La ce dată s-a constituit protecţia civilă în România?

a. la 28 februarie 1918;
b. la 28 februarie 1933;
c. la 28 februarie1965.

Care este legea care reglementează activitatea Protecţiei civile din România ?
a. Legea 307/2006;
b. Legea 481/2004;
c. Legea 84/1995.

Conform Legii nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006, activitatea de protecţie
civilă din România este coordonată de:
a. primul – ministru;
b. preşedintele ţării;
c. preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă;

Una dintre misiunile stategice ale Protecţiei Civile este :

a. organizarea cursurilor de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă ;
b. exerciţii practice şi antrenamente ;
c. instruirea populaţiei neîncadrate, a studenţilor şi elevilor, în vederea însuşirii
regulilor de comportare înainte, pe timpul şi după producerea dezastrelor, precum şi pentru acordarea
autoajutorului sau a primului ajutor, în caz de dificultate.

Protecţia civilă este o componentă a :

a. sistemului securităţii internaţionale;
b. sistemului securităţii naţionale;
c. sistemului securităţii civile.

Activitatea de protecţie civilă are caracter:

a. permanent;
b. temporar;
c. colectiv.

Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile, la

nivel central, se asigură de către:
a. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
b. Inspectoratul municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă;
c. Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Cine asigură la nivelul serviciilor profesioniste judeţene, secretariatele tehnice permanente ale
comitetelor judeţene:
a. primarii;
b. centrele operaţionale judeţene;
c. Inspectoratele Judeţene de Poliţie.

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 o situaţie de urgenţă este:

a. un eveniment ce ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile
materiale şi culturale importante;
b. un eveniment excepţional cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea
persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de
normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi
managementul unitar al forţelor şi mijloacelorimplicate;
c. un eveniment care produce degradarea vieţii şi a ecosistemului.

În funcţie de amploarea şi intensitatatea situaţiei de urgenţă, măsurile de protecţie civilă se aplică:

 a. continuu;
b. permanent;
c. gradual.

În cazul în care cetăţeanul a suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict
armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă are dreptul la:
a. plata salariului cât timp acesta a absentat de la locul de muncă;
b. ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri, după caz;
c. ajutoare de la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Concepţia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se

realizează la nivel local şi naţional pe principiile:
a. colaborării, subsidiarităţii, legalităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi
solidarităţii ;
b. autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi fondurilor
băneşti, cooperării şi solidarităţii ;
c. autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi
resurselor, cooperării şi solidarităţii .

Fondurile băneşti pentru situaţii de urgenţă la nivel local se asigură din:

a. bugetul asigurărilor de sănătate;
b. bugetul ministerului internelor şi reformei administrative;
c. bugetul de stat şi/sau din bugetele locale.

De căte ori se întruneşte comitetul pentru situaţii de urgenţă :

a. semestrial;
b. semestrial sau la solicitarea cetăţeanului;
c. semestrial şi ori de căte ori situaţia impune.

Din comitetul local pentru situaţii de urgenţă, fac parte:

a. secretarul comunei, oraşului, municipiului ori ai sectoarelor municipiului Bucureşti,
reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai instituţiilor şi agenţilor economici din unitatea
administrativ-teritorială;
b.viceprimarii sectoarelor;
c. şefii de servicii publice deconcentrate;

Prin noţiunea de prim ajutor se înţelege:

a. Transportarea la cea mai apropiată unitate sanitară a unui ranit cu insuficienţă respiratorie;
b.Oprirea unei hemoragii intense prin aplicarea garoului;
c. Îngrijirea de urgenţă a unui ranit sau contaminat, înainte de a fi posibilă acordarea
unei asistenţe medicale calificate.

În categoria adăposturilor naturale intră :

a. Peşterile;
b. Subsolurile locuinţelor;
c. Garajele.

Dezastrul este definit ca fiind:

a. evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate
de om, generator de pierderi umane şi materiale
b. activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre producerea unor dezastre;
c. măsura specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de
patrimoniu;

Alarmarea, conform legii protecţiei civile 481/2004, modificată şi completată cu Legea 212/2006,
reprezintă:
 a.transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii
unor dezastre sau a unui atac aerian;
b. aducerea la cunoştinţă a populaţiei a informaţiilor necesare despre producerea unor dezastre;
c. ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate.

Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea:
a. primarului localităţii;
b. primarului localităţii, a conducatorului instituţiei publice sau a agentului economic
implicat, dupa caz, ori a împuterniciţilor acestora;
c. a conducătorului instituţiei.

Care este semnalul de “Alarmă la dezastre “ transmis cu sirena electronică?

a. 5 sunete pe durata a 2 minut;
b. 5 sunete a câte 16 secunde cu pauză de 10 secunde;
c. 6 sunete a câte 15 secunde cu pauză de 10 secunde.

Semnalul pentru “Alarmă aeriană” se compune din :

a. 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele ;
b. 5 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele ;
c. 10 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauză de 4 secunde între ele ;

Semnalul “ Încetarea alarmei” se compune din:

a. semnal continuu ;
b. semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute ;
c. semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 1 minut

Ce mijloace se folosesc pentru alarmarea populaţiei?

a. sirene electrice şi panouri luminoase;
b. sirene electrice şi clansoanele maşinilor;
c. sirenele electrice, sirene electronice ,sirene cu aer compriat, motosirene, clopote, toace.

Unde se instalează de regulă sirenele electrice?

a. pe coline, locuri dominante, în copaci;
b. pe clădiri dominante dispuse în centrul zonei de alarmat;
c. pe stâlpi metalici de cel puţin 50 metrii înălţime.

Durata semnalului de alarmare la sirenele cu aer comprimat este de:

a. două minute;
b. un minut;
c. trei minute.

Avertizarea este definită ca:

a. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii
unor dezastre sau a unui atac aerian;
b. aducerea la cunoştinţă a populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa
producerii sau producerea unor dezastre;
c. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;

Cum se aşează corect pe targă o persoană rănita la torace?

a. pe spate cu capul in sensul de deplasare;
b. cu spatele sprijinit pe suluri de pături;
c. intr-o parte ,cu capul in sensul de deplasare.

