PENTRU PATRIA NOASTRK, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA! NSTANTIN STOICA Intreaga noastra energie pentru imbunata- firea continua a activitatii, in vederea apararii cu abnegatie si devotament a securitafii statu- lui, @ proprietatii obstesti si a legalitatii socia- liste, a drepturilor gi intereselor legale ale cetdjenilor Colonel EMIL MACRI Cu privire Ia noua conceptie in munca de contrasabotaj é Locotenent-colone! 1. MARINESCU Masuri mai energice pentru punerea in prac- tied a prevederilor din programul ,Epilog Locotenent-colonel E. PANDELESCU Preocupari sporite pentru aplicarea prevede- rilor legii privind apararea secretului de stat Colonel EMILIAN GEORGESCU Locotenent-colonel I. STANCIU Unele particularitdji ale muneli de contra- informatii economice in obiectivele din siste mul comerjului exterior General-maior GHEORGHE PELE Procedee folosite de infractori si complici ai acestora pentru trecerea frauduloasa a fron- tierei fic General-maior PAVEL CONSTANDACHE Perfectionarea sistemului informational in Ministerul de Interne, prin introducerea prelu- crarii automate a datelor si informatiilor Capitan T. NEGOITA Recrutarea — moment important in formarea unei refele informative de calitate . R 4“ 40 aLMaior 1OSIF CADAR Maior DUMITRU TIGANUS tind nuntat, achunes con! Ins Oe eT ION ‘Crearea si utilizarea rezidentelor - aor eo centitor — substantial imbunatayt Locotenent-major ‘Probleme privind munca de jtan VASILE MIHAILA Ceeiniin eficlent ofiferilor si subotiterilor de J milifie, pentru imbunatatirea muneil de s: rural. sein a -colonel IOAN BANCIU Natmeresul centrelor cultice gl seetante mondiale fats, ae Romania, in continua crestere. Probleme actuale privin cararea ‘activitatii acestora s+ + - . TUDOR, [ Captian Nat eficient’ urmarire informativa a elementelor dusmanoase din rindul calugbrilor franciscani - Mator PETRE RUSU Cutia postalé 105 Locctenent-eolonel GH. SCHIOPU Locotenent-colonel IOAN LAZAR Pentri o eit mai fructuoasé cooperate Colonel STEFAN BLAGA Locotenent-colonel STOICAN PISTOL Verificarea capacitatii de actiune a organelor de contrain- formatii militare si a pregatirii multilaterale a ofiterilor Locotenent-colonel ©. TURLA ‘Consideratii privind supravegherea informativa a unor ele- mente suspecte din rindul tineretului Colonel CRATU RIZEA Maior ION BALAN Contributia juriseonsulfilor la munca de popularizare a legilor poale avea un caracter permanent Locotenent-colonel AL. CALTNOTU Actiuni de sistare a activitatii unor fosti legionari . Locotenent-colonel V. NECULICIOTU Vizitatorii Ia rude — 0 problema mai putin discutata Locotenent-colonel GHEORGHE BIRZOI Expertizi graficd sau analizA grafologic’ ? Locotenent-colonel GH. BATIA Locotenent-major GH. VARGA Munea asidua, complex4, pentru identificarea unui autor de inserisuri_dusmanoase , Capitan MOISE BULA Forme gi metode folosite de serviciul de informatii ture in actiunile indreptate impotriva {ari noastre ‘eontraspionaj in rindul ziaristilor la posturile de tate in mediul Cum rezolvati cazul ? Rezolvarea spetei publicate in numérul trecut Index legislativ In eadrul rubri index legislativ", 1a pagina nr. 151, publi- cém Decretul nr. 304 pentru modificarea Legii nr. 23/1971 pri- vind apararea secretului de stat in Republica Socialisté Romania 63 73 82 95 98 103. 109 195 199 46 148 148 { 4 INTREAGA NOASTRA ENERGIE PENTRU IMBUNATATIREA CON- TINUA A ACTIVITATHL, IN VEDE- REA APARARII] CU ABNEGATIE $I DEVOTAMENT A SECURITA- TH STATULUI, A PROPRIETATII OBSTESTI $I A LEGALITATHI SOCIALISTE, A DREPTURILOR SI INTERESELOR LEGALE ALE CETATENILOR Se General-maior CONSTANTIN STOICA adjunct al ministrului de interne Eveniment istoric de 0 deosebita im ee sets Coteinta Nationala a Partidului Comunist Roman a adopta ente de 0 exceptionala valoare teoretica si practic activitatea politica, social-economi: i i ae oe + Social- micd si spirituala a ta tarea RomAniei socialiste in urmatorii ani i spp retina ator sia itil WORHENREE Tii ani si afirmarea politicii externe Partidul, patria, au a ul, » Poporul au acum contu clar, puternic, mobilizator. ie can portant in via{a intregului 4 rogram de lucru c Fiecare dintre noi are cons' a > F n mobil r r stiinta c& ne aflat petal ae perioade de munca $i organizare intensa, ca ie modul in cae int in eplinite sarcinile acestei perioade depinde chipul de miine al patriei, prosperitatea generala a tuturor cetitenilor. atotul pentru traducerea in via{a a ma_ ene asigurindu-se astfel intarires . iri noastre socialiste si de stat, perfectionarea continua a seer AT nativitarii economico-sociale, Jérgirea gi ae pieniocroti =e * i ‘lor populare la viata Sonn participarea mereu mai intensi a masel ee ia societa{ii socialiste multilateral dezvoltate ridici nu- sabes oa, concrete in toate domeniile, punind: pe prim plan impe- rativul perfecfionitii, ridicari