STRICT SECRET ‘Exemplar as or 1594 | @ PENTRU PATRIA NOASTRA, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA! Securitatea Ci pit Cancelent Wy. 6/0097 1K oth, 24.06, 7777 Win X00 7240 Ah 08.0 ee (fot- 125° Unele aspecte de ordin teoretic si practic cu privire la infractiunea de propaganda impo- triva orinduirii socialiste ® a Locotenent-major T. NEGOITA Colocviu despre activitatea desfagurata pen- tru verificarea informatorilor u Colonel V. BURLACU Supravegherea informativ a cetatenilor straini veniti pe litoral he Maior GHEORGHE CEUCA Destramarea gruparii ,,Trecutul* Major IONEL CRAIU Preocupari ale aparatului de investigatii_ in supravegherea informativa a cetatenilor straini 30 Major PETRICA GHELT Maior GEORGICA SION Din nou despre munca ofiterilor instalati in obiective . . 35 Colonel GHEORGHE ANDREESCU Din activitatea de supraveghere informativa generald desfasuratd in stafiunile balneo-cli- materice din judetul Vilcea. . eens Locotenent-major N. POPESCU Cind cercetarea locului faptei este facuta operativ si cu competenta. . . . - 8 Locotenent-colonel A. PERES Locotenent-major V. MICHESAN ‘Mai mult& atentie contracardrii actiunilor MGS s teats | tae? 48 Locotenent-colonel IOAN OLARIU Compromiterea iehovistului ,,Aurelian* . . 54 Locotenent-colonel A. ENACHE Cooperarea intre compartimente, factor ho- tdritor in buna desfasurare a actiunilor de filaj 57 Fx Jeu /f06 - ers) ote aie wilde FPd, eee” 1.Colonel DUMITRU BALTAG Locotenent-colonel D. ENACHE Masuri eficiente pentru cunoasterea activitatii Jo ES Sa rn Maior MIHAILA GAL Consideratii privind constatarea tehnico-stiintifica si ex- Locotenent-colonel AUREL MIHALCEA Jocul dublu al actorului . Locotenent-major I. BOLDEA Bilanf pozitiv . Locotenent-colonel C. TANASE Maior GHEORGHE TERES Aspecte privind pregatirea contrainformativa a cetdtenilor romani care merg in exterior Maior ION NECULA Capitan TRAIAN CHIS Din activitatea dusmanoasi a unor sectanti milenisti Cazul ,,Ruginoasa* Locotenent-major N, TUDOR tricd de semnalizare . . . Locotenent-colonel GH. COSTACHE. Locotenent-colonel M, DUMITRESCU 0 idee colectiva, o solutie simpli = 0 utild instalatie elec- Sali de documentare specific activitatii de contrainfor- mati economice ey noe rezolvat, dar ce arata concluziile ? Cépitan VASILE COsOCARU « , Blleienta unor masuri Concursuri, rezultate ve Serisori catre redactie «SUM rezolvati cazul 2 s + « Sititorii intreaba, redactia raspunde , « « Rezolvarea spejei publicate in numirul trecut ; +» Overatiunea .PAIANJENUL" Index legislativ navigato- 98 101 105 12 15 16 118 129 CSCOLEGIUL. DE REDACTIE Unele aspecte de ordin teoretic si practic cu privire la infractiunea de propaganda impotriva orinduirii socialiste Ee GET. ES In Codul penal, partea speciald, titlul I, printre ,.Infractiunile contra securitatii statului“, este incriminata in art. 166 si propaganda impotriva orinduirii socialiste. Textul din noul C. pen. a fost pus in concordanta cu prevederile art, 29 alin. 2 din Constitutia Republicii Socialiste Roménia, potrivit céruia, propaganda cu caracter fascist sau propaganda antidemocraticé sint pedepsite de lege. Infractiunea de propaganda impotriva ori incriminat intr-o forma diferité de aceea din C. pen. anterior, minindu-i-se mai precis continutul. Continutul infractiunii de propaganda Impotriva orinduirii soclallste In cele ce urmeazi nu vom detalia fiecare element constitutiv al acestei infractiuni, intrucit literatura de specialitate, cit si activitatea induirii socialiste a fost deter- *) Acest studiu a fost intocmit de un colectiv din cadrul Directiel a ‘XIl-a 3Probleme deosebite asupra unora din ipré ‘le (ol care vom incerca sa analizim mai i 2] lature obtectiva isi lntura subiectiva, mmanuntit‘unele ol ee de Propaganda impotriva orinduii Socialis r altfel | tuturor infractiunilor din titlul I al C. Pen., il constif 7 social care asigura securitatea statului, a | acestei infractiuni poate fi orice persoana fizi roman, persoand ait fae ori_cetafean strain), ee ie pines condi ee ii penale. Subiectul nu este determinat Latura obi Prin la i ae en ae caracter fascist se intelege propovaduirea, : sirea dln sees: {astiste, a conceptiei fasciste sau a unor Se ee pices os de rasé sau ura nationala, 2 e if 2 ora, negarea rol - clasei acters si ponegrirea accstuia ca \ a ijloace sint folosite in acest s a i 0s cop, manifestar: ndirea ‘unor manifeste, mijloace tehnice de. di scris. O conditi ‘ala tie oe este ca fapta si se comita m care ar rezulta un pe- pareprinde orice actiuni de a intreprinde ori oe = ae statului, a price ‘ive in continutul incrimi- ae Suficienta pentru ‘a aceleiasi rezolutij’ i ate eae Mi infractionale va exista Se intelege ; telege ; Propovaduirea Unor idei prin ori orice 4) V. Dor oid si V. Rosea s “espinal Prin. ,,propaganda‘* pe mijloace, care prezinta si sustin 0 teorie, 0 conceptie, un partid politic, cu scopul de a convinge si de a cistiga adepti, idei susceptibile s4 creeze © stare de spirit favorabild sAvirgirii de actiuni de natura sa duca la schimbarea orinduirii socialiste sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului. Prin a intreprinde orice actiuni', se intelege a efectua direct o activitate de natura si ducd la schimbarea orinduirii socialiste, sau din care ar rezulta un pericol pentru securitatea statului. Referitor la mijloacele prin care poate fi savirsita infractiunea prevazuta in art. 166 C. pen., acestea nu sint concretizate in continutul textului, datorita diversitatii lor. Retinem insa ci ea poate fi savirsita verbal, in scris, ori prin alte mijloace cu caracter propagandistic Latura subiectiva. Pentru existenta infractiunii potrivit art. 166, » Se cere ca fapta s& fi fost sdvirsitA cu intentie. Intentia trebui cta, in cazul cind fapta a fost savirsita in scopul schimbarii socialiste si poate fi directa ori indirecté, in cazul in care fapta este de natura a provoca un pericol pentru securitatea statului. In prima ipotezi, fapta fiind caracterizata prin scopul actiunii este necesar sé se constate cé autorul a urmarit anume obiectivele pre- vazute in text; in cea de a doua ipoteza, fapta find caracterizata prir rezultatul actiunii, este suficient a se constata cd autorul si-a dat seame c& din actiunea sa poate rezulta un pericol pentru securitatea statului Probleme ce trebuie avute in vedere in cercetarea penali a in- fractiunii de propaganda impotriva orinduirii socialiste. Potrivit dispozitiilor art. 206 C, pr. pen., cercetarea penala a in- fractiunii de propaganda impotriva orinduirii socialiste se efectueazd de catre organele de cercetare ale securitajii, indiferent de calitatea faptuitorului. In cercetarea infractiunii de propaganda impoiriva orinduirii socia- liste trebuie respectate cu strictete regulile de baza ale procesului penal in- serate la art. 2—8 C. pr. pen, Se impune cu necesitate s& se acorde o atentie deosebita aplicarii intocmai a dispozitiilor legale in materie de ascultare a inyinuitilor sau inculpatilor, de consemnare a relatarilor acestora, de administrare a celorlalte mijloace de proba, de exercitare a rolului activ si de asigurare a dreptului de aparare si a celorlalte garantii procesuale. In activitatea organelor de securitate, asigurarea legalita{ii socialiste inseamnaé — in esenja — ca nici un dusman al orinduirii noastre nu trebuie sa scape nepedepsit si cd, in acelasi timp, nici un cetdtean cinstit nu trebuie s& suporte pe nedrept rigorile legii, Toate acestea cer ca informatiile, pe baza cArora se intreprind diferite masuri, s fie veridice. Este cunoscut pentru oricine cé un rol deosebit de important in infaptuirea justitiei revine organelor de urmarire penala. Inainte ca o cauzi s& ajunga in justitie, ea parcurge un drum, adesea, destul de lung, in cadrul cercetarii penale, la capatul caruia organul de urmarire respectiv trebuie sa fie in masura si se pronunte cu toata certitudinee dac& cel in cauz& este sau nu vinovat si deci daca este sau nu cazul sa fie trimis in judecata. Aceste cerinte nu pot fi realizate decit printr-un efort sustinut al organului de urmarire penala, in directia aflarii ade- 5varului cu privire la fapta si la toate imprejurarile savirsirii 92) Exercitarea rolului activ de cdtre organul de cercetare penal are ca obiectiv principal aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele. In acest sens, organele de urmirire penal au obligatia de a stringe probe atit in favoarea cit si in defavoarea invinuitului sau inculpatului, chiar dac& acesta recunoaste fapta, si de a aduna date de ordin crimi- nologic. De asemenea, au indatorirea de a explica invinuitului sau incul- patului drepturile lui procesuale. Actionind cu fermitate in spiritul legii si a indicatiilor date de conducerea superioara de partid, se vor evita unele greseli ce apartin trecutului, de a se eticheta drept activitate propagandisticd cu continut ‘ostil unele critici indreptatite, pe care oamenii muncii le aduc fata de ae ee oe sectoare de activitate, sau mani- legate de procesul firesc de transformare a i si - dului de a gindi Miocreatioe eccee oa Este