Masca contra fumului şi gazelor se poartă:

a. Pe şoldul stâng;
b. Pe umăr;
 c. La spate.

Epicentrul unui cutremur este:

a. Punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului;
b. Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială ;
c. Punctul intermediar pe verticala focarului.

În cazul descoperirii unei muniţii neexplodate, respectaţi următoarele reguli:

a. nu le atingeţi, nu le loviţi sau mişcaţi şi nu le introduceţi în foc;
b. transportaţile cel mai repede la un post de poliţie;
c. adapostiţivă lângă cel mai apropiat copac.

Neutralizarea şi distrugerea muniţiei neexplodate se execută de către:

a. subunităţi pirotehnice dotate cu aparatură specială ;
b. poliţie;
c. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se
amenajează potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de:
a. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
b. Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă;
c. Ministerul Apărării Naţionale.

Care este numărul de telefon la care sunăm în situaţii de urgenţă?

a. 112;
b. 122;
c. 121.

Cum procedăm când descoperim că o persoană este căzută la pământ şi este electrocutată?
a. Îi facem masaj cardiac extern;
b. Decuplăm curentul şi îi facem reanimare cardiorespiratorie;
c. Scot persoana electrocutată din zonă şi îi facem masaj cardiac extern.

Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, trebuie să se realizeze:

a. Înainte de producerea cutremurului;
b. Pe timpul producerii cutremurului şi după ce miscarea seismică a trecut;
c. Înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a
trecut.

După producerea unui cutremur :

a. daca s-a declanşat un incendiu, cautaţi să-l stingeţi prin forţe propii;
b. nu alergaţi în stradă ;
c. folosiţi scările sau liftul pentru a părăsi clădirea ;

Care dintre următoarele mijloace intră în categoria mijloacelor de protecţie individuale?

a. Masca contra gazelor;
b. Aparat de detecţie radiological;
c. Autospecialele.

Se consideră că o persoană este în hipotermie atunci când temperatura corpului:

a. Este mai mare de 36 grade celsius;
b. Este mai mica de 36 grade celsius;
c. Prezintă degerături la nivelul membrelor inferioare.

Ce instituţie se ocupă de neutralizarea şi asanarea muniţiei rămase neexplodate?

a. Inspectoratul judeţean de poliţie.;
b. Unităţi militare de geniu;
 c. Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.

Garoul nu este permis să stea strâns mai mult de :

a. o oră şi jumătate;
b. 2 ore;
c. 4 ore.

Cele mai importante activităţi care trebuie întreprinse într-o şcoală , în cazul producerii unei situaţii de
urgenţă vizează :
a. intreruperea cu energie electrică a clădirii;
b. închiderea ferestrelor;
c. evacuarea rapidă a cladirii în condiţii de siguranţă şi verificarea prezenţei la locul de
adunare.

Unda de şoc este provocată de :

a. explozia nucleară;
b. pulverizarea din avion a substanţelor toxice de luptă;
c. aruncarea din avion a manifestelor.

Targa se ţine pe timpul transportului rănitului în poziţie:

a. orizontală;
b. înclinată în faţă;
c. înclinată 10 grade în spate.

Pentru fiecare nivel al instituţiei de învăţământ se vor întocmi:

a. Planul de alarmare;
b. Planul de evacuare a persoanelor şi bunurilor;
c. Planul de desfăşurare a exerciţiilor de evacuare.

Poziţia corpului accidentatului în timpul ridicării pe targa trebuie să rămână:

a. puţin îndoită în faţă;
b.puţin îndoită în spate;
c. dreaptă.

Accidentatul, pe timpul transportului cu targa, trebuie supravegheat:

a. la începutul şi la sfârşitul transportului ;
b. din când în când;
c. permanent.

Pulsul normal al unui om este de:

a. 60-80 pulsaţii pe minut;
b. 100-140 pulsaţii pe minut;
c. 120-150 pulsaţii pe minut.

După adâncime, cutremurele se clasifică astfel :

a. De suprafaţă, intermediare, de adâncime;
b. De suprafaţă şi de adâncime;
c. Intermediar şi de adâncime.

Când apare fenomenul de contaminare se interzice:

a. comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate;
b. utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate;
c. comercializarea bunurilor contaminate.

La intrarea într-un adăpost de protecţie civilă cui acordaţi prioritate?

a. persoanelor din formaţiile civile , pentru a putea bloca uşa;
b. femeilor, batrânilor, persoanelor ce nu se pot deplasa singure;
 c. militarilor ce vor pazi adăpostul;

Scara Richter este utilizată pentru :

a. Măsurarea magnitudinii sau cantităţii de energie degajată de un cutremur;
b. Măsurarea cantităţii de energie degajată de o explozie solară;
c. Măsurarea cantităţii de energie degajată de erupţia vulcanică.

În cazul alunecărilor de teren se iau următoarele măsuri :

a. evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de
evacuare, fără a lua lucruri inutile şi păstrând calmul ;
b. resuscitarea cardio-respiratorie ;
c. alertarea serviciului de ambulanţă.

Evacuarea în cazul dezastrelor se execută :

a. cu ajutoul clopotelor, soneriilor;
b. pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform legislaţiei în vigoare;
c. pe baza planurilor de securitate la incendiu.

Evacuarea este o măsură de protecţie luată numai în cazul:

a. unui conflict armat şi incendiu ;
b. răspândirii unei epidemii sau epizootii ;
c. ameninţarii iminente, stării de alertă ori producerii unei situaţii de urgenţă.

Care este cea mai corectă definiţie a unui pericol :

a. este un fenomen sau proces cu cauze naturale sau umane, care poate să producă
pagube unui grup de oameni, bunurilor lor şi mediului în care trăiesc ;
b. este o activitate a pământului ;
c. este blocarea parţială sau totală a unor căi de comunicaţii ;

Inundaţiile sunt definite ca fiind :

a. vânturi foarte violente care se deplasează deasupra pamîntului;
b. acumulări de gaze în subteran ;
c. acumularea unor cantităţi mari de apă, cauzată în general de ploi abundente pe
care solul nu este capabil să le absoarbă.