calitative a intregii activitati Referindu-se la rolul important pe care il are Ministerul de Interne in sistemul organelor statului, in raportul prezentat la Conferin(a Natio- nai, tovarigul Nicolae Ceausescu a subliniat eit este necesar sa se acorde © mai mare atenfie imbunatafirii activitafii organelor de militie si secu- ritate, ci ele trebuie sa vegheze cu strictete la apararea cuceririlor revo- lutionare ale intregului nostru popor. A a Perfectionarea continua a activitatii, realizarea sarcini lor complexe incredinjate de partid si de stat organelor de securitate nu sint posibile fri o temeinicd pregitire a intregului personal, fara dobindirea unor cunostinfe multilaterale politico-ideologice, profesionale si de cultura generala. In cadrul activitatii de pregatire politico-ideologica, un accent deo- sebit va fi pus pe insusireu temeinicd a concluziilor si a invi{Amintelor ce decurg, pentru fiecare colectiv de munca, din documentele Conferintei Nationale, in asa fel it fiecare lucrdtor sA fie un militant activ al poli- Ucii partidului si statului nostru, un aparator intransigent al realizarilor de azi si de miine din Romania socialista. In toate actiunile noastre trebuie s sd examinam cu maturitate Prindem masuri practice, activi 4 manifestim un inalt simt politic, si discernamint fiecare fapt atunci cind intre- Punind accentul principal pe cresterea eficien{ei pe care o desfaguram. In acest sens, cadrele in mod permanent de rid de conducere au datoria sé se ocupe direct si carea pe mai departe a nivelului de pregitire Se ee masuri cit mai diversificate, menite si impiedice orice incercare indreptata impotriva securitatii statului, de lezare a Proprietafii socialiste, a avutului obstesc, a drepturilor si libertafilor cetatenilor patriei noastre. Una din sarcinile principale ale aparatului de securitate este aceea de a intreprinde actiuni ofensive, bine gindite, impotriva cadrelor si agen- {ilor serviciilor de spionaj, precum si a altor cetateni straini care desfa- soara activitate ilicita pe teritoriul {ari noastre. Totodati, este necesar a se lua masuri mai hotarite pentru apirarea secretului de stat, pentru a fi inchis& orice cale de scurgere a informatiilor ce pot aduce daune economiei patriei noastre. In urma numeroaselor controale care au fost intreprinse in ultima perioada de timp, a reiesit cA s-au facut progrese Legii nr. 23/1971, apararea secretului de stat constituind o preocupare permanenta in activitatea marii majoriti{i a conducatorilor si a celorlalti factori de raspundere din organizatiile socialiste. Cu toate acestea, controalele efectuate au surprins si o serie de ne- reguli care inci persist, dovedind, fie neintelegerea exacta, fie neap) ¢area consecventa in practicA a prevederilor legale. Trebuie spus cd nici aparatul nostru nu a actionat intotdeauna cu fermitate si exigenta, pentru a-i trage la raspundere, a-i sanctiona pe cei ce se facusera vinovati de asemenea fapte, desi legile {ari oferd suficiente posibilitati in acest sens. Rod al eforturilor creatoare ale intregului popor, avul Roman! semnate in aplicarea ia national’ a i socialiste sporeste azi intr-un ritm rapid, asigurind progresul i tari, bunastarea si fericirea tuturor celor ce muncesc. Fie comunist, fiecare om al muncii din {ara noastra se straduieste si gisea cele mai adecvate forme prin care si fie evitate cu desivirsire orice risip’ instrainare a bunurilor poporului, cauta si economiseasea fiecare m: limetru de material, si foloseasca cit mai chibzuit fiecare secunda a tim- pului de lucru, In acest context, este absolut necesar ca noi si ne facem pe deplin datoria, de comunisti si de ofiteri ai Ministerului de Interne, actionind cu intreaga noastra putere de munca pentru prevenirea si descoperirea operativa a faptelor si a fenomenelor ce pot aduce atingere securitatii statului, economiei nationale si avutului obstesc. Atit re{eaua organelor de securitate, cit si refeaua organelor de mi- lifie trebuie sa fie astfel instruite incit si poatd depista orice incereare de savirsire a unei fapte penale, indiferent daca infractiunea comisa intra in competen{a organelor de securitate sau a celor de militie. Retragerea ofi- {erilor de securitate din anumite obiective economice — potrivit noi con- ceptii de munca, adoptata de curind in acest domeniu — se va face con- bi)unui sistem de rezidente complex, bine pus fa ‘ca oamenii carora li se va incredinta sarcina a . i, ie instruiti temeinic si sa li se predea in de rezidenti si a a ae cu-ajutorul cSrora st patem eens peat la timp orice incercare de actiune dusmanoasa, at Be eeciren qi descopetirea,unor fapte eu caracter penal, in ‘anumite sectoare ale economiei nationale, unde in ultima vreme a fost constatatS 0 mai accentuatd stare infractionali, si fie organizate controale in colaborare cu organele de militie si cu alte