stiut — spunea tovarasul Nicolae Ceausescu, la consfia- tuirea cu activul de baz’ al M.A.1. — ca in diferite domenii ale vastei si tot mai complexei activititi de constructie a socialismului Persista o serie ee Aste de defectiuni, de lipsuri supuse, pe drept cuvint, in ide stat: ip, Unei critici serioase din partea conducerii de Partid si Precum si Scopul lichidarii lor cit mai rapide. Este firesc ca lipsurile r ng asupra maselor populare sa facd de catre masele largi a neajunsuri- organele de partid si de stat il primese ir = dovada a increderii cetatenilor in Se si de la care asteapta din vedere organele de securitate, indici suficiente mijloace de proba pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului. In situatia in care din datele exis- tente rezulta cai faptuitorul define, la domiciliu, diferite inscrisuri ori alte materiale sau mijloace care au servit la sivirsirea infractiunii, ori poarté urmele infractiunii, si se elaboreze procedee corespunzatoare pentru ridicarea lor, dupa inceperea urméaririi penale, cu prilejul per- chezitiilor, astfel incit sursele de informare s4 nu fie desconspirate si s& nu se dea posibilitatea ascunderii ori distrugerii acestora. Astfel, intereseazi a se ridica, cu prilejul _ perchezitiilor, ma- terialele din care elementul in cauz4 s-a inspirat sau de care s-a folosit in activitatea sa de propaganda, cum sint: carti, brosuri, ziare sau decupaje din ziare, reviste, portretele unor conducatori ale unor partide sau organizatii reactionare si mijloacele de multiplicare a scrierilor (hirtie, indigo, cerneala, tusiere, rulouri, litere, sapirografe etc.) ; si se studieze posibilitatea conspirarii retelei informative si a celorlalte mij- loace ale muncii de securitate folosite in urmarirea informativa, pentru a se asigura posibilitatea exploatarii lor in continuare, atit pe ling’ faptuitor, in cazul cind este cercetat in stare de libertate, ori pe ling’ legaturile acestuia, precum si in scopul verificarii unor noi imprejurar ce vor rezulta din urmarirea penala ; inca inainte de inceperea urmaririi penale si se elaboreze cele mai corespunzatoare masuri informative care, imbinate cu cele de cercetare penald, si asigure rezolvarea completa si operativa a cazului; sa se stabileascd dacd materialele informative ori actele premergatoare, in afara de datele cu privire la faptele si im- prejurarile in care au fost sivirsite, contin si referiri suficiente despre persoana faptuitorului, in masura s& serveasca la elaborarea unei tactici de cercetare adecvate; in procesul urméaririi penale. (Mentionim ca la verificarea si stabilirea datelor ardtate mai sus, un rol important il au si actele premergiatoare, intocmite in temeiul art. 224, C, pr. pen.. asupra cdrora considerim cd nu mai este cazul si revenim si in prezentul_ma- terial, deoarece au facut obiectul mai multor articole publicate in »Secu- ritatea“ si in ,,Revista romana de drept“.) Dupa analizarea intregului material informativ si a actelor pre- mergatoare — acolo unde s-au efectuat — constatindu-se ca sint sufi- cienté date si indicii cu privire la infractiunea de propaganda impotriva orinduirii socialiste, organul de cercetare, dispunind inceperea urméaririi penale, trebuie sa clarifice cauza sub toate aspectele, pe bazA de probe. Indiferent dac& organul de cercetare s-a sesizat din oficiu ori @ fost sesizat in vreunul din modurile prevazute de lege, iar urmarirea penala se desfajoaré cu sau fard punerea in miscare a actiunii penale. in activitatea s-au constatat si unele deficienje in probarea acestei infractiuni. Consideram necesar cd, in asemenea cazuri, trebuic clarificate urmatoarele probleme mai principale : prin ce s-au materia~ ori actiunile intreprinse pentru schim- , saul din’ care dr/ reztilta wn pericoll pentty securitatea statului, (Aceasta consemnarea concreta a faptel in declaratiile invinuitilor sat inculpatilor si ale martorilor, evitindu-se formulrile la general, asa cum se mai constata in unele cazuri, cea ce anu ofera posibilitatea cunoasterii depline a adevarului si implicit a d minarii corecte a incadrarii juridice) ; dac& actiunile ce formeazi ne Gplectiva a infractiunii de propagandi impotriva orinduirii socialiste au fost intreprinse in mod individual, sau in asociatie cu alte perso; “a _Clarificarea acestui aspect este de natura sa_stabileasca deck ta speti este vorba de o participatie in sivirsirea infractiunii (eter om stigator, complice) sau ne aflim fn situatia comiterii infractiunii de complot pp. de art. 167 alin. 3, C. pen. in cazul in care se stabileste & mai multe persoane s-au asociat in scopul desfayurarii unei act a t8\i cu caracter fascist ori antidemocratic, sau a oricdror actiuni sata care se urmareste schimbarea orinduirii socialiste, ori au aderat me ee © asemenea asociatie. = ceasti problema trebuie refinutd cu toata atentia, ce, dupa ee oe a lay numa aspecte ale infractiunii de propaganda impotriva orinduii aoe eee @ mai amanuntita, s-a stabilit, pe baz’ de dovezi certs in alard de sSvirgirea acestel fapte, in realitate, persoanele in ee igoare ‘a mod jorganizat activitate propa: rbala si scrisi, luc -au si reali care li s-a retinut in sarcina gi infractiunea de complot, an ‘Numai o i i: ji float ale Be es persia, conjugata cu folosirea celorlalte ae de stabilit in practics, dey Poate clarifica acest aspect destul G niractiunea de soretiGh, deoarece elementele respective, cunoscind 2 einer aren ede 0 pedeapsi mult mai grava, incearcs aa jloacelor si a metodelor folosite in sAvirsirea infrac- nale, pe ling’ ofera si po- ele mai efi- s& lmureascd daca faptuitorul este sau nu responsabil de faptele sa- virsite, stiut fiind ca, potrivit art. 48 C. pen., iresponsabilitatea consti- tuie cauza, care inlatura caracterul penal al faptei. Dupa cum este cunoscut, un iresponsabil poate savirsi fapte pre- vazute de legea penala, dar nu poate savirsi infractiuni, deoarece dato- rita starii sale de incapacitate psihicd, neputindu-si da seama de actiu- hile sale si nefiind stapin pe vointa sa, nu i se poate atribui vinovatic in savirsirea faptei si ca atare nu i se pot aplica pedepse, decit masurile de siguranta prevazute de lege — art. 113 si art. 114, C. pen. Ridicdm aceasté problema intrucit din activitatea practica a rezulta, cé mai sint cazuri (ce-i drept, pufine la numér) in care unii ofiferi, desi in timpul cercetarilor constata sau au indoieli cu privire la starea psihica a faptuitorilor, nu dispun masuri de expertizare psihiatricd a acestora, pentru a clarifica daca cei in cauza sint sau nu responsabili de fapte comise, fac propuneri de arestare $i trimitere im judecata, fapt ce contravine dispozitiilor legale. O problema deosebit de importanta, in activitatea organelor noastre. © constituie cercetarea penala in cazul elementelor legionare. Cu toate c& in urmarirea informativa si in cercetarea pel a acestei categorii de persoane, ofiferii au capatat o experien{a pozitiva in elaborarea Pro- cedeclor metodice si tactice, vom reaminti totusi uncle aspecte asupra cArora practica a demonstrat necesitatea cunoasterii temeinice a acestora, Desi cercetarea penala in aceste cazuri se desfayoara dupa regulile si normele procedurale obisnuite, totusi datorita specificului activitatii W tidemocratice desfagurate de elementele legionare, ea prezinta anumite particularitati, ce trebuie avute in vedere de organul de cercetare care efectueaza acte de urmarire penala. Intreaga activitate a legionarilor a demonstrat caracterul fascist al organizatiei lor, fapt pentru care organizatia legionara a fost interzisa de lege, precum si orice manifestare de natura fasci Legionarii posed o indelungata experienta in activitatea clandes- tina si au demonstrat cd, in raport de condifiile social-politice existente la un moment dat, ei isi pot adapta cu usurinté formele si metodele de activitate. Datorité experientei lor clandestine, se poate aprecia ca, dintre elementele dusmanoase, legionarii ar putea dispune de posibilitatea re- organizarii in eventualitatea unor evenimente deosebite, care le-ar putea stimula increderea in reusita unei actiuni organizate. ‘Alaturi de aceste considerente, mai este si faptul c& legionarii sint produsul celei mai reactionare ideologii, au o serie de conducatori dintre vare unit pregatiti in gcoli speciale de spionaj si diversiune. La menti- herea unei psihoze legionare, contribuie i existenta emigratiel legionare suficient de numeroasa si activa “). vedea : fal-maior Dumitru Borgan, ,Unele probleme de actuali- tat Didnt? uteusices Tegionariior activi", Buletinul intern pentru aparatul secu ritafii statului, nr. 1 (5), 1969, p. 31,ve one iri finut seama de faptul ci ele: nare opened ae pe Pore: “te antidemocraticd o serie deaaa * cuta fii ij ita ue cocne uta fiind grija lor deosebita pentru one * »Studiul informatiilor, obti a 2 iu » obtinute dupa gratierile di ea — oe _© perioada scurta Fa nice — feptat ree = jah de adaptare, de clarificare si fesiea ant itudi ae ees aa oe # in general elementele fanatice, one lust actvitaten forme, preferind ins ja died