Erupţiile vulcanice sunt:

a. explozii sau emisii de lava şi gaze toxice provenite din adâncul pământului;
b. perioade lungi de timp în care o suprafaţa de pământ suferă de lipsa ploilor ;
c. mişcări ale suprafeţei pământului ;

Secetele sunt definite ca :

a. perioada de timp(luni sau ani) în care o suprafaţă de pământ suferă de lipsa
ploilor, producând mari pagube asupra solului, recoltei, animalelor şi chiar
oamenilor ;
b. catastrofa care afectează o întreaga comunitate, de exemplu provocată de catre un
nor mare, de insecte sau animale care distrug recoltele ;
c. val uriaş, cauzat de un cutremur sau de o erupţie vulcanică, care provoacă distrugeri
mari litoralului.

Cauzele care pot determina mari calamităţi şi catastrofe sunt:

a. apa, focul, accidentele industriale, marile calamităţi ale pământului ( cutremure,
vulcani, avalanşe, furtuni, cicloane, surpări şi alunecări de teren etc.) ;
b. accidentele rutiere, accidentele feroviare ;
c. ploile, surpările de teren, accidentele aeronavale.

Care sunt armele nucleare fără acţiune explozivă?

 a. substanţele radioactive de luptă şi bomba cu protoni ;
b. substanţele radioactive de luptă şi bomba cu neutroni ;
c. substanţele radioactive şi bomba cu neutroni.

Care sunt bolile caracteristice atât epizootiilor cât şi epidemiilor?

a. holera, ciuma, morva, bruceloza, febra aftoasă;
b. bruceloza, febra tifoidă, holera, gripa, morva;
c. bruceloza, febra aftoasă, gripa aviară, bronşita, morva.

Definiţi termenul de epizootie:

a. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la animale, unele din ele
putând fi transmise şi la oameni, prin contact direct cu animalele bolnave sau prin consumul de
produse de origine animală contaminate;
b. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la plante, unele din ele putând fi
transmise şi la oameni, prin contact direct cu animalele sau prin consumul de produse de origine
contaminate;
c. răspândirea în proporţii de masă a unei boli transmisibile la plante, unele din ele putând fi
transmise şi la animale, prin contact direct cu oamenii sau prin consumul de produse de origine contaminate.

Care sunt simptomele îmbolnăvirii cu Antrax (bacillus anthracis)?

a. greaţa, bulimia, creşterea poftei de mâncare, dureri abdominale;
b. greaţa, scăderea poftei de mâncare, vomismente, febră, urmate de dureri
abdominale, vomismente sanguinolente şi diaree severă;
c. greaţa, creşterea poftei de mâncare, vomismente, febră, urmate de dureri abdominale şi
vomismente sanguinolente.

Ce sunt incendiile de masă?

a. Incendiul de masă reprezintă o ardere declanşată natural sau artificial, în urma
căreia se produc pierderi de vieţi umane şi animale, precum şi pagube materiale;
b. Incendiul de masă reprezintă o ardere declanşată artificial, în urma căreia se produc
pierderi de copaci, precum şi beneficii materiale;
c. Incendiul de masă reprezintă o declanşare naturală sau artificială, în urma căreia se
produc pierderi de vieţi omeneşti.

De către cine se aprobă evacuarea în situaţii de conflict armat?

a. de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului mediului;
b. de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării;
c. de Consiliul de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării.

Cetăţenii au dreptul:
a. să încheie contracte de prestări servicii pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare
cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale;
b. să încheie convenţii pentru încadrarea în serviciile de urgenţă profesioniste cu
reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale;
c. să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenţă
voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale.

În cazul în care cetăţeanul a suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict
armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă are dreptul la:
a. plata salariului cât timp acesta a absentat de la locul de muncă ;
b. ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri, după caz;
c. ajutoare de la inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

77. Ce se întelege prin izoseisme?

a. curbe care delimitează pe o hartă macroseismică suprafeţe de egală intensitate
seismică;
b. curbe care delimitează pe o hartă microseismică suprafeţe de egală magnitudine seismică;
 c. delimitări pe o hartă a suprafeţelor mari pe care se propagă undele seismice.

Lunca inundabilă, volumul viiturii şi unda de vitură reprezintă:

a. caracteristici ale epizootiilor;
b. caracteristici ale inundaţiilor;
c. caracteristici ale cutremurului.

Primul ajutor in arsuri:

a. aplicarea unui pansament steril uscat pe suprafata arsa;
b. respiratia artificiala;
c. administrarea de oxigen sau carbogen

Care este varianta de comunicare cu cei din afară în cazul producerii unui cutremur
a. ţipaţi după ajutor;
b. încercaţi prin orice metode să luaţi legătura cu cei din afară ;
c. bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte sau în pereţi ;

Tornadele sunt:
a. coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni;
b. parcele organizate de aer cald si umed;
c. parcele organizate de aer cald

La parasirea locuintei, dupa producerea unui cutremur, fiecare cetatean trebuie să-şi ia :
a. Actele de identitate, un mijloc de iluminat independent de sursa de alimentare, obiecte
personale strict necesare, un aparat radio cu alimentare de la baterii sau cu acumulatori ;
b. Actele casei, obiectele de valoare ;
c. Actele de identitate, obiecte personale strict necesare, un aparat radio cu alimentare
de la baterii sau cu acumulatori.

Ştiinţa care cercetează mişcările de pământ se numeşte :

a.Astronomie
b. Seismologie
c.Astrofizica

La întoarcerea acasă, după producerea unei inundaţii trebuie să respectaţi următoarele reguli:
a. Nu atingeti firele electrice, nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce
a fost fiarta, nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electrice, decat dupa aprobarea organelor
de specialitate ;
b. Evitati suprasolicitarea ;
c. Evitati pe cat posibil, circulatia in vederea vizitarii rudelor sau cunostiintelor pentru a vedea
care este starea lor.

Din categoria muniţiei fac parte:

a. pistoale, rachete;
b. artificii, armament;
c. proiectile, mine, grenade, cartuşe;

Atelele pentru imobilizarea unei fracturi rezultate în urma unui accident rutier trebuie sa fie:
a. cumparate din strainatate;
b. foarte grele;
c. suficient de lungi pentru a acoperi zona fracturata atat deasupra, cat si dedesubt.

