile principale ale navei.
7.2.9. 7.3.9. 5.2. Dimensiunile principale ale navei.
7.2.10. 7.3.10. 5.3. Părţile constructive ale corpului navei.
7.2.11. 7.3.11. 6. Plutirea şi condiţiile de flotabilitate ale navei.
7.2.12. 6.1. Noţiuni despre plutire.
7.2.13. 6.2. Noţiuni despre deplasament.
6.3. Condiţii de echilibru al navei.
6.4. Noţiuni despre stabilitatea iniţială a navei.
6.5. Nescufundabilitatea navei.
6.6. Influenţa deplasării greutăţilor asupra pescajului şi
stabilităţii navei.
7.Instalaţii navale de bord.
7.1. Instalaţia de ancorare, tipuri, părţi componente.
7.2. Instalaţia de acostare, părţi componente.
7.3. Instalaţii de încărcare / descărcare, tipuri, părţi
componente.
7.4. Instalaţii pentru manevrarea capacelor gurilor de magazii,
tipuri, părţi componente.
7.5. Instalaţii de ambarcat şi transfer combustibil, părţi
componente.
7.6. Instalaţia de balast, santină, părţi componente.
8.Tipuri constructive de nave comerciale.
8.1. Clasificarea navelor comerciale, criterii.
8.2. Clasele de clasificare ale navelor, caracteristicile
principale.
8.3. Descrierea tipurilor constructive de nave comerciale.
8.3.1.Nave maritime - clasificare, grupe.
8.3.2. Nave pe ape interioare - clasificare, grupe, descriere.
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente,

machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice,
juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală
sau la operatorul economic):
- Machete cu elementele portului, construcții hidrotehnice portuare, părţile componente ale
corpului navei şi a structurii de rezistenţă a acesteia: osatura longitudinală, transversală, înveliş
exterior, punţi, parapeţi, balustrade, bocaporţi;
- Marcaje: privind siguranţa în folosire a instalaţiilor și utilajelor din dotarea porturilor;
- Caracteristicile spaţiilor de marfă din incinta porturilor, de depozitare în funcție de tipul
mărfurilor, după modul de manipulare a acestora.
- Computer, videoproiector
- Suporturi de curs/aplicative (audio-video);
- Planșe, panoplii, scheme cu elementele portului, cu nave;
- Documentație tehnică, cărți tehnice, manuale, culegeri de norme specifice portului.

Page 7
 Sugestii metodologice
Conţinuturile modulului „Porturi și nave” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă,
diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de
pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi
de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit. Noţiunile teoretice necesare
aplicaţiilor practice vor fi incluse (în materialele de învăţare) în cadrul orelor de laborator şi/sau
orelor de instruire practică, înainte de efectuarea lucrărilor de laborator şi/sau lucrărilor de instruire
practică. La începutul activităţii de pregătire practică în laboratorul tehnologic, profesorul va preciza
structura activității, precum şi criteriile de evaluare ce vor fi folosite pentru aprecierea finală, asociate
cu punctajul corespunzător
Considerând lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete,
materii prime şi materiale, documentaţii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobândirii
rezultatelor învăţării (existente în şcoală sau la operatorul economic), se prezintă o listă orientativă cu
teme/activități pentru lucrările de laborator:
- identificarea elementelor fundamentale ale portului.
- studiul comparativ privind reguli și uzanțe portuare.
- studiul comparativ privind organizarea și desfășurarea activităților în port.
- rolul autorităților portuare , Autoritatea Navală Română, poliția de frontiră, autoritatea
vamală, sanitară și de mediu.
- studii de caz privind managementul portului, elemente , rolul porturilor în economia
mondială.
- norme specifice de protecția muncii pentru activitatea portuară.
- studii ce caz privind cauzele producerii accidentelor și măsurile de protecție și prevenire a
acestora în porturi.
- exerciții de documentare privind acordarea primului ajutor medical în porturi.
- studii de caz combaterea poluării apelor in porturi.
- exerciții de documentare privind lupta contra incendiilor în porturi, instruirea personalului
muncitor, organizarea rolului de incendiu.
- studii de caz privind prevenirea incendiilor în porturi.
- exerciții de documentare privind instalațiile de stins incendiu din porturi.
- studii de caz privind tipurile stingătoare utilizate în porturi.
- exerciții de utilizare a documentației tehnice pentru stabilirea dimensiunilor navei.
- studii de caz privind calitățile nautice ale navei.
- studii de caz privind calitățile evolutive ale navei.
- exerciții de determinare a deplasamentului navei cunoscându-se pescajul prova și pupa.
- studii de caz privind osatura navei.
- studii de caz privind invelișul exterior al navei
- studii de caz privind compartimentarea corpului navei.
- deschideri în punți, în bordaj și în pereți, tipuri, destinație.
- studii comparative privind instalația de ancorare la navele maritime și fluviale.
- instalația de încărcare-descărcare, tipuri, descriere, părți componente.
De asemenea, și pentru lucrările practice de efectuat în atelierul şcolii sau la agentul

economic se prezintă o listă orientativă cu activități/teme recomandate:
- lecții vizită în port pentru dentificarea elementelor fundamentale ale portului.
- studiul comparativ privind organizarea și desfășurarea activităților în port.

Page 8
- studiu de caz privind managementul portului, elemente , rolul porturilor în economia
mondială.
- norme specifice de protecția muncii pentru activitatea portuară.
- studii ce caz privind cauzele producerii accidentelor și măsurile de protecție și prevenire a
acestora în porturi.
- exerciții de documentare privind acorderea primului ajutor medical în porturi.
- studii de caz combaterea poluării apelor în porturi.
- exerciții de documentare privind lupta contra incendiilor în porturi, instruirea personalului
muncitor, organizarea rolului de incendiu.
- studii de caz privind prevenirea incendiilor în porturi.
- identificarea instalațiile de stins incendiu din porturi.
- exercițiide documentare privind tipurile stingătoare utilizate în porturi.
- exerciții de utilizare a documentației tehnice pentru stabilirea dimensiunilor navei.
- exerciții de determinare a deplasamentului navei cunoscându-se pescajul prova și pupa.
- identificarea elementelor de osatura și inveliș exterior al navei.
- identificarea privind compartimentarea corpului navei.
- identificareaa deschiderilor în punți, în bordaj și în pereți, ale unei nave.
- identificarea studii comparative privind instalația de ancorare la navele maritime și fluviale.
- exerciții de documentare ale instalației de încărcare-descărcare din dotatea unei nave
În cadrul modulului Porturi și nave sunt alocate atât ore de pregătire teoretică, cât și ore pentru
pregătirea practică necesară formării competențelor profesionale și a unor competențe cheie.
Pregătirea practică poate fi realizată atât prin laborator tehnologic , cât și prin instruire practică în
ateliere școală sau la agentul economic, în ore alocate săptămânal .
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale
elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în
coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual) cu activităţile ce solicită efortul
colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și aptitudinilor
/competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite următoarele metode de predare-
învăţare:
1. metode de comunicare orală: expozitive, interogative (conversative sau dialogate); discuţiile şi
dezbaterile; problematizarea;
2. metode de comunicare bazate pe limbajul intern (reflecţia personală);
3. metode de comunicare scrisă (tehnica lecturii);
4. metode de explorare a realităţii:
a) metode de explorare nemijlocită (directă) a realităţii: observarea sistematică şi independentă;
experimentul; învăţarea prin cercetarea documentelor şi vestigiilor istorice;
b) metode de explorare mijlocită (indirectă) a realităţii: metode demonstrative; metode de
modelare;
5. metode bazate pe acţiune (operaţionale sau practice):