aus, dar realizat mu frontal, deschis, ci subti ib forms aiveuEa In cad: i activitati, ote ewe en legionarii urmaresc, opis publics submis enters oe orinduirii socialiste''3) In aceste scopuri . Qn loacele sofisticii, nist c, in principal, doug ideologia ei { ederea poporuluti in trainicia si vi a atit in tara cit si i ele epi, att, cit si in strainatat sind mi realiti binecuroseute, losers rel presenting data bilul. Astfel, ei sustin ee inceared si demonstreze ind mons fascist si nici nu ay fh yeaa legionara nu a Svarun caraee oe wut ceva comun cu hitlerismul ; ea organizaia or a fost o formula politic origi sitate istoried nationdla sf qe eM, aparutd in Romania dintr-o nece- dupa chipul si nala si nu ca ia V. m Pane ie re aan a V-a a hitlerismului, creata marxist-leniniste de eopaanda lord A citatea peniiste de Tnlaturare a exp lemagogica, originalitatea cAilor lului comunist de neepcataril omului de catre om, capa Tuctie socialisté a societatii, le- aaa rganizatia lor urmarea s& realizeze cei din emocratica, atest pa nostru. In i a legaturi, vehicu- Se legionar (poezit, me eccuparile de redac- forma ‘principala @ oe Duntru Borgan, Daa “ pala eo in vol. 1, Luerarile as Se Dropaganda er inonsh, nati ional,” antipopular tu de communicants ai yPiversiunes ideologica mato = bopula al organs eS fee ae ae ugttonariloc, ‘aparutd Pane eo Gin Be gt, tema: ,Caracte } General mae Demiteu Boryen, maior ton Dams a, eee orsan, maior Ion Lue if Daianu, tuer. cit, ler. cit, Se ee . (Continuare in pag. 121) la Jé.J Prahova COLOCVIU DESPRE ACTI- -VITATEA DESFASURATA PENTRU VERIFICAREA INFORMATORILOR Daca urmarim evolutia unor servicii de informatii ori de contra- informatii, remarcim ci grija pentru verificarea retelelor a existat dintotdeauna si cA s-a accentuat permanent, devenind, in unele cazuri, obsesiva pentru conducerea anumitor servicii secrete recunoscute pentru sistemul de organizare, amploarea actiunilor si numarul personalului, pentru indrazneala si ingeniozitatea operatiunilor intreprinse. Au aparut Chiar organe specializate in verificarea retelei, adevarate supraorgane insarcinate cu deosebita misiune de a evita tradarea sau infiltrarea de agenti dubli in refelele pro} ‘Aceasta grija nu este intimplatoare. Se stie ca in istoria spionajului si a contraspionajului s-au inre- gistrat caderi spectaculoase, care au dus la nimicirea unor rezidente fntregi, cA s-au remarcat scurgeri cumplite de informa(ii care au dat Adversarilor atuuri grele in lupta pasnici sau nepasnica mai ales. de cele mai multe ori, asemenea caderi nu s-au datorat unor intimpla: nu unor ,greseli marunte“ (care nu sint, desigur, nici ele excluse), unor tridari, ‘unor jocuri duble pe care, la un moment dat, anumi agen{i, mai bine sau mai putin bine cotati, le-au facut.Nu este deci de mirare, ci in ultimul tin este deci, de mirar ; P mai cu seam; cerea Consiliului Securitafii Statului a ordonat ca masurile de, ote 4 informatorilor si se realizeze cu maximum de 8, onli . = ee te s ae a i Vigilen{a in aceasta directie si fie la loc de frunte, pentey etl de ee gree de a ciror gravitate sintem constienti. ma Se evil rin materialul de fata, redactia noastra si Pr lul de fata, a a si teoretia, of azata in special pe revultatele ob{ i, prin care sa promovam o experienta a eae xperienta de munca, sa aducem ; discutie pireri personale despre activitatea desfagurat oe 2 ee orilor, aspect deosebit de important al muncit mane a a ‘ . . orotate saith, Res adresat mai multor ofiteri din cadrul Tage raul de securitae al judetului Prahova, pe care i-am rugat Pi Foes aaa: firs o pregitire prealabil, la citeva intrebiri refers ee ee ie setae pi frente sa spunem, de la inceput, ca a Tot spain Anspectorat — incepind de la to din condui si dorinta de : ee i cu obiectivitate s) “a Propus 0 discutie ny inute in munca de fie. Promptitudine la intrebarile pees” pa Seealtate, 1. Practica v-a demonstra t vreod: placute ori Neplacute) necesitat Locotenent. neseu (ef Bs eae Constantin Jo. até (sub forma unei surprize, ea verlficarii informatorilor ? ; tie c : foie ere tn at face si-ce spune, adevirate erize, perigad Ct inttebarea se referi tq delungar d eae boli cu tratament in- fneepe tone eat Tenuta Eu et 2 Weateard le Boos semen Pente Carl informatovilor A gbune ci verifi. bineingeles, 4 fa Bucuresti, Am verificat o mare importants, ince inane Gore 8 Webuic wt Gapitalés era. adevirat. cluderea omului in inainte de in. andonez. it th vara ok a Intrind se fas fea, ca, d, acum ete « Sincerstgest Iueru, se ivese dupa aece, BUSS da, Pract pec discuiet pro- i Pap ¥ surprize, PA aceea sitatea Verified tai demonstrat nece ati, in urma cu mai mult, a celor informatorilor, chiar urma cu mai multi ani, care 5a: > chi tasem un ingin Wi ani, recru. dat, c& avem a1 Patea, la un moment a iginer_geolog. i cP Tam a (: ME a pe "pe dln sub as zl nedsitont te toate moti te poste sa le acor- Wa plecat fn Talia doi ; uni 7 singur in. timpul sori Aco, pat ce ingur iu da am SE au fee atru dintre ar- am ge tare, am o di Isi deschide sufletul, 12 invitayi la un cetayean, care ¢ comunist italian, © relatare superficial’, fari nimic deosebit. Ma intilnesc gi cu al doilea, Acesta imi spune insa ca individul amabil din Italia era neonazist, ca li se atrisese atentia de citre cineva si nu se duct acasi la cetiyeanul acela si ci li se spusese cine e. Am verificat desigur, prin alte mijloace, aceasta doua informatie si s-a dovedit reala. Pina la urma, mi-a marturisit adevarul si primul informator. Pe parcurs ins |-am abandonat, Vedeti, dac era singur in grupul acela, nu aveam posibilitatea si stiu nimic i aj fi crezut poate si azi ce-mi spusese. Se pot intflni fnsi surprize si mai mari, Va voi relata un caz mai vechi de cind mi ocupam de bunul mers al lucrarilor de construire a unei termocen- trale. Aveam acolo tot felul de oameni Pe santierul asta se strecurase i un indi vid care Ficuse scoala de spionaj si de parayutism in Occident, Stia nemyeste, dar nu spusese asta la nimeni. Lucra, pirea ci fyi vede de treaba. Aveam insa. pe santier, si un rezident, batrin, fost ilegalist, care I-a dibuit pe fugarul intors fn yard. Ma cheama odat& si-mi spune doar atit: ,Savu asta... eu zic ca stie mai multe decit arati... Aya cred eu..." 11 cunosteam pe batrin, nu spunea vorbe in vint. Mai aflu fn chteva zile si eu ceva, Pun un informator care stia nem- este, ci era de prin Sibiu parca, sa-i zicd aja, din neatentie, ceva in nemyeste. Si aflu ca stie si nempeste domnul Savu. Dar cu informatorul ala atit am aflat. Ci era fost legionar, fapt pe care atunci nu-l stiam, si apropiindu-se de Savu, a devenit, nici mai mult nici mai putin, dectt unealta lui. Nu-mi_ mai spunea nimic, mu mi-a spus nici ck Savu inten- fiona’ si provoace distrugeri la cons- tructia termocentralei. Daca as fi rimas cu informayiile lui, ma puteau surprinde nigte evenimente tare neplacute, va dati seama, Numai cd am mai dirijat o infor matoare, de data asta, pe linga infor. matorul meu. Si cum a facut, cum a dres femeia, ci era o femeie desteapta, imi stabileste ci-informatorul meu stie des. pre ,Savu" multe, dar nu-mi relateaza dectt ce-i place. Si nu mai lungesc, i-am arestat, pina la urma, si pe «Savu" si pe informatorul nesincer. Vedeti deci ca pericolul neverificdrit ajunge pind aici, adic pind la a se transforma informatorii nostri in unelte ale celor urmariti. Atunci, arma se in- toarce impotriva noastri Maior Constantin Jipa (specialist III, Serviciul I). Infiltrasem nu de mult un fost mosier intr-o grupare de iehovisti Omul nu lucrase in problema aceasta. La preluare mi se soptise ci are obiceiul sa mai exagereze. Intr-o zi, acesta imi rela- teaza niste aspecte foarte interesante, dar nu prea verificabile. Ce-ati fi, crezut in locul meu? Ce-am crezut si eu. Ma gindeam : de ce sa aib’ cei din grupare Faeredere, atit de repede, intr-unul care nu era de-al lor ? Am adus un alt infor- mator, ichovist de data aceasta, din afa- ra comunei insi, care mi-a confirmat fntocmai informatiile primului informa- tor. [-am cerut fostului_moyier sd ne aduci si nigte materiale folosite pentru fndoctrinare. Ne-a adus. Exista deci si surprize de acest gen ; dar pentru discu- tia noastra, sint desigur mai interesante celelalte, de care trebuie si ne ferim cu stragnicie. Semnalul de alarma ce impune 0 ve- rificare imediata apare atunci, ind in- formariile de la doi informatori despre acelasi_om sau situatie diferd. Se poate fnttmpla ca unul dintre cei doi infor- matori si nu ne dezinformeze cu inten- fie, ata, de pildi, situatia unui fost Tegionar (stabilit de mult aici, in Ploiesti) care imi ¢ tn atentie. Il contacteaza un informator si legionarul fi spune cd a primit o vizits, de la 0 persoani din striinitate, care i-a lisat o carte. Ceeee, cree cane, infomatorul mu sta, Obiectivul fou ka aritat-o, Limita posibilitailor deestel surse sa oprit aici, Trimit al doilea informator, la fostul legionar. Acestuia, printre altele, ti araté i titlul caryii. Vine omul si-mi relateaza, ca pe tun fapt banal... Intr-adevar, titlul era foarte