Primele semne în caz de insolaţie sunt:

a. nu există nici un simptom;
b. ameţeală, slăbiciune, greaţă, dureri de cap, sete puternică şi roşeaţa pielii;
c. creşte pofta de mâncare şi somn.
Care este factorul esenţial în propagarea unui incendiu produs în aer liber?
a. vântul;
b. soarele;
c. fumul.

În cazul producerii unui cutremur, trebuie să:

a) Participaţi (dacă vi se solicită) la acţiunile de înlăturare a dărmăturilor, salvarea
oamenilor;
b) Încuiaţi uşile locuinţei ;
c) Mutaţi obiectele care se pot mişca în partea cea mai de sus a casei.

Alarmarea populatiei se face cu ajutorul :

a) sirenelor;
b) mass-mediei;
c) retelei de telecomunicatii.

După principiul de construcţie şi funcţionare mijloacele de alarmare se clasifică :

a) mijloace acustice;
b) mijloace optice;
c) mijloace acustice si mijloace optice.

Semnalul pentru «alarmă aeriană » se compune din:

a) 15 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele ;
b) 5 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele ;
c) 10 impulsuri a 4 secunde fiecare cu pauza de 4 secunde intre ele ;

Semnalul «încetarea alarmei» se compune din:

a) semnal continuu ;
b) semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 2 minute ;
c) semnal continuu, de aceeaşi intensitate cu durata de 1 minut.

Alarmarea, conform legii protecţiei civile 481/2004 reprezintă:

a) transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
b) aducerea la cunoştinţă a populaţiei a informaţiilor necesare despre producerea unor
dezastre;
c)ansamblul de operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei
neexplodate.

Avertizarea este definită ca:

d. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor
dezastre sau a unui atac aerian;
e. aducerea la cunoştinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii
sau producerea unor dezastre;
f. transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

Mesajele de avertizare şi alarmare se transmit prin :

a)poşta română;
b) sistemele de telecomunicaţii şi reţele de radio şi televiziune;
c)prin pliante şi fluturaşi;

Semnalul de alarmare trebuie să fie cunoscut de către:

a) profesori şi elevi;
b) directorul scolii;
c) personalul auxiliar.
La întoarcerea acasă, după producerea unei inundaţii trebuie să respectaţi următoarele reguli:
a.Nu atingeti firele electrice, nu consumati apa direct de la sursa, ci numai dupa ce a fost
fiarta, nu folositi instalatiile de alimentare cu apa, gaze, electrice, decat dupa aprobarea
organelor de specialitate ;
b.Evitati suprasolicitarea ;
c.Evitati pe cat posibil, circulatia in vederea vizitarii rudelor sau cunostiintelor pentru a vedea care
este starea lor.

Prevenirea aparitiei inundatiilor sau diminuarea actiunilor distructive se poate asigura prin:
a) Construirea unor baraje de retentie pe fundul vailor, construirea unor diguri si canale;
b) defrisarea padurilor ;
c) arderea vegetatiei uscate si a miristilor

In cazul in care autoritatile locale ordona evacuarea, respectati urmatoarele reguli:

a) pastrati la indemana unelte pentru degajarea zapezii ;
b) executati decontaminarea personala a imbracamintei si incaltamintei ;
c) respectati ordinea de evacuare stabilita : copii, batrani, bolnavi si, in primul rand din zonele
cele periclitate.

Inundatiile sunt definite ca fiind :

a) Vanturi foarte violente care se deplaseaza deasupra pamantului;
b) Acumularea unor cantitati mari de apa, cauzata in general de ploi abundente pe care solul nu e
capabil sa le absoarba ;
c) Acumulari de gaze in subteran

Cauzele producerii inundatiilor :

a) poluarea generata de activitati umane, care a condus la substantiale modificari climatice, efectul
de sera si incalzirea globala;
b) lucrari de aparare impotriva incendiilor ;
c) intretinerea sistemelor de prelucrare a apelor

In timpul unei inundaţii:

a) va duceţi la şcoala sa va luaţi copiii;
b) nu va apropiaţi de cablurile electrice căzute la pământ;
c) nu inchideti uşile sau ferestrele

După producerea inundaţiilor:

a) nu consumati decat apa imbuteliata sau fiarta;
b) nu efectuati lucrari de inlaturare a efectelor inundatiei, curatarea locuintei si mobilierului;
c) faceti amenajamentele necesare pentru animalele domestice

Cauzele producerii inundatiei sunt:

a) poluarea generata de activitati umane, care a condus la substantiale modificari climatice,
efectul de sera si incalzirea globala;
b) amplasarea localitatilor in zonele secetoase;
c) suficienta digurilor si barajelor.

Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă îşi îndeplineşte misiunile într-o porţiune din teritoriul
naţional denumită:
a) Raion de intervenţie;
b) Raion de intervenţie de bază;
c) Zonă de competenţă.

Detaşamentul este:
a) Structură de intervenţie constituită dintr-un număr variabil de echipe şi echipaje
specializate pe tipuri de intervenţii;
 b) Structură de prevenire;
c) Structură de suport logistic.

Zona de competenţă a Inspectoratului judeţean pentru situaţii de urgenţă coincide, de regulă, cu

teritoriul:
a) Judeţului;
b) Comunei;
c) Municipiului sau oraşului în care are sediul inspectoratul judeţean.

Subunităţile specializate de pompieri, de protecţie civilă sau mixte se constituie în raport cu:
a) Suprafaţa terenului în care acţionează;
b) Numărul populaţiei afectate;
c) Natura riscurilor şi frecvenţa lor de manifestare.

Măsurile de protecţie civilă se aplică:

a) la declanşarea situaţiei de urgenţă;
b) gradual în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă;
c) la solicitarea preşedintelui Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.

Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă este:

a) obligatorie;
b) facultativă;
c) obligatorie doar pentru personalul cu atribuţii în domeniul protecţiei civile.

