MINISTERUL DE INTERNE DEPARTAMENTUL SECURITATII STATULUI YBM dexbateri-opinii Informatit interne Contrainformatii in sectoarele economice Pentru cadrele care indeplinesc sarcinj de secu- ritate in mediul rural Din experienta noastra — Din gindirea militara comandantului suprem Satie ome es raeaenal neues CONSTANTIN: — Sarcini ce revin P.C.T-F, pentra prevenirea introdu- cerii fn R, S. Romania a unor materiale cu con- finut mistic-ostil — general-maior 1ON GHENOIU — Concluzii rezultate din activitatea informativ-ope- rativa desfasurata in rindul fostilor condamnati care lucreazA in obiective economice si sectoarele de arti-cultura, invajamint, sinatate $.a.— It co- lonel ELENA MOCA si It. major ADRIAN DOBAN — Sarcinile ofiterilor de contrainformajii in sectoarele economice in situatia producerii unor evenimente deosebite suspecte a fj urmarea unor infractiuni date in competenta — colonel VASILE RAIU — Prevenirea si neutralizarea oricdror fapte din me- diul rural de naturd a aduce pagube economiei na- fionale. Necesitatea imbunitatirii muncii de conlu- crare intre lucratorij de 1a posturi, ofiterii de securitate cu atributii in mediul rural si forma- fiunile de pompieri, pentru apararea valorilor economice existente pe raza de competenta — colonel VASILE MOCAND, colonel VASILE BATU $i colonel CLAUDIU NOTOPOL. i — Preocupari privind perfectionarea pregatire a cadrelor de ta posturile Judetul Vrancea in problematica muncij de ritate din mediul rural “olonel VILCU si capitan TOADER GHETU ne de Neer 1985 STRICT SECRET o 12 13x ‘Terorism- Punet ochit- punct tovit Microdictionar Caleidoscop Semnaie : — Unelé aspecte ale protectiei si securitatii datelor ce se la calculator — it. colonel MARIA NICOLAE si maior TIBERIU POPA. =... — Unele particularitati ale urméririi penale fn cazul infractiunilor de competenta organelor de cerce- tare ale securitatii savirsite de straini — maior ALEXANDRU OLARU . . . . . . — Verificati-va cunostintele juridice! — colonel GEORGE ADAM si capitan ION CORNOIU — Aviatia civila — vizaté constant de _ organizatii, grupari $i elemente teroriste — major GHEORGHE — Croaziera s-a incheiat inainte de a incepe — co- Jonel ION POIANA $i maior GHEORGHE TRIFU —Calauze — uneori 1a moarte sigur — colonel oaean once mi eles SS SEAPINACHE — Munea cu refeaua informativa vazuta prin prisma unor fermenj uzvali — maior 10AN RUSU . — Antiterorism — Editorial; ,Spion — contraspion* — colonel DI- ae, gi cinematografic: Cu cartile i Jour fo cos’ Poteet amar! unate” — Tt colonel COSTICA Publicafia este editatii in cadrul Centrului ‘Redactori : locotenent-colonel Dumitru DANAU. Comiunda 0106 $/252 151 de informaticl $1 documentare si locotenent-colonel Ana PAUNA, 3 38 46 53 37 61 70 Aparut: decembrie 1985 3 © DIN GINDIREA MILITARA A COMANDANTULU! SUPREM @ In conditiile desivirsirii construc- fiei socialismului creste si mai mult rolul statului, sporesc considerabil atribufiile sale in organizarea, planificarea si conducerea e- conomiei nationale, corespunzitor interese- lor propasirié fairii si bundstdrii intregulwi popor. . . In acelasi timp, statul apara cuceririle revolufionare ale oamenilor muncii, intere~ sele intregului popor, independenta si suve- ranitatea patriei noastre. NICOLA’ CEAUSES APARAREA NATIONALA A REPUBSLICH SOCIALISTE ROMANIA euiroent oe veers @ Partidu! si statul nostru acorda o deosebita intdririi continue a capa- de apirare a farii, asigurarii muncii pasnice @ poporului roman. Armata noas- tra, ereaté si educata de partid, este scut de niidejde al cuceririlor revolufionare ale po- porului, al independenfei si suveranitétii na- tionale. In colaborare cu armatele {drilor participante la Tratatul de la Varsovia si ale celorlalte tari socialiste, ea isi aduce contribufia la apararea cauzei socialismului si plicit in lume. @ Ingrijindu-ne de dezvoltarea economica, intarind fora econo- mici a Roméniei, noi intdrim implicit si capacitatea de aparare a farii, dar nu ne marginim la aceasta, pentru ci viata dovedeste ca oricit de puternic ai fi din punct de vedere economic, iti mai trebuie totust s ceva arme, pe care si stii si le si minuiesti dacd este necesar. Desi noi facem totul pentru a evita asemenea situafii, tinind seama ca atita timp cit existt imperialism te pofi astepta la surprize, ne preocupam si vom continua si ne preocupam de intirirea fortelor noastre armate. aeHE ee @ In lupta complexa care a trebuit dusi in procesul revolutiei $i construcfiei socialiste cu forfele reacfiunii interne si eterne, un rol insemnat a revenit organelor de securitate si celorlalte unitafi ale Minis- terului Afacerilor Interne. Ca instrument al puterii oamenilor muncii, al partidului sé statului, chemat sa apere cuceririle revolutionare ale celor ce muncesc impotriva uneltirilor si acfiunilor dusmanilor construc- fiei socialiste — securitatea si-a indeplinit in bune condifii menirea sa Activitatea organelor de securitate este o parte integrantd a activitatii generale a statului socialist, rezultatele muncii lor oglindindu-se in suc- cesele de ansamblu ale férii noastre. @ Apirarea securitafii statului, lupta impotriva actiunilor dusmé- noase constituie o problemi a intregului partid, a intregului nostru popor. Ea impune sporirea vigilenfei din partea activistilor de partid si de stat, ridicarea rolului organizafiilor de partid si obstesti, imbuna- tatirea multilateral a muncii de educare patriotica a cetiifenitor. Noi cerem organelor de securitate sé veghe: rarea cuceririlor revolufionare ale poporului, si-si intdreascd continun legiturile cu masele largi — aceasta constituind garantia indeplinirii im bune condifii a sarcinilor incredinjate de partid. permanent la apa- sess ey eres Patriei este 0 indatorire a fiecdrui cetdfean; in con- difiile de azi, in cazul unui razboi, nu numai armata, ci tofi’cetdtenii frebuie si fie gata de a lupta pentru aptrarea libertatii, suveranitafit si integritafit patriet. Noi apreciem ca un rdzboi antiimperialist, un racbot de aplirare nu poate fi decit un rézboi popular si cd victoria ta se on ee mu numai pe frontul de lupta, ci prin lupta generaldi a intregului locitd a partidului, sa fie strins Partidului, a instanfelor consti- indeplinesc indatoririle. legate de mase, si dea socotealé in fata tufionale, a poporului de felul in care isi t @ In conditiite revolutiei tehnico-stitntifi ora n -stiingi mentul si tehnica de lupta moderna au ae eee asi, ere Pacitift de aparare a fiecirui stat, Experienja anait ined «4 oh oe eres ta ie idel in toate sectoarele vietit soctale «farang ritor continua sa rdmina omul, creatorul a ter o festecnad oueeg in societate, a insesi stiintei $i tehnicii. Armata este nu numai un instrument de ilit tata Chemafi sub drapel, ea este si trebuie sf Fagen