nevinovat, progresist, ag putea spune chiar, Dar de ce si-i aduci 0 ase- menea carte din strainatate persoana in cauza, care nu € © persoana oarecare, tocmai acestui fost legionar 2? — m-am intrebat, Si-am mai trimis un inform tor. Ei, astuia obiectivul i-a spus mai mult, La spus ci are ceva tare din ex- terior ; 0 carte". Raportez la Directia I si aflu c& 0 carte cu acel titlu e foarte interesanta pentru noi, avind conyinut dusminos. Vedeti deci ci verificind informatorit nu trebuie si plecim numaidecit de la ideea ci ne mint. Trebuie si completim doar sarcinile unuia prin sarcinile al- twia, pentru a afla adevarul, atunci cind apar unele diferente intre ce stabileste unul gi ce stabileste al doilea. Dar, evi- dent ci trebuie verificat un informator prin altul, nu doar asa, ca tn cazul pre- zentat, ci mai ales atunci cind ei sint recrutati din rindul unor elemente cx trecut. Pentru ca atunci, posibilitatea de a incerca sa ne induca fn eroare este mult mai mare, _ Adica, informatia pe care ti-o di un informator trebuie si 0 consideri fapt real, petrecut, doar dupi ce o verifici prin alt informator sau prin alt mijloc $4 va mai spun o intimplare, Eram tina de tot atunci. Imi ordona data seful meu si iau legatura cu un informator mai vechi, cu care se intrerupsese legitura de tei luni. Tl caut, #1 gasese pind la urmi, 1 intilnesc, fmi di un pachet de note. Puse pe luni, cronologic, un teanc intreg. M-a impresionat. Le-am citit, mi s-au parut importante. Le prezint sefului meu gi suspin c& trebuie si lum misuri Sal eruitl larmine : »Leal verte PNu", Daca nu, si stil ci devii inte mediarul mincinosului. Intotdeauna int s& verifici si dupa aia si propui masugi* Si — dupi ce am verificat — am te yinut cuvintele acelea ca pe o lectie. Locotenent-colonel Nicolae Istrate (loctiitor al sefului serviciului 1). Problema verificirii_informatorilor sa pus de mai multe ori pe inspectorat side mai mult timp. S-au luat in con secing o serie de masuri care, personal, mi se par pe deplin indreptatite. Spun aceasta, deoarece consider ci un ofiger care musi cunoaste bine reteaua plu teste“ in problema de care raspunde. Si ma refer la o verificare aprofundata, ‘nu superficiala, aya cum uneori se mai sbigauiewe: Adicéverificarea mi se pare ck nu trebuie si vizeze doar ideea : ¢ wu nu sincer informatorul ? Desigur, tntr ial’ a — aceasta € esentiala, dar de ce ape de ce sa nu stabilim sf civul pentru care nu e sincer cu noi, entru ci uneori gresim si noi, fark sh iene ri gresim si noi, fara sa im seama. Si spunem, de pildi, ci le curind un informator, terukat ee studiat fn prealabil sia * Pe deplin corespunz&tor, patrondere inpesgeye POsbilititilor de care € un mediu dusma ne imtereseaza. Pe Bi ae si in care el umt a i a-i coat Sze il leasc& intr-un met facem si gin st-si piarda si acele rest Progresist. gresita din famitig tut de influents I Wil ned ge rails ®mediul, care buie’ sl Facer pete des! Not tre. leagi clar, foarte glget "eFuta comportare, concep ed a de le insuflim sav intirim nu trebuie banuite macar de cei din mediul in care actio- neaz’. El nu trebuie si se trideze nici prin- © creun gest cit de mic, pentru ci numai astiel ne poate ajuta pe deplin. Se ivesc totusi anumite situayii deosebite. Aveam un informator care ne-a ajutat si dove- dim vinovatia unui element dusmanos, fost proprietar de uzina. De fapt, mate rialele date de acel informator au fost hordritoare pentru arestarea yi condam- | narea fostului proprietar. Dar, in urma unei amnistii, individul iese din in- chisoare si revine in obiectivul de unde plecase si care-i aparyinuse cindva. Un legionar de acolo iniyiaza repede o colec 18 in bani si obiecte, pentru ajutorarea fostului condamnat. Vine si la informa. ; torul nostru, fi cere bani si informatorul fi da. Dupa aceea telefoneaza, ma intil- nese cu el si-mi spune cele petrecute, Domnule — fi zic eu — si nu puteai sa te prefaci ci n-ai la dumneata bani pe moment si sa ma anunti ? !* Ce sa mai discutim, mi-a complicat situatia prin wajutorul” acela, pentru ci era acum implicat si el. _— Exista insd si reversul celor aratate. Adica se intimpla si ca un informator sisi justifice un anumit fapt, 0 anu- miti comportare sau atitudine spunind cia procedat asa pentru a nu se trada”. fn cazuri din acestea trebuie multa atentie, sa vedem daca informatorul nu a rkmas inca, ori daci nu a cazut, sub influenta mediului dusminos in care actioneaza. Maior Gheorghe Papuc (sef birou in Serviciul TI). ‘Am si ma refer si eu la o surpriza Informatorul David" a facut parte, ca element periferic, dintr-o organizatie subversiva, in alt oras, mai de mult. Cind grupul a fost arestat, el a fost re- crutat. Lucreazi intr-un obiectiv eco- nomic acum, se injelege cu strainii to limba lor, totul parea ca decurge normal, Numai c&, intr-o zi, incepe si-mi spun ca de fapt el nu se simte cu nimic obligat si ne ajute, ci n-ar fi fost normal sa fie Tecrutat atunci, pentru ci nu avea nici o ving amd. Desigur, i-am_ explicar ca ii solicitam sprijinul ca unei persoane care ne-a dovedit ca este cinstiti etc. Ant rimas ins cu unele indoieli eu in urma acelor discutii, De ce aborda problema acum ? Contactele lui cu strainti erau de vina ?! Pe scurt — mai aveam gi alte motive cu alte persoane de la Jocul lui de mun ¢& — am folosit mijloacele speciale, Ei bine, nu a reiesit nimic, dar absolut ni- mic negativ ; din contra, atitudinea lui este foarte corecti. ‘Am avut ins si surprize nepldcute- Se intimpli oricui. Imi amintesc cd am deschis cindva o mapa de lucru unei per- soane, pe baza unor materiale date de tn informator, si dupa aceca a trebuit so inchid, pentru ci nu s-a probat ni mic din ce-mi semnalase. Sigur ca, daca a5 fi verificat intii, nu mai deschideam mapa. Un alt informator la fel ne-a indus tn eroare : A semnalat, la un moment dat, cd un angajat al termocentralei s-a liu Gat ci va produce 0 avarie, fara ca ni- meni si poata banui autorul. In plus, Sursa mica comunicat c& acel angajat € hemultumit de o seama de lucruri 5.2. Sigur cd 0 asemenea informayie m-a pus pe drumuri. Verificari, paraverificari, fxed sf iask nimic, L-am tntrebar, in cele din urm, de ce ne-a minyit. Mi-a spus ca din dorinta de a apirea loial fara de hoi, Am insistat, A recunoscut ca .din- tr-o pozitie egoisti® fata de angajatul in cause. Exist si asemenea oameni, care cautk si fack rau, slujindu-se de noi. Mai sint si alte situatii. Sine unit infor matori sinceri, dar incompetenti, cate ne dau bitaie de cap pentru ci ingeleg gre- sit o anumiti chestiune, De aceea — pe inie economici mai ales — cred ci veri-jnformatorilor trebuie si fie mul- Fics ef aspecil acest, al -competentei profesionale. Maior Vasile Stan (sef birou in Ser- viciul 1). De Eu lucrez pe linie de legionari din 1955, Pot spune ci necesitatea verificarii, pe linia aceasta de munca, am simyit-o de mult. Dar cred ca important este ca verificarile sa nu imbrace un caracter formal. i Exist adic mai de mult ideea aceea potrivit careia daca doi informatori dau doua note aseminatoare despre acelasi obiectiv, ei se verific’ reciproc prin aceasta. Se lua atunci cite o copie dupa notele respective, se intraducea in dosa- rul personal al informatorilor i cu asta se considera ci sint verificati, iar pozi fia obiectivului sau a informatorului, pe care cei doi fl contactasera, ¢ stabilita. Nu se tinea cont insa de un fapt foar- te important: de talia celor doi infor- matori. Un legionar, element de virf, care fusese, si spunem, in politia legio- nara sau fusese condamnat, nu discuta probleme de fond cu un informator oare- care, chiar dac& a fost si acela legionar. Concret, am avut un informator, wCilin“, despre care s-a crezut mult timp ca e un foarte bun informator. Pina fn anul 1970, el a dat o multime de materiale, pe baza carora s-au luat masuri serioase. Avea peste 150 de legi- turi si ne aducea multe note. Prin ma- suri speciale, fn acesti ani, nu a fost ve- rificat niciodata. Informatorii care au fost dirijati pentru a-l verifica dadeau materiale din care nu rezulta nimic deo- sebit. Pentru ca nu erau, asa cum am spus, de talia lui. El deyinuse tn fosta organizatie legionari o functie impor- tanta. c Si iat& ci se intimpla, in anul 1970, ceva. O cpetenie legionari fugita si ramasa {in strainatate fi trimite un bilet, 16 un bilet fara nimic extraordinar. .Calin® ni [ea prezentat. (I-a fost frica sa nu fie omul de legitura, omul nostru). Am dis- cutat cu Calin" si iam spus si trimita tun bilet de réspuns, fn care si-si exprime bucuria ci, dupa atttia ani, are veyti de la fugar. ,Atit! — i-am spus. Nimic altceva !*... Si asteptim liniy- titi si meargi_,Calin® a intermediar (unde se luaseri misuri speciale) i sa-i duc’ biletul. Numai ci nu s-a dus in formatorul nostru, ci sofia lui. Care dupi ce a dat biletul, i-a mai spus celui fn cauza si_verbal niste chestiuni_ din partea lui Calin“. Ulterior, la o discu- ie cu informatorul, i-am spus : ,,Stim ci cei din exterior au aflat despre nigte fap- te pe care le cunose doar doi cameni din jara ; dumneata si inca cineva. Acel cine- va nu a vorbit. Cine le-a comunicat ?