Alarmarea populaţiei în situaţii de urgenţă se asigură de către:

a) autorităţile administraţiei publice centrale sau locale după caz;
b) preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă;
c) inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

Protecţia civilă este o componentă a:

a) apărării naţionale;
b) sistemului securităţii naţionale;
c) politicii de management al situaţiilor de urgenţă.

Protecţia civilă reprezintă:

a) un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice,
operative, cu caracter umanitar şi de informare publică;
b) un sistem organizatoric complex menit să asigure protecţia populaţiei în situaţii de urgenţă;
c) un mecanism informaţional-decizional stabilit între instituţii şi organisme cu atribuţii în domeniul
situaţiilor de urgenţă.

Prevenirea şi reducerea riscurilor de producere a dezastrelor, protejarea populaţiei, bunurilor şi

mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate, înlăturarea
operativă a urmărilor acestora şi asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate
reprezintă:
a) scopul protecţiei civile;
b) strategia de protecţie civilă;
c) strategia de securitate naţională.

Activitatea de protecţie civilă este de interes:

a) naţional;
b) regional;
c) internaţional.

Activitatea de protecţie civilă are caracter:

a) temporar;
b) permanent;
 c) public.

Activitatea de protecţie civilă se bazează pe:

a) îndeplinirea obligaţiilor ce revin, potrivit legii, autorităţilor administraţiei publice centrale şi
locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor
fizice;
b) serviciile pentru situaţii de urgenţă;
c) structurile militare şi civile din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în
colaborare cu Ministerul Apărării naţionale.

Înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă reprezintă:

a) o activitate importantă de protecţie a populaţiei;
b) o atribuţie a protecţiei civile;
c) o obligaţie a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei în situaţii de protecţie civilă reprezintă:

a) o activitate importantă de protecţie a populaţiei;
b) o atribuţie a protecţiei civile;
c) o obligaţie a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare
reprezintă:
a) o activitate importantă de protecţie a populaţiei;
b) o atribuţie a protecţiei civile;
c) o obligaţie a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe

teritoriul României este:
a) un ansamblu de măsuri tehnice şi organizatorice;
b) o activitate de evidenţă statistică,
c) o atribuţie a protecţiei civile.

Persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine care au filiale sau sucursale în ţară ori
desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt obligate:
a) să respecte normele specifice de protecţie civilă, să participe la activităţile de pregătire
specifice şi să contribuie la ducerea la îndeplinire a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute în
planurile şi programele de protecţie civilă;
b) să înfiinţeze catalogul local;
c) să participe la elaborarea catalogului naţional.

Măsurile de protecţie civilă se aplică:

a) permanent;
b) gradual, în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă;
c) pe timpul activităţilor de pregătire a populaţiei.

Care sunt principalele tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă în România, grupate în funcţie
de natura lor ?
a) riscuri naturale şi riscuri tehnologice;
b) riscuri naturale şi riscuri biologice;
c) riscuri naturale, riscuri tehnologice şi riscuri biologice.

Sunt considerate a fi fenomene meteorologice periculoase următoarele:

a) furtuni, inundaţii, tornade, secetă, îngheţ;
b) furtuni, inundaţii, tornade, avalanşe;
c) alunecări de teren, cutremure de pământ.
Recunoaşteţi fenomenul meteorologic periculos manifestat prin: vânt puternic şi/sau precipitaţii masive
şi/sau căderi de grindină.
a) inundaţie;
b) furtună;
c) tornadă.

Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt considerate a fi:
a) riscuri naturale;
b) riscuri tehnologice;
c) riscuri biologice.
Care sunt semnalele de alarmare a populaţiei şi salariaţilor?
a) alarmă aeriană, alarmă chimică, alarmă la dezastre;
b) alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană, încetarea alarmei;
c) alarmă la dezastre, alarmă la incendii, alarmă de exerciţiu, încetarea alarmei.

Prin dezastru se înţelege:

a) evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de
om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin
amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate
stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate
potrivit legii;
b) evenimentul care a produs victime omeneşti şi importante pagube materiale;
c) o calamitate naturală sau catastrofă tehnologică.

Prin situaţie de protecţie civilă se înţelege:

a) un ansamblu de măsuri prin care se protejează populaţia, bunurile şi mediul;
b) situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a
conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în
pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu;
c) o manifestare a factorilor de risc specifici.

Prin înştiinţare se înţelege:

a) activitate de aducere la cunoştinţa populaţiei a pericolelor care se pot abate asupra lor şi a
măsurilor de protecţie ce trebuie luate pentru prevenirea victimelor sau pagubelor;
b) acţionarea sistemelor mecanice sau electronice de transmitere a semnalelor de protecţie civilă;
c) activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau
producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice
centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi ai realizării măsurilor de
protecţie.

Prin avertizare se înţelege:

a) acţionarea sistemelor mecanice sau electronice de transmitere a semnalelor de protecţie civilă;
b) aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau
producerea unor dezastre;
c) informarea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale despre iminenţa producerii sau
producerea unui dezastru.

Prin prealarmare se înţelege:

a) transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea
producerii unui atac aerian;
b) transmiterea semnalelor de alarmă chimică sau producerea unor situaţii de urgenţă;
c) transmiterea mesajelor de protecţie civilă către cetăţeni şi salariaţii instituţiilor publice şi
operatorilor economici.

Prin alarmare se înţelege:

a) avertizarea populaţiei cu privire la producerea unor bombardamente;
b) avertizarea autorităţilor cu privire la iminenta producere a unui atac aerian;
 c) transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii
unor dezastre sau a unui atac aerian;

Prin adăpostire se înţelege:

a) măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de
patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă, împotriva efectelor
acestora.
b) măsuri de ascundere a populaţiei în teritoriul vremelnic ocupat;
c) măsură de asigurare a supravieţuirii populaţiei şi animalelor pe timpul producerii situaţiilor de
urgenţă.

Prin adăpost de protecţie civilă se înţelege:

a) spaţiu special amenajat pentru protecţie în situaţii specifice, proiectat, executat, dotat,
echipai şi autorizat potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor;
b) un spaţiu capabil să reziste bombardamentelor;
c) un spaţiu construit special cu elemente şi utilităţi vitale independente de mediul înconjurător,
capabil să asigure funcţionabilitatea acestora o perioadă de timp determinată.