Page 9
a) metode bazate pe acţiune reală / autentică: exerciţiul; studiul de caz; proiectul sau tema de
cercetare; lucrările practice;
b) metode de simulare (bazate pe acţiune fictivă): metoda jocurilor, metoda dramatizărilor;
învăţarea pe simulatoare.
6. metode care stimulează creativitatea: brainstorming, explozia stelara, metoda pălăriilor
gânditoare, caruselul, multi-voting, masa rotunda, interviul de grup,studiul de caz, incidentul
critic, Phillips 4/4, tehnica 4/3/5, controversa creativă, tehnica acvariului, tehnica focus-grup,
”Patru colturi”, metoda Frisco, “Sinectica”, ”Buzz-groups” , metoda ”Delphi”.
b. Hartă conceptuală ierarhică

Presupune reprezentarea grafică a informaţiilor, în funcţie de importanţa acestora, stabilindu-se
relaţii de supraordonare/subordonare şi coordonare. Se obţine o clasificare a conceptelor, redată
astfel:
Realizarea unei hărţi conceptuale impune respectarea următoarelor etape:

- Elaborarea listei de concepte (idei) şi identificarea exemplelor.
- Transcrierea fiecărui concept/idee şi fiecărui exemplu pe o foaie de hârtie (pot fi utilizate coli
de culori diferite pentru concepte şi exemple).
- Se plasează pe o coală de flip-chart mai întâi conceptele, organizându-le adecvat în funcţie de
tipul de hartă conceptuală ce va fi realizată.
- Dacă este cazul, se pot identifica şi adăuga şi alte concepte ce au rolul de a facilita înţelegerea
sau de a dezvolta reţelele de relaţii interconceptuale.
- Se marchează prin săgeţi/linii relaţiile de supraordonare/ subordonare/ derivare/coordonare
stabilite între concepte/idei. Dispunerea acestora se poate modifica în timpul realizării hărţii
conceptuale.
- Se notează pe săgeţile/liniile de interconectare un cuvânt sau mai multe care explică relaţia
dintre concepte.
- Se plasează pe hartă şi exemplele identificate, sub conceptele pe care le ilustrează, marcându-
se această conexiune printr-un cuvânt de genul: exemplu.
- Se copiază harta conceptuală obţinută pe o foaie de hârtie, plasând conceptele şi exemplele
aferente acestora în interiorul unei figuri geometrice (se aleg figuri geometrice diferite pentru
concepte şi exemple).
Page 10
Principalele avantaje ale utilizării hărţilor conceptuale:
- facilitează evaluarea structurilor cognitive ale elevilor, cu accent pe relaţiile stabilite între
concepte, idei etc.;
- determină elevii să practice o învăţare activă, logică;
- permit profesorului să emită aprecieri referitoare la eficienţa stilului de învăţare al elevilor şi
să îi ajute să-şi regleze anumite componente ale acestuia;
- asigură „vizualizarea” relaţiei dintre componenta teoretică şi practică a pregătirii elevilor;
- facilitează surprinderea modului în care gândesc elevii, a modului în care îşi construiesc
demersul cognitiv, permiţând ulterior diferenţierea şi individualizarea instruirii;
- pot fi integrate cu succes în orice strategie de evaluare;
- pot servi ca premise pentru elaborarea unor programe eficiente de ameliorare, recuperare,
accelerare sau în construcţia unor probe de evaluare.
- permit evaluarea nivelului de realizare a obiectivelor cognitive propuse, dar pot evidenţia şi
elemente de ordin subsumate demersului de evaluare formativă, evidenţiază progresul în învăţare al
elevilor;
- pot fi valorificate în secvenţele următoare de instruire etc..
În sfera dezavantajelor includem:
- consum mare de timp;
- risc crescut de subiectivitate în apreciere, în absenţa unor criterii de evaluare clare;
- efort intelectual şi voluntar intens din partea elevilor, care trebuie să respecte anumite
standarde şi rigori impuse de specificul acestei metode.
Tema: Calitățile nautice ale navelor

Rezultate ale învățării vizate:
7.1.3. Nomenclatură navală. Calităție navei.
Calitățile nautice ale navei
Flotabilitatea Nescufun-
Stabilitatea Soliditatea
dabilitatea
Deplasament
Studiul Nu se
ruliu slotabilități și deformeazăși
Rezervă de stabilității iși păstrează
flotabilitata navei etanșietatea
Metode de
tangaj menținere a
tonaj flotabilității
și stabilității
navei
Capacitate de
încarcare

Page 11
 Sugestii privind evaluarea
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic
măsoară eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-
au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda
de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la
criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de
evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al
învăţării.
b. finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter practic şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii nivelului de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor/ competențelor. Aprecierea lucrării se va realiza
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizate în standardul
de pregătire profesională al calificării.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
 Itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
 Lucrări de laborator
 Lucrări practice
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei,
materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări
electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile desfășurate
în cadrul orelor de laborator tehnologic sau de instruire practică, activităţile extraşcolare etc.
Exemplu
Modulul: Elementele de construcţie ale corpului navei
Cunoştinţe:
7.1.3. Nomenclatură navală, elemente de construcție ale navei.
Abilităţi:
7.2.9. Utilizarea dimensiunilor navei în activitatea de la bordul navei.
7.2.10. Localizarea principalelor elemente ale osaturii navei și stabilirea rolului acestora.

Page 12
Atitudini:
7.3.6. Utilizarea corectă a vocabularului de specialitate
7.3.7. Asumarea responsabilității pentru comunicarea corectă și la timp a informațiilor relevanta
pentru siguranța navei
Conținut: Sisteme de construcție ale corpurilor de nave.
Obiectivele evaluării:
- să identifice părţile constructive ale corpului navei, pe o reprezentare grafică oferită;
- să identifice 75% din elementele structurale specifice fiecărei părţi constructive a corpului navei;
- să precizeze sistemul de construcţie al corpului de navă;
- să coreleze sistemele de construcție ale corpurilor de nave cu tipul și destinația acestora;
- să – şi asume responsabilităţile ce îi revin în cadrul echipei de lucru.
Sarcina de lucru:
Organizaţi în grupe de căte 4 elevi studiaţi cu atenţie reprezentarea grafică a structurii unui corp de
navă prezentată mai jos:
Cerinţe:
1. Identificaţi părţile constructive ale corpului de navă;
2. Identificaţi elementelor structurale specifice fiecărei părţi constructive a corpului de navă;
3. Precizaţi sistemul de construcție caracteristic corpului de navă;
4. Specificaţi tipurile de nave, funcţie de destinaţie, care trebuie să fie construite în acest tip de
sistem de construcție.
Timp de lucru: 45 minute.
Notă: Pentru rezolvarea sarcinii de lucru puteţi să:

- consultaţi: fişele de documentare cu temele: „Părțile constructive ale corpurilor de nave” şi
„Tipuri constructive de nave comerciale”; planuri de construcţie ale diferitelor corpuri de nave,
existente în dotarea cabinetului tehnologic;
- solicitaţi informaţii suplimentare profesorului.
Observarea sistematică a comportamentului elevilor
Criterii de evaluare Slab Mediu Bun F.bun Excelent

Performanţe şcolare
Motivaţie şi interes constant manifestat

Page 13
prin realizarea diferitelor cerinţe ale
activităţii
Spirit de iniţiativă
Spirit de cooperare în realizarea unor
sarcini în cadrul activităţii de grup
Asumarea responsabilităţilor în
realizarea sarcinilor de lucru
Participarea la discuţii în cadrul
activităţii pe grupuri de lucru
Disciplina de lucru
Progresul realizat
Comportamantul general
 Bibliografie
1. Ciortan Romeo, Porturi și amenajări portuare, Editura Agir, 2012
2. Beizadea Haralambie, Nistor Filip, Popa Cătălin, Marinescu Călin, Managementul portuar,
Editura Academiei Navele Mircea cel Bătrân, Constanța, 2013
3. Bidoae, R., Ionaş, O., “Arhitectura navei”, Editura Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2005.
4. Popovici, O., Ioan, A., Domnişoru, L., „Construcţia, amenajarea şi exploatarea navei”,
Univ. “Dunărea de Jos”, Galaţi, 1991.
Virgil Chitac, Teoria si construcția navei. statica navei volumul 1, Editura: Ex Ponto, 2003
5. Victoria Pușcașu, Florin Dan Pușcașu – Transporturi maritime volumul I și II – Editura
Arionda Galați 1999
6. *** Norme de protecţia muncii pentru activitatea portuară – Ministerul transporturilor si
telecominicațiilor, Bucuresți 1989

Page 14
MODUL II. Utilaje portuare
Modulul „Utilaje portuare”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru
calificarea profesională Mașinist utilaje portuare, din domeniul de pregătire profesională
Mecanică, face parte din stagiile de pregătire practică de 720 ore în vederea dobândirii calificării
profesionale de nivel 3
 120 ore/an – laborator tehnologic
 191 ore/an – instruire practică
Modulul „Utilaje portuare” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de
cunoştinţe, abilităţi și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile specificate în
standardul de pregătire profesională corespunzător calificării profesionale de nivel 3 - Mașinist
utilaje portuare sau continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Corelarea dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URÎ 8 - EXPLOATAREA,
INTREȚINEREA ȘI REPARAREA
UTILAJELOR PORTUARE
Conţinuturile învăţării
Rezultate ale învăţării (codificate
conform SPP)
Cunoștinţe Abilităţi Atitudini
8.1.1. 8.2.1. 8.3.1. 1. Maşini de ridicat și transportat.
8.2.2. 8.3.2. 1.1. Rolul mașinilor de ridicat și transportat.
8.2.3. 8.3.3. 1.2. Clasificare şi domenii de utilizare.
8.2.4. 1.3. Construcţie şi caracteristici.
8.2.5. 1.4. Mijloace de ridicat și transportat (mașini pentru
transport uzinal, utilaje pentru transport continuu).
8.1.2. 8.2.6. 8.3.4. 2. Organe flexibile.
8.1.3. 8.2.7. 8.3.5. 2.1. Noțiuni generale și criterii de clasificare.
8.1.4. 8.2.8. 8.3.6. 2.2. Cabluri de oţel - clasificare, caracteristici, mod de
8.2.9. 8.3.7. alegere, revizii periodice.
8.2.10. 8.3.8. 2.3. Lanţuri - grupe şi clasificare.
8.2.11. 8.3.9. 2.4. Frânghii şi parâme – grupe.
8.2.12. 8.3.10. 2.5. Benzi de cauciuc – confecţionare.
8.2.13. 8.3.11. 3. Organe pentru ghidarea şi înfăşurarea cablurilor
8.2.14. 8.3.12. şi lanţurilor.
8.2.15. 3.1. Criterii de clasificare.
8.2.16. 3.2. Organe de ghidare(role pentru cabluri de oţel; roţi
8.2.17. pentru lanţuri calibrate cu zale; organe pentru
8.2.18. transmitera mişcării, organe de înfăşurare (tamburi
pentru cabluri de oţel şi pentru lanţuri).
4. Dispozitive pentru fixarea capetelor cablurilor şi
lanţurilor.
4.1.Noțiuni generale, dispozitive pentru fixare şi
legături uzuale la cabluri.
4.2. Legături uzuale la capetele lanţurilor.
Page 15
5. Organe si dispozitive pentru prinderea și
suspendarea sarcinilor.
5.1. Criterii de clasificare.
5.2. Organe si dispozitive de prindere a sarcinilor.
5.3. Electromagneți de sarcină.
5.4. Organe de suspendare: cârlige, ochiuri.
5.5. Organe auxiliare pentru montarea carlingelor și
ochiurilor.
6. Organe şi dispozitive de blocare şi frânare.
6.2. Organe şi dispozitive de blocare - cu clichet, cu
fricțiune, cu role.
6.3. Organe şi dispozitive de frânare - cu saboți, cu
bandă, centrifuge, automate comandate de sarcină.
6.4. Organe pentru comanda frânelor – electromagneți
de frână, servomotoare.
6.5. Organe mixte de frânare şi blocare.
7. Organe de rulare.
7.1. Criterii de clasificare,.variante constructive.
7.3. Dimensionarea roților de rulare, șine de rulare.
8. Sisteme de acţionare şi mecanisme de transmitere.
8.2. Sisteme de acţionare – manuală, termică,
pneumatică, hidraulică, electrică, diesel - electrică.
8.3. Mecanisme de transmitere – directe, cu organe
flexibile, cu angrenaje, prin fricţiune.
9. Scripeți, palane, cricuri, vinciuri, trolii și
cabestane.
9.1. Scripeți –tipuri.
9.2. Palane: simple, duble, diferențiale.
9.3. Cricuri: cu șurub, cu cremalieră, hidraulice.
9.4. Vinciuri – acționate manual, mecanic sau electric.
9.5. Trolii - cu acțiune mecanică, cu acțiune electric.
9.6. Cabestane – tipuri.
10. Ascensoare si scări rulante.
10.1. Ascensoare, noțiuni generale, clasificare,
construcție, principii de funcționare, întreținere, revizii
și reglaje.
10.2. Scări rulante, caracteristici.
11. Macarale fixe şi rotative.
11.1.Criterii de clasificare.
11.2. Macarale fixe.
11.3. Macarale rotative.
12. Poduri rulante.
13.1.Criterii de clasificare.
13.2. Caracteristici, elemente componente, mod de
funcționare.

Page 16
 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente,
machete, materii prime și materiale, documentații tehnice, economice,
juridice etc.) necesare dobândirii rezultatelor învățării (existente în şcoală
sau la operatorul economic):
- Machete cu părţile componente ale maşinilor şi instalaţiilor navale;
- Norme de siguranţă in exploatarea instalaţiilor şi maşinilor navale;
- SDV-uri, utilaje şi echipamente pentru mentenanţa maşinilor şi instalaţiilor navale;
- Documente şi formulare pentru planificarea, executarea şi evaluarea lucrărilor de întreţinere a
maşinilor şi instalaţiilor navale.
- computer, videoproiector;
- suporturi de curs/aplicative (audio-video);
- repere, subansambluri şi ansambluri, componente, machete funcţionale ale unor mecanisme şi
instalaţii mecanice navale;
- navă şcoală sau nave în exploatare;
- documentaţie tehnică, cărţi tehnice, documente nautice, manuale, instrucţiuni de utilizare a
mecanisme şi instalaţii mecanice navale;
- norme specifice de exploatare, întreţinere, reparaţii, protecţia muncii, prevenirea şi stingerea
incendiilor şi protecţia mediului.
- Machete, subansambluri, ansambluri ale maşinilor de ridicat şi transportat;
- Documentaţia tehnică specifică;
Conţinuturile modulului „Utilaje portuare” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă,
diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de
pregătire.
cu punctajul corespunzător.

teme pentru lucrările de laborator:
- studiul comparativ al construcției și caracteristicilor mașinilor de ridicat și transportat.

- identificarea organelor flexibile specifice activităților portuare, cabluri, lanțuri, frânghii.
- identificarea organelor pentru ghidarea și înfășurarea cablurilor și lanțurilor.
- identificarea dispozitivelor pentru fixarea capetelor cablurilor și lanțurilor.
- identificarea organelor și dispozitivelor pentru prinderea și suspendarea sarcinei.
- identificarea organelor și dispozitivelor pentru blocare și frânare.
- studiul comparativ al variantelor constructive ale organelor de rulare.

Page 17
- identificarea sistemelor de acționare și a mecanismelor de transmitere.
- studiul comparativ privind construcția, funcționarea și utilizarea scripeților, palanelor,
cricurilor, vinciurilor cabestanelor în activitățile portuare.
- exerciții de documentare privind macaralele fixe și rotative utilizate în activitățile portuare.

economic se prezintă o listă orientativă:
- lecții vizită în port pentru identificarea cararisticilor mașinilor de ridicat și transportat.

- manipularea organelor flexibile specific activităților portuare, cabluri, lanțuri, frânghii.
- manipularea organelor pentru ghidarea și înfășurarea cablurilor și lanțurilor.
- manipularea dispozitivelor pentru fixarea capetelor cablurilor și lanțurilor.
- manipularea organelor și dispozitivelor pentru prinderea și suspendarea sarcinei.
- manipularea organelor și dispozitivelor pentru blocare și frânare.
- studiul comprativ al variantelor constructive ale organelor de rulare.
- lecții vizită în port pentru identificarea sistemelor de acționare și a mecanismelor de
transmitere.
- manipularea scripeților, palanelor, cricurilor, vinciurilor cabestanelor.
- identificarea macaralele fixe și rotative utilizate în activitățile portuare.
În cadrul modulului „Utilaje portuare” sunt alocate atât ore de pregătire teoretică, cât și ore
pentru pregătirea practică necesară formării competențelor profesionale și a unor competențe cheie.
ateliere școală sau la agentul economic, în ore alocate săptămânal .
/competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite următoarele metode de predare-
învăţare:
modelare;

Page 18
a) metode bazate pe acţiune reală / autentică): exerciţiul; studiul de caz; proiectul sau tema de
6. metode care stimulează creativitatea: brainstorming, explozia stelara, metoda pălăriilor
”Patru colturi” metoda Frisco, “Sinectica”, ”Buzz-groups” , metoda ”Delphi”
Harta conceptelor.
Harta conceptuală este o modalitate de organizare logică a informatiilor, evidențiind relațiile

dintre diverse concepte și idei. Caracteristici ale acesteia:
- este o reprezentare grafică a componentelor unui proces sau concept, precum și a relațiilor
dintre ele;
- informațiile dintr-o lecție sau un text se organizează în jurul unor termeni cheie;
- prezentarea schematizată a cunoștințelor ajută la o mai bună structurare a lor, precum și la o
consolidare mult mai eficientă a acestora;
- utilizarea ei facilitează memorarea mai rapidă și mai eficientă a informației;
- se folosesc forme de ciorchine pentru reprezentare, casute sau cercuri, într-o modalitate
ierarhizată;
- săgețile dintre căsuțe sunt utilizate frecvent pentru a indica tipul de relație existentă între
componente (determinare, relaționare etc.);
- facilitează dezvoltarea gândirii logice și a abilităților de învățare.
TEMA: Macara portal destinate manevrării mărfurilor în vrac, elemente componente.

8.1.1. Mașini de ridicat
Sarcina de lucru:
Completați harta conceptelor cu elementele componente ale macaralei portal destinate
manevrării mărfurilor în vrac.
Notă: Pentru rezolvarea sarcinii de lucru puteţi să consultaţi fişele de documentare cu tema:
Macara portal destinate manevrării mărfurilor în vrac.

Page 19
Prezentarea sintetică a metodei și a modului de utilizare în cadrul modul
MACARA PORTAL-
DESTINATE
MANEVRARII
MĂRFURILOR ÎN VRAC portal (cu sau fără buncar)
Elemente componente
coloana sau platforma rotitoare
cabina mecanismelor, cabina de

PARTEA METALICĂ
comandă
sistemul de brațe, contragreutăți

(fixe sau mobile)
ridicare/coborâre a sarcinii
INSTALATIILE MECANISMELOR rotirea macaralei

DE ACTIONARE
a deschiderii brațului
limitatoarele de capat de cursa
limitatoare de suprasarcină
DISPOZITIVE DE SIGURANȚĂ
limitatorul de vânt maxim
instalația deblocare a macaralei pe

șina de rulare

Page 20
Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
învăţării.
b. finală
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizate în standardul
de pregătire profesională al calificării.
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
Exemplificare:
Cunoștinte:
8.1.1. Maşini de ridicat: domeniul de utilizare, clasificare, construcţie, funcţionare.
Abilități:
8.2.1. Compararea diferitelor variante constructive din punct de vedere funcţional, al
performanţelor, avantajelor dezavantajelor şi domeniilor de utilizare.
8.2.2. Localizarea diferitelor părţi componente ale maşinilor de ridicat.
8.2.3. Urmărirea funcţionării corecte a maşinilor de ridicat.
8.2.4. Aplicarea normelor de SSM, PSI şi ISCIR specifice.

Page 21
Atitudini:
8.2.1. Compararea diferitelor variante constructive din punct de vedere funcţional, al
performanţelor, avantajelor dezavantajelor şi domeniilor de utilizare.
8.2.2. Localizarea diferitelor părţi componente ale maşinilor de ridicat.
8.2.3. Urmărirea funcţionării corecte a maşinilor de ridicat.
Fișă de autoevaluare
Completați următoarea fișă de autoevaluare cu răspunsurilor pe care le consideraţi corecte

înscriindu-le în coloana de „ rezolvare elev”.
După completarea acestei rubrici vei confrunta răspunsurile tale cu cele prezentate de profesor
pe folii şi-ţi vei evalua munca prin înscrierea punctajului obţinut în ultima coloană a tabelului
Fișă de autoevaluare Numele si prenumele:

Tema: Recapitulare Clasa: Data:
Nr. Sarcini de lucru Rezolvare elev Punctaj
crt. Max. Obţinut
1. Care sunt principalele tipuri de mașini de 10p
ridicat ?
2. Care sunt principalele tipuri de maşini de 10p
transportat ?
3. Arătaţi care sunt părţile componente principale 10p
ale maşinilor de ridicat ?
4. Explicaţi ce sunt organele flexibile de tracţiune 10p
?
5. Care sunt cele mai folosite tipuri de cabluri ca 10p
organ flexibil de tracţiune la maşina de ridicat ?
6. Cum sunt prinse sarcinile în cârligele maşinilor 10p
de ridicat ?
7. În ce caz se folosesc frâne cu bandă ? 10p
8. Arătaţi avantajele frânei cu saboţi ? 10p
9. Care sunt organele de acţionare şi ghidare ? 10p
Din oficiu se acordă 10p
Rezolvare:
Fişă de autoevaluare Numele şi Prenumele:

Tema: Recapitulare Clasa: Data:
Nr. Sarcini de lucru Rezolvare elev Punctaj
crt. Max. Obţinut
1. Care sunt principalele tipuri de maşini de - mecanisme de ridicat 10p
ridicat ? - macarale
- ascensoare
2. Care sunt principalele tipuri de maşini de - cu acţiune continuă 10p
transportat ? - cu acţiune discontinuă

Page 22
3. Arătaţi care sunt părţile componente principale - organe flexibile de 10p
ale maşinilor de ridicat ? tracţiune
- dispozitive pentru
prinderea sarcinilor
- dispozitive de blocare şi
frânare
4. Explicaţi ce sunt organele flexibile de tracţiune Au rolul de a asigura 10p
? legătura dintre organele de
prindere a sarcinii şi
organele de acţionare.
5. Care sunt cele mai folosite tipuri de cabluri ca - cablurile duble numite şi 10p
organ flexibil de tracţiune la maşina de ridicat ? cabluri compuse
6. Cum sunt prinse sarcinile în cârligele maşinilor Cu ajutorul : 10p

de ridicat ? - organe flexibile de prindere
- traverse
- electromagneţi
7. În ce caz se folosesc frâne cu bandă ? - maşini de ridicat cu 10p
acţionare manuală
- maşini de ridicat cu
acţionare electrică
8. Arătaţi avantajele frânei cu saboţi ? - nu solicită la încovoiere 10p
arborele mecanismelor de
ridicat a sarcinii de translaţie
şi se folosesc pentru orice
capacitate de ridicare
9. Care sunt organele de acţionare şi ghidare ? - tamburul 10p
- rolă
Din oficiu se acordă 10p
 Bibliografie
Bucureşti, 2005.
6. *** Norme de protecţia muncii pentru activitatea portuară – Ministerul transporturilor si
telecominicațiilor, București 1989

Page 23
MODUL III. Manipularea mărfurilor în port
Modulul „Manipularea mărfurilor în port”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru
calificarea profesională Mașinist utilaje portuare, din domeniul de pregătire profesională
Mecanică, face parte din stagiile de pregătire practică de 720 ore în vederea dobândirii calificării
profesionale de nivel 3.
- 66 ore/an – laborator tehnologic
- 120 ore/an – instruire practică
Modulul „ Manipularea mărfurilor în port” este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează
dobândirea de cunoştinţe, abilităţi și atitudini necesare angajării pe piața muncii în una din ocupațiile
specificate în standardul de pregătire profesională corespunzător calificării profesionale de nivel 3 -
Mașinist utilaje portuare sau continuarea pregătirii într-o calificare de nivel superior.
Rezultate ale învăţării/ competenţe (codificate conform SPP)
URI 6 -” Manipularea mărfurilor în port”

Cunoștințe Abilități Atitudini Conținuturile învăţării
9.1.1. 9.2.1. 9.3.1. 1. Clasificarea mărfurilor
9.1.2. 9.2.2. 9.3.2. 1.1. În funcţie de starea lor fizică - solide,
9.1.3. 9.2.3. 9.3.3. lichide, gazoase.
9.2.4. 9.3.4. 1.2. După modul de încărcare şi/sau descărcare -
9.2.5. 9.3.5. prin aşezare, prin aruncare, prin curgere.
9.2.6. 9.3.6. 1.3. După condiţiile de transport, depozitare şi
9.2.7. 9.3.7. conservare - obişnuite, perisabile, periculoase,
9.2.8. 9.3.8. speciale, grele, cu gabarit depăşit.
9.2.9. 1.4. După cantităţile care se transportă - de masă,
9.2.10. în cantităţi mici, singular.
9.2.11. 2. Condiţii impuse pentru transportul
9.2.12. diferitelor categorii de mărfuri - de legislaţie,
9.2.13. de contractul de transport, modul de prezentare a
încărcăturii la preluare.
3. Utilaje portuare de manipulare și transport
3.1. Macarale de chei, portal şi semiportal.
3.1.1. Criterii de clasificare, elemente
componente, partea metalică, instalații,
mecanisme de acționare, limitatrea de siguranță,
echipamente de lucru.
3.1.2. Sisteme de alimentare cu energie electric,
procese de lucru.
3.2. Poduri transportoare de chei.
componente, partea metalică, instalații,
mecanisme de acționare, limitatrea de siguranță,
3.2.2. Sisteme de alimentare cu energie electric,
Page 24
caracteristici principale, stabilitatea, procese de
lucru.
3.3. Macarale plutitoare portabile.
componente ale unei macarale plutitoare rotative,
ale unui gruie plutitor, dispozitive de siguranță,
3.3.2. Caracteristici principale, stabilitatea,
procese de lucru, sisteme de propulsie.
3.4. Macarale mobile.
componente, surse de energie electrică.
procese de lucru.
3.5. Autostivuitoare.
componente, sistemul de deplasare, corpul,
sistemele turnului, furcile, dispozitive de
siguranță, echipamente de lucru.
3.5.2. Sistemul de alimentarea cu energie
electrică.
poziția mărfii, greutatea sarcinii, procese de
lucru.
3.5.5. Autotransportor - stiviutor pentru
containare, clasificare, elemente componente,
sisitemul de alimenate cu energie, caracteristici
principale, stabilitatea, procesul de lucru.
3.6. Autoîncărcătoare.
component, surse de energie
procesul de lucru.
3.7. Instalaţii de transport continuu.
3.7.1. Criterii de clasificare.
3.7.2. Benzi transportoare - clasificare, elemente
componente, funcționare.
3.7.3. Elevatoare cu cupe - elemente
componente, funcționare.
3.7.4. Instalaţii pentru încărcare în nava a
mărfurilor ambalate în saci - elemente
componente, mecanisme de acționare,
dispozitive de siguranță, procese de lucru,
caracteristici principale.
3.7.5. Instalaţii pentru predarea mărfurilor de
masă în depozite portuare - elemente
componente, mecanisme de acționare, procese de
lucru, caracteristici principale.
3.7.6. Instalaţii pentru descărcarea mărfurilor de
masă din navă.
3.7.8. Transportoare gravitaţionale, caracteristici
principale.
Page 25
3.8. Macarale portuare pe cale ferate.
component, sisteme de alimentare cu energie
electrică.
3.8.2. Caracteristici principale, procese de lucru.
3.9. Instalaţii pentru descărcarea vagoanelor -
criterii de clasificare, elemente component,
procese de lucru.
3.10. Instalații de ridicat de la bordul navelor.
componente, caracteristici principale, procese de
lucru.
3.10.2. Biga navală de marfă, biga navală grea,
elemente componente, procese de lucru.
3.10.3. Poduri transbordabile de mare capacitate,
elemente componente, procese de lucru
3.11. Principii constructive ale instalațiilor de
ridicat.
3.11.1. Prescripții tehnice pentru construcții
metalice ale instalațiilor de ridicat.
3.11.2. Materiale folosite pentru instalații de
ridicat, standardizare.
3.11.3. Execuția înbinărilor la construcțiile
metalice, standardizare.
3.11.4. Metode și mijloace de control.
3.12. Exploatarea, întreținerea și repararea
instalațiilor și utilajelor portuare.
3.12.1. Eficiența utilajelor portuare, elemente
anuale ale unui utilaj portuar, calculul eficienței.
3.12.2. Procese tehnologice de lucru în port,
alegerea și exploatarea utilajelor portuare.
3.12.4. Întreținerea, revizia, repararea utilajelor
portuare, sisiteme, clasificări, cicluri.
4. Operaţii de manipulare a mărfurilor -
cântărire, transbordare, încărcare, stivuire,
calare, nivelare, fixare, conservare, descărcare,
depozitare.
5. Monitorizarea activităţilor de manipulare a
mărfurilor.
5.1. Supravegherea respectării planului de
operaţii.
5.2. Instrucţiunilor de utilizare a echipamentelor
şi instalaţiilor.
5.3. Condiţiilor impuse pentru manipularea
mărfii.
5.4. Normelor de tehnica securităţii muncii, de
prevenire şi stingere a incendiilor.
5.5. Măsurarea / determinarea şi înregistrarea
unor indicatori tehnico-economici specifici
activităţilor de manipulare a mărfurilor.
6. Analizarea indicatorilor specifici
activităţilor de manipulare a mărfurilor -
Page 26
compararea cu valori normate, întocmirea unor
rapoarte.
7. Întocmirea unui plan de îmbunătăţire a
activităţilor - obiective, acţiuni, responsabilităţi,
termene, rezultate aşteptate, evaluare.
 Resurse materiale minime, necesare parcurgerii modulului

- fişe de lucru, filme şi softuri educaţionale;
- machete funcţionale ale unor dispozitive, utilaje, echipamente şi amenajări pentru
manipularea mărfurilor.
 Echipamente, mijloace de învăţământ (minim cele din SPP);

- computer, videoproiector, suporturi de curs / aplicative (audio-video), softuri educaţionale
- dispozitive, utilaje, echipamente şi amenajări pentru manipularea mărfurilor;
Conţinuturile modulului „Manipularea mărfurilor în port” trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
cu punctajul corespunzător.
teme pentru lucrările de laborator:
- studiul comparativ privind clasificarea mărfurilor ce urmează a fi manipulate în port.
- studiul comparativ privind condițiile impuse pentru transportul diferitelor categorii de
mărfuri.
- studiul comparativ privind construcția, funcționarea macaralelor de cheu portal și semiportal
în cadrul utilajelor portuare de manipulare.
- studiul comparativ privind construcția, funcționarea podurilor transportoare de cheu în
cadrul utilajelor portuare de manipulare și transport.
- studiul comparativ privind construcția, funcționarea macaralele plutitoare portabile în cadrul
utilajelor portuare de manipulare.
- studiul comparativ privind construcția, funcționarea autostivuitoarelor în cadrul utilajelor
portuare de manipulare și transport.
- studiul comparativ privind construcția, funcționarea autoîncărcătoarelor în cadrul utilajelor
- studiul comparativ privind construcția, funcționarea macaralelor portuare pe cale ferată în
cadrul utilajelor portuare de manipulare.

Page 27
- identificarea operațiilor de manipulare a mărfurilor în port.
- documentare privind monitorizarea activităților de manipulare a mărfurilor.
- analiza indicatorilor specifici activităților de manipulare a mărfurilor.

economic se prezintă o listă orientativă:
-
- identificarea condițiile impuse pentru transportul diferitelor categorii de mărfuri.
- identificarea elementelor de construcție și funcționare a macaralelor de cheu portal și
semiportal în cadrul utilajelor portuare de manipulare.
- identificarea elementelor de construcție și funcționare a podurilor transportoare de cheu în
cadrul utilajelor portuare de manipulare și transport.
- identificarea elementelor de construcție și funcționare a macaralele plutitoare portabile în
cadrul utilajelor portuare de manipulare.
- identificarea elementelor de construcție și funcționare a autostivuitoarelor în cadrul utilajelor
- identificarea elementelor de construcție și funcționare a autoîncărcătoarelor în cadrul
utilajelor portuare de manipulare și transport.
- identificarea elementelor de construcție și funcționare a macaralelor portuare pe cale ferată
în cadrul utilajelor portuare de manipulare.
- identificarea operațiilor de manipulare a mărfurilor în port.
În cadrul modulului „Manipularea mărfurilor în port” sunt alocate atât ore de pregătire
teoretică, cât și ore pentru pregătirea practică necesară formării competențelor profesionale și a unor
competențe cheie.
ateliere școală sau la agentul economic, în ore alocate săptămânal.
/competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite următoarele medode de predare-
învăţare:

Page 28
modelare;
a) metode bazate pe acţiune reală / autentică: exerciţul; studiul de caz; proiectul sau tema de
4. metode care stimuleaza creativitatea: brainstorming, explozia stelara, metoda pălăriilor
”Patru colturi”, metoda Frisco, “Sinectica”, ”Buzz-groups” , metoda ”Delphi”.
Metoda Cubului
Tema: Instalații pentru încărcarea în nave a mărfurilor ambalate în saci.

9.1.3. Operații și echipamente pentru manipularea mărfurilor în port
Prezentarea sintetică a metodei și a modului de utilizare în cadrul modulului:
A. Se formează o grupă de 3-4 elevi.
B. Fiecare membru al grupei va trebui să acceseze diferite surse de informații cu privire la

caracteristicile de lucru ale Instalației pentru încărcarea în nave a mărfurilor ambalate în saci.
Vor fi vizate următoarele:
a. elemenete componente.
b. mecanisme de acționare.
c. dispozitive de siguranță.
d. procesul de lucru.
e. caracteristici principale.
f. exploatare eficientă.
C. Fiecare elev din grupă va realiza practic verificarea pentru care s-a documentat.
D. La final fiecare elev va avea sarcina să completeze o fișă cu informațiile culese, care pot fi
prezentate structurat sub forma unui tabel.
De exemplu, pentru sarcina
e. - caracteristici principale
Vor vi mentionate principalele caracteristici ale instalației pentru încărcarea în nave a
mărfurilor ambalate în saci, respectiv:
- productivitatea [saci/ora].
- ecartamentul portalului [m].
- înălțimea de ridicare a brațului cu bandă [m].
- raza de acțiune a brațului cu bandă [m].
- capacitatea navei de încărcat [tdw].
E. În final, reuniți cele șase fișe într-o singură prezentare, prin lipirea lor pe un suport, astfel
încât să se formeze un cub (tridimensional sau desfășurat).

Page 29
(3)
(4)
(6) (1) (2) (4) (6)
(3)
(5)
Reţeaua de discuţii şi dezbateri
Descriere:
- presupune existenţa unei probleme controversate
- dezbaterea este o discuţie pe larg şi amănunţită a problemei controversate
- scopul este influenţarea convingerilor, atitudinilor, conduitei elevilor.
Avantaje:
- lucrul în perechi, apoi în grup de patru şi în final cu jumătate de clasă
- dezvoltă spiritul de cooperare, inventivitatea, spiritul critic
- spontaneitatea.
Condiţii:
- stabilirea unei limite de timp pentru fiecare luare de poziţie
- să existe şi un material demonstrativ - sugestiv: planşe, (fotografii, imagini proiectate etc.
- toţi elevii trebuie încurajaţi să vorbească
- fiecare elev trebuie lăsat să termine ceea ce are de spus înainte de a i se răspunde
- atmosfera trebuie să fie de dezbatere şi nu de impunere a părerilor proprii
- profesorul încurajează investigaţia în colaborarea cu ceilalţi şi nu competiţia.

Evaluarea poate fi:
a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării
învăţării.
b. finală
pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora , precizate în
standardul de pregătire profesională al calificării.

Page 30
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
Fişă de lucru pentru evaluarea continuă privind rezultate ale învăţării concretizate prin cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini corespunzătoare temei: Utilaje portuare de manipulare și transport – instalații
pentru preluarea marfurilor din depozitele portuare
FIŞĂ DE LUCRU
Cunoştinţe:
6.1.3. Operaţii şi echipamente pentru manipularea mărfurilor în port
Abilităţi:
6.2.5. Selectarea echipamentelor şi instalaţiilor necesare pentru derularea unor operaţii de
manipulare a mărfii în port
6.2.6. Analizarea documentaţiei tehnice a mijloacelor pentru manipularea mărfii
Atitudini:
6.3.4. Respectarea legislaţiei privind manipularea diferitelor categorii de mărfuri
6.3.5. Adoptarea unei conduite preventive în manipularea mărfurilor în port
Obiectivele evaluării:
- să identifice elementele constructive ale instalației pentru preluarea mărfurilor din depozitele
portuare
- să precizeze parametri care trebuiesc avuți în vedere în cazul exploatării instalației
- să precizeze mecanismele de acționare și dispozitivele de siguranță ale instalației
- să precizeze procesul de lucru al instalației
Sarcina de lucru:
În imaginea de mai jos este reprezentat schematic elementele constructive ale unei instalații pentru
preluarea marfurilor din depozitele portuare

Page 31
1. Identificaţi cel puțin 10 elementele constructive ale instalației pentru preluarea mărfurilor din
depozitele portuare
2. Precizaţi parametri care trebuiesc avuți în vedere în cazul exploatării instalației
3. Precizaţi mecanismele de acționare și dispozitivele de siguranță ale instalației
4. Precizaţi procesul de lucru al instalației
Notă:
- Rezolvarea fişei de lucru se va face pe grupe de lucru de 2-4 elevi, utilizând cunoştinţele
dobândite în urma parcurgerii conţinuturilor: Macarale rotative
Criterii de evaluare:
1.-Identificarea elementelor: constructive ale instalației …………………….….… 30 puncte
1- roata cu cupe; 2- banda transportoare pe brat; 3- buncar si palniea buncarului; 4- banda
transportoare a depozitului; 5- cabina instalatii electrice; 6- cabina de comanda; 7-
contragreutatea; 8- sistemul de brate al contragreutatii; 9- tirantii bratului; 10- boghiurile; 11-
bratul; 12- mecanismul de actionare al rotii cu cupe; 13- mecanismul de ridicare a bratului; 14-
cablurile de ridicare a bratului; 15- sistemul de intindere a benzii de brat; 16- articulatiile
contragreutatii si sistemului de ridicare a bratului; 17- portal;
2. Precizarea parametrilor de exploatare ale instalației…………………………..…20 puncte
- productivitatea orară (exprimată în kN/h);
- lungimea brațului de preluare (exprimată în m);
- înălțimea de preluare (exprimată în m);
- ecartamentul (exprimat în m)
3. Precizarea mecanismele de acționare și dispozitivele de siguranță ale instalației…
…………………………………………………………………………………..…….....20 puncte
a - mecanismele de acționare
- mecanism de translație și rotire
- mecanism de ridicare a brațului și acționarea benzii de pe braț

Page 32
- mecanism de rotire a roții cu cupe – acționat hidraulic și format dintr-un electromotor, o pompă
hidraulică, tubulaturi de legatură, motor hidraulic cuplat la roata cu cupe;
- sistem de alimentare cu energie electric
b - dispozitive de siguranță
- limitator de capăt de cursă;
- intrerupător de funcționare în cazul descentrării benzii;
- sistem de blocare - cuplat la sistemul de manipulare a minereului (..podul descărcător, benzi
transportoare)
4. Procesul de lucru al instalației.................................................................... ............. 20 puncte

Materialul preluat din depozit de către roata cu cupe (1) este descarcat pe banda transportoare (2)
care-l transportă către buncăr (3) de unde este preluat de banda depozitului (4). Deplasarea
instalației de-a lungul căii de rulare pe care a fost amplasată va asigura preluarea materialului de
pe întreaga suprafață de depozitare, operație favorizată și de faptul că parțile mobile amplasate
deasupra portalului 17 se pot roti cu un unghi de 360.
 Bibliografie
Bucureşti, 2005.
6. *** Norme de protecţia muncii pentru activitatea portuară – Ministerul transporturilor și
telecominicațiilor, București 1989

Page 33

CRR CL XI Stagii 720 Masinist Utilaje Portuare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CRR CL XI Stagii 720 Masinist Utilaje Portuare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A

Anexa nr. 4 la OMEN nr. 3501 din 29.03.2018

STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ

Domeniul de pregătire profesională:

Ing. Cecilia-Luiza CRĂCIUN - Inspector de specialitate

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Nivelul de calificare conform Cadrului Național al calificărilor – 3

Corelarea dintre unitățile de rezultate ale învățării și module:

Unitatea de rezultate ale învăţării –

URÎ 8 - Exploatarea, întreținerea și repararea MODUL 2 – Utilaje portuare

URÎ 9 - Manipularea mărfurilor în port MODUL 3 – Manipularea mărfurilor în port

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Calificarea: MAȘINIST UTILAJE PORTUARE

Modulul I. Porturi și nave

Modulul II. Utilaje portuare

Modulul III. Manipularea mărfurilor în port

Total ore = 6 luni x 4 săptămâni x 30 ore/săptămână = 720 de ore/an

TOTAL GENERAL: 720 ore/an

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Modulul „Porturi și nave”, componentă a ofertei educaționale (curriculare) pentru calificarea

Corelarea dintre rezultatele învățării din SPP și conținuturile învățării

 Lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte și instrumente,

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

De asemenea, și pentru lucrările practice de efectuat în atelierul şcolii sau la agentul

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

b. Hartă conceptuală ierarhică

Realizarea unei hărţi conceptuale impune respectarea următoarelor etape:

Tema: Calitățile nautice ale navelor

Calitățile nautice ale navei

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Modulul: Elementele de construcţie ale corpului navei

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Conținut: Sisteme de construcție ale corpurilor de nave.

Timp de lucru: 45 minute.

Notă: Pentru rezolvarea sarcinii de lucru puteţi să:

Observarea sistematică a comportamentului elevilor

Criterii de evaluare Slab Mediu Bun F.bun Excelent

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Considerând lista minimă de resurse materiale (echipamente, unelte şi instrumente, machete,

- studiul comparativ al construcției și caracteristicilor mașinilor de ridicat și transportat.

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

De asemenea, și pentru lucrările practice de efectuat în atelierul şcolii sau la agentul

- lecții vizită în port pentru identificarea cararisticilor mașinilor de ridicat și transportat.

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Harta conceptuală este o modalitate de organizare logică a informatiilor, evidențiind relațiile

TEMA: Macara portal destinate manevrării mărfurilor în vrac, elemente componente.

Rezultate ale învățării vizate:

Timp de lucru: 20 minute.

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

coloana sau platforma rotitoare

cabina mecanismelor, cabina de

sistemul de brațe, contragreutăți

INSTALATIILE MECANISMELOR rotirea macaralei

limitatoarele de capat de cursa

limitatorul de vânt maxim

instalația deblocare a macaralei pe

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Calificarea: Mașinist utilaje portuare

Completați următoarea fișă de autoevaluare cu răspunsurilor pe care le consideraţi corecte