* Pai eu", De ce?" Mi-a zis ci ,wwoia si intre mai bine pe sub pielea lor*. L-am intrebat mai tirziu o alti ches- tiune, referitoare la un asasinat sAvirgit de legionari. S-a ridicat in picioare si mi-a rispuns clar: ,Refuz ! Mi-am dat cuvintul faya de legiune Tata deci care era pozitia informato- rului nostru. El rimasese fidel organi- zayiei legionare, desi ne daduse materiale despre o serie de fruntasi legionari. De aceea, cred ci tn problema legio- nara, mai ales, verificarea se impune cu necesitate si in mod permanent, Si tre- buie facura cu oameni cel putin de ace- casi talie cu cel pe care vrem si-l verifi- cam, Altfel, facem o treaba formal. lar ssemenea oameni devin un pericol. Stipi, immiasem. $1 oi sistemul acela al com- brome lefionaror prin eontacse a ci pe strada. Un timp a mers. Cind, ce-i spune Calin unui i rs prost — zice el — da informatorul securitatii, tu ci se tntilneste cu ofiperdd he eet ierul in piata~ Sigur ed aceasti informatie nee hii, gat imediat si schimbim, sistemul de compromitere. Dar asemenea ,,informatori“, cum a fost acest Clin", reprezinta’ inci o dati pericol ! Comparind cu yactivita- tea" lor, activitatea corectd a altor in- formatori, ni se par acestia nesinceri. Ni se pare ci ei ar putea si dea intotdeauna ceva mult mai amplu, mai complet. Capitan Tudor Savu (sef birou in Serviciul IT). Si pe linie de III se inttlnesc surprize de acest gen. Preluasem, de pildi, un informator bine cotat ca activitate in- formativa, care lucra cu noi de 15 ani, care facuse 0 serie de deplasiri in strii- nitate si ne adusese de fiecare dati ma- terial. [ata ins ci discut eu cu o femeie, care nu era nici informatoare nici cola. boratoare, dar care venise din straina- tate, Aceasta fmi spune ci cineva din exterior fl binuieste pe Leu“ (asa il chema pe informator), ci ar lucra cu securitatea. wLeu* trebuia si plece tocmai atunci in strainatate, Iau masuri speciale si dis- cut dup aceea cu el. Mi-am exprimat fntr-un fel netncrederea in sinceritates lui si iam spus ci 0 si mai analizim daca ¢ bine si plece acum in exterior. Din masurile speciale a reiesit ci n-am facut riu de loc. Leu” a discutat foarte pornit la adresa mea si a spus gi o serie de chestiuni care ridicau alte semne de intrebare asupra sincerititii lui de pin’ atunci. L-a cdutat si pe ofiterul cu care Finuse legdtura (si care iesise la pensie) si i s-a plins de mine. Acesta la mai zgindarit putin, spunindu-i ca poate nu a fost tocmai sincer vreodati... Leu" sa cam speriat, L-am mai fntrebat eu la o intilnire cam ce posibilititi informative are in Yara. Mi-a spus ci mai multe are tn exterior. L-am fntrebat atunci direct daci cu politia, tn timp ce a tot fost plecat, nu a luat legitura niciodatd. ,.Ba 2 da*, mi-a zis Leu". Si-mi relateari niste intrebari care i s-au pus la politia din yara aceea, intrebari de loc nevino- vat Ma gindeam acum ce si fie ? Era mai de mult recrutat ? Erau niste intrebiri pentru ane dezinforma pe noi, prin el Sau ,,Leu* voia, pur si simplu, si-si dea importanyé, pentru a-i da drumul in exterior din nou ? Pe scurt, a plecat in striinitate ne- vasta-sa, cu niste sarcini pe care, prin Leu", i le-am dat si le rezolve. La in- toarcere, din masurile speciale, au reiesit nigte aspecte, iar la intilnire, ,.Leu* mi-a povestit altele, din care rezulta ca ,,rela- tiile sale cu polisia iau amploare”... Este, asadar, o problemi aceasta, a Iincrederii pe care trebuie s-o avem in informatori, chiar daci ei lucreazi de mult timp cu noi. Verificarea trebuie si aibz caracter continu, Alt caz. Aveam un informator care diduse multe materiale bune, pe specif si care pirea foarte sincer fata de noi. Dar se prezint’ odata la el un individ, cu care se cunostea din tinerefe, si-i pr pune 0 afacere, Nici mai mult nici mai putin, falsificare de bani, bancnote de cfte o suti. Ti desfasoari in fata si un plan de plasare a bancnotelor, prin ceti- Yenii straini care vin pe litoral, ca si posibilitatea de a scoate din tari bani, printr-un turist. Informatorul mew tre- buia si finanqeze fnceputul afacerii. Ei bine, nu i-a dat bani prietenului, dar nici nu ne-a comunicat nimic. Din feri- cire, era vizitat des de diferite persoane si folosisem si in cazul lui misurile spe- ciale. Desigur, avem fn reyea si multi oa- meni a ciror corectitudine a fost dese ori dovediti. Dar exista si cazuri ca cele prezentate, Si, pentru a le evita, trebuie ca intreaga noastra reyea si fie foarte bine si permanent verificata. Tocmai pentru a fi scutiti de surprizele nepli- cute. 172. Ati folosit pentru verificarea informatorilor dumnea. voastra si unele cal sau mijloace originale, netntilnite in materialele elaborate si difuzate in unitati? Maior Gheorghe Papuc (sef birow in Serviciul 11). Eu cred c& nu le folosim intotdeauna fn suficient’ masuri, nici pe cele ,,cla- sice", Apoi, fiecare cale clasica” de verificare are in ea ceva original in prac- tick, prin aceea ci fiecare informator ¢ unic in felul lui. Eu am utilizat mult procedeul verifi cirilor personale (au prin informatori sau alte mijloace). Mi se pare un elmp de aplicabilitate a originalititii foarte larg, iar metoda 0 consider operativa, sigura si eficace. In domeniul economic, mai ales, di un bun randament. Maior Constantin TI fn Serviciul 1), Mie mi se pare ci original in verifi- catea informatorilor trebuie si fie modu in care realizim fiecare verificare, mo- dul tn care discutiim cu informatorii, tn care fi determinim si abi tneredere tn noi si si simt& ci noi avem theredere fn ei. E foarte important ys¥ cuceresti" mul, 5% nu-l lagi si creadi ck este sus. Pectat. Iar verificarea se face, tn primul rind, prin munca de fiecare 2i, prin orice discutie, prin rezultatele pe care le aby Yinem cu ajutorul retelei, Or, in munca aceasta, de fiecare zi, votul e original, In ce ma priveste, caut ca verificirile e care le fac si vizeze omul in tntre: ime: comportarea sa in societate, in familie, la locul de munci. Nu cred ch ineva care are abateri la locul de mune sau 0 viayi de familie dezorganizats poate fi un bun informator. Jipa (specialist 18 Maior Ion Baltac (inspector principal in Serviciul 1). Nu stiu fn ce misura e original ce am si relatez, dar a fost un. procedey eficient. Anul trecut, trebuia si trimit un informator al meu la un obiectiv impor. tant din Capital. Am discutat cu el ce si abordeze in discuyiile cu acel obiectiv ¥ la urmé, i-am spus ci-l rog, daci poate, si-mi fact un comision, pentru ci tot merge la Bucuresti. $i i-am dat si duci unui cunoscut (ofifer, pe care informato- nul il cunostea) ,,niste lingurite care fuse- sera lasate la argintat, in Ploiesti." Am pus eu desigur niste semne, ca si vad dack umbli omul fn pacher ; am- balasem frumos pachetul, N-a umblat Am avut astfel, inc o dati, ocazia si-l erific, cu ajutorul masurilor speciale, 1 si constat cu satisfactie c3 era un in. formator loial. _ Se intimply tnsi ca procedeele folosite fic uneori si gresite. Am trimis eu Mandate, individ tee informatori terialele ua care le Sateen se veril lar greseala consta in fap- tul c@ toti trei erau superiod E tite fat de obicctival meu, Ei eee ordau © problema, alta si nea Finica* ceva era in FanicS* nu ae Unigen de [Pet ea trat pe lings obiectiv. Discut dup aceea cu el, tmi spune asa si asa, ce-a auzit de la ,.nea Finici*. Tl pun si dea o declara tie $i fl avertizez si nu discute cu nimeni nimic. Eram sigur ci se va duce direct 1a obiectiv. S-a dus, intr-adevar gi i-a spus tot. Nea Finied" i-a avertizat imediar pe informatori si aibi griji c securi- tatea se intereseaza de ei. Am continuat dup aceea jocul pint la al face pe obiectiy si se certe cumplit cu ,,poetul" acela si sa ne faci mirturisiri complete. prin care am verificat definitiv com portarea informatorilor nostri, Maior Vasile Stan (jef birou in Ser- viciul 1), Aveam_un informator care ne didea aumai informatii teribile, .bombe* cum se spune, care nu se verificau prin alte surse. La una din fntilniri, discut cu el si-} fntreb deschis : ,,Dar astia toi stnt dus- manosi ?* ,Domnule capitan, — face omul meu — nu ma credeti ?! Eu de atfia ani..." etc, Ba, te cred — zie eu — dar trebuie sisi probim ce spun ei, ingelegi 2" Ti explic ce si cum si fi dau o servieta in care-i spun ci e un magneto- fon ascuns, care va inregistra toate dis. cuyiile dusmanoase. $i-l trimit la obiec tiv. Sa dus. Cind vine la intilnire, cu servieta, imi spune : ,Domnule cpitan, nu stiu ce s-a fntimplat cu el (cu obiec- tivul), ca s-a schimbat complet. Nu mai e de loc dusminos !* I-am aritat ci de fapt, servieta nu avea magnetofon, dar i-am precizat cd fn alte ocazii, fara sa stig, ducea cu el diferite obiecte tru- cate, in care se aflau minimagnetofoane prin care ne-am convins de mult c3 minyea. Asta nu era adevirat, dar a cre- zut si mi-a marturisit. Mi-a promis ca nde aici inainte...