Prin asanare se înţelege:

a) distrugerea muniţiilor rămase neexplodate din timpul conflictelor militare, în spaţii special
amenajate sau poligoane omologate;
b)ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei
neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de
apărare, ordine publică şi securitate naţională.
c) operaţiuni de deminare şi distrugere a muniţiilor descoperite în mod accidental pe teritoriul
naţional.

Prin starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se înţelege:

a) complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării, ar
putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi
factorilor de mediu;
b) potenţialul distructiv al unei situaţii de urgenţă pe cale să se producă;
c) suma pagubelor produse de o situaţie de urgenţă.

Prin evacuare se înţelege:

a) o măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei
situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în
mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori
bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a
persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.
b) deplasarea populaţiei dintr-o zonă în alta;
c) strămutarea populaţiei dintr-o zonă în care se manifestă frecvent situaţii de urgenţă.

Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt considerate a fi:
a) riscuri tehnologice;
b) riscuri naturale;
c) riscuri biologice.

Recunoaşteţi fenomenele natural manifestate prin acoperirea terenului cu un strat de apă în stagnare
sau mişcare, care prin mărimea şi durata sa provoacă victime umane si distrugeri materiale ca
dereglează buna desfăşurare a activităţilor social-economice din zona afectată:
a) tornade;
b) inundaţii;
c) furtuni.

În categoria riscurilor tehnologice se includ:

 a) incendii de pădure / poluări de ape / prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări / muniţie
neexplodată;
b) accidente, avarii, explozii şi incendii / poluări de ape / căderi de obiecte din atmosferă sau din
cosmos / îmbolnăviri în masă;
c) accidente, avarii, explozii şi incendii / poluări de ape / prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau
amenajări / eşecul utilităţilor publice / căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos / muniţie
neexplodată.

Care din exemplele de mai jos întruneşte caracteristicile unui dezastru ?

a) un accident de circulaţie în care este implicat un autocar care transportă 40 de pasageri, având ca
urmare 8 morţi şi avarierea mijlocului de transport în proporţie de 70%;
b) cutremur de 7,6 grade pe sacara Richter la care nu se cunoaşte încă exact numărul de victime
şi nici valoarea pagubelor materiale dar se solicită ajutor internaţional.
c) incendiu izbucnit pe timpul nopţii în locuinţa unui cetăţean, în urma căruia îşi pierd viaţa 3 copii şi
un pompier aflat în misiune.

Ce sunt catastrofele?
a) acţiunile dezastruoase care apar în urma unor fenomene naturale;
b) riscurile determinate de unele activităţi umane ce devin periculoase dacă sunt scăpate de sub
control;
c) fenomene naturale cu urmări tragice.

Care din enunţurile de mai jos nu reprezintă o măsură de prevenire a dezastrelor?

a) realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de risc;
b) includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale
societăţii, la nivel central şi local;
c) reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate.

Pentru protecţia cetăţenilor în caz de dezastre (în special în cazul contaminării radioactive şi chimice) şi
război, se pot utiliza pentru o perioadă, mijloace de protecţie colectivă constând din:
a) adăposturi de protecţie civilă special construite / adăposturi simple în subsolurile
construcţiilor, în tranşee, în bordeie / adăposturi naturale;
b) măsuri preventive igienico sanitare şi metode fizice şi chimice;
c) detergenţi cationici în soluţie de 1% pentru fixarea chimică datorată chemosorbţiei.

Care din măsurile de mai jos se aplică pentru prevenirea, diminuarea sau eliminarea efectelor
inundaţiilor?
a) ţinerea permanentă a legăturii cu Laboratorul de control dozimetric al instalaţiilor şi mediului
înconjurător care are dispuse în zone de risc mai multe posturi fixe pentru măsurători gamma
prevăzute şi cu staţii radio pentru transmiterea automată a datelor;
b) măsurarea dozei acumulate cu ajutorului unui aparat numit antropogamametru;
c) realizarea unor acţiuni de împădurire sau reîmpădurire a versanţilor, crearea unor tipuri de
învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scurgerea apelor de pe versanţi, construirea
unor baraje de retenţie pe fundul văilor.

Cum procedăm dacă se blochează uşa şi nu reuşim să ieşim din casă?

a) chemăm pompierii cu autoscara, apelând 981;
b) apelăm 112 şi spunem tipul de urgenţă, operatoarea ştie unde să ne facă legătura;
c) cerem sfatul sau ajutorul părinţilor, vecinilor, rudelor, colegilor.

Sinonimul termenului „dezastru” este:

a) situaţie de urgenţă;
b) risc;
c) nici unul din cele enumerate mai sus.

Punctele de comandă sunt adăposturi speciale destinate pentru conducerea acţiunilor în situaţii de
urgenţă (protecţie civilă). Ele pot fi:
 a) subterane sau semiîngropate;
b) subterane, semiîngropate sau chiar supraterane;
c) numai construcţii subterane.

Adăposturile publice de protecţie civilă, în timp de pace, pot fi utilizate pentru alte destinaţii?
a) nu;
b) depinde de destinaţie;
c) da, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă.

Dacă un seism puternic ne surprinde în interiorul unei locuinţe:

a) fugim repede pe scări spre un loc deschis, nu pe poduri, nu sub linii electrice aeriene şi ne ferim de
firele de curent electric căzute;
b) încercăm să protejăm obiectele de valoare, lămpile sau mobilierul suprapus care ar putea cădea;
c) rămânem în interiorul locuinţei, înspre centru sau lângă un perete, departe de ferestre care
se pot sparge. Protejarea se face sub o grindă, toc de uşă, masă, birou.
Dacă un seism ne surprinde în locuinţă:
a) ne protejăm sub tocul uşii, sub o grindă, lângă un perete de rezistenţă;
b) ieşim căt mai repede din clădire;
c) utilizăm telefonul pentru a apela serviciile de urgenţă.