organe de stat si obstesti. Un domeniu de activitate care a fost nu de mult analizat de condu- cerea ministerului este acela al muncii de securilate pe linie de comert exterior. In cadrul amplului program elaborat de Conferinta Nationala a parti- dului, sarcinile noastre in acest domeniu sint foarte importante. Desi pe aceasti linie de munca, organele de securitate au obt unele rezultate pozitive, se impune cu necesitate intensificarea activi de verificare minufioasd a personalului care lucreaza in intreprinderile de comert exterior, pentru a putea fi depistate si indepartate toate elementele cuantecedente politice sau penale, care s-ar putea deda la actiuni potrivnice intereselor statului nostru. Pentru a obfine o reala eficien{a in activita pe care o desfasurim in domeniul comertului exterior, trebuie sa e tepetarea unor greseli care s-au facut in trecut, in sensul ci va fi necesar Sd respectim cu rigurozitate toate regulile de conspirativitate a muncii, conform ordinelor date in acest sens. Este cunoscut cA nu de mult a fost elaborat un plan amplu de masuri in problema legionara, plan menit si asigure o temeinica cu- ene Ss ee in clandestinatatea legionarilor din {ara si strai- $1 stapinirea in mod corespun: in vederea contracararii cu eficienfa a orici cale de catre avestia, ue adoptat a fost studiat si insu im intreaga {ari cdrora le revin sarcini Muncd, iar in - 2 fut in peacticg t *° Sestésoara © sustinuts activit comitent cu dezvoltarea Este absolut necesar lor a situatiei informative, ror actiuni ostile puse la de citre ofiterii si pe aceasta linie de ate pentru aplicarea ‘Pas Accentul principal, in acest domeniu de activitate, trebuie pus pe imbunatatirea muncii cu refeaua informativa. Valoarea informatiilor care se objin nu este inca satisfacitoare, deoarece nu se acorda suficienta aten- fie instruirii si dirijarii retelei cu sarcini concrete, nu exista peste tot © sustinuta preocupare pentru educarea informatorilor. In verificarea acestor informatori, trebuie si se {ini permanent seama de particulari- tifile pe care le prezint& fiecare dintre ei, de calititile personale si de posibilita{ile lor reale de informare. Aceasta verificare trebuie intensificati, pentru a se putea descoperi din vreme eventualele persoane nesincere sau acelea care, sub acoperirea legiturilor de colaborare cu organele de securitate, s-ar putea antrena in ac{iuni dusminoase, sub influenta elementelor pe ling’ care sint di- rijate. Trebuie spus cd, in unele dosare de urmirire informativa, continu’ SA se stabileasci misuri simpliste. Nu se pune accentul pe imbinarea judicioasi a mijloacelor muncii de securitate ; se constat& ined un interes seazut in elaborarea si realizarea de masuri combinative, care si deter- mine elementele urmarite si-si dezvaluie adevaratele preocupari si intentii Este necesara mai multa inifiativa, mai mult spirit combatiy, pentru a fi concepute $i realizate combinafii si legende informative bine gindite, bazate pe © riguroasa documentare prealabila, pe 0 mai buna colaborare cu alte unitati ale Ministerului de Interne. Sa finalizim pe cit posibil actiunile noastre sub acoperirea muncii de milifie, spre a putea curma definitiv (dar fard a face 0 campanie de trimiteri in justifie a fostilor legionari pentru activitate politici) orice tendinta de reorganizare, orice incercare a elementelor ostile de a lovi in reulizarile din {ara noastra. Exist o experienfé bund in acest sens, care trebuie insa extinsé Acum, cind a luat fiin{{ Ministerul de Interne, putem rezolva la un nivel superior o serie intreagé de probleme, printr-o perfecta conjugare a for- telor noastre. Este necesar si ne concentram si mai mult atenfia asupra perfec- {ionarii metodelor de munca, de indrumare si de control in mediul rural, astfel incit si stapinim si in acest domeniu situatia operativa. Ofiterii si subofiterii de la posturile de militie raspund in aceeasi msura de problemele de securitate ca si de cele de militie. Sefii inspec~ toratelor judefene trebuie si asigure insi o bund pregittire a sefilor de Post si ajutoarelor lor, si vegheze ca acesti oameni sa aplice corect prevederile legilor, sa dea dovada de combativitate sporita in tot ce in- treprind.