* L-am abandonat, pentru cX se invi- tase sii mint. 3. Dintre mijloacele de verificare a informatorllor fe care il considerati cel mal eficace ? Locotenent-colonel Constantin Io- nescu (sef birou in Serviciul 1). Reteaua ¢ mijlocul cel mai bun si mai cuprinzdtor. Desigur, apare dezavanta- jul ci doi oameni vad o anumité pro- benitinoad mad tect nie Care tem, de pildi, trei informatori la un obiectiv, fiecare va aborda alte proble- me, fiecare va memora si va reda anu- mite aspecte, care i s-au pirut lui con- cludente, dar undeva, in final, informa- fiile lor, dacd sint sinceri, se intilnesc. Trebuie sa se intilneasc’. Ag spune si despre mijloacele speciale ci sint foarte bune, dacd ar fi mai usor de aplicat si de exploatar. Maior Constantin Jipa (specialist TI in Seryiciul 1). Depinde de situaii gi de informator. Pentru _verificarea unor informatori recrutati din rindul elementelor de virf, mijloacele speciale sint foarte bune. Fapt dovedit. Ele sint indicate si din alt punct de vedere, Putem verifica nu numai sin- ceritatea informatorilor, ci si tactul lor, modul fn care respecta linia de conduita si dirijarea facut, fi putem cunoaste astfel mai bine, putem sa ne dim seama exact de ce posibilitati dispun, unde gtesesc ¢.a.m.d, : 7 Pe de alta parte, nu se objine, prin mijloace speciale, ceea ce objine un bun informator. El poate fi activ, poateadinci 0 anumiti problemi, poate abor- da o discutie sau alta, dupa cum vrem noi si cind vrem noi. Locotenent-colonel Nicolae Istrate (loctiitor al sefului seviciului 1). Refeana cred ci este mijlocul cel mat complet, cu conditia ca dirijarea ofijeru- lui si fie competenti, inventivi, ami. nungita. Maior Gheorghe Papuc (sef birow in Serviciul IT). Eu cred ca trebuie si avem in vedere imbinarea tuturoy mijleacelor si si folo- sim unul sau altul cu prioritate, de la caz la caz. Masurile speciale se impun in anumitesituagii,cind, prin celelalte mij- loace, nu putem stabili cu certitudine un anumit fapt. Iati, spre exemplu, tin le- gatura cu un informaror al carui tari fusese eliberat din detentie. Sa stabilit Brasov si fsi vizita fiul, pe inform torul meu, la Ploiesti, periodic. Ce d cutau ei nu stiam. Informatorul mi dea niste aspecte vagi, care mi Puneau Pe ginduri, Apiruse adic. pericolul de demi scipa tindrul de sub contrel, Ac folosit mijloacele speciele consider 4 alci se impuneau — sj am. aflat lucrur} foarte interesante, Bitrinul elmivenn Pe 6 Pozitie legionara si foarte incet, fear pact {si transmitea convingerile fre ‘Am nceput atunci si discut si eu mai mult cu informatorul, m-am apropiat de imal atent sy ping la urmds el ages mi-a vorbit despre tail sia’ 4 ideile acestuia. Maior Vasile Stan (sef birou tn Ser- iul I), ;_jMiiloacele speciale sint perfect objec. tive, Informatos Ori nu pot si memo- yeze tot, ori nu-i impresioneazi, or ny sesizeaz anumite aspecte, Nu se poate nega totusi rolul foarte mare pe care-l are reteaua in verificarcs unui informator. Aceasta implicd tea In primul rind, informato si fie cel putin de aceeasi talie rat asupra ciruia fl dirijez. Am aritat exemple de ce. Apoi si fie un informagt sincer, verificat el tnsusi. Si nu fic et va suspectat de cel la care fl trimit Go nose un asemenea caz, cind a fost tiny la un informator un altul care era mt pectat de primul tneX din penitence Sigur ci fara de un asemenea individ nimeni nu-si deschide sufletul Ca procedeu prealabil verificirii, ey discut cu informatorul care trebuie con, tactat si ma interesez despre informa torul prin care vreau si-1 verific. Capitan Tudor Savu (5ef birou fn Serviciul III). Ex sint pentru mijloacele Speciale, day 7M asa cum se face uneori, sé asteptam te pick", ‘Trebuie luate concomitent alte misuri, Prin tejea sau actionind direct, prin dis. Cutit de stimulare, purtate cu informa. forul care trebuie verificat, cu membril amiliei sale, ori chiar cu anumifi sus. Pecti care fl viziteazs. Trebuie adicd riscolitk puyin atmos- on Pentru a vedea cum Teactioneaza ec ett fn situarii mai deosebite. He Si ne dedim, desigur, la rul trebuie e. Muljumind a teri fovarasilor ofiteri de la Inspectoranul de Securitate al judeyului ru concursul dat, ne ex- vac materialele prezen- tit 4 ii Poate pireri © expuse sau care de Dleteze datele prezen- so fapte de viata, mmultitudines preecoeFet important verificarea retele; infos aclosite Pentru Locotenent.; Major. NEGOrpA SUPRAVEGHEREA INFORMATIVA A CETATENILOR STRAINI VENITI PE LITORAL Dezvoltarea multilaterala a bazei materiale a turismului romanesc a determinat cresterea an de an a nu- méarului de turisti straini ce vi petreacd concediul de odihna in sta- tiunile de pe litoralul Marii Negre. In acest sens, amintim citeva cifre semnificative. De pilda, dacd in anul 1970 pe litoral au sosit, in mod or- ganizat, 645 000 turisti, pentru anul 1971 au fost incheiate contracte Pentru un numar de 850000 per- soane, la care se adauga aproximativ 150 000 turisti ce vor veni individual In anul 1971 si afluenta de turisti Colonel BURLACU ee romani spre litoral va fi substantial mai mare, datorita crearii unor noi cai de acces, (Podul. de la Vadu-Oii, Autostrada Bucuresti—Constanta.) Din materialele obfinute pind in prezent, rezulta cd si turismul este folosit de catre serviciile de infor- matii straine in activitatea pe care acestea o desfasoara impotriva statu- lui nostru. Astfel, in urma méasurilor infor- mative intreprinse de catre organele noastre, in sezonul estival al anului 1970, a rezultat c& abundenta de tu- risti straini pe litoralul romanesc 21ofera conditii prielnice serviciilor de spionaj de a-si trimite cadre sau agenfi cu sarcini informative. Acestia au posibilitatea de a cir- a nestingheriti prin tara, acope- findu-si usor absentele de la hotel, eazii in care pot contacta agentura Proprie, pot culege informatii prin ‘observare directa sau exploatare in orb, isi pot crea legaturi cu cetateni Tomani care lucreaza in diverse do- menii de activitate, pot chiar actiona asupra unora dintre acestia, j Un oe et in acest ‘bens, este cazul turistului strain Bucur", care, venind impreuna cu Sotia, pentru a-si petrece concediul de odihna pe litoralul romanese, a Yenuntat chiar de le inceputul ‘seo aan la programul turistic si, sub Pretext ci doreste si tara cit mai bine, 3 denicn mai multe orase importante, ae du-sicu aceasta ocazie numeroase legaturi, in special din rindul ine Jectuallor, Majoritatea cunostinje. gr, wBucur“ si le-a facut motivind ca-l intereseaza Situatia unor wi Vind pe ling& anumize asociath “ ia fara sa, spre 4 fi ajutati. Cy oe son gereneaitit ‘secrete, Ja Sel dot i S-au gasit fotocopi, seahiiese pia unui act de man stabilit in straing creat Ja noi, Ulterior, despre sotii Bucur mG ‘s »Bucur™ s.¢ Hrimit date de Ja organele centrah in care rezulta ci’ sint agenti a; unui serviciu de informatii eapitelian $e,ic2 trimis in Roménia cu sarcny informative, ee S-au obfinut date asemana i fi . inatoare despre unii delegati permanenty 2 tmor firme turistice, care, in timp 22 ce se aflé pe litoral.sint obtigay g intocmeasca rapoarte informaty cel putin o dat& pe tuna 4's rapoarte nu au nimic comun cu th. rismul si le expediaz in tarile te pe cai neoficiale. Au fost cazuri cind au sosit cy turisti pe litoralul romanese so ae rie de elemente legionare, sau emi, Sari ai unor legionari _stabiliti jy ~ Strdindtate, care, fie cA au introduy © serie de materiale de propagandg dusmanoasa in {ara noastra, fie a au incercat s& ia legitura cu fog legionari de la noi, _De exemplu, legionarul ,,Dan', ori ginar din Roménia, fn prevent stabi. lit intr-un. stat capitalist, este an Roscut c&, impreuna cu alti legionari, desfasoara activitate ostila statulul nape Cel in cauz a sosit pe litoral turist in perioada august-septem- ee 1970, ocazie cu care a contac- © serie de fosti legionari de virt es comet titoriul judetului Constanta, acestin | Millocirea legaturii dintre din’ wa,i! diverse elemente legionare . sanieratie, In discutiile purtate mits api, Dan“ a facut anu- es atit cu privire la tara Tegionas. Hi? legatura cu situatia esionarilor din Occident. A mai r pone ~ A mai re- a spre tara noastra, train peat calatoria intr-un legionari fugitt 'U a contacta pe unii ce ae Romania si a-si la prietenis ie, (Ge 8 transmite vesti Noastra), Tudele lor din tara Pe litoral a emisari Mt Sosit, de sry sae caer ae misticg tau ale d contacteze gj a le atrage 1g T° Clemente, Spee a8 a activitae ae Pre exemplu, casei strain ,,Gabriel, care, an de an, fac mai multe calatorii in tara noastra, sub acoperirea de turist. Cu aceste ocazii, s-a stabilit ci el contacteazd unele elemente iehoviste de la noi, in vederea reorganizarii si activizarii acestora. In acelasi scop, in repetate rinduri, Gabriel" a incercat si in- troduca in {ard materiale de propa- ganda iehovista, care ins, prin unele combinatii informative — intreprinse de organele noastre, au fost refinute. Aseminator este si cazul turistului Hurt", asupra caruia, in vara anu- lui trecut, cu prilejul controlului efectuat la frontiera, s-au gasit ci teva sute de exemplare din lucr: de propaganda cu continut mistic, pe care incerca sa le introduca ilegal in fara, pentru a le difuza anumitor elemente. Acestea sint doar citeva aspecte privind posibilitatile serviciilor de spionaj straine, sau ale altor grupiri din exterior de a actiona impotriva statului nostru, folosind conditiile prielnice oferite de calea turismului Fata de situatia operativa exis- tent pe litoral, in vederea indepli- arcinilor trasate de conducerea lui Securitatii Statului cu Privire la urmarirea cetatenilor stra- ini ce ne viziteazi fara, s-a impus necesitatea organizirii in mai bune conditii a supravegherii informative generale si a urmaririi speciale. Trebuie aritat c, in aceast3 organizare, s-a tinut seama de nea- junsurile ce au existat in activitatea inspectoratului in anul 1970, precum si de indicatiile date. de tovarasul presedinte al Consiliului Securitatii Statului cu ocazia sedintei de bilant ce a avut loc la inspectoratul nostru in urma inspectiei. Astfel, pentru exercitarea unei su- pravegheri informative generale cit mai complexe, in toate locurile unde urmeazd ca in sezonul estival 1971 SA se concentreze mase compacte de turisti straini, respectiv in trei sta- fiuni de pe litoral si in orasul Con- stanta, s-a constituit cite o grupa operativa. Conducerea fiecdrei grupe este asigurata cu cite un sef de birou care, in limita competentei stabilite de conducere, este in masuri a da indicatii, a controla activitatea su- balternilor si a intreprinde masuri Pentru coordonarea activitatii tu- turor grupelor, in cadrul inspectora- tului, s-a constituit un dispecerat (la nivel de adjunct inspector sef), care are menirea de a concentra toate materialele, privind pe ceta- tenii straini veniti pe raza judetu- lui si pe legaturile lor, materiale ob- finute prin toate posibilitatile de care dispune Inspectoratul de securitate al judetului Constanta, pentru ca, in esenta, acestea sa fie exploatate cit mai rational si operativ, In statiuni, ofiterii componenti ai grupelor au primit in raspundere un numéar de obiective turistice. in func- tie de refea, locuri de cazare, ele- mentele suspecte etc, iar orasul Constanta a fost impartit in zone de responsabilitate, repartizindu-se pen- tru fiecare zona cite un ofiter din sectorul informativ si un numar de ofiteri si subofiteri din sectoarele neoperative ale inspectoratului. In acelasi sector au fost antrenati un numéar de ofiferi de la batalionul de securitate, care vor munci alaturi de alti ofiteri, in problema gazdelor O.N.T. si particulare. precum si un numar de ofiteri de contrainformatii militare, care urmeaza si raspunda de intreaga munca de securitate in zonele din jurul unitatilor militare in care isi desfasoara activitatea. Pentru supravegherea informativa general a turistilor straini in statiu- nile de pe litoral. cit si in orasulConstanta, au fost antrenati si un numir apreciabil de ofiferi de_re- zerva ai C.S.S,, cfrora li s-au facut instructaje periodice cu privire la sarcinile ce urmeaza a le rezolva in sezonul de vara (ca rezidenti, con- ducdtori ai unor rezidenje in pro- blema gazdelor O.N.T. si particulare, filaj ete.). : supravegherea info mativa general a turistilor straini, fn punctele de trecere a frontierei de pe teritoriul judetului, au fost instruifi si antrenati la mentinerea Jegaturii cu refeaua informativa, toti ofiterii si subofiterii din aceste puncte. Tn cooperare cu organele de mi- litie, s-au stabilit modalitatile prac- tice si posibilitatile de care dispun aceste organe, spre a concura la su- pravegherea informativa generala a turistilor, find atrasi, in acest sens, si sectoristii de militie din orasul Constanta, ofiferii si subofiterii ce sint repartizati in statiuni, iar fn ju- det, sefii posturilor de militie. Supravegherea informativa gene- ral pe traseele turistice va fi efec- tuata de catre sefii posturilor de militie si de catre agentii de circu- latie, care au fost instruiti cu pro- blemele ce ne intereseaza, cum ar fi: stationari in locuri izolate, in- tilniri cu diferite persoane, sprijin in efectuarea filajului unor elemente suspecte etc, Avindu-se in vedere experienta pozitiva din anii anteriori, privind folosirea rezidenturilor in 'suprave- gherea informativa generalA a stra- inilor, pentru sezonul 1971, un accent deosebit s-a pus pe completarea aces- tora, antrenind in mod special la munca de rezidenti pe uni ofiteri de rezerva C.S.S. sau M.AI. Jn di ugurarii finerii legatu- rii cu reteaua (destul de numeroasd 24 pe linie de turism), pentru sezonyt 1971 au fost concepute si experimen. tate noi sisteme de legatura imper_ sonala, atit pentru refeaua proprie, cit si pentru informatorii si colabo. ratorii altor organe. In scopul maririi potentialului in- formativ ce va fi utilizat la supra- vegherea informativa generala q strainilor, in afara de reteaua pro- priu-zisé (informatori, colaboratorj, — rezidenti), s-a trecut la prelucrarea in- tregului personal din LLH.R. si O.N. potrivit H.CM. nr. 957 si a Legi nr, 25, intocmindu-se o evidenté cu_ persoanele respective, pe care unii ofiteri de rezerva sau unele sotii de ofiferi de securitate le vor contacta periodic, in vederea obtinerii de in- formatii. Desigur, in urmarirea turistilor Suspecti, urmeazi si folosim si alte mijloace ale muncii de securitate, care si-au dovedit pe deplin eficaci- tatea in activitatea din anii anteriori, .Pornind de la complexitatea sar- cinilor ce ne revin pe linia supra- Vegherli informative generale si a urmirirli speciale a turistilor, ape- Tim pe aceasta cale la toti ofiterii CSS., care lucreazi cu retea infor- mativa, s& stabileascd din timp de- Pern emnatorilor din legatura Pe litoral si si-i instruiascd. temeinie {u Privire la folosirea sistemelor de impersonal pentru furni- ee tmaterialelor pe care le vor ob- Sarcina de a ferme, in directia compromiterii $i izolarii acelor elemente dusmanoase care sint pretabile sa se regrupeze si sa atragd noi aderenti, ori care intreprinde masur) incearcd s& puna la cale actiuni os- tile regimului nostru, a stat perma- nent in atentia ofiterilor de la In- spectoratul de securitate al judetului Tasi. In materialul de fata, vom cauta sa Prezentém o actiune de destramare a unui grup de elemente cunoscute in evidentele noastre cu antecedente politice si penale, Pentru ca masura compromiterii si destramarii elementelor care com- puneau grupul respectiv si dea re- zultatele asteptate, sa fie eficienta si pe deplin conspiraté, ea a fost pre- gatita in mod minutios. ‘Aceasta, deoarece practica muncii ne-a dovedit ca, necunoscind exact rolul fiecérui suspect in cadrul gru- pului, se poate actiona in mod gresit, ajungindu-se la compromiterea unor elemente periferice sau care nu se bucura de incredere din partea ce- lorlalti suspecti. De aceea, in actiunea de destra- mare la care ne referim, noi am céutat si intreprindem masuri de compromitere cit mai diversificate, folosind cele mai indicate procedee asupra celor ce prezentau impor- tan{a deosebita, In acest scop, s-a efectuat, in prea- labil, o analizi temeinica a datelor si informatiilor pe care le detineam asupra elementelor urmarite, vizind a stabili cu precizie care dintre aceste date sint compromitatoare, dacd sint destul de convingatoare pentru com- promiterea unei anumite persoane in fata celorlalte, daca aceste date ii determina pe ceilalti a intrerupe legaturile cu ea etc. Acest lucru era deosebit de im- 2tant, deoarece unele date, care entra nol, la prima. vedere ar compromitatoare pentru el Tn cauzé, in rindul celorlalti suspecti. poate s& nu prezinte prea mare im- portanté. Mai e posibil si faptul ca elementul respectiv si aiba posibi- litatea de a le documenta nevinova- tia sa, creind in felul acesta unele nedumeriri, care se pot transforma ‘in banuieli cu privire la activitatea poastra., ‘De aceea, prin imbinarea si folosi- tea a mijloacelor_ muncii de ite, am asigurat cunoaste~ rea amanuntita si permanenta a acti~ vitatii grupului respectiv, a inten- Yiilor celor urmariti si am exploatat a timp momentul operativ. _In cele ce urmeaza, vom reda con-_ ret modul in care am trecut la des- trimarea si grup de elemente ostile regimului gruy lin fosti con- a PNL,, P.N-P. si din fosti Organele noastre au intrat in po- sesia unor materiale din care rezulta compromiterea unui fost membru P.N.L. dinii sociale. A fost eliberat in any 1964. Prin reteaua informativa, cit prin mijloacele speciale, am reygj si cunoastem si Sa identifictim toate elementele suspecte care il vizitay pe obiectiv, precum si intreaga ac. tivitate a acestora. Au fost identificati, ca facing parte din grup si avind o activitate deosebita, numitii: Dan Emil. fost profesor universitar, care a facut parte din delegatia permanenta a P.N.L., iar in anul 1951 a fost con- damnat la 20 de ani temnita grea, pentru uneltire contra ordinii so- ciale ; Toma Gheorghe, profesor, fost Secretar general al comitetului ju- P.N.T. $i condamnat ; Zabre fost membru in delegatia per- manenta si condamnat ; Paun Petru t condamnat ; Lovin Toan, fost membru in comite- tul judefean P.N.T,; Radu Gheor- ghe, fost membru in comitetul ju- PINLL. si sef de sector ; Stan fost condamnat pentru activi- ivi; Popa Constantin, ‘unel organizatii subver- condamnat. Iie, aceste elemente, in majoritatea cazurilor aveau o influenta lor, In virtutea faptului ci Adam Liie dejinuse mari suprafete de teren gi proprietati in unele comune din ju- rul orasului Iasi, era vizitat si de oameni din mediul rural, care erau influentati de obiectiv, in sensul de a nu participa la munca in C.A.P. S-a mai stabilit ci cel urmarit ayea o influenta negativa si in rin- dul unor tineri (rude ale sale cit si ale legaturilor lor, in special stu- denti), cdrora cduta sa le prezinte intr-un mod cit mai favorabil acti- vitatea fostelor partide burgheze, fa- cind comparatii tendentioase intre trecut si prezent. Analizind situatia existenta, s-a ajuns la concluzia ci se impune de urgenté luarea unor masuri opera- tive, care sa duca la compromiterea si destramarea grupului_respectiv. Detinind informatii suficiente cu privire la activitatea grupului, la caracterul sau, cit si date despre fie- care element in parte, ne-am putut fixa mésurile corespunzatoare, care sa ducd la rezultatul asteptat. S-a stabilit, in primul rind, necesi- tatea avertizarii lui Adam Ilie si fo- losirea unor materiale, in vederea compromiterii lui. S-a mai preco- nizat si realizat: compromiterea suspectilor Dan Emil si Zabre Mi- hai; compromiterea Iui Popa Con- stantin si a sofiei numitului Adam Tlie, despre care detineam materiale din care rezulta cd intretin legaturi intime. Am vizat ined de la inceput si luarea sub influenta organelor noastre a numitului Toma Gheor- ghe, element oscilant, dar care pre- zenta incredere si se bucura de stima celorlalti. Actiunea de compromitere si des- tramare a grupului ,,Trecutul“ s-a desfasurat in modul urmator : negativa asupra S-a efectuat avertizarea numitului Adam Ilie, cu care ocazie i s-a atras atentia asupra activitatii sale dus- manoase, precum si a legiturilor suspecte pe care le are pe aceastd linie, cu diferite elemente care-l vi- ziteaza la domiciliu La inceput, Adam Mie a iuat o po- zitie de negare. afirmind ca el este in etate, ci traieste retras si ci nu este vizitat de nimeni la domiciliu. Folosind cu atentie o parte din materialele pe care le posedam, Adam Ile si-a dat seama ca ne-am ocupat de el, ci ne sint cunoscute legiturile lui si activitatea pe care o desfasoara, In aceasta situatie, a inceput si recunoasca vizitele unor prieteni cu care a stat in detentie sau a desfasurat activitate politica in trecut. precizind totusi cd nu discuta cu_acestia decit probleme familiale Intrucit o parte din discutiile pur- tate la locuinta obiectivului se facu- sera in prezenta mai multor su: pecti, i s-au redat o parte din d cutiile dugmanoase ce se purtasera. 1 s-a relatat si o discutie pe care a avut-o cu Dan Emil si Zabre Mihai, c4rora le confiase o situatie a sa personali, care, pind la acea data, nu o mai destdinuise nimanui. Infelegind cA organele noastre ci nose si acest aspect, Adam Ilie si schimbat pozitia, afirmind cd el al acum isi da seama ca printre prie- tenii lui sint informatori de-ai no5- tri, cd acest lucru este dovedit chiar de discutia pe care i-am redat-o. Nu-mi puteam nici macar imagina iecti — ca cei maicele doud elemente pe nuia, aspecte pe care, in mare parte, Je cunosteam. Intreaga discutie a fost inregistraté pe banda de mag- netofon. Ulterior, am stabilit ca tuturor elementelor care il vizitau le poves- tea ca a fost chemat de securitate, ca i s-a atras atentia asupra com- portarii sale, asupra persoanelor ce il viziteazA si a discutiilor politice ce se purtau la el in casi, afirmind ca el a reusit sa stabileascd concret ci- ne sint informatorii care vin la el si dupa aceea dau informatii securita- A precizat ca este vorba de Dan Emil si Zabre Mihai, c& acesti oa- meni trebuie izolati ca fiind pericu- Jogi. Adam Tlie se consulta chiar cu unii prieteni ai sai, cum ar putea Sa se razbune pe cei doi _,,informa- tori, Dupa citeva zile, Dan Emil si Zabre Mihai, aflind aceasta situatie, s-au dus la Adam lie, pentru a la- muri cazul, insi au fost dati afard li s-au adresat cuvinte jignitoare si li s-a interzis de catre Adam Mie si-1 mai viziteze, Suspiciuni s-au creat astfel si tre Dan Emil si Zabre Mihai, ei ajungind pind la cearta si la ruperea oricaror legaturi. Am mai aflat ca Adam Iie a tri- mis mai multe scrisori unor fosti fruntasi P.N.T., carora le mentiona c& Dan Emil si Zabre Mihai sint pe- aaa si c& trebuie sf se fereasca le ei. 28 Intr-una din zile, s-a prezentat nnele noastre numitul Dan E; cerind sa discute cu un ofiter care Dan Emil il cunoscuse cu oca aia arestarii sale). De la inceput s-¢ aratat foarte nemultumit, pentry faptul cd Adam Ilie il acuza ca @ este informatorul organelor de secu. ritate si, pina la urma, ne-a informat despre unele fapte ae la Io cuinta obiectivului. In aceast’ situa. tie, s-aatras atentia lui Dan Emil asu. _ pra atitudinii sale dusmanoase, asu- pra faptului ci merge acasa la Adam Tlie, unde se poarta discutii cu ca- racter reactionar si cd el este acela care initiazi astfel de discutii. Dan Emil a afirmat ca nu este adevarat si nimeni nu poate spune despre el acest lucru. A recunoscut ca il viziteaza pe Adam Ilie, in virtutea prieteniei, dar nicidecum pentru a discuta politica, Avind inregistrata discutia purtaté” cu Adam Ilie, in special partea unde acesta il acuza pe Dan Emil, ca este Provocator, cd are manifestari dug- Ménoase, i s-a cerut si asculte pa- Terea prietenului sau, care a dat dovadi de mai multa sinceritate, atunci cind a discutat cu noi. Au- zind personal cele spuse de Adam lie, Dan Emil a ramas foarte sur- Prins, alirmind ca nu se astepta ca tocmai despre el si spund asemenca ‘Noi i-am atras atentia asupra com- portarii sale pe viitor, spunindu-i ca, daci va mai continua ca pind acum, organele noastre vor lua ma- suri impotriva sa. Plecind de Ja noi, Dan Emil a fost pus in filaj. Cu acest prilej, s-a con- statat ci a luat legitura cu unii sus- pecti care fl vizitau pe Adam Tlie, jar informativ s-a stabilit ci lea atras atentia acestora asupra faptu- lui cé Adam Tlie este de fapt infor- matorul organelor noastre si, chiar daca n-ar fi, este elementul care, intr-o situatie, ar declara tot ce cu- noaste in legatura cu discutiile ce se purtau la el in casa, de citre cei ce-] vizitau. Noi mai stabilisem prin masuri spe- ciale ci, intre sotia lui Adam Tlie si Popa Constantin, fost sef de organi- zatie subversiva, existau relatii in- time, inci din timpul cind Adam Tlie era in detentie. Aceste relatii con- tinuau si in prezent. In aceasta si- tuatie, s-a redactat o anonima in care se arata faptul ca sotia lui Adam Ilie este imorala, ca intretine relatii intime cu Popa Constantin, dind coneret date in legatura cu zi- lele cind Popa Constantin mergea la sotia lui Adam Ilie, in timp ce acesta era plecat de acasa. Anonima a fost trimisi pe adresa i lui Radu Gheorghe, unul dintre bu- aban ao care-] ajuta pe ni prieteni ai lui Adam Mlie, cu ru- greta aceasta ani. A precizat ci re- gamintea ca, fiind prieteni, si vad’ Partea tuk atl Prietenie f&jarnicd din in ce miasurd il poate pune in cu- vede, fara pie de lie, care dupa cum _nostinta de cauzai pe Adam Tlie. Ra- Sil bage ede Zemuseare, ar putea du Gheorghe, nestiind cum sa pro- El més eee cedeze, a luat legatura cu Lovin invi sint fuformatonne spus : ree Kamil — fn timp ce el di despre ming, {U4 oamenii, Dac” cel mai bun, spuge Ut Prietenul lui ce ar puter ume asemenea | ‘ mi a Sap Toan ; dupa ce s-au consultat, au ajuns la concluzia ca e bine totusi si meargi la Adam Tlie, s&-i dea scrisoarea respectiva si sA procedeze elcum va crede de cuviinta. De aceasta situatie au auzit si alte per- soane care il vizitau pe Adam Tlie, pe mine c& Securitatii — a dar care nu erau cunoscute cu an- tecedente politice sau penale. Dupa ce a primit vizita celor doi si a vazut anonima, Adam Tlie a avut un scandal cu sotia lui, iar Popa Constantin (care nu aflase de situatia respectiva si l-a vizitat in- timplator pe obiectiv) a fost dat afarA din casa si insultat. Despre cele petrécute au aflat toate elementele care il vizitasera pe Adam Ilie. Acestia au inceput si comenteze ne- favorabil comportarea sotiei urmari- tului, afirmind c& este 0 casd imo- rala si, dac& se tine seama de cele spuse de Dan Emil, inseamna ca intr-adevar Adam Tlie este informa- torul organelor de securitate, Masuri de izolare au fost luate si asupra lui Popa Constantin, care a fost con- siderat un om neserios, ce ii poate compromite. Datoriti faptului ci in toate aceste actiuni, Toma Gheorghe, persoana cuo pozitie politic oscilanté si cu situatie profesionala deosebita, a stat in expectativa, noi l-am atras la colaborare. In intreaga actiune s-au avut in vedere doud probleme: in primul rind, scoaterea informatorilor de sub orice suspiciune, iar in al doilea rind, folosirea cu multa atentie a informa- tillor obtinute prin mijloacele spe- ciale. Ofiterul care a lucrat acest caz a urmarit permanent rezultatul ma- surilor luate, completindu-le acolo unde se semnala posibilitatea ivirii unei brese care si duc& la suspiciuni din partea suspectilor. ‘AceastA actiune se afla si in pre- zent in atentia noastra, pentru a nu ibilitate suspectilor de a-si re- Maior GHEORGHE CEUCA 29