Opinia
naþionalã
Sãptãmânal de opinii, informaþii ºi idei de larg interes naþional
Director: Mioara VERGU-IORDACHE
Anul 30, nr. 1071, 21 noiembrie 2023, 8 pagini, 1 leu, www.opinianationala.ro
Succes remarcabil la:
Prima ediþie a Workshop-ului
de Cloud Computing
organizat de
Facultatea de Inginerie ºi Informaticã
a Universitãþii Spiru Haret
Într-un efort de a promova cunoºtinþele ºi competenþele
în domeniul tehnologiilor cloud, Facultatea de Inginerie ºi
Informaticã a Universitãþii Spiru Haret a organizat cu
succes prima ediþie a workshop-ului de Cloud Computing.
Evenimentul a reunit 67 de studenþi din anii III ºi I, precum
ºi experþi ºi reprezentanþi de la companii de renume, precum
Institutul pentru Tehnicã de Calcul, Institutul Naþional de
Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei ºi
Radiaþiei (INFLPR), Harman International, Bitdefender,
Dapyx Solution, Tangoe, Cegeka, ºi Endava.
(Continuare în pag.3)
Elevii ºi cadrele didactice de la Colegiul Universitar
„Spiru Haret” sunt invitaþii Centrului de Excelenþã în
Medicinã ºi Farmacie ,,Raisa Pacalo” din Chiºinãu,
Republica Moldova la:
• Conferinþa a X-a Naþionalã cu participare interna-
þionalã a cadrelor didactice din învãþãmântul profesional
tehnic, ce are loc pe data de 21 noiembrie cu tema:
„Dezvoltarea educaþiei de calitate în învãþãmântul
profesional tehnic prin valorificarea strategiilor de
dezvoltare „Educaþia 2030”;
Colegiul Universitar „Spiru Haret” ºi Centrul de Excelenþã în Medicinã ºi Farmacie
,,Raisa Pacalo” din Chiºinãu au încheiat de curând un parteneriat ce include
mobilitatea elevilor ºi cadrelor didactice din cele douã instituþii de învãþãmânt.
AVEM NEVOIE DE SUCCES. EI NI-L OFERÃ!
Olimpiada Internaþionalã de Astronomie
• O medalie de aur, douã de argint ºi douã de bronz pentru România, la Olimpiada Internaþionalã de Astronomie,
ediþia a XXVII-a, desfãºuratã la Beijing, în perioada 6-14 noiembrie, informeazã Ministerul Educaþiei.
Echipa României, formatã din cinci elevi, trei juniori ºi
doi seniori, respectiv, un elev invitat special, medaliat cu
aur la ediþia anterioarã, conform regulamentului olimpiadei,
a obþinut urmãtoarele rezultate:
• Medalie de aur, premiul special pentru cel mai bun
concurent la proba teoreticã ºi învingãtor absolut, Andrei-
Darius DRAGOMIR, clasa a XII-a, Liceul Teoretic
Internaþional de Informaticã, Bucureºti, (senior);
• Douã medalii de argint: - Mendel Emanuel
MENDELSOHN, clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internaþional
de Informaticã, Bucureºti, (senior); - David CIOCÂRLAN,
clasa a XI-a, Liceul Teoretic Internaþional de Informaticã,
Bucureºti, (invitat senior);
• Douã medalii de bronz: - Teodor BICHIR, clasa a X-a,
Liceul Teoretic Internaþional de Informaticã, Bucureºti,
(junior); - Nectarie PAªCA, clasa a X-a, Colegiul Naþional
„Emil Racoviþ㔠Cluj-Napoca, (junior);
• Un certificat de participare: David PALAGHIANU, clasa
a IX-a, Colegiul Naþional „ªtefan Cel Mare”, Suceava, (junior).
Echipa României a fost coordonatã de cãtre domnul Petru
CRÃCIUN, inspector ºcolar general adjunct la ISJ Suceava,
Biblioteca Facultãþii de Educaþie Fizicã ºi Sport
Activitãþile din cadrul Zilelor Bibliotecii Universitare sunt în plinã desfãºurare!
Mâine se deschid porþile
Târgului de carte GAUDEAMUS!
Editura Fundaþiei România de Mâine vã aºteaptã în fiecare zi la standul 319,
nivelul 7.70, ºi la lansãrile de carte:
Sala Mircea Nedelciu, nivelul 7.70, Pavilionul A, Romexpo:
• Tratat de sociologie a comunitãþilor rurale, 2 volume, autor prof. univ.
dr. Virgiliu Constantinescu; miercuri , 22 noiembrie, 14:00 - 14:45
• Economia României dupã pandemie - Cum poate fi sãracã o þarã
bogatã? autor prof. univ. dr. Mircea Coºea, joi, 23 noiembrie, 14:00 -14:45
• Teme ºi perspective în psihologia managementului, autori Stefano
Amodio (Istituto Teseo) ºi Massimiliano Barattucci (Universitatea din Salerno)
- vineri, 24 noiembrie 2023, 13.00 - 13.45
• Premisele izolãrii politice a României: 1919-1940, ediþia a II-a, autor
prof. univ. dr. Viorica Moisuc; sâmbãtã, 25 noiembrie, 13:00 – 13:45.
Sala Marin Preda, nivelul 3.20, Pavilionul A, Romexpo
• Ghid de activitãþi pãrinte-preºcolar, Grãdiniþa Prietenii mei, colectiv
de autori - duminicã, 26 noiembrie, 15:00 - 15:45
» Informaþii suplimentare în pag. 4 - 5
• Conferinþa a X-a Naþionalã cu participare internaþionalã
„Citeºte ca sã trãieºti!”
a elevilor din învãþãmântul profesional tehnic, ce va avea loc
pe data de 22 noiembrie, cu tema: „Promovarea educaþiei de
calitate prin prisma dezvoltãrii competenþei de cercetare”. Mioara VERGU-IORDACHE
Cele douã evenimente de adreseazã elevilor din învãþãmântul
Biblioteci mari, cu rafturi pline, avea aproape oricine
profesional tehnic, studenþilor, rezidenþilor din învãþãmântul
superior, conducãtorilor de cercuri ºtiinþifico-practice studen- înainte vreme în România. Nu-i poveste cã, în unele
þeºti, cadrelor didactice, specialiºtilor din domeniul practic al situaþii, cetãþeni cu dare de mânã, dar „nema cultura”,
diverselor ramuri ale economiei naþionale, cercetãtorilor ºi chiar îºi cumpãrau biblioteci încãpãtoare ºi impre-
celor interesaþi în problemele învãþãmântului modern. sionante, pe care le umpleau cu „cãrþi la metru”, dupã
coperte sau dupã notorietatea vreunui titlu sau autor.
Excepþii. Deºi tirajele erau consistente – cel puþin în
comparaþie cu tirajele de azi –, se fãceau cozi uriaºe la
librãrii! Printre adevãraþii cititori se strecurau ºi aceia
care doreau sã fie în rândul celor despre care se spunea
cã citesc. Se mituiau librarii, de la serviciu era învoit
un el sau o ea care cumpãra mai multe exemplare pentru
colegi Oricum, era un mare interes pentru cãrþi.
Se citea?! Îndrãznesc sã spun cã se citea mai mult decât
acum. Cel puþin în cazul tipãriturilor. Cartea era/este
o avere. Cartea era/este tratatã cu admiraþie, cu politeþe,
cu iubire. De mici ºtiam c㠄ai carte, ai parte”.
În timp, bibliotecile au fost stilizate, în locul rafturilor
a apãrut o gaurã, cât mai mare, pentru televizor, altã gaurã
pentru video ºi câteva rafturi pentru cãrþi, dar împodobite
cu obiecte decorative cât mai diverse. „Moda” cãrþilor
tipãrite a intrat în declin Sau poate nu.
La fiecare târg al cãrþii îmi tresare inima. Sper cã se
vor confecþiona iarãºi biblioteci cu rafturi pentru cãrþi,
atunci când vãd cumpãrãtori cu sacoºe pline de
cãrþi, chiar dacã preþurile sunt în prea multe cazuri
prohibitive. La fel de adevãrat e cã dupã câteva vizite
la târguri, constaþi existenþa unui cerc (cam) închis.
Aceiaºi vizitatori din localitate sau din alte localitãþi se
intereseazã, rãsfoiesc, cumpãrã, participã la lansãri, la
sesiuni de autografe Cu plãcere vezi ºi profesori care
însoþesc grupe de copii la standuri. Probabil, aceºti
copii care citesc azi vor fi maturii de mâine care gândesc.
doamna Elisabeta Ana NAGHI, inspector în cadrul De altfel se spune cã: „Dacã vrei sã ajungi undeva
Ministerului Educaþiei, ambii membri ai juriului olimpiadei. în viaþã, citeºte multe cãrþi.” (Roald Dahl) „Cel care
Felicitãri tuturor! Recunoºtinþã celor ce susþin nu citeºte nu are niciun avantaj asupra celui care nu
performanþa în educaþie! ºtie sã citeascã.”(Mark Twain) „Lumea e a celor care
citesc.” (Rick Holland) „Nu existã prieten mai loial
pe lumea asta ca o carte.” (Ernest Hemingway)
„O bibliotecã e infinitul sub un singur acoperiº.”
„Cãrþile sunt oglinda sufletului.” (Virgina Woolf)
„Care e faza cu cãrþile: te ajutã sã cãlãtoreºti fãrã
sã-þi miºti picioarele.”(Jhumpa Lahiri) „Cititul e o
formã de a gândi cu mintea altcuiva. ªi în felul ãsta
te forþeazã sã þi-o extinzi pe a ta.” (Charles Scribner)
„Oriunde m-aº afla, dacã am o carte cu mine sunt
fericitã.” (JK Rowling) „Lectura – acel loc unde eºti
cu tine însuþi dar nu eºti niciodatã singur ” „Existã
crime mai grave decât sã arzi cãrþi. Una dintre ele ar
fi sã nu le citeºti.” (Joseph Brodsky) „Nu citi precum
copiii, sã te amuzi. Dar nici precum cei ambiþioºi, ca
sã înveþe lucruri. Nu, citeºte ca sã trãieºti!” (Gustave
Flaubert) „Singurul lucru pe care trebuie sã-l ºtii este
unde se aflã biblioteca ” (Albert Einstein)
pag. 2 OPINIA NAÞIONALà 1071 – 21 noiembrie 2023