ee de educatie politica, comunista a tineretului, s * b —_—_—_————_—_—_——SS——— O contributie importanta este chemati sa aducd si in viitor armata la activitatea concreta din diferite domenii ule constructiei socialiste, acolo unde o cer interesele generale ale patric © in infaptuirea politicii externe a partidului si statului nostru, un rol de seama revine fortelor noastre armate. Este o datorie de inaltd onoare si rdspundere pentru toti ostasii si ofiferii armatei noastre de 4-si ridica continuu pregiitirea de lupta si politicd, maiestria militara — astfel incit st fie oricind gata si poaté apara munca creatoare pagnicd @ poporului, indeplinindu-si totodataé cu cinste rolul de detasament activ in lupta pentru apararea cauzei socialismului, progresului $i pacii © Nu trebuie si scdpam din vedere ca se mai pot gasi ici, colo elemente declasate in stare sa se dedea la actiuni de sabotaj sau spionaj, Sd se pund in slujba dusmanului, a cercurilor imperialiste, sdi-si tradeze poporul. Fata de acestia organele noastre de securitate trebuie sd fie necrufiitoare. Vorbim despre aceasta nu pentru cd activitatea unor ase- menea elemente ar prezenta vreun pericol pentru societatea noastra, pentru securitatea statului socialist. Orinduirea noastra socialisté este puternicd, de neinvins ; ea se bazeaza pe devotamentul nemdrginit sé ata~ gamentul unanim al milioanelor de oameni ai muncii de la orase $i sate fata de cauza socialismului, pe dragostea nemarginita fati de patrie si increderea fati de partid a intregului nostru popor. M-am referit la aceasta pentru cai avem obligatia permanenti de a impiedica produce- rea chiar si celui mai mic prejudiciu societatii noastre socialiste, inte- reselor oamenilor muncii — constructori ai socialismului. @ Aldturi de eforturile pentru sporirea avutiei nationale, pentru buntistarea poporului, apirarea patriei este o indatorire sfinté a oricd- rui tindr — proba suprema a dragostei faja de glia stramoseascd, a de- votamentului fati de cauza socialismului. Tineretul nostru trebuie sii fie oricind gata sa salvgardeze cuceririle revolufionare ale poporului roman impotriva oricirui atentat, sai apere — cu pretul vietii — integritatea, independenta si suveranitatea nationald a Republicii Socialiste Romédnia @ .. nici 0 armati, nici o fort militaraé agresiva, oricit de puter- nici ar fi ea, nu poate ingenunchia un popor, fie chiar si mic, atunci cind este animat de vointa si hotirirea de nezdruncinat de a-si apara cu orice pref libertatea si fiinfa nafionala. @ ...este necesaré introducerea in munca pioniereascd a unor ac- tivitafi de pregdtire in vederea apéaririi patriei, astfel ca fiecare si poata fi gata oricind sa participe cu neinfricare la apirarea cuceririlor revo- lufionare ale poporului nostru, a muncii pasnice, a libertafii, suveranita- Hii si independentei patriei. @ Este timpul si facem si inceteze pentru totdeauna glasul arme- lor, s&é instaurtim o pace trainict intre toate nafiunile, si asiguram ca —— eeepopoarele st-si consacre intregul potential material si uman dezvol frit economico-sociale, solufionarii unor probleme de importanja vitala pentru viitorul lor si al intregii omeniri.. Preocupindu-se de asigurarea capacitétii de aparare, tara be , noas- tra dezvoltd, totodatd, colaborarea pe tarim militar cu ile partici. Pante la Tratatul de la Varsovia, cu toate farile socialiste, in vederea apé- rarii in cazul unui atac armat imperialist : Consideram ca cea mai imperioasd i i i “ d i indatorire ce sta in fa Fenetlas de asl este aceea de a-pi canaliza toate energiile pentra Jo lizarea dezarméiri, pentru excluderea rizboiului din viaja societafii, pen. tru inlaturarea forte: si amenintarii cu forfa in relafiile internationale Trebuie bine inteles faptul ci in indeplini isiuni buie bine plinirea misiunilor poate intra in discutie, nu se duce munca de lamurire; munca de la, ee prstate: desfisurata inainte. In misiuni de lupta — si Pregati- eo eye aie iimprejurdri, trebuie infeleast tot ea 0 mi- ? —, fiecare, la locul sau, trebuie sa i di tut ordinele, directivele ce’i se dau. mie ed @ Cind vorbim de o noué calitate in armata, aceasta noud e 0 noua , aceast - aes erate . se materializeze intr-o inaltd pregatire de tuptd, tn a a ee uatples ee om fata, in orice imprejurdri, sarctni- ens iinet si ordinii, intr-o bund pregitire is ipiira independenta patriei ! Nici ay ae ‘ Patriei ! Niciodat ve ia oe ae mu vom pune in pericol Hoatater eee 0 Cu orice pret independenta si libertatea Paitiat Preg@tindu-ne deci pentru un rézboi de aparare, impotriva a- vitate, prin tot ceea ce face, prin gatirea men ot ees polars eee lupta si politica, le- 1 St Se afle i # de stat ale Romaniel wait — S& avem permanent in vedere ca toate localitatile — orasele, co- munele, satele —, intreprinderile gi celelalte unitafi economico-sociale trebuie si devina adevarate cetati de munca, lupta si aparare. Se im- pune si fie intdrita continuu raspunderea fiecdrui militar si luptitor, a fiectrui cetdtean fafa de cauza socialismului, fafi de patrie si popor @ Dupa cum este cunoscut, Pactul N.A.T.O. a aparut in conditiile accentudrii rézboiului rece, iar Pactul de la Varsovia a aparut ca riposta la acesta, in aceleasi imprejurdri. Ar trebui si mentionez cd, chiar de la inceput, in Pactul de la Varsovia s-a inscris faptul cd farile participante sint gata si treacd la desfiintarea concomitenta a celor doud blocuri militare. ‘Au trecut, dupi cum se tie, multi ani de atunci. Ar fi greu sa se spunti daca pactele militare au servit pacea si destinderea. In conditiile de astézi, cind popoarele dorese sé realizeze relatii de cooperare, de in- credere, trebuie facut totul pentru desfiinfarea ambelor pacte militare, care au incetat de mult si mai fie necesare, dacd a reprezentat vreodata 0 necesitate crearea lor. . . ..Trebuie sti se infeleagi bine ci nu blocurile militare, ci rela- fiile de colaborare si prietenie sint o garantie pentru pace, pentru inde- pendenta fiectrui popor. @ Acum, pina cind n-au inceput inca sa fie lansate rachete, pind nu au inceput si cadé bombele nucleare, pind nu este prea tirziu deci, cind sintem in viatd, sd oprim inarmarea atomicd, sd determinam trecerea la dezarmarea generala si in primul rind la dezarmarea nu- cleart. Dupa ce vor cidea bombele atomice va fi prea tirziu. Atunci nu va mai avea cine sd-i judece pe vinovoti. Nu vor mai exista nici vinovafii, nici judecdtorii! Acum si actiondim unifi pentru salvarea ome- nirii de rdzboiul atomic, pentru a apira viata pe planeta noastra! @ Este necesar si se puna capit orictrei propagande de justificare a cursei inarmérilor, propagandei urii impotriva altor popoare. Cei ce desfasoaré o asemenea activitate incep ei insisi si devina prizonierit pro- priei