Apărarea împotriva dezastrelor comportă:

a) măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie;
b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări
deosebit de grave;
c) măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie, măsuri operative urgente de
intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave, măsuri de
intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Fenomenul natural manifestat prin deplasarea rocilor care formează versanţii unor munţi sau dealuri,
pantele unor lucrări de hidroamelioraţii sau a altor lucrări de îmbunătăţiri funciare poartă denumirea
de:
a) alunecare de teren;
b) cutremur;
c) fenomen meteorologic periculos.

Permiterea instalării mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând

asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi permiterea accesului
persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora este:
a) o măsură de protecţie civilă;
b) o obligaţie cetăţenească;
c) o sarcină a comitetului local.

Proprietarii de adăposturi, din fondul privat de adăpostire, au obligaţia să le elibereze în cazul

producerii unor situaţii de urgenţă, în termen de:
a) 24 de ore;
b) 48 de ore;
c) 72 de ore.

Serviciile de urgenţă profesioniste sunt constituite ca:

a) structuri specializate în domeniul apărării împotriva incendiilor şi al protecţiei civile;
b) structuri de apărare naţională;
c) unităţi şi mari unităţi militare cu atribuţii specifice apărării împotriva incendiilor şi protecţiei civile

Care din enunţurile de mai jos nu reprezintă o măsură de prevenire a dezastrelor?

a) realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de risc;
b) includerea problematicii privind apărarea împotriva dezastrelor în strategiile de dezvoltare ale
societăţii, la nivel central şi local;
 c) reabilitarea facilităţilor economico sociale afectate.

Adăposturile publice de protecţie civilă, în timp de pace, pot fi utilizate pentru alte destinaţii?
a) nu;
b) depinde de destinaţie;
c) da, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă.

Dacă un seism puternic ne surprinde în într-un mijloc de transport în comun:

a) stăm pe loc până se termină mişcarea seismică;
b) ne îmbulzim la coborâre;
c) spargem geamurile mijlocului de transport pentru a putea ieşi cât mai repede.

Apărarea împotriva dezastrelor comportă:

a) măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie;
b) măsuri operative urgente de intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări
deosebit de grave;
c) măsuri de prevenire şi de pregătire pentru intervenţie, măsuri operative urgente de
intervenţie după declanşarea fenomenelor periculoase cu urmări deosebit de grave, măsuri de
intervenţie ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.

Protecţia civilă reprezintă:

a) un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice,
operative, cu caracter umanitar şi de informare publică;
b) un sistem organizatoric complex menit să asigure protecţia populaţiei în situaţii de urgenţă;
c) un mecanism informaţional-decizional stabilit între instituţii şi organisme cu atribuţii în domeniul
situaţiilor de urgenţă

Serviciile de urgenţă profesioniste funcţionează ca:

a) Structuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă;
b) Inspectorate cu personalitate juridică în subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii
de
Urgenţă;
c) Unităţi militare independente.

Pentru identificarea şi evaluarea tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, precum şi pentru
stabilirea măsurilor din domeniul prevenirii şi intervenţiei, inspectoratul judeţean elaborează:
a) Harta cu organizarea intervenţiei;
b) Schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă;
c) Planul de analiză şi acoperire a riscurilor.

În baza schemei cu riscurile teritoriale elaborate de inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă
consiliile locale întocmesc şi aprobă:
a) Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în unităţile administrativ-teritoriale;
b) Planul judeţean de apărare;
c) Planul judeţean de înştiinţare-alarmare.

Personalul inspectoratului judeţean care are atribuţii de îndrumare şi control, precum şi cel de
intervenţie este investit cu:
a) Exerciţiul autorităţii publice;
b) împuternicire de control;
c) Legitimaţie de serviciu şi control.

Inspectoratul General pentru situaţii de urgenţă este:

a) Organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică;
b) Structură de comandă şi intervenţie;
 c) Serviciu deconcentrat.

Activitatea Centrului Operaţional Naţional se desfăşoară:

a) Permanent;
b) Temporar;
c) Doar pe timpul situaţiilor de urgenţă.

Comitetele şi centrele operative pentru situaţii de urgenţă sunt:

a) Organisme şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă;
b) Structuri specializate din cadrul serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă;
c) Structuri specializate din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.

Centrele operative pentru situaţii de urgenţă sunt:

a) Cu activitate permanentă şi cu activitate temporară;
b) Cu activitate intermitentă;
c) Cu activitate sezonieră.

Comitetele pentru situaţii de urgenţă sunt:

a) Organisme interinstituţionale de sprijin a managementului situaţiilor de urgenţă;
b) Structuri de intervenţie;
c) Structuri de prevenire şi intervenţie.

Centrele operative cu activitate permanentă sunt conduse nemijlocit de:

a) Consiliul de conducere;
b) Comitetul de conducere;
c) Şefii acestora.

Activitatea de protecţie civilă la nivelul agenţilor economici este condusă de către:

a) conducătorul acestora;
b) inspectorul de protecţie civilă;
c) şeful serviciului privat pentru situaţii de urgenţă.

Serviciile de urgenţă private se înfiinţează:

a) de către consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor;
b) de către consiliile judeţene;
c) de către operatori economici şi instituţii sau se constituie ca societăţi comerciale, în condiţiile
legii.

În categoria riscurilor tehnologice se includ:

a) incendii de pădure / poluări de ape / prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau amenajări / muniţie
neexplodată;
b) accidente, avarii, explozii şi incendii / poluări de ape / căderi de obiecte din atmosferă sau din
cosmos / îmbolnăviri în masă;
c) accidente, avarii, explozii şi incendii / poluări de ape / prăbuşiri de construcţii, instalaţii sau
amenajări / eşecul utilităţilor publice / căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos / muniţie
neexplodată;

Care sunt principalele tipuri de risc generatoare de situaţii de urgenţă din România?
a) riscuri naturale, riscuri chimice, riscuri biologice;
b) riscuri naturale, riscuri tehnologice, riscuri biologice;
c) riscuri naturale, riscuri tehnologice, riscuri chimice, riscuri biologice.