* * Conferinja Nafionalé a chemat organiza(iile de partid, comunistij, clasa muncitoare, {ranimea si intelectualitatea, pe to{i oamenii muncij, fara doosebire de nationalitate, si-si mobilizeze forfele si energiile crea. toare, si munceascé cu elan si abnegafie, pentru ridicarea patriei noastre pe noi trepte de civilizatie si prosperitate, pentru infaptuirea programuluj partidului, de construire a societitii socialiste multilateral dezvoltate in Romania. Imbinind armonios priceperea si competen{a cu inaltul sim{ de ris- pundere, cultivind pasiunea si devotamentul in activitatea de zi cu zi, muncind cu perseveren{i si totali diruire, organele de securitate vor reusi si rezolve la un inalt nivel sarcinile de mare raspundere incredin- fate de partid si de stat. Tntregul aparat are datoria si-si imbunitateasca activitatea de cule- sere, analiza si exploatare a informatiilor, in vederea prevenirii, desco- Perini si lichidarii oriciror activititi infractionale indreptate impotriva statului nostru. Etapa pe care o parcurgem ridici exigen{e sporite si in legatura €u organizarea si desfasurarea muncii de cercetare stiintifica, pentru g3- hoi mijloace si procedee, care si vind nemijlocit in sprijinul pra In aceasta privinta trebuie manifestat{ 0 preocupare sporita din ay n Ele au datoria si-si aduca o contributie mai mare rodent ore pe baze moderne, in lumina celor mai noi singel si tehnicii, Este absolut necesar si se intreprind’ © larga cercetare asupra modului de desfasurare a muncii de securitate ee ete: straindtate. Se impune ca tofi sefii de unitati din oe tea Seen, Sa considere activitatea de cercetare stiin{i- oa sided indatoririle lor de baza, luind miasurile necesare ee ae fasurare in bune conditii a acesteia. < ia ee si-i acordim 0 atentie mereu sporita este ‘emeinice si a aplicarii concrete a legilor {arii de + combatind orice manifestare de abuz Pe rile si interesele legale ale cetZfenilor si u surarea unei activititi n intregului aparat, in directia indeplinirii i Carcaer nner slblive de hagas cepa fn cle rai au comis greseli ce san Cy cqncunoasterea unor prevederi legal @ avut loc in cu consecinfe. Cu priles ea Sone ie tens Sah cope sensul cA in unele dosare probele inc nu erau administrate cu grija, iar apirarile formulate de invinuiti sau inculpati nu fusesera verificate in mod corespunzitor. De asemenea, in multe cazuri, cercetarea unor cauze se face inci greoi, desi dosarele respective ar putea fi solutionate intr-un timp scurt. In activitatea de zi cu zi, fiecare ofiter si subofifer trebuie si actio- neze in stricté conformitate cu cerin{ele legii. Toate masurile intrepri pe parcursul culegerii, verificdrii si exploatarii i iilor, desfasu supravegherii informative generale, urmaririi informative speciale, cerce- tarii penale a unor elemente despre care exista date ci incearcé sau des- fasoara activitate infractionali impotriva orinduirii noastre sociale si de stat, trebuie si se infaptuiascd numai cu respectarea riguroasa a dispo- zifiilor legii. Puterea de stat socialisté, legata prin mii de fire de masele largi populare, fiind prin esenta sa putere a poporului, constituie expresia con- centrat a realizirii practice a democratiei socialiste, a forjei intregii noastre societati unite in jurul partidului. In procesul complex de con- structie a socialismului, democratia socialisté se dezvoltd, se imbogateste neincetat, devenind un factor primordial al maturizarii socialismului. Din documentele Conferintei Nationale a P.C.R., rezulté ca este ne- cesar s& fie stimulata mai mult decit in prezent participarea oamenilor muncii, a organizatiilor obstesti, a reprezentantilor lor, la activitatea de infaptuire a legalit socialiste, la sesizarea cazurilor de incdlcare a le- galitatii, si se acorde intreaga atentie de catre toate organele de stat studierii acestor sesizari, solutionarii lor si informarii opiniei publice. In antrenarea maselor populare la activitatea de sprijinire a muncii organclor de stat, partidul nostru porneste de la faptul cA apirarea ordini si a proprieta{ii socialiste constituie o obligatie patriotic’ a intregului Popor, ca numai cu sprijinul activ si organizat al poporului, organele de stat isi pot indeplini in cele mai bune condi{ii sarcinile incredintate. In vederea sporirii rolului opiniei publice in combaterea fenome- nului infractional, a fost elaborat recent un plan de masuri cu privire la actiunile ce urmeazi a fi intreprinse de c&tre organele Ministerulut de Interne, pentru indeplinirea sarcinilor ce ne revin in informarea ma- selor populare asupra diferitelor cazuri de infractiuni, precum si cu pri- vire la punerea in dezbaterea colectivelor de oameni ai muncii a persoa- nelor care incalca legile {arii. ‘Transpunerea in practicd a acestui plan presupune, in primul rind, © activitate stiinfifica, de cercetare permanenta a fenomenului tional, pentru a stabili cauzele si imprejurarile care favorizeazA comiterea de infractiuni, pentru a selecta cu discernamint cazurile semnificative prin frecventa lor sau prin gradul de periculozitate. Aceste cazuri, care prin implicatiile lor pot leza interesele majore ale unor colective de oa- meni ai muneii, vor face obiectul unor materiale cu caracter educativ 9dru! unor adundri organizate in ee a cartiere — de comun acord cu institutii si i inderi, in comune sau r Se aye consiliilor populare si cu aprobarea organelor lovale de partid. Selectionarea atenta a unor cauze aflate in curs de Sel eva ¢ve\ eae iotirti rocese publice in organiza{ii socialiste, da posibilitaten realest Orr tind astfel opiniel publice, in mod direct, fantele reprobabile ale celor judecati. Unele cazuri mai deosebite vor fi fduse Ia cunostinfa publiculul larg, prin presi, radio, televiziune, statii de radioficare ete. a Si {inem seama ins de faptul cX aceasti activitate presupune res- ponsabiliti{i foarte mari, ¢4 trebuie sii primeze aspectul calitativ si nu cel cantitativ. $i fim pe deplin constien{i cd puncrea anumitor persoane in dezhaterea unei colectivititi lirgite, aducerea unor fapte 1a cunostinta opiniei publice din {ari si implicit din straindtate, este o sarcin’ pe care trebuie sii o indeplinim dind dovada de mult discernamint, de multa ma- turitate politica si profesional. De aveea, sefii unititilor, adjunctii acestora trebuie si participe la efectuarea celor mai importante acte de urmarire penald, pentru a se convinge personal de yeridicitatea probelor administrate in cauzi, de mo- dul in care s-a efectuat cercetarea penali si de obiec ‘tea acesteia. Sprijinirea redactiilor ziarelor centrale si locale, organizarea unor consfituiri de lucru cu scriitori si reprezentanti ai publicatiilor, radioului si televiziunii se vor realiza respectindu-se regulile de conspirativitate, dar folosindu-se un material faptie concret, bine ales, reprezentativ pentru acele infractiuni care se cer, in primul rind, prevenite, In felul acesta, vom putea inarma masele de oameni ai ii cunostinfe utile in activitatea de sesizare si de combatere a fenomenalas infractional, vom contribui efectiv Ia dezvoltarea indi publi x toase, care'si nu tolereze sub nici o forma inesin fa taste cae os combats cu fermitate parazitismul, duplicitatea, lagitatea si tonte i elalte fenomene reprobabile sub aspect eti rae Satay cole ed erie. pect eficy ce pot genera fapte infractionale menor Infocom de tice natalie apa! 8 imbaterea, teno- Hui aitbinatlde anes tae tg a Se, rata en eh, ty de Stu car Be ae epee — program ce reprezints Socialiste, sarcinilor complexe care CU PRIVIRE LA NOUA CONCEPTIE iN MUNCA DE CONTRASABOTAJ MAsurile luate de conducerea mi- nisterului si sprijinul permanent acordat aparatului de contrasabotaj, atit in ceea ce priveste conceptia de munca, cit si in orientarea realizarii eficiente a sarcinilor ce revin acestui aparat, constituie o transpunere nea- batuta in practica muncii de secu- ritate a directivelor si indicatiilor primite de la conducerea de partid gi de stat. Referindu-se la activitatea pe linie de contrasabotaj, la ultimul bilant al muneii de securitate, tovardsul mi- nistru Ion Sténescu a apreciat cS aceasta a inregistrat in ultimii ani imbunatatiri substantiale, in sensul ca aparatul de contrasabotaj a reali- zat in conditii mai bune sarcinile HH Colonel EwiL Acar ee ce i-au revenit, punind primul rind pe prevenirea faptelor de diversiune, sabotaj si subminare a economiei nationale, precum gi a oricdror alte fapte de natura sa aduca atingere securitatii statului. In ace- lasi timp, a crescut calitatea si efi- cienta muncii, operativitatea yi fel mitatea, simtul de raspundere al fi earui ofifer in indeplinirea sarcini- lor ce ii revin. Cu toate acestea, pe ling rezulta- tele pozitive obtinute, s-au manifes- tat si unele eajunsuri. Astfel, in asigurarea contrainformativa a objec- tivelor economice, au existat unele paralelisme si s1 uuneri determi- nate de faptul ca Directia de contra- sabotaj $i Directia militiei economice acventul ine priveste prevenirea gi descoperirea Operative a faptelor si fenomenelor ce lezeaz securitatea statului, eco- nomia nationala si avutul obstese. Nu sa realizat nici o conlucrare mai strinsi in privinta folosirii pe deplin t x ‘intregului potential in- formativ si a mijloacelor speciale de care dispuneau cele doua organe. ‘De asemenea, sprijinul reciproc nu s-a efectuat intotdeauna la nivelul cerintelor, creindu-se suprapuneri in area muncii de securitate si ‘militie in obiectivele economice. Datorita fluxului uneori necores- punzator al informatiilor, n-au putut fi prevenite o serie de fapte care = adus prejudicii economiei natio- Tn acest sens, pot fi citate catas- trofa de cale feraté de la Bildana, inundatia de la Combinatul chimic Turnu-Magurele si altele. Atunci cind au avut loc evenimente deosebite in unele obiective, nu s-au efectuat intotdeauna cercetari ime- diate la fata locului, iar in alte cazuri nu s-a realizat 0 cooperare co- respunzitoare pentru folosirea _me- todelor si mijloacelor informative co- mune, Nu a existat incd de la inceput Suficienta operativitate pentru pa tarea evenimentelor suspecte de di- versiune. Astfel, cu toate ca la Fa- brica de conserve Calafat, judetul Dolj, s-a produs in ziua de 14 august 1972 un act suspect de diversiune, ofiterul competent nu a luat nici o masura privitoare la cercetarea ca- wului decit la data de 17 august 1972. 12 Efectuarea cu intirziere a cercetg_ rii a condus la pierderea unor mij- loace de proba si ca urmare la ne. identificarea pina in prezent a auto_ rului. De asemenea, la Inspectoratul jy_ defean Buziu al Ministerului de In terne, nu s-au luat mésurile caros- punzatoare de cercetare a unui caz privind punerea pe calea feraté a unor traverse, justificindu-se cd eve_ nimentul a avut loc noaptea si ..nu s-a putut efectua cercetarea, datorita intunericului*. Cazul a fost cercetat ulterior si autorul a fost identificat, Elaborarea unei conceptii unitare de munca a fost determinata de in- susi scopul comun al celor doua aparate : prevenirea la timp, desco- perirea si lichidarea tuturor faptelor ce lezeazi securitatea statului, eco- nomia nationalé si avutul obstesc. Infiintarea Ministerului de Interne A creat conditii optime in vederea perfectionarii muncii de securitate si de militie, pentru prevenirea si des- coperirea infractiunilor ce pot aduce atingere securitatii statului si econo- miei nationale, fapt concretizat in elaborarea ordinului privind noua conceptie a munci ini contra- sabotaj. ii pe linie de contra: Aceast& conceptie unitard nu tre- oe inteleasa a o eludare a activi- id Specifice, @ particularitatilor ey eae & ae si a conspira- y ii care trebui = ete ebuie res. In spiritul noii conceptii de munca, aparatul de contrasabotaj urmeazi s-si_ desfasoare activitatea potrivit urmatoarelor principii tactice : 1, Mentinerea in continuare a ofi- ferilor instalati in obiectivele cu pro- fil de aparare si in unele obiective cu grad mare de vulnerabilitate, in- deosebi din industria chimic’, ener- gia nucleara, energia electricé, com- plexe miniere, transporturi navale, aeriene si feroviare (obiectivele sint aprobate nominal de ministrul de interne). In aceste obiective, lati oficial realizeazi supravegherea informativa generala prin reteaua informativa si prin celelalte mijloace specifice, pe toate liniile muncii de securitate si de militie, urmarind scopuri bine determinate prin ordin. Astfel, au in vedere, in primul vind, identificarea persoanelor care intentioneazi sA intreprinda actiuni de sabotaj, diversiune, subminare a economiei nationale, sau alte actiuni care lezeaza securitatea statului, eco- nomia nationald si avutul obstesc, precum si prevenirea oricaror fapte sau fenomene negative, prin infor- matii obtinute de la retea sau culese direct, care si fie aduse la cunos- tinta, in mod operativ, conducatorilor de obiective. In acelasi timp, rejeaua informa- tiva din aceste obiective trebuie sa fie creata, instruita si dirijata, de asa maniera, incit s& poaté semnala orice fapte sau fenomene negative care in- tereseazi organele Ministerului de Interne, iar cele care nu sint pe pro- fil sa fie trimise organelor compe- tente pentru verificare si exploa- tare. ofiterii insta- In cadrul urméririi informative speciale, este necesar si se exploa- teze toate informatiile din care re- zulta date pe profilul muneii de con- trasabotaj. Un alt scop urmarit de ofiterii instalati oficial in obiective il con- stituie studierea si stabilirea perma- nenta a locurilor in care se pot sa- virsi infractiuni sau pot s4 apara fe- nomene negative, precum si a for- melor si mijloacelor utilizate de per- soanele pretabile la sAvirsirea_unor astfel de actiuni, in vederea luarii masurilor de prevenire ce se impun. Totodata, ei trebuie sa sprijine ce- lelalte organe ale Ministerului de In- terne in finalizarea unor cazuri de competenta acestora. 2. In unele obiective ce nu au pro- fil de aparare, dar care, prin speci- ficul activitatii lor, participa la re: lizarea produselor destinate apardrii sau sint vulnerabile sub aspectul producerii de explozii, incendii avarii etc., asigurarea contrainforma- realiza de catre ofiterii de sub acoperirea orga- fasoara activitatea in (obiectivele sint, de asemenea, apro- bate nominal de ministrul de interne). In aceste obiective, ofiterii de con- trasabotaj au sarcina de a asigura supravegherea informativi generala numai pe problemele specifice mun- cii de securitate, mentinind si dez- voltind, in acest seop, reteaua infor mativa pe care o vor instrui si dirija in mod corespunzator. Refeaua informativa trebuie semnaleze, pe lingi problemele spe- cifice si alte aspecte ce intereseaza organele Ministerului de Interne. 13In aceste obiective, ofiferii_ reali- urmirirea informativa spe- cial numai pe profilul i contrasabotaj. De asemenea, ei realizeaza in co- mun cu organele de militie urmari- rea informativa a unor grupuri de infractori, pentru a stabili daca faptele savirsite de acestia nu intru- nese elementele constitutive ale in- fractiunii de sabotaj, diversiune seu subminare a economiei nationale. Th cazul unor evenimente deose- bite ce au loc in aceste obiective, ofi- {eri de contrasabotaj si cei ai mi- lifiel economice — concomitent cu cercetarea la fata locului — coope- reaza cu intregul potential infor- ‘iv de care dispun, in vederea sta- ii cauzelor i a persoanelor vino- vate, Informarea conducerii obiectivelor asupra unor probleme care necesiti @ fi aduse la cunostinta, se ya face Prin sefii directi ai ofiterilor de con_ trasabotaj, cind aspectele se refera la probleme de securitate sau prin ofiterii de militie economicé, atunci cind astfel de informari pri probleme, Beate In scopul _prevenirii ii ucerii unor evenimente, ordinul proved ne in cazuri de pericol iminent, se va actiona chiar cu riscul desconspirarii, atit prin reteaua informativa, cit si direct de catre ofiterii de contrasa. botaj, Pentru transpunerea in practiced prevederilor ordinului, - a be oe ofiterii de securitate, care in prevent Sint instalati oficial in astfel de obiective, s& fie retrasi in mod trep- tat, retragere care se face numai cu aprobarea tovarasului ministru, i4 Din controlul efectuat toate inspectoratele, rezulta ¢: derea realizarii din obiective, ecent la a fn vee retragerii ofiterilor S-au luat méasuri oq ofiterii de contrasabotaj care yor raspunde in continuare de munca de securitate in aceste obiective «4 puna un accent deosebit pe creareg unor rezidente corespunzatoare, atit din punct de vedere al numarului, cit si al calitatii. Prin aceasta se urma- reste asigurarea unei legaturi orga- nizate si operative cu reteaua in- formativa, astfel incit ofiterul si cunoasca in permanent toate aspec- tele ce intereseazd organele de secu- ritate din obiectivele respective. Se manifest inca retineri in lega- tura cu crearea si folosirea reziden- filor, Astfel, la Inspectoratul jude- fean Arad, un ofiter, care are in le- gaturé 75 informatori si colabora- lori, a predat in legatura rezidentilor numai 17 colaboratori. Situatii ase manatoare sint si la judetele Olt, Bihor, Dolj, Salaj si altele. 3. In celelalte objective economice de importan{a republican’, aparatul de contrasabotaj va desfasura acti- vitate de contrainformatii pe prin- ‘piul ii elementelor poten- Aceasta inseamna ci ofiterii de Sontrasabotaj trebuie Sa realizeze su- Pravegherea informativa a elemente- care fac obiectul bazei de lucru ae ‘le muncii de secu- ritate, pentru prevenirea actelor de .. diversiune pats subminare a de stat, ori se experimenteazi teh- nologii noi de fabricatie de impor- tan{a deosebita In urma analizarii temeinice a pro- filului si situatiei operative dir obiectivele de pe raza fiecdrui judet, la toate inspectoratele sau intocrnit liste cu obiectivele ce intra in aceasta categorie, ordonindu-se masurile ce se impun pentru desfasurarea activi- t&{ii ofijerilor in mod corespunzator. Aparatul de contrasabotaj are sar- cina, conform noii conceptii de mun- ca, ca, in toate obiectivele, indiferent din ce categorie fac parte acestea, si ia masuri pentru asigurarea su- pravegherii informative a specialis- tilor si comerciantilor straini ; obti- nerea de documentatii tehnico-stiin. fifice utile economiei nationale ; asi- gurarea contrainformativa a grupuri- lor de specialisti romani din obiec tivele economice care temporar se deplaseazi in strainatate in interes de serviciu. Realizarea acestor sarcini se va face in cooperare cu aparatul de con- traspionaj si cu celelalte organe ale Ministerului de Interne. Conform Decretului nr. 130/1972 privind infiintarea, organizarea si functionarea Ministerului de Interne, organele de militie apara propricta- tea socialista impotriva actiunilor intreprinse de infractori sau alte persoane care lezeazA avutul abstesc. Tn vederea realizarii acestei sarcini. organele militiei economice vor or- ganiza si desfasura munca contrain- formativa in cele mai importante obiective, in special din ramura in- dustriei bunurilor de consum, a mate- rialelor de constructii, din agricul- turd si din sistemul circulatiei mar- furilor, (Lista obiectivelor din cadrul acestor ramuri a fost aprobata de mi- nistrul de interne.) Tn celelalte obiective economice din mediul urban, munca contrain- formativa pe linie de militie va fi organizata si desfaguraté de ofiterii si subofiterii de sector, iar in mediul rural de catre ofiterii si subofiterij posturilor de militie. (Lista acestor obiective va fi aprohata de © sefii organelor de militie judetene.) Militia economica are ganizarii si desfasurarii muncii in- formative pe probleme, in vederea prevenirii si descoperirii infractiuni- lor de contrabanda (aur, valuta) pre- cum si a altor infracjiuni date in competent prin lege. In vederea documentarii si clarifi- drii in mod temeinic si operativ a dosarelor de urmérire informativa speciala, ofiterii de contrasabolaj a obligatia de a efectua in conformi- tate cu articolul 224 C, pr. pen. toate actele premergiitoare necesare, care Pot constitui mijloace de proba, in vederea inceperii urméaririi penale. In conformitate cu prevederile Or- dinului nr. 70/1972 al ministrului de interne, atunci cind se produc unele evenimente deosebite, suspecte de acte de diversiune ori de sabotaj, provocate prin incendii, explozii sau in orice alt mod, catastrofe feroviare, aeriene sau navale, ofiterii din Diree- tia de contrasabotaj si din compar- timentele corespondente din unita- file teritoriale trebuie s4 manifeste fermitate si competent in cercetarea pe care o desfasoara. In timpul cer- cetarii la fata locului si a intocmirii primelor acte de urmiarire penala, ei trebuie si administreze probele nece- gi sarcina or- 15sare pentru a stabili cauzele care au Produs acele evenimente si persoa- nele vinovate, Activitatea de prevenire si desco- perire a faptelor si fenomenelor ce lezeazi securitatea statului, econo- mia nationala si avutul obstese va constitui o preocupare de bazii, atit # aparatului de contrasabotaj, cit si a militiei economice, fiind criteriul Principal de apreciere al acti: tii ambelor compartimente, In scopul insusirii in cit mai bune Conditii a noii conceptii de munca de catre toi ofiterii de contrasabo- taj si de catre cei din brigizile eco. nomice ale militiei, Ia toate inspec- toratele judetene $-au organizat pre- Ti cu intreg efec- meaza a fi realizate in ¢ ganele de militie econo; pune ca, in programele Sa se includ& teme care si conta la dezvoltarea orizontului Tee nal al ofiterilor de contrasabotay, Aceastd instruire trebuie Sa alba drept scop Principal Cunoastereg gj aprofundarea problemelor ce fy obiectul muneii, astfel incit ofiterit 8a fie in masura a instruj si dirija in mod corespunzator reteaua infor mativa si a verifica si exploata in mod operativ informatiile obtinute, In vederea realizirii unei cooperirj eficiente intre aparatul de contrasa- botaj si cel de militie economica, se vor stabili cele maj adecvate masuri de natura a imbunatati permanent activitatea de prevenire. In acest Scop, la nivelul celor doud directii centrale si al conducerilor inspecto- ratelor judetene, periodic, va fi anali- zataé munca informativa si modul de conlucrare al ofiterilor de contrasa- total Side militie economica in pro- ce fac obiectul activitatii lor comune. Cele dowa directii centrale au obli- Si controla modul ‘OMUN CU gp mica, se jim, de instrujra Au trecut doud luni de la consfa- tuirea al carei scop principal a fost dezbaterea programului de masuri »Epilog", ce reprezinta — asa cum mentiona tovarasul adjunct al minis- trului, general-maior Constantin Stoica — cartea de capatii in ce pri veste prevenirea, descoperirea’ si curmarea activitatii persoanelor ce fac obiectul programului Menirea convocarii a fost sa se infeleaga in modul cel mai just direc- fille principale ale programului de catre factorii de raspundere din i pectorate si de catre ofiterii directiei de linie. Era necesar sa se clarifice de la bun inceput sistemul de organizare si de lucru al unitatilor si subunitati- lor chemate sa contribuie la realizarea lui, urmind ca imediat, toti ofiterii care au de rezolvat sarcini in pro- blema ,.Fpilog" sa studicze in ama- insuseascd in mod te- noua conceptie de munca in activitatea aceasta. Timpul care a trecut de la consfi- tuire si pind in prezent este destul de scurt. La prima vedere, s-ar parea de 4 o analizi a masurilor intre- prinse de ciitre organele de securitate in aceasta problema ar fi prematuta. Realitatea nu este insd aceasta. Cele mai importante masuri organizatorice si de initiere a unor actiuni de o it Portanta covirsitoare pentru acti MASURI MAI ENERGICE PENTRU PUNEREA IN PRACTICA A PREVEDERILOR DIN PROGRAMUL ,,EPILOG" tatea de viitor, au fost adrate de etre conducerea ministerului mene scurte, multe din ele chiar in aceasta perioada Este neindoielnic faptul ca, pentru a raspunde la cerintele programului. de a ne incadra in termenele ordo- nate, de la bun inceput a trebuit in- magazinat un volum mare de munca, necesitind eforturi sustinute, atit din partea cadrelor de conducere, cit si a celorlalti ofiteri. n aceasta perioada, serviciulu; linie din directia centrala, fiecdruj ofiter in parte le-au revenit sarcini de © deosebita importanta in intelegerea si asigurarea aplicarii inci de la in- ceput. in mod unitar si corect, pe intreg teritoriul farii, a prevederilor programului de masuri. S-au efectuat pentru aceasta numeroase deplasari ce au avut ca scop principal acordarea de sprijin concret in organizarea muncii si in cunoasterea directa modalitatilor de punere in practic’ a mésurilor din program. Tn cadrul acestui articol, este desigur cazul sa facem o analiza deta- liata a masurilor intreprinse, cu date, cu cifre concrete si cu referiri la per~ soane aflate in lucru. Totusi, unele concluzii desprinse din activitatea de pind acum se impun a fi mentionate. O prima activitate desfasurati a fost aceea de organizare a studiului vy