lor propagande, incep si urasca lumea si viata, nu mai vad decit raul si considera razboiul ca o necesitate. Este necesar sa se pund capait unei asemenea propagande si actiuni de dezinformare a popoarelor. © Romania a actionat si actioneaz’i cu toatai fermitatea pentru in- faptuirea securitifii europene, pornind de ta faptul cd pe continentul european s-au acumulat uriase forte militare, un puternice arsenal de ‘arme atomonucleare si clasice, care reprezihti un pericol de moarte pentru toate popoarele, pentru existenta civilizafiei, a viefii insesi pe ‘continentul nostru si in intreaga lume*. inetDYN CUM MUNCIM CU REZIDENTII Pepe la iaee cf pestseties oarere oe ferdciiares chindelel ire, ici i Constantin CIURLAU, seful Securttatit judepalui as oa a Tn indeplinirea sarcini fl ces dectyourt 9 ‘a ‘ ia eevire x ae activitate de cunoastere, prevenire, Soe rise a eae ce pot genera sau constitui infractiuni r specifice ce le revin, or; , organele de securi- loc de muned refeaua informativa, cu ajuto- ‘In_componenta i i bit. Ban eae informative, rezidentii ocupi un loc deo- i Cre: este asigurarea ns legiturti operative in scopul pre- ee ae eas informatijlor, cit si pentru persoanelor care me colaboreazd in mod congtient ‘Loeul $1 rolul lor in mundi + = ir cadrul mijloacelor Se eee vitste, Sex §i categorit sotiale "sag apti. fudinile ey eee or armarite, precum 5) oabiitares ae si verificare a si organizat cu organele i , amplasarea surselor ii dispersate, progr: lueru al unitat ior minat s& manifestam interes sporit in directia Vederea valorificarii mai eficiente a potentialului informativ. Tn acest scop, am selectionat rezidentii atit din rindurile ofiterilor de securitate in reverva, cit §i dintre informatorii care dispun de o buna experienta in activitatea informativ-operativa si lucreazé in obiective caPromice, institutii de art’, culturd, invatémint, locuri si medii ce prezintd interes pentru organele de securitate. In procesul acestei selectii am analizat judicios posibilitatile de care dispune fiecare rezervist in parte sau informator, nivelul de pregatire, {onl je muned si functia pe care o indeplineste, cum este apreciat in Hindul colectivului si, bineinteles, dac& manifest4 dorinta sincera de sprijini organele de securitate. © experienfa pozitiva in munca cu rezidentii se inregistreazd atit pe linia serviciului de informafii interne, in special in obiectivele inva~ tamnitului liceal si universitar, cit $1 pe linie de contrainformafii in se fearele economice, pentru a se asigura legatura organizata si continus cu reteaua (numeroasa) din objective. Multi dintre acestia au in legatura tn numér apreciabil de surse si lucreaz in mod corespunzator, obtinind informatii de interes operativ. Aceeasi experienta pozitiva am dobindit-o fi pe linie de contraspionaj, unde rezidentii sint folosiji mai ales in ti- tiokea legaturii cu reteaua informativa din obiectivele si zonele turistice. ‘Aceasta legatura se realizeazd la intervale mici de timp, asigurind astfel cone mai bune de supraveghere a strainilor ce se perinda prin aceste jocuri. Dat fiind specificul Centrului universitar, uni rezidenti din rindul ofiterilor de securitate in rezerva au fost folositi si Pentru punctarea, studierea §i verificarea unor strAini, jar in unele cazuri, cu aprobarile de rigoare, rezidenti bine instruifi de cdtre nol au mers chiar pind la fina- lizarea unor recrutari. Demna de mentionat este contributia rezidentului ,ZUGRAVU* la descoperirea si documentarea activitatii unor cetafeni strdini care incerca si incite la evaziune pe citiva dintre specialistii de valoare din Iasi. De asemenea, rezidentii sint folositi cu succes 9i 1a realizarea unor coll binatii si legende in scopuri operative. De exemplu, cu ajutorul rezidentu- lui ,PREDESQU* am reusit si intrim in posesia unor documentatii importante, care apartineau. unor specialisti din Occident. Intr-un alt caz, prin intermediul rezidentului VIOREL“ am obfinut informatii deosebite, ce vizau intentia de a se contracta din import unele instala- {ii si utilaje despre care nu se stia cA sint depasite din punct de ve- Gere tehnic. Pe baza informatiilor primite am putut preveni incheierea unui contract dezavantajos pentru tara noastra. Prin calitatea oficial si functia detinutd, unit rezidenti pot in- terveni direct in prevenirea unor fapte sau fenomene negative. In acest sens a§ mentiona interventia oportund a rezidentului ,,LICA* in prevenirea unei explozii dintr-un obiectiv economic, pe profil de chi- mie. Rezidentul a fost sesizat de calaboratorul »STAN* ca la o insta- latie dintr-o sectie de productie erau emanatii de gaze care, prin aci- tulare, puteau provoca o explozie, iar prin agregare, aceasta se PU lizdrii_rezidentilor in‘tea extinde §i la celelalte sectii productive. Rezidentul a verificat per. sonal informatia si a alertat conducerea intreprinderil, care a interven operativ, prevenindu-se astfel o posibila catastrofa. Si pe linia serviciulul de informatii interne avem rezidenti care ac. floneaza operativ $i corect, sens in care se evidentiazA aportul reziden- tului ,CANTEMIR*, de la un liceu din Tagi. Acesta, primind 0 informati ei doi elevi din acest liceu faceau pregatiri in vederea trecerii frauduloase aie ne-a informat operativ reugind, astfel, s4 prevenim actiunea Rezidentul ,OVIDIU*, de Ja alt liceu, a obfinut informatii de refeaua din legaturé potrivit cdrora un numér de noua elevi participau ia activitati religioase din cadrul sectei ,Martorii lui Iehova*, rtacensiia confirmindu-se, cazul a fost documentat, avind ca rezultat atentiona a 4 jase Clevi Pentru idetle lor mistico-religioase, iar cellalti trei au foet discutati in cadrul organizatiei U.T.C. F ais ntr-un alt caz, rezident tul LONELY Suann studentesc din Iasi a unui cetatean ai nn Srupare terorista, fapt ce a permis | pentru prevenirea organizarii $i desfasuray ne-a semnalat sosirea la un rab identificat ca facind parte ‘uarea celor mai eficace masuri on de actiuni ostile. ile s-au inregistrat numai aspecte pozitive. Astfel, in activitatea practica au fost si cazuri cind, fie din cauza superificialitatii unor ofiteri, fie din cea a comoditatii unor rezidenti, rezultatele nu au fost cele do- rite, Unii rezidenti nu folosesc eficient toate posibilitatile de care dis- pun pentru a antrena reteaua informativa la culegerea de informatii de valoare operativa, iar alfii nu asigura legatura permanenta cu acestia Am avut gi rezidenti care sub raportul muncii de securitate erau efi- cienti, dar aveau un profil moral necorespunzitor, fapt ce a determinat excluderea lor din retea. Consider c& nici sistemul de recompensare nu a fost folosit intot- deauma in mod corespunzitor pentru a-i mobiliza si stimula in ac- tivitate. Au fost si situatii cind rezidenti bine dotati au evitat, invocind motive nejustificate, s se angreneze in rezolvarea unor sareini operative, de cele mai multe ori ca urmare a unui mod de lucru neadecvat per- sonalitatii acestora, Se impune ca fiecare rezident sa fie foarte bine cunoscut de catre ofiter, atit sub raportul personalitatii, cit si al dis- ponibilitatilor pentru munca de securitate. alta cauza care mentine aportul scdzut al unor rezidenti o consti- tuie instruirea, uneori necorespunzatoare si insuficienté, pe locuri de munca si probleme, mai ales a celor proveniti din rindul informato- rilor. Analizele pe aceasta problemi au mai evidentiat ca, in cadrul unor servicii si compartimente, munca cu rezidentij nu a fost perma- nent controlaté de cadrele de conducere, din care cauzi, uneori, in- formatiile obfinute au fost lipsite de importanja, Astfel, nu s-a ana- lizat periodic activitatea ofiterilor care folosesc rezidenti, pentru a se interveni operativ si a imbunatati munca pe aceasta linie. In urma ana- lizelor efectuate in problema, la nivelul conducerii securitatii, s-au sta- bilit msuri in vederea imbunatatirii modului de folosire a rezidenti- lor in activitatea de securitate, prioritate acordindu-se unei permanente munci de educare, instruire si tratare individuald a fiecdrui rezident, cunoasterii situatiei profesionale si sociale a acestora, asigurarii unui sistem eficient de stimulare morala si material. Concluzia noastra este ci rezidenfii reprezintd un fond pretios si © sursa inepuizal de sprijin in munca de securitate, cu conditia ca noi si stim cum s4-i instruim si educdm, cum sa-i apropiem gi sa-i folosim eficient. Dovada o constituie faptul cA aportul unui insemnat numéar de re- zidenti este deosebit de important, in special in domeniul folosirii co- laboratorilor, a surselor in locuri vulnerabile si in medii frecventate de cetéteni straini, in prevenirea unor fenomene ori fapte ce pot aduce pagube economiei nationale, precum si pentru identificarea si docu- mentarea activitatii umor persoane care desfagoara actiuni ostile statu- lui nostra, iSARCINI CE REVIN P.C.T.F. PENTRU PREVENIREA INTRODUCERI IN R.S.ROMANIA A UNOR MATERIALE CU CONTINUT MISTIC-OSTIL Occident si-au intensificat actiunile ost le si impotriva {ri noastre, ur- i til im ti . cu _o frecvent ‘i i 1 ane Pe ene multitudini de forme si metode, Totodata, pe acest fond cultice si sectante din sea @ avut loc o Tecrudescenta a organizatiilor indtate, ‘i turi si Ubertati religioase, actionegoz tet no © pretinsd lips de drep- Este cunoscut faptul c& in spatele gioase de acest fel Srganizatiilor $i grupdrilor reli- Plus dirjeasd astel de organtean Ce *plotal. Numal Cx Elvetia, Austria, Norvegia. care ‘pth. Zatite autovehicule cu sate LA., spre exem- in RP. Germania, Anglia, din unele f&ri vest-europene si SUA, sub masca de turisti, vizitatori la rude, comercianti, doctoranzi, intentionau sa le introduca in mod clan- destin in R. S, RomAnia, ascunse in locuri special amenajate la mijloacele de transport cu care calatoreau. Asemenea cazuri au fost depistate indeosebi la punctele de control de la frontiera de Vest a tarii, deci acolo unde are loc un intens trafic — feroviar si rutier — din tarile occidentale in Romania Analiza cazurilor depistate la P-C.T.F. a pus in evidenta unele aspecte cu semnificatie de securitate, cu importante concluzii si pentru munca organelor noastre in acest domeniu, respectiv ctivitatea clandestina de acest gen se inscrie in incercarile unor organizatii religioase reactionare din Occident de a introduce si disemina — prin intermediul unor emisari, curieri si al altor persoane racolate in acest seop — atit in rindul unor culte gi secte, cit si al unor credinciosi materiale cu continut mistic-ostil in vederea revitalizarii sau infiintarii unor grupari anarhice cu caracter nociv gi ostil, precum si a cultivarii unor idei si comportamente antisociale ; — pentru desfasurarea unor actiuni de propaganda religioasa ostila se acorda ajutoare, uneori consistente, constind in diferite sume de bani, aparatura de multiplicat, casetofoane, casete magnetice, materiale folosite in tipografii (tusuri, cerneluri etc.) ; — prin publicarea de articole in presa occidentala unde se strecoara, mai mult sau mai putin abil, dar, oricum, intr-o maniera profund di- versionista, ideea ,lipsei de drepturi si libertati religioase* in R.S. Roma- nia, se urmareste influentarea negativa a unor ecredinciosi sau culte in sensul de a se adopta o atitudine ostili, denigratoare fata de politica in- terna a statului nostru ; — se incearca o sustinuta activitate de indoctrinare religioasa si racolare de noi adepti, in special pe linia cultului baptist ; emisari ai acestui cult au Incercat s4 introduca, ilegal, in Romania, lucrari cu con- tinut de profil destinate scopului mentionat ; — au luat amploare actiunile organizatiilor religivase reactionare din strainatate in directia introducerii in tara — pe cai ilegale, in mo- dalitati diversificate si in cantitati din ce in ce mai mari — a unor ma- teriale cu continut mistic-ostil, utilizindu-se ascunzatori, suporti materiali diversi (cArti, brosuri, reviste, xerocopii, benzi magnetice §.a.), curieri — de regula persoane de cetatenii diferite ori familii cu multi copii 5.a. Pentru edificare, prezentém citeva exemple : — La un punet de frontiera s-a prezentat pentru a intra in tard 0 familie compust din sot, sofie si doi copii — cetliteni vest-germani, care au incercat sd introducd in fara, ascunse in podeaua rulotei, un volum fnsemnat de materiale cu continut iehovist, precum si un aparat de mul- tiplicat, demontat ; — La-controlul de frontierd al unui microbuz, cu care céldtoreaw un cetéfean vest-german si trei cetdteni elvetieni, in peretii microbuzului s-au descoperit peste 1800 de publicafii si materiale de multiplicat. Cu ocazia cercetarilor s-a stabilit cd persoanele in cauzi erau emisari ai sectei ,,Martorii lui Iehova* ; — 0 familie de cetateni francezi, compusi din. sof, sotie si cinci copii, a incercat si introduct, ascunse in podeaua microbuzului, un numar mare de carti cu caracter mistic-ostil ;— Sub contra-aripile autoturismului apartinind unui cuplu de ce- tafeni vest-germani s-au depistat 26 casete magnetice pe care erau in registrate slujbe religioase $i alte materiale ; — Doi cetateni americani, emisari ai cultului baptist, au incercat sé introducd, ascunse intr-un locas special amenajat al autoturismului, suma de 265.500 lei, fotografii si diapozitive cu caracter mistic-ostil ; — In peretii laterali si in portierele autoturismului cu care cala- toreau doi cetdteni canadieni au fost gasite mai multe carti si 71 casete magnetice pe care erau inregistrate texte si muzica religioasa ; — La controlul de frontiera efectuat asupra unui autoturism cu care calatoreau un cetdfean american si un cetdtean finlandez, au fost confis- cate si refinute suma de 94.345 lei si 13 diapozitive ; ambii cetateni erau emisari ai cultului baptist ; — Patru cetiiteni olandezi au incercat sd introduci, ascunse in po- deaua microbuzului, un numar de 1.610 carti cu continut msitic-ostil si 63 casete magnetice neinregistrate 5.0. : E * Rezultatele bune obtinute pe linia contracararii act r acest fel intreprinse de cercurile gi organizatiile cate © consecinjé a imbunatatirii schimbului reciproc de informatii ; cu Directia I si compartimentele corespondente din teritoriu, in special pe inia identificérii si comunicarii intrérii in R.S.R. a unor elemento alate in atentia unitatilor respective, a semnalarii legaturilor acestora cu unel Persoane din tara, precum Si a controlului de frontiera. Z Fata de amploarea si virulenta actiunilor ostile destagurate de emi- eeMut Bicoe omania si in raport cu concluziile desprinse din rezultatele i : vitatea de cunoast venire si anthilare a acestora sa fie ridicata la ni ined Sarcinjlor informativ-operative din etapa gual ee In acest scop, Directia pentru pasapbarte, in unitaji informativ-operative centrale si teritoriale, aes cea Hind, pentru a se asigura formatiunilor din subotdine concepiic, ay de muned in vederea : introducerii in fara de materiale de oie ioctl $i prevenirii ise, inscrisuri, pliante, tiparit i caracter fascist, nationalist-iredentist cau, arte gael 8 identificdrii si semnalarii organelor centrale Hisioad file nenecresate a elementelor cunoscute ca facind parte aia, secu- Ulile neofasciste si anarhiste, nationalist-inedenticte cultice ‘sau see Precum si a legaturilor lor cu unele persoane din tara? @Y Sectante, © intensificarit activitatii pentru prevenirea $1 interzicerea intact 1 Precum sia celor date in efectuarii controlului anti hone me Me terorist asupra tuturor Persoanelor, ba~ ; lor si stilulut de munca ale = in seopul Per, cresterii stele controlului de frontiera in me se a qpheraril cu celelalte unitati centrale $1 teritoriale’ | — in acest domeniu. — > ; General-maior Ton GHENOIU er ome! . INFORMATII INTERNE Concluzii rezultate din activitatea informativ-operativa desfasurati in rindul fostilor condarnati care lucreazd in obiective economice si sectoarele de arta-culturd, invatamint, sandtate s.a. Actionind in conformitate cu prevederile ,Planului de masuri privind fostii condamnati pentru infractiuni contra securitatii statului, © atentie prioritara s-a acordat cunoasterii si prevenirii actiunilor ostile preconizate de elementele din aceasta categorie, care isi desfasoara acti- vitatea in obiective economice, precum si in sectoarele de arta-cultura, sinatate, invatdmint s.a. Ca urmare, s-a realizat o evaluare mai rea- lista a pericolului social pe care-l prezinta acestia — prin prisma locului de munca —, iar pe baza concluziilor desprinse s-au adus unele corecturi intregii activitati de cunoastere, realizindu-se o supraveghere informativa permanenta si de profunzime. In sectoarele mentionate isi desfasoara activitatea un numéar rela- tiv mare de fosti condamnati, din care cea mai mare parte in obiec- tive economice aflate in raspunderea compartimentelor de con- trainformatii economice. ‘ Datele gi informatiile obtinute despre fostii condamnati din obiec- tive economice, sectoarele arta-cultura, s4natate si invatamint evi- dentiaz4 ca, desi o buna parte dintre acestia au in general o comportare politico-sociala corespunzatoare tit la domiciliu, cit si la locul de muned, unele elemente prezinté un real pericol social, intrucit sint an- gajate in activitati ostile, respectiv : 1. Comentarii nefavorabile pe fondul colportarij stirilor transmise de postul de radio ,,Europa liber“, calomnii si injurii la adresa orin- duirii noastre socialiste. Astfel de informatii ai obtinut majoritatea securitatilor judetene rezultind cd uneori aceste activitati au degenerat in preocupari de consti- tuire a unor anturaje vadit dusmanoase. Git Astfel, ,. RADU‘, asistent sanitar la o intreprindere din Arad, a fo semnalat cu cupari de audiere a $tirilor postului de radio ropa ee Soe ae ee eea atras si unele persoane fara antecedente politice, carora le acorda SSistenta sanitard la cabinetul medical. , ae De asemenea, ,MUNTEANU%, seful unei echipe de constructii din cadrul unui C.A-P. din judetul Baciu, fost sef al organizatiei subversive Mina alba, si-a creat un anturaj format din trei fosti condamnati, Gunoscuti din activitatea desfasurata in organizatia mentionata. Cu a- cestia se intilnea fie la unul din domiciliile lor, fie in anumite locuri din comun’, oeazii cu care faceau comentarii dusmanoase, proferau injurii $i calomnii si lansau diferite zvonuri alarmiste, Cu aceleasi prilejuri, I * si-a manifestat regretul cd, datorita virstei sale, nu mai poate sa se razbune pe actuala orinduire din fara noastra. 2. Sub acoperirea unor deplasari in interes de serviciu in alte lo- calitati din fara sau ,,comemordri“ de tot felul, se actioneaz’ pentru contactarea sau intrunirea unor elemente fost condamnate, cu care pri- Jej se poarti discutii despre perioada de detentie, se fac informari Te- ciproce privind situatia lor prezentd ori au loc diferite manifestari dus- ‘manoase. Astfel, ,DOBRE*, merceolog la o intreprindere de constructii din Resita, cu ocazia executarii unor sarcini de serviciu pe raza maj multor localitati din tara, a cdutat si reluat legatura cu unii fosti condamnati din Bacau gi Prahova, impreund cu care a facut referiri la perioa- da de detentie, purtind discutii dusmanoase la adresa orinduirii noastre socialiste. Stabilindu-se din timp activitatea si intentiile acestuia, s-au luat masuri adecvate de prevenire si neutralizare. De asemenea, prin masurile intreprinse, Securitatea judetului Iasi a prevenit extinderea activitatii fostilor condamnati ,,VASILE“ sj »NICOLAES, care, sub pretextul unor sarbatori (nunti, zile festive, ono- mastici etc), au creat cadrul prielnic pentru realizarea de discutii si intilniri organizate cu diferite elemente care fusesera in detentie. 3. Redactarea de lucrari memorialistice sau incercarea de publi- care a unor materiale in confinutul cdrora sint strecurate si idei ten- denfioase, in special de catre fosti condamnati cu preocupari literare ‘sau care isi desfasoara activitatea in sectoarele arti-cultura. Antre cazurile finalizate ilustrativ este gi cel al scriitoarei ,,ALEXAN- DRA“ din Timisoara, care a elaborat un roman cuprinzind unele idei eu caracter tendentios la adresa moduluj de viata din fara noastra, pe care Intenjiona si-1 publice la Editura ,FACLA“, Ca urmare a misu. rilor intreprinse prin conducerea editurii, cea in cauzi ayfost determi. naté si elimine din lucrare pasajele cu continut necorespunzitor sau ___ Informatii de acest gen a obtinut si Securitatea judeteului Prahova despre ', functionar Ja o intreprindere din Ploiesti, cunoscut cy i care ameninfa cu comiterea unor actiuni _, _ 4: Comiterea unor abuzuri in serviciu, precum si proliferarea unor idei si conceptii nocive, de natura si genereze sau s& amplifice stiri de spirit nefavorabile la locurile lor de munca. Astfel, , ANDREI‘, inginer-agronom din Tirgu-Jiu, este implicat in comiterea unei infractiuni de serviciu, intrucit impreund cu alte per- soane a intocmit documentatii tehnice si documente de decontare fic- tive (privind redarea in circuitul agricol a unor suprafefe de teren arabil, De asemenea, ,,MARCEL*, tehnician la un gantier din Govora, ju- detul Vilcea, fost sef al organizatiei subversive .,Miscarea nationala de rezistenta* (Bralla), a fost semnalat cu intentii de a relua legdtura cu ele- Mente cunoscute in detentie, aflate in tara si strdindtate, comiterea de abuzuri in serviciu si inlesnirea de furturi din avutul obstesc, de natura a produce pagube economiei nationale. 5. Intenfii de stabilire pe cai legale ori neoficiale in exterior si de permanentizare a relatiilor cu unii cetifeni straini veniti in fara noastra ca turisti. Asemenea informatii au obtinut indeosebi securitatile judetene li- mitrofe granitei de vest a tari noastre. Astfel, ,DIMITRIE*, din Arad, fost condamnat pentru participa- re intr-o organizatie subversiva, este cunoscut cA intretine relatii cu unti fosti condamnafi din tard si stréindtale, are in preocupare reali- zarea in cursul acestui an a unei cAlatorii turistice in exterior pentru a contacta unele elemente din emigratia roman reactionara, in scopul obfinerfi de date despre situatia lor actualé si actiunile ostile pe care Je intreprind. »CIUCUS, dintr-o comuna din judetul Caras-Severin, intretine re- lati cu unele persoane cu antecedente politice din Bucuresti impreund cu care poarti discutii necorespunzatoare, iar sub pretextul executrif * unor comenzi de cojoace, a realizat la domiciliul séu intilniri cu doi ce- tAteni iugoslavi, semnalati cé frecventeazi cercurile legionare din R. F. Germania. De asemenea, ca urmare a relatiilor pe care le intretine cu uni cetateni straini gi a influentei negative exercitate de acestia asupra sa, »ALEXANDRU“, inginer din Lugoj, a fost semnalat cu intentii de tre- cere frauduloasa a frontierei. Actionind pe baza conceptiei Planului de masuri in problema, apa~ ratul de informatii interne gi celelalte compartimente informativ-opera- tive care concura la supravegherea fostilor condamnati ce {si desfasoara. activitatea in economie, artd-cultur’, sinatate si invatamint au obti- nut un volum mai mare de informatii, asigurindu-se astfel realizarea unei mai bune cunoasteri a intentiilor si comportarii acestora. In ace- lagi timp, a sporit fermitatea fat de elementele ostile din categoria mentionata, imprimindu-se un caracter ofensiv si diversificat muncii de prevenire i neutralizare a actiunilor dugmanoase, prin conjugareai eno masullor de securitate cu cele de antrenate la solu narea informatiilor a factorilor cu raspunderi administrative, tO Asifel, masurile de neutralizare aplicate intr-o serie dl determinat, pe de o parte, ca unii fosti condamnati si legaty tora si inteleaga necesitatea integrarii lor in ordinea social din fara noastra, iar pe de alta parte au creat in rindul col gameni ai muncii, in care isi desfasoara activitates robare a unor asifel de manifestiri. Defi din totalul acestei categorii gorii de persoane aproape juma 2 . x . pe jum, oe Superioare, S-a actionat in mod selectiv si diferentiat a ne Gulimeares lor din functiile de conducere importante, cit si be imitarea accesului lor la date cu caracter secret de stat ; 7 a ‘baza Iuarii acestora in Iucru au stat inf ia aril il Peat tects sbitile ostile prezente, precum $i la activitatea dugmae ee esi Pie Crela unii pot fi considerafi pretabili say n anumite momente de conjun a Mevere Ol Pesto 50%, din xindul categoriet in core ee tt ‘i in cauza au fost condamnati a fiind initiatori, conducatori i, conducatori orj ier a earns bande subversiv-teroriste Participanti in diferite organizatii sau le cazuri ay Ari ale aces, Si de drep lectivelor de } un climat de deza. ormatiile referitoare la in rindul fostilor con- i sindtate au scos insd cunoasterij $j. stapinirii in domeniu, respectiv : q e » arta-cultura, invatami 3 iene §1 unele lipsuri, indeosebj eS Tinia A une conditii a situatie; Operative di, in cores; t mod Punzitor, continuind sa se obtind infor Saale informatij fara valoare Contrainformatii in sectoarele economice Sarcinile ofiterilor de contrainformatii in sectoarele economice in Situatia producerii unor evenimente deosebite, suspecte a fi urmarea unor infractiuni date in competenta In situatia cind in obiectivele minirii_nemijlocite a locului savir- economice au loc evenimente deose- sirii infractiunii, pentru descoperi- bite (incendii, explozii, avarii, ca- rea, fixarea si ridicarea urmelor gi tastrofe etc.) suspecte a fi urmarea a altor mijloace materiale de proba, unor infractiuni date in competenta stabilirea modului cum _s-a comis (sabotaj, acte de diversiune $.0.), in fapta, identificarea faptuitorului si afara organelor de urmarie penal probarea activitafii infractionale, o- care, in conformitate cu normele fiterilor din aparatul de contrainfor- procesual penale si regulile crimina- matii in sectoarele economice le re- listice, efectueazi cercetiri la fafa vin o serie de sarcini specifice. locului in scopul cunoasterii si exa- Jatt citeva dintre acestea: de catre ofiter a evenimentului iv cercetarea la [| — Cunoasterea imedi produs, pentru a putea incepe cit mai oper: Pentru aceasta, ofiterul trebuie, din timp, si instruiascd corespun- zator reteaua informativa, sa-si creeze legaturi oficiale cu cadre tehnice sau de conducere, gefi de tura din toate schimburile, pérsoane ce concuré Ja siguranta circulatiei pe calea ferati, operatori de la camerele de co- manda a unor instalatii complexe, precum si cu persoane din alte lo- curi de munca din cadrul oblectivului care pot lua cunostinta de pro- ducerea unor asemenea evenimente. Persoanele in cauzd vor fi instruite ca imediat ce afla de produ- cerea unui eveniment de acest gen sa anunte, de indata, ofiterul sau pe seful acestuia, la serviciu sau la domiciliu, iar in cazul cind nu poate lua legatura cu ei, s@ adreseze comunicarea oliferului de serviciu ori dispeceratului (daca acesta exista) din unitatea de securitate din care ofiterul, ce asigura contrainformativ obiectivul economic unde s-a produs evenimentul, face parte.Este vorba de crearea din timp, cu anticipatie, a unui asemeneg sistem informational care si-i permité imediat ofiterului sa ia la ey. nostinta despre producerea vreunui eveniment deosebit in obicctivuy ‘economic de care raspunde pe linie profesionala. fa] — Deplasarea in cel mai _scurt timp la locul faptei, respec. tiv in obiectivul economic unde s-a produs evenimentul care a fost sesizat, si luarea primelor masuri Dupa ce a luat la cunostinta despre producerea evenimentului, ofiterul trebuie si se deplaseze cit mai urgent posibil la locul faptei Aici, in functie de caz, ia de urgenta urmatoarele masuri ; despre @ Asigurarea pazei loculuj faptei, a urmelor si a celorlalt ij Joace materiale de proba re “ane” Odata ajuns la locul faptei, ofiterul trebuie s4 vadi ce masuri fost uate de cei sositi inaintea lui — ofiteri sau sabotiteri de mulifie, ae sau subofiteri de pompieri, conducerea obiectivului etc. — si sd le opiate alte misuri specifice, care si asigure inliturarea tutu- rox goa tailor producerii unor modificdri in cimpul infractional, da- es eras penis sau intimplatoare a unor persoane sau al- oa ae ae oe aceasta el poate folosi cadre ale Ministerului Teeeke aoa | fata locului ori persoane de incredere din cadrul Tru sau locului unde s-a produs evenimentul. eae pa_venirea echipei de cercetare, sarcina organizarii pazei res- revine sefului acesteia, a © Salvarea victimelor Ont - carn one ee competente ce se gasesc la fata locului faal cua Se Victimelor sau s& recurga de indata la ne ire interventia anes fa in apropiere. Trebuie s4 evite insa ‘Ajutorul, medical nat, Petsoane neavizate, riscuri de a se distruge uncle urme, salva i ,:31,atuncl cid exist lor avind prioitate fata de orice alta anatea Vietil victimet sau victime- se pune, de fapt, problema com ‘i - sei ne ner het hte eee pnd u iterulut; ele dupa sosirea echipei de cerectare la tata loeaiets, MSU" Pot continua §1 @ Identificarea martorilor si all locului i obfinerea primelor date We In meee t® CM 5° gsese Ia fata Ofiterul trebuie sa identifice locului in timpul producerii Soaks © Anunfarea organelor competente Pe baza primelor constatari facute la fata locului, ofiterul poate sa se edifice asupra naturii evenimentului si a organului competent sa efec- tueze cercetarea la fata locului, in cazul in care aceasta se impune. Acest organ trebuie anuntat de indata. Cind exista indicii cd evenimentul este sau ar putea fi urmarea unei infractiuni de competenta aparatului din care face parte, ofiterul este obligat si raporteze sefului sau primele constatari si sa solicite, daca © necesar, trimiterea de urgenta, la fata locului, a echipei de cercetare. © Formarea cercului de suspecti Pe baza primelor date objinute de la persoanele prezente 1a locul evenimentului atunci cind acesta s-a petrecut ori sosite imediat dupa pro- ducerea sa, ofiferul isi poate forma un cerc de persoane banuite, dintre care ulterior, in procesul cercetdrii 1a fata locului sau prin Iuarea unor masuri informativ-operative adecvate, poate identifica pe cea care a si- virgit infractiunea respectiva. © Stabilirea imprejurarilor care puteau conduce la producerea eve- nimentului Pe baza acelorasi date obtinute in etapa premergatoare cercetarii la fata locului si a unor constatari personale nemijlocite, ofiterul poate stabili, cu suficientd exactitate, imprejurarile care puteau conduce la producerea evenimentului. Aceste imprejurari vor fi luate in atentie ul- terior, in procesul cercetarii si clarificarii evenimentului in cauza. De asemenea, ele trebuie raportate sefului, in scopul argumentdrii gpor- tunitatii trimiterii echipei de cercetare la fata locului. Yn aceasta etapa, care se intinde pe perioada dintre sosirea ofite- rului la locul faptei si inceperea e mai pot fi luate, in func- tie de caz, si alte masuri, cum ar fi: ridicarea unor inscrisuri (scheme, grafice, diagrame, registre, benzi inregistratoare etc.) cu respectarea pre- vederilor legale, precum si a unor corpuri delicte, contactarea retelei informative, conservarea unor urme care, datorita condititlor atmosfe- rice ori altor cauze, pot si dispara ori sa se degradeze ete. De asemenea, el trebuie sd-si aducd contributia la inlaturarea con- secintelor evenimentului, la punerea in siguranta a unor valori sau uti- Jaje $i instalatii vitale pentru activitatea productiva, la scoaterea din zona a materialelor ugor inflamabile, toxice sau radioactive §.a. Masurile luate in etapa la care ne referim continua sau pot con- tinua pe timpul efectuarii cercetarii la fata locului ori dupa aceea. In cazul in care evenimentul produs impune efectuarea cerceta- rii la fata locului, dar nu de o echipa special constituita, ofiferul va efectua in continuare aceasta cercetare, cu respectarea prevederilor le- gale si a regulilor stabilite pentru acest gen de activitate. — SA ia masuri ca cercetarea la fata locului_ sa inceapa intr-un timp cit mai scurt de la_primirea semnalarii int-un timp coe In cadrul acestei sarcini, ofiterul trebuie sa insiste asupra necesi-~ tatii efectuarii cercetarii la fata locului si sd solicite ca membrii_echipei respective sa se Ja locul faptei cit mai repede posibil. Succesul sau in aceastA privinta este determinat de justetea concluziilor la carea’ajuns cu privire la natura gi consecintele evenim i Pe dec iver ice rrott etki Ofiterul este direct interesat ca cercetarea sa inceay pede, intrucit eficienta acesteia este determinata de cot sional a celor ce o efectueazd, dar, mai ales, de inceput si de distanta, in timp, dintre acest momen evenimentului. Cu cit aceasta distanté va fi mai va fi mai mare, iar cu cit ea se va lungi clenta cercetarit a . ice intirziere a inceperii c arii m1 fagoare tn condi normale, deoarcee |" “°° — misurile de repunere in func Produs si de ipa cit mai pa mpetenta profe. momentul in care t $i cel al producerij mica, cu atit eficienta Proportional va scadea sj efj- a Sd nu se des. 4 ‘ ‘tiune a sectorului in care s-a - is cercaimentil pot duce la stergerea sau degrataten, a ae oe la eruderes corpurilor delicte etc. ; a rato aN ie es 8a dispar, iar persoanele care au cunos- Ri tnte tne: © ede ae ascultate ca martori A i np uu e uti i ease Imprejurvir eros ea poet utile pentru clari- qe ie fee aro ca, atunci cind participantii la cercetar Detibe'gl examninans a anne pen mai mari sansele de ceed ee as distragere ee uemelor infractiunii, intrucit posibilitatile : distrug oifica tata Ajutd substantial la identficarea féptuitorulgl, ot MIME: Toate acestea [4] — 88 ajute pe ceilalti otiteri j 5 i i Ceti in tealises ili ofiteri_insarcinati cu efectuarea cer- : Bras — increas cumentarii_asupra locului evenimentulim a Cinilor specifice ce Je revin ast sarcina deriva di arele eoereine deriv’ din faptul e§ off ; See ae re Seat a ot ts deco de practic! cetcetat,_ am seg al unde s-a_produs evenfmental ce rei crc ae Particulartatile procesulu Pe aceasta cl Poste of wntermediare: i a) produsclee gr nat a elo ufueabed es ea avut Toe eveniagra oblectivutul, a. sec. i nae ) date absoli r area acestei sarcini trebule 4 : ae Sie a ometne la fata ee cu one in vedere c&. membrii foarte generale si sumare, oe ME faptei ‘sau cee einen _ , De asemenea, in acea peeint fi datele necesare cervetarit obtineee’ qt transmi e ri obti : la fafa locului pind la venirea eons, oe ° i Berionda ‘ag full echipei Fain Posibilitatile Pe care le are in obiectiy, ofiferuy talbg Sconomice isi poate aduce ibe nirea lalfi membri ai echipei in rezolvarea | Asa de exemplu, atunci sint necesare constatiri. tehnicn witness Pe Site Ja conel ofiferul poate sisi adicd conteibatia fr oem ce legale att expert fin urmai iis *Pertize, 22. foie dc i in ay — cere ori stereazi sefului echipei efectuarea unor astfel de constatari ; speciali pective gi eventual pe cei contraindicati, dat stabiliti de alte organe ; — introduce in comisie informatori ori alte persoane de incredere, care sa asigure efectuarea constatarilor cu obiectivitate ; specialistii in cauza si, impreund cu seful echipei, for- intrebarile la care acestia trebuie s4 raspunda in ca- drul constatarilor ce le va efectua ; — pune la dispozitia comisici documentele si materialele nece- sare pentru efectuarea constatarilor solicitate ; — sprijina pe membrii acestor comisii in efectuarea de experi- mente, atunci cind acestea se impun etc Pe linia sarcinilor ce revin ofiterului de la compartimentul de cer- cetari penale, ofiterul de contrainformatii in sectoarele economice poate s4 contribuie cu : — asigurarea spatiului si conditiilor necesare pentru buna des- fasurare a activitatii ofiterului respectiv ; — indica persoanele ce urmeaz a fi ascultate ca martori, precum si pe cele suspecte de producerea evenimentului ; — asiguré prezenta la locul gi ora indicate a persoanelor ce ur- meazi a fi audiate ori anchetate ; controleaza reactia celor audiati ori anchetati prin mijloacele specifice de care disptne ori pe care si le-a creat ete Pe ofiterul criminalist il poate sprijini prin gasirea obiectelor ori persoanelor care au produs urmele relevate la fata locului, ridicarea $1 ambalarea obiectelor purtatoare de urme, trimiterea lor la analiza si valorificarea rezultatelor acestora. Situatiile in care ofiterul ce asiguré contrainformativ obiectivul eco- nomic unde s-a produs evenimentul cercetat poate si trebuie sé coope- reze cui ceilalati membri ai echipei sint numeroase, Ele depind de am- ploarea si de complexitatea cazului cercetat, ca si de problemele speci- fice pe care acestea le ridica Ceea ce trebuie de retinut este ca ofiterul de profil are obligatia profesionala de a sprijini pe ceilalati membri ai echipei de cercetare Ta fata locului in indeplinirea sarcinilor ce le revin, utilizind in acest sens formele, metodele si mijloacele specifice adecvate fiecérui caz in parte, Una dintre sarcinile principale si in acelasi timp specifice ale ofi- ferului de contrainformatii in sectoarele economice in procesul efectua- rii cercetarii la fata locului este aceea a contactarii retelei informative de la locul unde a avut loc evenimentul, a altor informatori gi colabo- yatori care pot furniza informatii in legatura cu acesta, precum si cu unele persoane de incredere de la care sa obfina date referitoare la i care urmeaza sd facd parte din comisiile res- acestia au fost | — Contactarea refelei informative ontimpul si imprejurdrile in care s-a produs evenimentul cercetat, }; figs fi¢-vindvalti de producerea lul, la comportarea gi activitatea ced soanelor din baza de lucru suspecte de savirsirea infractiunii in call Datele obtinute de la retea si de la persoanele contactate ace coroborate cu cele obtinute in procesul cercetarii la fata locului ri derea clarificarii cazului, sa Pe tot parcursul cercetarii, precum si ulterior, in cazul i novatul nu a fost descoperit, ofiterul are obligatia de a Sih coven ae Se ee evenimentul produs si comportarea clementelor ies rului de obiectiv, inclusiv a celor care lucrau sau se faptei in momentul cind acesta s-a produs. fal — Luarea altor masuri ec» caracter informativ-operativ eee mle ee fafa locului, ofiterul care asigura contrainfor- i foie eae este obligat, in functie de caz, sa intreprinda a ne oD eae necesare, Asa de exemplu, el poate aig 2 colaboratori, s4 introducd mijloace teh- Persoanele suspecte Producerea evenimentului, si efectueze Perchezitii secrete, si foloseasci misiei numai acele date c , furnizind membrilor are sint bei spiral surslor§imilaceae folosite. nn “™ “1Strare® cor ira 2 urméririi_ informative situatia cind in urma 8 fost descoperit gi existi indian en fata locul ‘ a sta indicii cA fa lui autorul faptei nu ected se securitatit statlul oe te, ormares une! actiuni in- eee -eventualilor Pentru cadrele care indeplinesc sarcini de securitate in_mediul rural Prevenirea si neutralizarea oricdror fapte din mediul rural de natura a aduce pagube economiel nationale. Hecesitatea imbunatatirii muncii de conlucrare intre lucratorii de la posturi, ofiterii de securitate cu atributii fn mediul rural si formatiunile de pompieri, pentru apararea valorilor economice existente pe raza de competenta eee eee consuliuies = nalizele efectuate Ja sfirgitul anului 1984, precum gi in cursul anulul 1985 au relevat, printre altele, si faptul ca, executindu-se intocmai prevederile Ordinului ministrului de interne nr. 0140/1981, activitatea Ee securitate in mediul rural a dobindit o conceptie clara si unitara, corespunzator mutatiilor ce au avut loc in situatia ‘operativa din acest domeniu. ‘ De asemenea, a mai rezultat ci in cei patru ani de aplicarea a ordinului, cadrul organizatoric s-a consolidat, raporturile ‘de cooperare intre organele Ministerului de Interne in vederea conjugarii eforturilor de aparare a importantelor valori umane, materiale si spirituale existente jn mediul rural au fost perfectionate, iar activitatea de prevenire a actiuni- lor ostile si a pagubelor ‘economice de orice natura a capatat un pregnant caracter prioritar. Pentru aplicarea cit mai corespunzatoare a ordinului mentionat, in perioada la care ne referim, securitatile judetene, sub indrumarea si cu Sprijinul unitatilor centrale, au adoptat cai 51 metode adecvate particu- laritatilor situatiei operative de pe raza de responsabilitate. Asa spre exemplu, la Securitatea judetului Olt, teritoriul de com- petenta a fost impértit pe zone rurale de care raspund sefi ai serviciilor wre gi ai orgenclor oragenesti, in raport cu ponderea problemelor de profil. La rindul lor, zonele cuprind grupe de comune pe structura consiliilor unice de stat si cooperatiste, coordonate de ofi-