Identificaţi din ce categorie de risc face parte „poluarea de ape”?

a) risc biologic;
b) risc tehnologic;
c) risc chimic.
De către cine se execută înştiinţarea?
a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă / serviciile de urgenţă profesioniste;
b) preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă, iar la nivelul agenţilor economici, de către
conducătorii acestora;
c) preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă/şefii serviciilor voluntare pentru situaţii de
urgenţă.

De către cine se realizează avertizarea populaţiei?

a) primul-ministru;
b) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
c) autorităţile administraţiei publice locale.

De către cine se realizează alarmarea populaţiei?

a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă/ serviciile de urgenţă profesioniste;
b) serviciile de urgenţă profesioniste;
c) autorităţile administraţiei publice centrale şi locale.

În caz de dezastre, evacuarea se execută:

a) în afara zonei afectate;
b) în baza unui mandat de evacuare semnat de Preşedintele Tribunalului Judeţean;
c) conform Constituţiei.

Din categoria riscurilor naturale fac parte:

a) fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure, fenomene distructive de origine
geologică;
b) fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure, avalanşe, fenomene distructive de origine
geologică;
c) fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure, avalanşe, fenomene distructive de origine
geologică, poluări de ape.

Prin alarmare se înţelege:

d) avertizarea populaţiei cu privire la producerea unor bombardamente;
e) avertizarea autorităţilor cu privire la iminenta producere a unui atac aerian;
f) transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii
unor dezastre sau a unui atac aerian.

Prin adăpost de protecţie civilă se înţelege:

d) spaţiu special amenajat pentru protecţie în situaţii specifice, proiectat, executat, dotat,
echipai şi autorizat potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul
General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul internelor şi reformei
administrative;
e) un spaţiu capabil să reziste bombardamentelor;
f) un spaţiu construit special cu elemente şi utilităţi vitale independente de mediul înconjurător,
capabil să asigure funcţionabilitatea acestora o perioadă de timp determinată.

Din categoria riscurilor naturale fac parte:

a) fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure, fenomene distructive de origine
geologică;
b) fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure, avalanşe, fenomene distructive de
origine geologică;
c) fenomene meteorologice periculoase, incendii de pădure, avalanşe, fenomene distructive de origine
geologică, poluări de ape.

De către cine se aprobă evacuarea în caz de conflict armat?

a) ministrul internelor şi reformei administrative;
 b) ministrul apărării naţionale;
c) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Punctele de comandă sunt adăposturi speciale destinate pentru conducerea acţiunilor în situaţii de
urgenţă (protecţie civilă). Ele pot fi:
a) subterane sau semiîngropate;
b) subterane, semiîngropate sau chiar supraterane;
c) numai construcţii subterane.

Pentru protecţia căilor respiratorii, în zonele contaminate radioactiv, biologic, sau chimic se pot utiliza, ca
mijloace improvizate:
a) pelerine şi costume din materiale plastice rezistente sau folie de polietilenă;
b) măşti contra gazelor;
c) măşti de tifon, prosoape, batiste, diferite materiale din pânză, între care se introduce vată şi se
umezesc.

Pentru protecţia pielii, în zonele contaminate radioactiv, biologic, sau chimic se utilizează ca mijloace
speciale :
a) mănuşi de cauciuc;
b) complete de protecţie;
c) laboratoare de specialitate: de igiena radiaţiilor, chimice, sanitare şi toxicologice.

În cazul producerii unor dezastre pe teritoriul unei localităţi, folosirea mijloacelor de alarmare se
realizează:
a) cu aprobarea prefectului;
b) cu aprobarea proprietarilor clădirilor pe care sunt instalate mijloacele de alarmare;
c) cu aprobarea primarului localităţii;

Căderile de obiecte din atmosferă sau din cosmos sunt considerate a fi:
a) riscuri tehnologice;
b) riscuri naturale;
c) riscuri biologice.

Personalul inspectoratului judeţean care are atribuţii de îndrumare şi control, precum şi cel de
intervenţie este investit cu:
a) Exerciţiul autorităţii publice;
b) Împuternicire de control;
c) Legitimaţie de serviciu şi control.

La nivelul localităţilor organizarea protecţiei civile se aprobă de către:

a) primar;
b) prefect;
c) consiliul local.

Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, participă la:

a) exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare,
evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă desfăşurate de
unităţile proprii
b) acţiuni de voluntariat în domeniul protecţiei civile;
c) simpozioane, instruiri şi aplicaţii ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă.

Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici sunt obligaţi:

a) să permită instalarea, fără plată, a mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii;
b) să înfiinţeze servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă;
c) să doteze cetăţenii din vecinătatea obiectivului cu mijloace de protecţie individuală.
Informarea şi educarea preventivă a populaţiei privind protecţia civilă sunt:
a) facultative;
b) obligatorii;
c) măsuri de formare profesională.

Prealarmarea se realizează de:

a) autorităţile administraţiei publice locale;
b) mass-media;
c) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste.

Adăposturile publice de protecţie civilă prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor se avizează
tehnic, premergător eliberării autorizaţiilor de construire, de către:
a) serviciile de urgenţă profesioniste;
b) comitetele locale pentru situaţii de urgenţă;
c) consiliile locale.

Muniţiile se distrug în:

a) poligoane ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Apărării Naţionale
sau pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale;
b) terenuri păzite de firme specializate sau jandarmi;
c) grote sau tuneluri scoase din uz.

Evacuarea se execută pe baza:

a) planurilor întocmite conform normelor şi instrucţiunilor elaborate de Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă;
b) ordinului comitetului local pentru situaţii de urgenţă;
c) planurilor de cooperare întocmite din timp.

Serviciile de urgenţă voluntare se constituie ca servicii publice descentralizate în subordinea:

a) Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă;
b) Ministerului Administraţiei şi Internelor;
c) consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Care este importanţa socială a activităţii de protecţie civilă?

a) activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter temporar şi se bazează pe
îndeplinirea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane
juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice;
b) activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe
îndeplinirea obligaţiilor ce revin persoanelor fizice şi juridice aflate pe teritoriul României;
c) activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe
îndeplinirea obligaţiilor ce revin autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte
persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice.