UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

PORTOFOLIU
PENTRU LUCRUL INDIVIDUAL
RĂSPUNDEREA CIVILĂ CONTRACTUALĂ

Dr., conf.univ. Tatiana Tabuncic

Cătălin Munteanu

DR-2107, anul II

25.03.2023
CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................3

1. Descrierea obiectului și părțile litigiului.........................................................................5

2. Rezumatul circumstanțelor de fapt.................................................................................6

3. Rezumatul soluțiilor instanțelor de judecată...................................................................8

CONCLUZII............................................................................................................................11

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE

Prezenta lucrare, reprezintă unele puncte de vedere juridice cu privire la costurile şi

cheltuielile efective, din contul bugetului public naţional, utilizate pentru instruirea
funcţionarilor publici cu statut special. Importanţa cunoaşterii în detaliu a acestui subiect,
printre altele, constă în faptul că această categorie de resurse financiare urmează să fie
utilizate cît mai raţional posibil, cu respectarea tuturor regulilor şi principiilor finanţelor
publice, precum şi ale responsabilităţii bugetar-fiscale. După absolvirea studiilor respective,
fiecare beneficiar al instruirii urmează ca să-şi onoreze obligaţiile asumate. Însă, acest lucru
nu are loc din variate motive, fie că pe parcursul perioadei de instruire, unii beneficiari nu
finalizează studiile în modul asumat, fie că absolvind, nu activează acel interval de timp
minim prevăzut în angajament În aceste situaţii, ultimul angajator, fie instituţia de învăţământ,
trebuie să întreprindă absolut toate actele şi acţiunile necesare, în scopul recuperării
cheltuielilor care au fost suportate pentru instruire.

Discutînd la subiectul dat, vreau să menționez că tema dată prezintă o actualitate,

deoarece recent, guvernul a examinat un Proiect de Lege privind modificarea unor acte
normative, elaborat de către un grup de deputați din Parlamentul Republicii Moldova, care în
nota informativă comunică următoarele:

Proiectul urmărește scopul general - respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, care sunt superioare, iar obligația militarului/funcționarului public cu statut
special/ofițerul de informații și securitate de a activa anume în autoritatea pentru care a fost
instruit, pe un termen de 5 ani după absolvirea studiilor, este una abuzivă și contradictorie legii
supreme precum și actelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Or, potrivit
art.43 alin (1) din Constituția Republicii Moldova 1 în coroborare cu art. 23 alin. (1) din
Declarația Universală a Drepturilor Omului din 10.12.1948 2, la care Republica Moldova a
aderat prin Hotărârea Parlamentului nr. 214/1990, este prevăzut că orice persoană are dreptul
la libera alegere a muncii. Dreptul fundamental precum libera alegere a muncii, este garantat
de actele supreme, nu poate fi îngrădit, restricționat sau suprimat. În special, când
militarii/funcționarii publici cu statut special/ofițerii de informații și securitate nu renunță la
îndeplinirea serviciului în interesul și beneficiului statului, ci dispun de dreptul fundamental la
libera alegere a locului de muncă. Totodată, statul urmează să sancționeze, prin obligarea

1
Constituția Republicii Moldova Nr. 1 din 29.07.1994, în Monitorul Oficial Nr.78, art.140, intrat în vigoare la
29.03.2016, modificat prin Legea nr.52 din 16.03.23.
2
Declarația Universală a Drepturilor Omului Nr. 12 din 10.12.1948, adoptată și proclamată de Adunarea
generală a O.N.U. prin Rezoluția 217 A (III) din 10.12.1948.

3
 recuperării cheltuielilor pentru instruire, doar acele persoane ce nu doresc să activeze în
interesele statului. Obligarea persoanei de a recupera cheltuielile doar pentru simplul fapt că
dorește să activeze într-o altă autoritate statală decât în cea în care s-a instruit, este
neargumentată și creează dificultăți la asigurarea cu personal calificat.

Reieșind din scopul general, legiuitorul urmărește modificarea cadrului normativ

existent prin care militarii, funcționarii publici cu statut special, ofițerii de informații și
securitate care au absolvit o instituție de învățământ a Ministerului Apărării, Ministerului
Afacerilor Interne și Serviciului de Informații și Securitate, și care după eliberarea din
serviciu, în decurs de 6 luni, se reangajează o singură dată în instituția din care s-au eliberat
sau se angajează într-o instituție sau autoritate, în care este prevăzut serviciul militar sau
special, să fie scutiți de la recuperarea cheltuielilor pentru instruire.

Având în vedere cele propuse de legiuitor, Guvernul susține inițiativa respectivă.

Totodată, cu referire la proiectul de lege, în scopul îmbunătățirii calității și ajustării acestuia în
concordanță cu viziunile autorităților de resort, se consideră oportun ca, propunerile
constructive înaintate în faza de avizare, să fie discutate suplimentar în cadrul comisiilor de
profil ale Parlamentului, prealabil adoptării proiectului în lectură finală.

4
 1. Descrierea obiectului și părțile litigiului

Potrivit deciziei Curții Supreme de Justiție din data 25.01.2023, instanța s-a pronunțat pe
marginea dosarului nr.2ra-1195/223, părțile litigiului fiind Ministerul Apărării al Republicii
Moldova (recurent) și Eric Barba (intimat).
Obiectul acțiunii civile îl formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate
instanței de judecată în scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-
litigios și în privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre. Prin
urmare, prin cererea de chemare în judecată reclamantul Ministerul Apărării al Republicii
Moldova a solicitat recuperarea cheltuielilor suportate pentru instruirea lui Eric Barba în sumă
de 337 282,06 lei, proporțională termenului serviciului militar (conform calculului 443 396 de
lei / 1 826 de zile (5 ani de serviciu) x 1 389 de zile (perioadă restantă de îndeplinire a
serviciului) = 337 282,06 lei).

2. Rezumatul circumstanțelor de fapt

3
Baza de date a CSJ: < http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=70548 >.

5
 La 16 decembrie 2019, Ministerul Apărării al Republicii Moldova a depus prin
intermediul oficiului poștal cerere de chemare în judecată împotriva lui Eric Barba cu privire
la recuperarea cheltuielilor pentru instruire.

În motivarea acțiunii a invocat că prin ordinul comandantului Academiei Militare a

Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” nr. 158 din 08 august 2014, Eric Barba a fost admis la
studii în Academia Militară în anul 2014.

La 08 august 2014, Eric Barba a încheiat cu comandantul Academiei Militare contractul

de îndeplinire a serviciului militar pentru perioada 08 august 2014 – 08 august 2023, în baza
căruia ultimul s-a obligat ca după absolvirea studiilor să îndeplinească serviciul militar în
Forțele Armate nu mai puțin de 5 ani, în caz contrar să ramburseze cheltuielile pentru
instruire.

La 23 iunie 2018, Eric Barba a absolvit Academia Militară obținînd specialitatea

„infanterie şi administrație publică”, fapt confirmat prin diploma de licență seria ALII nr.
618125391463.

Reclamantul a menționat că în baza Ordinului Ministrului apărării al Republicii

Moldova din 09 august 2019, Eric Barba a fost trecut în rezervă conform pct. 140 lit. m), la
inițiativa personală a militarului, din Regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a
serviciului militar în Forțele Armate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 941 din 17 august
2006.

Ulterior, prin ordinul comandantului Brigăzii 3 infanterie motorizată nr. 167 din 02
septembrie 2019, Eric Barba a fost radiat din tabelul nominal al unității şi de la toate
categoriile de drepturi, fiind îndreptat pentru a fi luat în evidenţa militară în Centrul militar
teritorial Edineţ.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a relevat că pentru instruirea lui Eric Barba
în cadrul Academiei Militare a suportat cheltuieli de 443 396 de lei, dintre care 37 407 de lei
pentru anul 2014; 123 388 de lei pentru anul 2015, 117 766 de lei pentru anul 2016, 135 573
de lei pentru anul 2017 și 29 263 de lei pentru anul 2018.

În opinia reclamantului, din motiv că Eric Barba şi-a îndeplinit serviciul militar în
Armata Naţională în perioada 23 iunie 2016 – 02 septembrie 2019, suma pe care urmează să o
achite acesta este proporțională termenului serviciului militar: 443 396 de lei / 1 826 de zile (5

6
ani de serviciu) x 1 389 de zile (perioadă restantă de îndeplinire a serviciului) = 337 282,06
lei.

Ministerul Apărării al Republicii Moldova a remarcat că pregătirea cadrelor militare se

efectuează din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat în baza comenzii de stat, în
dependență de necesitățile Forțelor Armate, iar prin refuzul de a îndeplini serviciul militar în
conformitate cu obligațiile asumate în contract, Eric Barba a lipsit Ministerul Apărării al
Republicii Moldova de un specialist în domeniu, creând obstacole la executarea misiunilor de
bază şi de luptă specifice Armatei Naţionale, menite pentru asigurarea securității statului,
impunând statul să suporte cheltuieli nejustificate pentru instruirea cadrelor noi.

Reclamantul Ministerul Apărării al Republicii Moldova a solicitat prin cererea de

chemare în judecată încasarea de la Eric Barba a sumei de 337 282,06 lei pe care Ministerul
Apărării al Republicii Moldova a suportat-o pentru instruirea acestuia şi compensarea tuturor
cheltuielilor legate de judecarea cauzei.

7
 3. Rezumatul soluțiilor instanțelor de judecată

Hotărârea instanței de fond. Prin hotărârea din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț,
sediul Briceni, s-a admis parțial acțiunea depusă de Ministerul Apărării al Republicii
Moldova. S-a încasat de la Eric Barba în folosul Ministerului Apărării al Republicii Moldova
cheltuielile pentru instruire în sumă de 82 653,80 de lei. S-a încasat de la Eric Barba în folosul
statului taxa de stat în cuantum de 2 479,61 de lei. În rest, acțiunea s-a respins ca
neîntemeiată. S-a încasat de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova în beneficul lui Eric
Barba suma de 14 722,50 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, proporțional părții respinse din
pretențiile reclamantului
Hotărârea instanței de apel. Prin decizia din 09 iunie 2022 a Curţii de Apel Bălți s-a
respins apelul declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea
din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni
În consolidarea soluțiilor instanțele inferioare au reținut că prin Raportul de expertiză
judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 eliberat de Biroul individual de expertiză judiciară
„Cara Ecaterina” s-a concluzionat că: potrivit calculelor efectuate în baza datelor din evidenţă
contabilă, cheltuielile reale de întreținere și instruire a lui Eric Barba în perioada de studii 08
august 2014 – 23 iunie 2018 constituie suma 120 630,34 de lei. Totodată, instanțele inferioare
au remarcat că din cheltuielile de întreținere și instruire a lui Eric Barba în perioada de studii
08 august 2014 – 23 iunie 2018 suportate de Ministerul Apărării al Republicii Moldova
urmează să fie excluse cheltuielile care revin perioadei de activitate a lui Eric Barba în cadrul
Armatei Naţionale (23 iunie 2018 – 02 septembrie 2019, în total 437 de zile, în sumă de 26
004,12 lei. Instanțele inferioare au constatat că reclamantul nu a administrat documente
contabile ce ar confirma faptul suportării cheltuielilor pentru instruirea lui Eric Barba la
Academia Militară „Alexandru cel Bun” în perioada 08 august 2014 – 23 iunie 2018 în sumă
de 443 397 de lei, iar acest fapt presupune că Eric Barba urmează că restituie cheltuielile reale
de instruire, constatate prin Raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021, din
care urmează să fie exclusă perioada de activitate a acestuia în cadrul Armatei Naţionale, ceea
ce constituie 82 653,80 de lei (120 630,34 – 26 004,12).
Hotărârea instanței de recurs. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ
lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) şi art. 445 alin.
(2), a decis următoarele:

8
Admiterea recursului declarat de Ministerul Apărării al Republicii Moldova.
Casarea integrală a deciziei din 09 iunie 2022 a Curţii de Apel Bălți, adoptată în cauza civilă
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ministerul Apărării al Republicii
Moldova împotriva lui Eric Barba cu privire la recuperarea cheltuielilor pentru instruire și
trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt complet de judecată.
Colegiul a menționat că instanțele inferioare și-au întemeiat soluțiile pe raportul de
expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021 eliberat de Biroul individual de expertiză
judiciară „Cara Ecaterina”. Recurentul a criticat raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30
ianuarie 2021, indicând că expertul judiciar Ecaterina Cara a pus la baza concluziilor sale
Ordinul Ministrului apărării nr. 920 din 10 decembrie 2018, prin care s-a abrogat Ordinul
Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007. Însă, din analiza deciziei din 09 iunie 2022 a
Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 12 august 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,
rezultă că instanțele inferioare nu au dat apreciere obiecțiilor Ministerului Apărării al
Republicii Moldova împotriva raportului de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021
și nu au combătut argumentul acestuia, precum că, la efectuarea expertizei judiciare, expertul
s-a condus de acte normative intrate în vigoare după realizarea raportului juridic litigios, și
anume de Ordinul Ministrului apărării nr. 920 din 10 decembrie 2018, în timp ce trebuia să
aplice și să se conducă de Ordinul Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007. Mai mult ca
atât, Colegiul constată că, deși, atât expertul judiciar, cât și reclamantul Ministerul Apărării al
Republicii Moldova fac trimitere la Ordinele Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007
„privind aprobarea Instrucțiunii cu 7 privire la modul de recuperare a cheltuielilor de instruire
în instituțiile de învățământ militar”, nr. 920 din 10 decembrie 2018 „despre aprobarea
Metodologiei de calculare a cheltuielilor pentru instruire” și nr. 566 din 21 august 2019
„despre aprobarea Instrucțiunii de calcul și componența cheltuielilor anuale pentru instruire în
Academia Militară a Forțelor Armate”, acestea nu sunt anexate nici la materialele cauzei, nici
nu sunt publicate în Registrul de stat al actelor juridice. În opinia Colegiului, pentru stabilirea
corectă a specificului obiectului acțiunii civile şi a temeiului acesteia, instanțele inferioare
urmau să cerceteze Ordinele Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007, nr. 920 din 10
decembrie 2018 și nr. 566 din 21 august 2019, or, în lipsa acestor acte cu caracter normativ,
nu poate fi dată o apreciere justă raportului material-litigios în privința cărora instanțele de
judecată s-au expus prin hotărâre. Cercetarea acestor acte cu caracter normativ este necesară
inter alia și pentru a determina dacă la efectuarea expertizei judiciare au fost aplicate actele
normative pertinente și dacă calculele efectuate au fost realizate în temeiul prevederilor legale
în vigoare la data constituirii raportului juridic litigios, contractul de îndeplinire a serviciului

9
militar din 08 august 2014, precum și dacă raportul de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30
ianuarie 2021 nu este viciat. Or, în conformitate cu art. 158 alin. (4) și (6) din Codul de
procedură civilă, raportul de expertiză este examinat în ședință de judecată şi evaluat în
ansamblu cu celelalte probe. Raportul de expertiză nu este obligatoriu pentru instanţa
judecătorească şi se apreciază conform art. 130. Respingerea lui însă trebuie să fie motivată.
În conformitate cu art. 130 din Codul de procedură civilă, (1) instanţa judecătorească
apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,
nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor,
călăuzindu-se de lege. (2) Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forță
probantă prestabilită fără aprecierea lor. (3) Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la
pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura
lor reciprocă şi suficiența pentru soluționarea cauzei. (4) Ca rezultat al aprecierii probelor,
instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind
admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinței unor
probe faţă de altele. (5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanţa constată prin
cercetare şi comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității. În
această ordine de idei, Colegiul observă că instanţa de apel a judecat formal cauza și nu și-a
îndeplinit rolul activ, prin solicitarea de la reclamantul Ministerul Apărării al Republicii
Moldova prezentarea Ordinelor Ministrului apărării nr. 123 din 20 iunie 2007, nr. 920 din 10
decembrie 2018 și nr. 566 din 21 august 2019, pentru a determina dacă, la întocmirea
raportului de expertiză judiciară nr. 1/21 din 30 ianuarie 2021, expertul judiciar a aplicat
corect actele cu caracter normativ.

10
 CONCLUZII

Printre primele acte normative identificate, în temeiul cărora a fost instituit un

mecanism la nivel naţional în baza căruia s-a încercat responsabilizarea în mod implicit şi a
beneficiarului instruirii, a fost Hotărârea Guvernului nr.923 din 04.09.2001, cu privire la
plasarea în cîmpul muncii a absolvenților instituțiilor de învățămînt superior și profesional
tehnic, postsecundar și postsecundar nonterțiar de stat4. Acest act normativ are o aplicabilitate
universală, în privinţa tuturor celor 24 instituţii de învăţământ superior, cît şi a celor 91
instituții de învățământ profesional tehnic, care instruiesc pe locuri cu finanţare bugetară, fie
la comanda unei anumite entităţi publice. În anul 2009, în privinţa acestui act normativ a fost
ridicată o excepţie de neconstituţionalitate. În partea motivată a hotărârii, printre altele, fiind
stabilit faptul că: „În virtutea prevederilor constituţionale şi legale, Guvernul este în drept să
stabilească criterii de reglementare contractuală a raporturilor de muncă între absolvenţii
instituţiilor de învăţământ ce şi-au făcut studiile în grupele cu finanţare de la buget şi
instituţiile care urmează să efectueze plasarea în câmpul muncii. Or, potrivit Constituţiei,
Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea
generală a administraţiei publice”.

Totodată, constatăm faptul că Curtea Constituţională s-a expus în mod expres asupra
chestiunilor care exclud potențialele interpretări extensive, privind pretinsele insinuări ale
muncii forţate, în aceste categorii de raporturi juridice. În sensul normelor constituţionale şi
internaţionale, libertatea muncii include dreptul persoanei de a-şi alege după propria voinţă
munca (profesia, ocupaţia) şi locul muncii, precum şi dreptul de a nu munci şi de a-şi continua
studiile postuniversitare (masterat, doctorat), însă nu presupune libertatea de a nu executa
obligaţiile asumate la momentul încheierii contractului-tip (privind realizarea studiilor în
instituţiile de învățământ superior şi mediu de specialitate (la zi) în grupele cu finanţare
bugetară şi plasarea tinerilor specialişti în câmpul muncii) între persoane şi instituţia de
învățământ şi, implicit, de a nu restitui statului cheltuielile pentru studii. Tot acesta a fost unul
dintre argumentele forte, care a fost reiterat şi utilizat în mod adiţional în Decizia de
4
Hotărârea Guvernului nr.923 din 04.09.2001, cu privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenților
instituțiilor de învățămînt superior și profesional tehnic, postsecundar și postsecundar nonterțiar de stat, în
Monitorul Oficial nr.108-109, art.972, din 06.09.2001, modificat prin Hotărîrea Guvernului nr.429 din
24.06.2020, în Monitorul Oficial nr.165-176, art.559, în vigoare din 10.07.2020.

11
inadmisibilitate a sesizării nr. 133g/2017 a Curţii Constituţionale nr. 106 din 07.11.2017,
privind plasarea în cîmpul muncii a tinerilor specialiști instruiţi în domeniul medicinii și
farmaceuticii.5

În pofida faptului că HG nr. 923/2001, citată supra, a trecut testul de

constituţionalitate, oricum, susţin că aceste categorii de relaţii sociale trebuie să fie statuate în
mod expres într-un act normativ superior, adică într-o lege. În scopul anticipării unor
potenţiale riscuri de interpretare dezavantajoasă, cu privire la îndatoririle pe care le au
studenţii care au efectuat studiile în cadrul Academiei, a fost introdusă în mod expres, o
normă specială care prevede că: „La eliberarea din serviciu în cazurile prevăzute la art. 38
alin. (1) lit. a), g)–r) și t)–w), funcționarii publici cu statut special care, după absolvirea
cursurilor de formare profesională inițială, au îndeplinit în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne o perioadă mai mică de 5 ani de serviciu, restituie cheltuielile pentru studii/instruiri,
indiferent de sursa de finanțare a acestora, în mărimea dedusă din împărțirea sumei
cheltuielilor respective la perioada de îndeplinire a serviciului după absolvire”.6

Totodată, este notabil faptul că în momentul prezentării publice în cadrul conferinței a

comunicatului dat, în Parlamentul Republici Moldova este înregistrată iniţiativa legislativă nr.
388 din 25.10.20227, în temeiul căreia se doreşte de a fi revizuită modalitatea de utilizare
eficientă a finanţelor publice, în raport cu obiectul de referinţă prezentat anterior. Printre
modificările promovate, se pretinde crearea unor oportunităţi de reglementare expresă, în
actele normative speciale, a cazurilor de transfer, restabilire şi/sau a altor modalităţi de
preschimbare a locului de muncă, în sfera publică, a unor anumite categorii de funcţionari ai
instituţiilor de forţă. Pe această cale, în Raportul Comisiei Parlamentare permanente în
domeniul de securitate naţională, apărare şi ordine publică, inter alia8, a fost statuat faptul că:
„vor fi scutiţi de obligaţia de a restitui cheltuielile de instruire, absolvenţii instituţiilor de
învăţământ din domeniul milităriei, ordinii publice şi securităţii statului care la data intrării în
vigoare a prezentei legi deja sunt reangajaţi în instituţia din care s-au eliberat sau sunt angajaţi
într-o instituţie sau autoritate publică, finanţată din bugetul de stat, într-o funcţie ce implică
5
Decizie de Inadmisibilitate a sesizării nr. 133g/2017 privind excepția de neconstituționalitate a Hotărârii
Guvernului nr. 1396 din 24 noiembrie 2003 cu privire la instruirea medicilor și farmaciștilor rezidenți și
plasarea în câmpul muncii a tinerilor specialiști, în Monitorul Oficial nr.58-66, art.32, din 23.02.2018.
6
Legea nr. 288 din 16-12-2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, în Monitorul Oficial Nr. 40-49, din 10.02.2017.
7
Inițiativa Legislativă nr.388, din 25.10.2022, cu privire la recuperarea cheltuielilor de instruire,
<https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/6219/language/
ro-RO/Default.aspx>.
8
DEX Juridic < https://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=3839 >, i.a. “printer alte lucruri”.

12
exercitarea serviciului militar sau special, indiferent de durata perioadei dintre eliberare şi
reangajare sau angajarea acestora”.9

Tot vorbind la tema dată, vreau să aduc drept exemplu un caz similar din practica
judiciară. Astfel, este vorba despre Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice care a dat în
judecată un fost student, care și-a făcut studiile cu finanțare bugetară, dar care nu a revenit la
studii din concediul academic. Instituția de învățământ a cerut încasarea cheltuielilor suportate
pentru instruirea persoanei. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că pârâtul a fost
înmatriculat la studii, catedra "Dirijat”, specialitatea "Dirijare corală”, cu frecvență de zi, cu
durată studiilor de patru ani, cu finanțare din bugetul de stat. Persoana a beneficiat, inclusiv,
de bursă de studii. De asemenea, Academia a specificat că în contractul semnat este prevăzut
că studentul trebuie să frecventeze regulat orele de curs și să nu admită absențe nemotivate.
Totodată, persoana trebuie să lucreze, nu mai puțin de trei ani după absolvirea instituției, la
întreprinderea, instituția sau organizația la care a fost repartizat. În cazul exmatriculării sau
neprezentării la locul de muncă conform repartizării și al încălcării termenului indicat în
contract, persoana admisă la studii se obligă să restituie la bugetul de stat cheltuielile pentru
instruirea sa în volum calculat de instituția de învățământ. După doi ani de la semnarea
contractului, persoana a fost exmatriculată pentru că nu și-a onorat obligațiunile contractuale,
și anume nu a revenit la studii din concediul academic. Prin urmare, Academia de Muzică,
Teatru și Arte Plastice a făcut calculele necesare și a constatat că a suportat cheltuieli pentru
instruirea pârâtului în volum de 27.993,2 lei. Somația de achitare benevolă a sumei nu s-a
soldat cu succes, astfel instituția de învățământ s-a adresat în judecată. Judecătoria Căușeni,
sediul Ștefan Vodă a admis acțiunea și a dispus încasarea din contul fostului student a sumei
cerute plus cheltuielile de judecată. Decizia a fost menținută, ulterior, și de către Curtea de
Apel Chișinău. Persoana a declarat recurs la această decizie, menționând că nu au fost
prezentate probe ce ar confirma suportarea pretinselor cheltuieli pentru instruirea sa, precum
și din ce se compun acestea. Curtea Supremă de Justiție a admis recursul pârâtului și a remis
cauza spre rejudecată la Curtea de Apel, într-un alt complet de judecători. Instanța a
concluzionat că suma nu este este suficient de clară, fiind bazată pe un calcul care conține, de
fapt, date generale despre cheltuielile pe care le suportă instituția dată de învățământ. De
asemenea, nu este indicat pentru ce perioadă sunt calculele și care anume au fost suportate
pentru instruirea pârâtului. Magistrații au mai remarcat că nu au fost prezentate acte care să

9
Raport asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, nr.388 din 25.10.2022, lectura II.

13
confirme data exactă cînd persoana a ieșit în concediul academic și cînd trebuia să revină la
studii.

În concluzie pot spune că analiza prezentului subiect, prin prisma cadrului normativ
existent, atît la nivel naţional, cît şi internaţional, precum şi a practicii judiciare
constituţionale, are drept scop, îndeosebi, utilizarea eficientă a finanţelor publice și stabilirea
unei egalități de drepturi și obligații dintre stat, care apara ca subiect de drept prin prisma
instituțiile publice de învățămînt și studenți. Aceasta se manifestă prin faptul că, pe de o parte,
instruind cît mai multe persoane în domeniul securităţii, milităriei şi ordinii publice, pe
locurile cu finanţare din contul bugetului public naţional, se creează premisele necesare pentru
asigurarea sectoarelor respective cu cadre pregătite corespunzător. Concomitent, de cealaltă
parte, în aceeaşi măsură, Statul, vine cu pîrghiile necesare pentru responsabilizarea tineretului
studios, de a activa acea perioadă de timp minimă, în entităţile publice faţă de care şi-au
asumat angajamentele, în modul stabilit. În caz contrar, beneficiarul instruirii urmează să
restituie, în mod proporţional, în bugetul de stat, acele cheltuieli care le-a suportat Statul
pentru studiile efectuate.

Totodată, țin să menționez faptul că și în actuala reglementare opțiunea legiuitorului a

fost aceea de a reglementa răspunderea contractuală, ca o formă a răspunderii civile , alături
de răspunderea delictuală, al cărei scop îl reprezintă obținerea de daune-interese menite să
realizeze o reparație a prejudiciului creditorului. Pentru a interveni răspunderea contractuală
este necesar a se determina cu exactitate faptul că prejudiciul este determinat prin
neexecutarea unei obligații contractuale, sens în care urmează a se avea în vedere și o posibilă
dinamică a contractului în ce privește unul sau mai multe din elementele acestuia.

14
BIBLIOGRAFIE

A. Acte normative interne:

1) Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107 din 06.06.2002, în Monitorul Oficial

nr.82-86 din 22.06.2002, intrat în vigoare la 01.01.2003, modernizat prin Legea
nr.133 din 15.11.2018 privind modernizarea Codului Civil și modernizarea unor acte
legislative, în Monitorul Oficial nr.467-479 din 14.12.2018, intrat în vigoare la
01.03.2019;
2) Constituția Republicii Moldova Nr.1 din 29.07.1994, în Monitorul Oficial Nr.78,
art.140, intrat în vigoare la 29.03.2016, modificat prin Legea nr.52 din 16.03.23.
3) Declarația Universală a Drepturilor Omului Nr. 12 din 10.12.1948, adoptată și
proclamată de Adunarea generală a O.N.U. prin Rezoluția 217 A (III) din 10.12.1948.
4) Hotărârea Guvernului nr.923 din 04.09.2001, cu privire la plasarea în cîmpul muncii
a absolvenților instituțiilor de învățămînt superior și profesional tehnic, postsecundar
și postsecundar nonterțiar de stat, în Monitorul Oficial nr.108-109, art.972, din
06.09.2001, modificat prin Hotărîrea Guvernului nr.429 din 24.06.2020, în Monitorul
Oficial nr.165-176, art.559, în vigoare din 10.07.2020.
5) Decizie de Inadmisibilitate a sesizării nr. 133g/2017 privind excepția de
neconstituționalitate a Hotărârii Guvernului nr. 1396 din 24 noiembrie 2003 cu
privire la instruirea medicilor și farmaciștilor rezidenți și plasarea în câmpul muncii
a tinerilor specialiști, în Monitorul Oficial nr.58-66, art.32, din 23.02.2018.
6) Legea nr. 288 din 16-12-2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne, în Monitorul Oficial Nr. 40-49, din 10.02.2017.
7) Raport asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, nr.388 din
25.10.2022, lectura II.

B. Doctrină:

15
 8) Sergiu Baieș, Gheorghe Mitu, Octavian Cazac, Valentina Cebotari, Sorin Bruma,
Oxana Robu, Ion Crețu, Tatiana Tabuncic, Aliona Cara, Drept Civil. Teoria Generală
a obligațiilor, Chișinău, ed. Tipografia Centrală, 2015.

C. Surse electronice:

9) DEX Juridic < https://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=3839 >, i.a.

“printer alte lucruri”.
10) Inițiativa Legislativă nr.388, din 25.10.2022, cu privire la recuperarea cheltuielilor
de instruire,
<https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/
LegislativId/6219/language/ro-RO/Default.aspx>.

D. Jurisprudența Curții Supreme de Justiție

11) Dosarul nr. 2ra-1195/22,<http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=70548

>.

16