ANUNÞ
ASOCIAÞIA „SOCIETATEA NAÞIONALà SPIRU HARET
PENTRU EDUCAÞIE, ªTIINÞà ªI CULTURÔ, în parteneriat
cu INSPECTORATUL ªCOLAR JUDEÞEAN BRÃILA, organizeazã
Sesiunea de informare ºi conºtientizare cu privire la situaþia copiilor
din judeþul Brãila cu pãrinþi plecaþi în strãinãtate în vederea dezvoltãrii
reþelei parteneriale de sprijin din cadrul proiectului
POCU/784/6/24/139602 – DidactAcces
Migraþia – De vorbã cu copiii
Evenimentul, organizat cu sprijinul ªcolii Gimnaziale „Costache Grigore
ªuþu” va avea loc la sediul acesteia, ªoseaua Râmnicu Sãrat 1, Brãila 817165,
în data de 22.11.2023, ora 12.00.
Proiectul are ca obiectiv general acordarea de suport pentru disciplinele
Matematicã ºi Informaticã, precum ºi consiliere psiho-socialã pentru copiii
din judeþul Brãila care au cel puþin un pãrinte plecat în strãinãtate în ultimele
ºase luni.
În urma implementãrii proiectului se vor obþine urmãtoarele rezultate: servicii
suport educaþional Matematicã/ Informaticã pentru 270 de preºcolari ºi elevi,
din judeþul Brãila, din care minimum 28 aparþinând minoritãþii rome ºi minimum
44 din mediul rural; dezvoltarea abilitãþilor emoþionale/ consiliere socialã/ suport
emoþional/ psihologic/ consiliere vocaþionalã pentru copiii din grupul þintã;
servicii de dezvoltare a abilitãþilor parentale sau, dupã caz, soluþionarea diferitelor
probleme de naturã socialã pentru minimum 200 de reprezentanþi ai copiilor din
grupul þintã (pãrinþi/ tutori/ persoane care au în grijã copii cu pãrinþi plecaþi la
muncã în strãinãtate); dezvoltarea unei reþele parteneriale în judeþul Brãila între
ºcoli, autoritãþi locale, instituþii locale, ONG-uri ºi comunitate, în scopul asigurãrii
sustenabilitãþii din perspectivã instituþionalã.
Invitaþii participanþi vor dezbate subiecte privind „Migraþia – De vorbã cu
copiii”, dar ºi alte subiecte pe care participanþii le vor propune spre dezbatere.
Pentru informaþii suplimentare legate de proiect ne puteþi contacta la:
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”
Strada Italianã nr.28, sector 2, Bucureºti
E-mail: didactacces@snsh.ro
Manager Proiect
Prof.univ.dr. Maria ANDRONIE
ANUNÞ
ASOCIAÞIA „SOCIETATEA NAÞIONALà SPIRU HARET
PENTRU EDUCAÞIE, ªTIINÞà ªI CULTURÔ, în parteneriat
cu INSPECTORATUL ªCOLAR JUDEÞEAN BRÃILA, organizeazã
Sesiunea de consiliere ºi orientare pentru dezvoltarea de parteneriate între ºcoli,
autoritãþi locale, instituþii locale, ONG-uri ºi comunitate, în vederea sprijinirii
copiilor din judeþul Brãila cu pãrinþi plecaþi în strãinãtate din cadrul proiectului
POCU/784/6/24/139602 – DidactAcces
Efectele fenomenului migraþiei economice contemporane ce pot fi
înlãturate prin parteneriatul ºcoalã-familie-comunitate pentru
elevii din judeþul Brãila ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate
Evenimentul, organizat cu sprijinul ªcolii Gimnaziale „Costache Grigore ªuþu”,
va avea loc la sediul acesteia, ªoseaua Râmnicu Sãrat 1, Brãila, 817165, în data de
22.11.2023, ora 14.00
Proiectul are ca obiectiv general acordarea de suport pentru disciplinele Matematicã
ºi Informaticã, precum ºi consiliere psiho-socialã pentru copiii din judeþul Brãila care
au cel puþin un pãrinte plecat în strãinãtate în ultimele ºase luni.
În urma implementãrii proiectului se vor obþine urmãtoarele rezultate: servicii suport
educaþional Matematicã/ Informaticã pentru 270 de preºcolari ºi elevi, din judeþul Brãila,
din care minimum 28 aparþinând minoritãþii rome ºi minimum 44 din mediul rural;
dezvoltarea abilitãþilor emoþionale/ consiliere socialã/ suport emoþional/ psihologic/
consiliere vocaþionalã pentru copiii din grupul þintã; servicii de dezvoltare a abilitãþilor
parentale sau, dupã caz, soluþionarea diferitelor probleme de naturã socialã pentru
minimum 200 de reprezentanþi ai copiilor din grupul þintã (pãrinþi/ tutori/ persoane care
au în grijã copii cu pãrinþi plecaþi la muncã în strãinãtate); dezvoltarea unei reþele
parteneriale în judeþul Brãila între ºcoli, autoritãþi locale, instituþii locale, ONG-uri ºi
comunitate, în scopul asigurãrii sustenabilitãþii din perspectivã instituþionalã.
Invitaþii participanþi vor dezbate subiecte privind Efectele fenomenului migraþiei
economice contemporane ce pot fi înlãturate prin parteneriatul ºcoalã-familie-
comunitate pentru elevii din judeþul Brãila ai cãror pãrinþi sunt plecaþi în strãinãtate,
dar ºi alte subiecte pe care participanþii le vor propune spre dezbatere.
Pentru informaþii suplimentare legate de proiect ne puteþi contacta la:
Asociaþia „Societatea Naþionalã Spiru Haret pentru Educaþie, ªtiinþã ºi Culturã”
Strada Italianã nr.28, sector 2, Bucureºti
E-mail: didactacces@snsh.ro
Manager Proiect
Prof.univ.dr. Maria ANDRONIE

• Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi • Implicaþi

Caravana digitalã Wallachia eHub contureazã coridorul digital
• Prima caravanã a serviciilor integrate digitale pentru autoritãþi publice locale a fost prezentatã la primãria comunei Blejoi
La data de 9 noiembrie 2023, la Sala
Polivalentã a comunei Blejoi, a fost orga-
nizat primul eveniment din cadrul Caravanei
Wallachia eHub, prin cooperarea unor
membri ai consorþiului, respectiv Heveco,
Integrisoft Solutions ºi Beia Consult
International, în calitate de ofertanþi de
tehnologii integrate, precum ºi Clusterul
Danube Engineering Hub ºi centrul
antreprenorial USH Pro Business în calitate
de facilitatori.
Au fost prezenþi reprezentanþi ai autori-
tãþilor publice locale din comuna Blejoi, gazda
evenimentului, ºi ai localitãþilor prahovene
Berceni, Bucov, Mãgurele, Lipãneºti, Bãicoi,
Târgºor, Pãuleºti. Cu acest prilej a fost prezentat
centrul de inovare digitalã Wallachia eHub
ºi serviciile furnizate de acesta, care sunt ofe-
rite autoritãþilor publice, precum ºi serviciile
integrate oferite de membri ai consorþiului cu
accent pe interoperabilitate, aplicaþii GIS ºi
utilizarea senzorilor.
„Remarc un interes crescând pentru
digitalizarea localitãþilor din jurul
Ploieºtiului, fapt pentru care am ºi avut o
participare consistentã la eveniment ºi un
interes deosebit pentru acest gen de
al localitãþilor din jurul Ploieºtiului
servicii integrate. Putem contura împreunã de caravanã este un proces deschis acelor În zilele de 16-17 noiembrie 2023, la
un veritabil coridor digital al localitãþilor ofertanþi de tehnologie care pot coopera, Summit-ul internaþional InnopRo 2023,
noastre ºi primãria noastrã are deschiderea astfel încât adopþia tehnologiilor digitale eveniment organizat de Wallachia eHub la
ºi facilitãþile necesare pentru a crea un sã se facã cât mai eficient. Am constatat cã, Sinaia, au fost prezentate din nou oferte
punct de consultare ºi informare pentru inte- pe lângã interesul faþã de aceste servicii, integrate dupã modelul Caravanei WEH
grarea unor soluþii digitale împreunã cu autoritãþile publice au nevoie de acces la desfãºuratã în comuna Blejoi, oferte care se
partenerii din consorþiul Wallachia ehub” programe de training ºi de informare cu vor adresa atât autoritãþilor publice locale
a declarat dl. Adrian Dumitru, primarul privire la posibilitãþile de finanþare a unor din regiunile Sud-Muntenia, Bucureºti-Ilfov
comunei Blejoi. astfel de proiecte”, a declarat conf. univ. dr. ºi Oltenia, cât ºi IMM-urilor interesate în a
În cadrul evenimentului a fost realizat ºi Costin Lianu, coordonator Wallachia eHub. deveni beneficiari ai centrului.
un schimb de experienþã între autoritãþile
publice locale din Prahova ºi reprezentanþii
primãriei municipiului Cãlãraºi privind
accelerarea procesului de transformare
digitalã la nivelul autoritãþilor publice.
„Interesul ridicat faþã de acest model
de prezentare a unor servicii integrate ne
determinã sã reluãm astfel de caravane ºi
în alte judeþe din regiunea Sud-Muntenia.
De asemenea, ne bucurã faptul cã autori-
tãþile publice locale ºi-au manifestat
interesul de a fi beneficiari ai serviciilor
oferite de centrul de inovare digitalã
Wallachia eHub ºi de a dezvolta la Blejoi
un punct de informare ºi consultanþã pe USH Pro Business
problematica transformãrii digitale. Evenimente, Comunicare ºi Internaþionalizare Wallachia eHub
Prezentarea serviciilor integrate sub formã www.ushprobusiness.ro https://wallachiaehub.ro/
www.facebook.com/www.ushprobusiness.ro weh@spiruharet.ro
www.linkedin.com/in/ush-pro-business/ www.facebook.com/wallachiaehub
www.instagram.com/ushprobusiness/ www.linkedin.com/company/wallachia-ehub/

ISSN 1221-4019 TEHNOREDACTARE: Vasilichia Dinu

Opinia ISSN 1841-4265 (online) REVISTA OPINIA NAÞIONALÃ
naþionalã www.opinianationala.ro este editatã de Rãspunderea
www. facebook.com/opinianationala Stimaþi cititori, FUNDAÞIA ROMÂNIA DE MÂINE pentru conþinutul
Strada Fabricii nr. 46G, sector 6, Bucureºti Dorim sã fiþi partenerii noºtri în elaborarea publicaþiei
Telefon/fax: 021 316 97 91 Opinia naþionalã. De aceea, vã adresãm invitaþia de a ne transmite opinii, Tiparul executat de textelor publicate
Centralã: 021 316 97 85, 021 316 97 86, 021 316 97 87, informaþii, idei de larg interes naþional, pe care sã le publicãm în ediþiile TIPOGRAFIA FUNDAÞIEI aparþine autorilor.
interioare 168 ºi 143 viitoare. Aºteptãm cu interes ºi propuneri privind conþinutul publicaþiei.
e-mail: opinia@spiruharet.ro ROMÂNIA DE MÂINE
1071 – 21 noiembrie 2023
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei, Bucureºti
Proiectul
ATELIER
Scenariul de viaþ㠖 jocurile psihologice
- Partea a 2-a: Reconfirmarea poveºtii de viaþã -
Invitat: Roxana Drãghici, psihoterapeut certificat (CTA-P), formator ºi supervizor în Analizã
Tranzacþionalã (PTSTA-P), preºedintele Asociaþiei ORIGINI de Analizã Tranzacþionalã Relaþionalã.
Locul desfãºurãrii: meet.google.com/vrm-tpmp-zdk
În data de 18 noiembrie, începând cu ora 10,30,
a avut loc un nou eveniment din seria celor
propuse prin proiectul ATELIER, desfãºurat de
cãtre Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele
Educaþiei a Universitãþii Spiru Haret, Bucureºti.
Dezbaterea cu tema Scenariul de viaþã -
jocurile psihologice – reconfirmarea poveºtii
de viaþã ºi-a propus sã susþinã nevoia studenþilor
- viitorii specialiºti - de a învãþa sã identifice
tiparele inconºtiente de interacþiune, sã le
analizeze ºi sã descopere cum pot fi înlãturate ºi
înlocuite cu tipare constructive, într-o prezentare
dinamicã ce se va axa pe aplicaþii practice ale
modelelor discutate.
Jocurile psihologice sunt interacþiuni
repetitive, inconºtiente ºi nesatisfacãtoare pe care
le avem cu cei din jur, la sfârºitul cãrora cei care le
joacã simt un sentiment neplãcut. De obicei,
CONFERINÞA
„Consilierul juridic - partener în actul
de justiþie privatã”
„O grupã de studenþi, din anul III de studiu,
din cadrul Facultãþii de ªtiinþe Juridice ºi ªtiinþe
Administrative Bucureºti din cadrul Universitãþii
„Spiru Haret”, împreunã cu doamna conf.univ.dr.
Aura Preda, au fost prezenþi la lucrãrile Conferinþei
„Consilierul juridic - partener în actul de justiþie
privatã”, organizatã în data de 9 noiembrie 2023,
în sala Amfiteatru din cadrul institutului Naþional
de Statisticã.
În cadrul discuþiilor cu conducerea Tribunalului
Permanent de Arbitraj Instituþionalizat, doamna
conf. univ. dr. Aura Preda ºi studenþii participanþi
la conferinþã au apreciat lucrãrile expuse, care,
potrivit afirmaþiilor acestora, prin modul cum au
fost incluse în program ºi conþinut au „creat celor
prezenþi o imagine completã asupra procedurii
arbitrale ºi beneficiilor oferite de arbitraj justi-
þiabililor ºi sistemului de justiþie”.
Studenþii prezenþi ºi doamna conf.univ.dr. Aura
Preda au subliniat interesul, ca în cadrul practicii
de specialitate, sã studieze arbitrajul.
De asemenea, au menþionat cã ar dori o mai
strânsã colaborare cu Tribunalul Permanent de
Arbitraj Instituþionalizat.” - a scris, pe pagina sa
de facebook, doamna judecãtor Rodica Vlaicu,
Preºedinta Tribunalului Permanent de Arbitraj
Institutionalizat.
Totodatã, doamna judecãtor Rodica Vlaicu,
Preºedinta Tribunalului Permanent de Arbitraj
OPINIA NAÞIONALÃ pag. 3
Succes remarcabil la:
Prima ediþie
a Workshop-ului de Cloud Computing
organizat de Facultatea de Inginerie ºi Informaticã
a Universitãþii Spiru Haret
(urmare din pag.1) Un alt aspect esenþial al workshop-ului
a fost atmosfera prietenoasã ºi in-
Unul dintre punctele importante teractivã creatã între participanþi.
ale workshop-ului a fost prezen- Studenþii au avut ocazia sã-ºi extindã
tarea stãrii proiectelor la disciplina reþeaua de contacte, sã împãrtãºeascã
urmeazã un tipar – o secvenþã caracteristicã de „Fundamentele Cloud Computing”, idei ºi sã dezvolte colaborãri viitoare.
interacþiuni. Jocurile fac parte din tiparele realizate de studenþii din anul III. Întrebãrile ºi discuþiile animate au
neconstructive de interacþiune prin care Aceºtia ºi-au expus cu deosebit interes evidenþiat interesul comun pentru
persoanele cer într-un mod ineficient ceea ce îºi rezultatele cercetãrilor ºi aplicarea inovaþie ºi progres în domeniul cloud
doresc. Jocurile reîntãresc scenariul de viaþã. O practicã a cunoºtinþelor dobândite în computing.
modalitate de a analiza un joc psihologic este cadrul cursurilor. Prezentãrile au evi- Organizatorii au primit un feedback
triunghiul dramatic, ce include trei roluri denþiat nu doar nivelul lor de înþelegere pozitiv din partea participanþilor,
inconºtiente: Salvator, Persecutor ºi Victimã. Dacã a conceptelor cloud computing, ci ºi subliniind importanþa unor astfel de
îl înþelegem, putem descoperi apoi ce este nevoie abilitãþile lor creative în implementarea evenimente pentru dezvoltarea profe-
sã facem pentru a ieºi din triunghiul dramatic ºi a soluþiilor în proiecte reale. sionalã ºi personalã. Având în vedere
intra în triunghiul câºtigãtorului. Dintre proiectele acestora putem succesul acestei prime ediþii, se con-
La dezbaterea adresatã cadrelor didactice ºi menþiona: tureazã planuri pentru organizarea unor
studenþilor Facultãþii de Psihologie ºi ªtiinþele evenimente similare în viitor, cu accent
Educaþiei din cadrul Universitãþii Spiru Haret, • Host A Static Website Using AWS,
autor: Florin-Valentin SCHOHTERUS, pe diversificarea tematicilor ºi implicarea
dar ºi invitaþilor acestora, au participat studenþi,
student unui numãr ºi mai mare de companii ºi
cadre didactice, alþi oaspeþi reprezentând domenii
diferite de specializare. • Container Orchestration with experþi din industrie.
Bianca PELTEA Kubernetes, autor: Alexandru SAVA, Prima ediþie a workshop-ului de
student Cloud Computing de la Universitatea
• A System used for Electronic Payments, Spiru Haret a fost un succes deosebit,
autor: Gabriel CALIÞA, student evidenþiind angajamentul ºi entuziasmul
• Bus Ticketing and Payment System, studenþilor ºi oferind o platformã valo-
autor: Vlãduþ Mãdãlin GÎDEA, student roasã pentru schimbul de cunoºtinþe
• Personal Cloud with Raspberry Pi, între studenþi, experþi ºi profesioniºti din
autor: Vlad ROªCA, student industrie. Acest eveniment marcheazã
• Cloud native mobile app, autor: un pas important în promovarea educa-
Cosmin ROTARU, student þiei de calitate în domeniul tehnologiilor
• Secure Text Transfer Application, cloud ºi subliniazã importanþa colaborãrii
autor: Georgicã VRÂNCIANU dintre mediul academic ºi cel industrial
• Covid-19 Data Processing Using pentru pregãtirea studenþilor pentru
Python and AWS, autor: Adrian provocãrile viitoare.
Marius ZAHARIA, student Mulþumiri tuturor celor implicaþi!
Conf.univ.dr. Marius Iulian MIHÃILESCU
m.mihailescu.mi@spiruharet.ro
Facultatea de Inginerie ºi Informaticã Universitatea Spiru Haret
Institutionalizat, a comunicat: „Conferinþa
„Consilierul juridic - partener în actul de justiþie
privatã”, a fost un eveniment care a reunit arbitrii,
consilieri juridici, avocaþi, judecãtori ºi alþi profe-
sioniºti ai dreptului.
Scopul evenimentului a fost, pe de o parte,
informarea ºi conºtientizarea societãþii civile cu
privire la realele beneficii pe care le aduce arbitrajul,
respectiv celeritate în judecarea cauzei, profesio-
nalism, flexibilitate ºi confidenþialitate, iar, pe de
altã parte reliefarea rolului pe care îl au consilierii
juridici în promovarea arbitrajului în România.
Invitaþii de onoare ai evenimentului au fost:
doamna Luminiþa Gheorghiu (senator în legislatura
2004 – 2008), domnul Anghel Mihãilescu (membru
fondator al Colegiului Consilierilor Juridici
Bucureºti) ºi domnul Aurel Mircea Romocia
(vicepreºedintele Ordinului Consilierilor Juridic din
România).
De asemenea, la eveniment a fost prezentã ºi
doamna prof. univ. dr. Marieta Safta (asistent
magistrat la Curtea Constituþionalã a României,
secretar de stat în Ministerul Justiþiei în perioada
2017 - 2018 ºi agentul de legãturã al Curþii
Constituþionale la Comisia de la Veneþia între anii
2012 - 2017), care a avut amabilitatea sã susþinã
comunicarea „Arbitrajul ºi justiþia constitu-
þionalã”, o lucrare de mare interes pentru toþi
participanþii la conferinþã. ( )”
pag. 4 OPINIA NAÞIONALà 1071 – 21 noiembrie 2023

Târgul de Carte Gaudeamus - ediþia Bucureºti 2023

• 22 – 26 noiembrie
• Pavilionul Central (A) Romexpo
• Program de vizitare: zilnic, între orele 10:00 ºi 20:00.
Accesul publicului este gratuit.
Ca în fiecare an, Editura Fundaþiei România de Mâine
vã aºteaptã la standul propriu cu apariþii noi ºi interesante.

Psihologia managementului din practica internaþionalã

într-o carte tradusã la Editura Fundaþiei România de Mâine
Editura Fundaþiei România de Mâine aduce în faþa cititorilor sãi experienþa internaþionalã
dintr-un domeniu complex: psihologia managementului. Prin traducerea din limba italianã
a cãrþii „Teme ºi perspective pentru psihologia managementului” coordonatã de Stefano Amodio
ºi Massimiliano Barattucci se face un mare pas înainte în direcþia asimilãrii în România a
unor noutãþi de tip interdisciplinar de pe plan internaþional.

Contextul apariþiei cãrþii Structura cãrþii organizaþional un concept eminamente

Traducerea în limba românã a cãrþii „Teme
ºi perspective pentru psihologia mana-
gementului” apare la Editura Fundaþiei
România de Mâine în cadrul parteneriatului
existent între Institutul TESEO din Italia
ºi Universitatea Spiru Haret. Parteneriatul
are deja o tradiþie de cinci ani de la semnare
ºi de patru ani de la prima apariþie editorialã.
Astãzi acest parteneriat este mai bogat,
incluzând, pe lângã obiectivul iniþial,
traducerile reciproce de cãrþi, activitãþi cum
ar fi: colaborare în asociaþii internaþionale,
prelegeri reciproce ale unor cadre didactice
ale unuia dintre parteneri în faþa studenþilor
celuilalt partener, participãri reciproce la
zilele porþilor deschise sau la deschiderea
anului universitar, articole ºtiinþifice scrise
în comun de cadre didactice ale celor doi
parteneri. Pentru viitor sunt avute în vedere
ºi alte proiecte: ºcoli de toamnã ºi de varã,
depunere în comun de proiecte pentru
accesare fonduri ale Uniunii Europene etc.
Pe lângã interesul pur ºtiinþific ºi peda-
gogic faþã de aceastã carte, Universitatea
Spiru Haret este din punct de vedere
instituþional implicatã în valorificarea celor
mai noi reuºite pe plan internaþional în do-
meniul infrastructurii ºi al managementului.
Tehnologiei de cel mai înalt nivel dobânditã
prin proiectul USH Digital finanþat prin
PNRR îi vor fi ataºate elemente de mana-
gement internaþional avansat, inclusiv prin
aprofundarea ºi adaptarea elementelor de
noutate din cartea coordonatã de Stefano
Amodio ºi Massimiliano Barattucci. În
aceste condiþii este foarte posibil ca
Universitatea Spiru Haret sã fie printre
primele organizaþii din România care aplicã
efectiv soluþiile de management avansat
propuse în cartea „Teme ºi perspective
pentru psihologia managementului”.
Consideraþii generale
Cartea „Teme ºi perspective pentru
psihologia managementului”, apãrutã iniþial
în limba italianã la Editura Institutului TESEO
din Italia, are astfel o traducere în limba
românã. Suntem convinºi cã, datoritã valorii
sale teoretice, dar ºi practice, va avea un
impact în lumea ºtiinþificã ºi asupra actului
de management.
Limbajul de specialitate, cel ºtiinþific în
special, înregistreazã o dinamicã accentuatã,
cel puþin în ritmul de evoluþie al conceptelor.
Meritã felicitãri doamna Alexandra Radu
pentru calitatea traducerii unei cãrþi al cãrei
limbaj de specialitate este dominant. În
acelaºi timp trebuie remarcatã ºi echipa
redacþionalã, care, alãturi de colegii de la
tipografie au reuºit sã redea formatul
ºtiinþific dorit de cititori.
Editura Fundaþiei România de Mâine a
organizat lansarea ediþiei în limba românã a
cãrþii „Teme ºi perspective pentru psiho-
logia managementului” la Târgul de carte
Gaudeamus în prezenþa unei pãrþi din autori
vineri, 24 noiembrie 2023.
Cartea „Teme ºi perspective pentru
psihologia managementului” cuprinde o
introducere, o prefaþã ºi 11 capitole. Temele
principale ale celor 11 capitole se referã la:
psihologia muncii ºi psihologia orga-
nizaþionalã, legãtura dintre competenþã ºi
motivare pe de o parte, performanþã în
muncã pe de altã parte, stima de sine ºi
auto-eficacitatea în cadrul managementului
schimbãrii, grupele de lucru ºi echipele,
leadership, rezolvarea problemelor, ergo-
nomie ºi accidente în cadrul organizaþiilor,
managementul carierei ºi al bunãstãrii,
instrumentele digitale, dezvoltarea umanã
integralã ºi durabilã.
Pe lângã cei doi coordonatori, cartea
cuprinde capitole la care au contribuit ºi alþi
specialiºti de înaltã clasã ai domeniului:
Davide Pietroni, Galliano Cocco, Filippo
Ferrari, Davide Susa, Luisa Ciancimino,
Francesca Vella, Giovanni d’Angiò,
Alessandro D’Orzo, Melina Allegro, Maura
Ianni ºi Antonio Derinaldis.
Eu cred cã aceastã carte acoperã într-o
abordare interdisciplinarã domenii cum ar
fi psihologia teoreticã ºi aplicativã,
psihologia organizaþiilor, managementul
firmei, managementul resurselor umane,
comportamentul organizaþiei în relaþia cu
resursele umane, managementul carierei
individuale, managementul schimbãrii,
managementul relaþiilor inter-umane.
Câteva idei
deosebite desprinse
din lectura cãrþii
Când cineva îºi exprimã o opinie pe baza
textului unei cãrþi trebuie sã precizeze
câteva elemente de referinþã: care este
gradul de cunoaºtere a domeniului abordat
în carte, cât este de familiarizat cu autorul
sau autorii, care este finalitatea citirii
textului (recenzie ºtiinþificã, aplicare idei,
cunoaºtere a problemelor tratate, etc).
Pe mine mã preocupã valenþele teoretice ºi
aplicative ale cãrþii în domeniile mana-
gementului organizaþiilor, managementului
resurselor umane, managementul schimbãrii.
Conþinutul cãrþii l-am privit în primul rând
ºtiinþific dar ºi din perspectiva aplicaþiilor
la marile companii, zonã în care am avut ºi
voi mai avea probabil implicare. Cunosc
stilul unuia dintre autori, Stefano Amodio.
Este a patra carte în limba românã pe care
i-o citesc ºi a treia la Editura Fundaþiei
România de Mâine. Am avut plãcerea sã
primesc în primãvara acestui an ediþia în
limba italianã a cãrþii. În mãsura în care a
fost posibil am citit ºi înþeles câteva
fragmente, am discutat cu domnul Stefano
Amodio mai multe teme inedite din carte.
Capitolul 3 Stima de sine, autoefi-
cacitatea ºi managementul schimbãrii
scris de Stefano Amodio aduce în zonã
operaþionalã utilã pentru managementul
psihologic. Dar stima de sine nu este ºi nu
rãmâne numai pe teren teoretic, ea redã
convingeri privind capacitatea cuiva de a
face, „de a executa secvenþe de acþiuni care
conduc la anumite rezultate” în exprimarea
lui Stefano Amodio. Economiºtii nu putem
sã scãpãm din vedere cã în acest mod
putem defini inclusiv o stima de sine a unei
organizaþii, pe care o numim curent
prestigiu, marcã sau brand.
În capitolul 4 Grupuri, grupuri de lucru
ºi echipe scris de Galliano Cocco atrage
atenþia trecerea accentului pe echipele din
care fac parte lucrãtorii dintr-un punct de
vedere multiplu: rezultatele cantitative ale
muncii (productivitatea muncii în altã
exprimare), experienþa dobânditã, motivaþia
ºi calitatea vieþii profesionale denumite
generic bunãstare. Este interesantã de
asemenea sublinierea caracterului obiectiv
al grupelor de muncã. Intuitiv sau de la alte
discipline ºtim cã omul, ca regulã generalã,
poate munci numai în colectiv, în echipã.
Textul ne pune în gardã asupra unei
obiectivitãþi absolute în ceea ce priveºte
grupele de muncã.
Din capitolul 5 Leadership ºi
followership, scris de Galliano Cocco,
meritã de subliniat ideea potrivit cãreia în
diferitele momente din viaþa unei organizaþii
aceasta are nevoie de figuri diferite de lideri.
Din acest motiv înþelegem cã este
contraproductivã ierarhizarea tipurilor de
lideri propusã frecventã în literatura de
management de pânã acum. O dezvoltare
practicã a acestei concluzii o reprezintã
soluþia oferitã de organizaþiile aflate în
permanentã confruntare, în care patronatul
modificã mai des liderii. Empiric ºtim cã
acest tip de organizaþii nu sunt mereu pe
palierul inferior al performanþei, deºi nici
nu au rezultate spectaculoase. Deducem
din textul propus în carte un aspect:
problema este în esenþã sã aleg momentul
potrivit când schimb liderul ºi sã fiu atent
ce lider pun. Într-o altã formulare dedusã
pe baza textului din carte putem spune cã
este important sã ºtiu dacã profilul liderului
chiar corespunde cu nevoile organizaþiei
la un anumit moment dat. Evident cã acest
subiect furnizat de capitolul 5 mã duce
inclusiv cãtre mecanismul de selecþie al
managerilor companiilor de stat din
România. Oricât de bine sunt pregãtiþi
managerii din punct de vedere profesional
nu vor avea succes dacã nu empatizeazã
cu salariaþii.
Capitolul 10 Primal leadership de
Melina Allegro ne ajutã sã înþelegem
evoluþii ale unor organizaþii complexe care
pânã acum pãreau relative opace. Conform
textului prezentat, esenþa primarã a liderului
este de naturã emoþionalã. Pentru un lider
este important sã interacþioneze cu stãrile
de spirit ale celorlalþi. În cazul organizaþiilor
centrate pe muncã validarea acestei
concluzii poate avea implicaþii de
complexitate medie. Pentru cã suntem în
an preelectoral nu pot sã nu mã gândesc la
dezvoltarea acestei teorii inovatoare cãtre
domeniul politic. Dacã dãm crezare doamnei
Melina Alegro, alegãtorii îºi manifestã
opþiunile lor, în funcþie nu de ideile
transmise de politicieni, ci de interacþiunea
emoþionalã cu liderii politici. Se deschide
astfel o direcþie de cercetare a faptelor
empirice deosebit de spectaculoasã, cu
mare capacitate explicativã a unor
comportamente electorale, dar nu numai.
Capitolul 11 Managementul relaþiilor
instituþionale: aspecte psiho-sociale.
Elemente pentru o dezvoltare umanã
integralã ºi durabilã scris de Maura Ianni
ºi Antonio Derinaldis consemneazã câteva
generalizãri interesante de la domeniul
organizaþional standard cãtre treapta de
cunoaºtere de pe plan internaþional.
Observãm o valorificare complexã în
domeniul relaþiilor internaþionale a unor
noþiuni ºi a unor instrumente ale cunoaºterii
care altfel erau destinate palierului cel mult
statal de înþelegere. Meritã de semnalat
preluarea sau mai exact prelucrarea unei
terminologii de specialitate din limba
italianã pãstrând profunzimea mesajului la
aceeaºi intensitate: „întrebãri care locuiesc
în fiecare dintre noi”, „epocã a rupturii”,
cu menþiunea expresã c㠄nu este o epocã
a schimbãrii ci o schimbare de epoci”. Am
simþit printre rânduri elemente din teoria
acþiunii umane puse în valenþã pentru
scopurile explicative ale problemelor
internaþionale.
În loc de concluzii
Recomandãm cititorilor ediþia în limba
românã a cãrþii „Teme ºi perspective pentru
psihologia managementului” coordonatã
de Stefano Amodio ºi Massimiliano
Barattucci apãrutã la Editura Fundaþiei
România de Mâine. Psihologi, manageri,
economiºti, oameni de afaceri vor gãsi
lucruri interesante ºi utile în cuprinsul ei.
Lecturã plãcutã!
Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BÃLUÞÃ,
membru al Consiliului ªtiinþific al Editurii
Fundaþiei România de Mâine
1071 – 21 noiembrie 2023 OPINIA NAÞIONALà pag. 5

La Editura Fundaþiei România de Mâine a apãrut

o carte de excepþie despre diplomaþie, istorie ºi drept internaþional,
semnatã de Viorica MOISUC!
Editura Fundaþiei România de Mâine
aduce în faþa cititorilor, în colecþia „Dosarele
istoriei”, ediþia a doua revãzutã ºi adãugitã
a cãrþii Premisele izolãrii politice a României:
1919-1940 scrisã de ilustrul istoric ºi cer-
cetãtor Viorica Moisuc.
Mai rar sã gãseºti într-o carte o temã
abordatã din atât de multe puncte de vedere,
în care multidisciplinaritatea atinge cote
maxime de complexitate. În momentul în care
tema este o adevãratã ranã în istoria unui
popor, citirea cãrþii devine, pe lângã un act
de culturã, ºi unul patriotic.
Cartea are o istorie a ei. De multe ori istoria
unei cãrþi reprezintã de fapt istoria luptei
cercetãtorilor oneºti de a pune pe hârtie
adevãrul. Acesta este ºi cazul volumului la
care ne referim. Din primele capitole intro-
ductive aflãm despre eforturile istoricului
Viorica Moisuc de a aduce în faþa cititorilor
rezultatul cercetãrilor sale din arhive,
inclusiv din strãinãtate. Este în acelaºi timp
ºi lupta unei generaþii de intelectuali români
confruntaþi cu foarfecele cenzurii implicite,
înainte ºi dupã decembrie 1989. Astãzi,
efortul fãcut este încununat de succes prin
apariþia textului integral, cu toate elementele
editoriale ºi redacþionale acceptate de autor,
sub egida unei edituri de prestigiu, aºa cum
spune doamna Moisuc, Editura Fundaþiei
România de Mâine.
Trebuie sã recunoaºtem însã cã ade-
vãrurile, inclusiv cele istorice, nu sunt
acceptate uºor de societate. Cititorii cãrþii
vor beneficia de acest avantaj al accesului
la conþinutul unor documente imposibil de
studiat altfel, sintetizate, corelate ºi explicate
ºtiinþific de un autor de renume. Punctele
de vedere din carte nu sunt nici astãzi
dominante în dezbaterea publicã din
România. Vinovãþia Marilor Puteri pentru
situaþia crudã prin care a trecut România în
anul 1940, doveditã în carte, este estompatã
frecvent în texte care circulã pe piaþa
informaþiei istorice din þara noastrã.
Tot din componenta introductivã a cãrþii
face parte capitolul Unele consideraþii
despre pacea ºi justiþia internaþionalã,
o veritabilã sintezã de drept internaþional
public, de dreptul pãcii ºi al rãzboiului, de
drept diplomatic sau de etica relaþiilor
internaþionale. Sunt frecvent puse faþã în
faþã exigenþe obiective ºi etice ale relaþiilor
dintre state cu fapte, atitudini ºi proiecte
concrete ale marilor puteri europene din
perioada 1919-1940. Citit atent, capitolul este
o pledoarie pentru identificarea cauzelor
unor evoluþii interbelice ºi un manual cu
lecþii de învãþat.
Premisele izolãrii politice a României: 1919-1940
Doamna Viorica Moisuc scrie pentru
o gamã foarte largã de cititori. Douã capitole
sunt consacrate problemelor economice
internaþionale în corelare strânsã cu inte-
resele naþionale ale statelor puternice din
Europa: Conferinþa economicã interna-
þionalã de la Geneva (1922). Acordurile
sovieto-germane de la Rapallo, respectiv,
Conferinþa economicã internaþionalã de
la Londra (1924). Fiecare dintre aceste
capitole reprezintã o veritabilã sintezã de
istorie economicã sau istorie a relaþiilor
economice internaþionale pentru perioada
în care au avut loc. Gãsim raþionamente eco-
nomice naþionale care au stat la baza poziþiei
diferitelor state participante, reflectarea
acestor interese în desfãºurarea celor douã
conferinþe, modul în care au fost neglijate
interesele þãrilor mici, inclusiv ale României,
dar ºi contribuþia la distrugerea eºafodajului
european interbelic.
Citind din perspectivã interdisciplinarã
cartea doamnei profesoare Moisuc, obser-
vãm confluenþe nebãnuite între diplomaþie
ºi relaþii internaþionale, pe de o parte,
biologie, pe de altã parte. Întreaga acþiune a
statelor revanºarde ºi revizioniste de dupã
1919 în ceea ce priveºte statele mici
apãrãtoare ale sistemului de la Versailles,
inclusiv România, a fost izbitor de asemã-
nãtoare cu modul în care carnivorele îºi
izoleazã ºi îºi devoreazã prada. Acestea,
þãrile mici, în special România, sunt mai întâi
izolate faþã de aliaþii tradiþionali, iar sistemul
colectiv de securitate este fãcut inoperant.
Izolarea are loc în paºi fãcuþi secvenþial
într-un ritm în care nicio oportunitate nu
este omisã. La sfârºit, þara aflatã în vizorul
revizionismului nu mai are nicio posibilitate
de apãrare ºi îºi acceptã de bunã voie soarta
hãrãzitã de revizioniºti. În timp ce forþele
apãrãtoare ale sistemului de securitate
colectivã primesc facilitãþi ºi avantaje
individuale, scãzând astfel coeziunea lor,
cele revanºarde gãsesc puncte de coeziune
tot mai puternice. La fel acþioneazã ºi
animalele de pradã. κi izoleazã prada faþã
de restul turmei dupã care o devoreazã. În
consecinþã, politica internaþionalã din
perioada 1919-1940 a fost similarã mediului
sãlbatic din junglã. Iar pericolele izolãrii
României, aºa cum s-a întâmplat în anul 1940,
erau previzibile cu ceva timp în urmã.
Declaraþia lui Nicolae Titulescu este
edificatoare în acest sens.
O laturã importantã a cãrþii Premisele
izolãrii politice a României: 1919-1940
o reprezintã capacitatea de a integra des-
crierea ºi explicarea clarã a evenimentelor,
susþinerea cu documente de certã valoare,
interpretarea integratoare a acestora într-o
manierã specificã filosofiei istoriei. O serie
de concluzii eronate ale istoriografiei
dominante privind evoluþiile de pe scena
internaþionalã din perioada 1919-1940
primesc din partea doamnei Viorica Moisuc
o nouã interpretare, total diferitã uneori faþã
de ceea ce ºtiam anterior.
Munca intensã în arhive, specificã
istoricului, este completatã de sinteza
filosofului istoriei ºi de explicaþiile clare ale
profesorului de valoare. Deºi apar uneori
înþelesuri noi la elemente de referinþã din
cultura noastrã istoricã, suntem pregãtiþi
pentru acestea pas cu pas prin documente
explicate aduse în faþã noastrã. Astfel,
dobândim un plus important de înþelegere a
problemelor respective, fãrã a fi supuºi unor
zguduiri de conºtiinþã.
Doresc sã fiu sincer ºi sã menþionez
aspecte pe care eu le-am urmãrit în mod
special. M-a interesat, de exemplu, sã aflu
din paginile acestei cãrþi dacã soarta Din cele prezentate rezultã cã, pe lângã
României ar fi putut fi alta, mai bunã, spiritul ºtiinþific multidisciplinar, cartea
în anul 1940. Sau, în alþi termeni, doream Premisele izolãrii politice a României:
sã ºtiu dacã au existat erori imputabile 1919-1940 cuprinde ºi o metodologie
conducerii României în perioada 1919-1940. didacticã explicativã de mare artã. Doresc
Citind cu atenþie textul prezentat de Viorica sã dau ca exemplu problematica frontierei
Moisuc m-am convins cã diplomaþia ºi de stat sau a recunoaºterii litigiilor terito-
managementul public al þãrii noastre a fãcut riale dintre state în contextul negocierilor
tot ceea ce era posibil pe baza datelor dis- dintre URSS ºi România privind Pactul de
ponibile în momentul când au fost luate neagresiune. Pe lângã elementele de tehnica
decizii sau au fost înfãptuite acte ºi fapte dreptului diplomatic gãsim explicaþii utile
de drept internaþional. În consecinþã putem cititorilor interesaþi de aceastã problemã.
fi mândri de personalitãþile care au condus Mulþumesc pe aceastã cale Fundaþiei
România ºi mai ales de cele care au ges- Europene Titulescu ºi Preºedintelui acesteia,
tionat diplomaþia þãrii noastre în perioada domnul profesor universitar doctor Adrian
respectivã. Nãstase, pentru organizarea, pe data de
O altã temã importantã o reprezintã 14 noiembrie 2023, a primei lansãri a acestei
dinamica atitudinii Germaniei în politica sa cãrþi, într-un mediu cu adevãrat academic.
externã. Din seria de documente prezentate Felicitãri pentru echipa redacþionalã!
de doamna Viorica Moisuc înþelegem cã Multã sãnãtate ºi putere de muncã pentru
evoluþiile de dupã 1933 au fost o continuare Doamna Profesoarã Viorica Moisuc! Sã citim
fireascã a perioadei anterioare. Germania nu ºi alte cãrþi scrise de domnia sa!
a acceptat nici un moment sistemul politic Invitãm cititorii ºi la lansarea care va avea
internaþional de dupã Primul Rãzboi loc în cadrul Târgului de carte Gaudeamus
Mondial. Toate avantajele sau concesiile Radio România sâmbãtã, 25 noiembrie 2023,
primite de Germania erau utilizate pentru Romexpo, Sala Mircea Nedelciu, Pavilion A,
pregãtirea revanºei. Tema respectivã între orele 13,00-13,45.
deschide un orizont larg de interpretare În final, recomand cititorilor cu multã
contrafactualã: când ºi cum ar fi izbucnit un cãldurã cartea Premisele izolãrii politice
nou rãzboi în Europa declanºat de revizio- a României: 1919-1940 scrisã de doamna
nismul Germaniei dacã Hitler nu ar fi existat? Viorica Moisuc.
Ipoteza potrivit cãreia Europa nu ar fi avut Lecturã plãcutã!
rãzboi dacã nu exista Hitler nu cred cã poate
fi luatã în considerare, dacã înþelegem mersul Conf.univ.dr. Aurelian Virgil BÃLUÞÃ,
evenimentelor aºa cum a fost prezentat membru al Consiliului ªtiinþific al Editurii
de Viorica Moisuc. Fundaþiei România de Mâine

M arþi, 14 noiembrie, la „Casa Titulescu”, Fundaþia Europeanã

„Titulescu” - Centrul de cercetare a organizat lansarea ediþiei a doua, Prof.univ.dr.
revãzutã ºi adãugitã, a cãrþii doamnei prof.univ.dr. Viorica Moisuc Viorica MOISUC:
Premisele izolãrii politice a României: 1919-1940, apãrutã în anul 2023
„Editura Fundaþiei „România
la Editura Fundaþiei „România de Mâine”.
de Mâine”, care m-a onorat cu
Publicul participant s-a bucurat de un eveniment de înaltã valoare publicarea mai multor cãrþi
ºtiinþificã, culturalã, moderat de prof.univ.dr. Adrian Nãstase, Preºedintele pe care le-am scris în cursul
Fundaþiei Europene „Titulescu”, la care au vorbit despre valoarea cãrþii îndelungatei noastre colaborãri,
lansate: colonel (R) prof.univ.dr. Petre Otu, preºedintele Comisiei a avut iniþiativa tipãririi acestei
Române de Istorie Militarã, dr. Constantin Corneanu, Preºedintele a II-a ediþii, revãzutã ºi adãugitã, reparând o
Asociaþiei Europene de Studii Geopolitice ºi Strategice „Gh.I.Brãtianu”, nedreptate sãvârºitã cu mai bine de trei decenii în
prof.univ.dr. Dumitru Preda, director ºtiinþific Fundaþia Europeanã urmã ºi pentru aceasta îi mulþumesc, în numele meu
„Titulescu”. Cu deosebit interes au fost urmãrite intervenþiile ºi al acelora dornici sã citeascã istorie adevãratã.”
prof.univ.dr.Viorica Moisuc ºi ale prof.univ.dr. Adrian Nãstase.
pag. 6
Periniþa
VITRALII
printre girafe
Politica mare poate fi de trei feluri: înþeleaptã,
agresivã sau degeaba. În toate cele trei cazuri
(da, chiar ºi în cel de-al treilea) are nevoie de o
VITRALII largã susþinere din partea naþiunii în numele
cãreia e fãcutã, altfel nu e legitimã. Delirul
mediatic, declaraþiile ºi editorialele linguºitoare, imnurile de slavã, spectacolele
pe stadioane, marºurile ºi conferinþele cu titluri pompoase nu ajutã la nimic
dacã nu aduc rezultate vizibile ºi perceptibile de la talpa þãrii ºi pânã în creºtetul
ei. Ca orice alt lucru, arta poate fi împrumutatã, zãlogitã, datã cu camãtã, dar nu
ar trebui niciodatã vândutã. Ea reflectã, sau ar trebui sã o facã, fie ºi la modul
abstract, starea vremurilor. Am trãit asta ºi ne-am lãmurit cã n-a funcþionat atunci
când mizeria nu a mai încãput sub preº. Mai în glumã, mai în serios, mai de fricã,
mai din lãcomie (cã se plãtea al naibii de bine) o mulþime de creatori din toate
domeniile au scris, cântat, dãltuit în piatrã, pictat, scrijelit sau þesut opere
nemuritoare ºi realiste, cã aºa „se cerea”. Mai târziu, dupã vânzoleala respectivã
despre care tot umblã vorba cã ar fi fost un soi de loviturã de palat începutã pe
aleile dosnice ale unui parc ºi finalizatã într-o cazarmã din Târgoviºte, aceiaºi
protagoniºti au bocit în cor despre sertarele ºi dulapurile pe care se opinteau,
cu umãrul, sã le închidã de atâtea opere refuzate de cenzurã. Când, sensibilizat
de vãicãrelile unora dintre foºtii bursieri ai fostului regim, cineva le-a tras
sertarele de sub birouri a constatat cã sunt goale, curate lunã, nici mãcar o
sãmânþã de mac rãtãcitã de la unul dintre insipizii covrigi ai dictaturii despre
care ºtiam cã stau înºiraþi pe coada câinilor, altceva negãsindu-se în comerþul
socialist, care, la rândul lui, fiind ca ºi inexistent, a fost înlocuit cu altfel de
negoþ: cel cu detergenþi pentru spãlarea conºtiinþelor, creierelor etc. Mai greu
a fost cu operele, fiindcã cerneala nu prea mai poate fi ºtearsã, întrucât nu se
mai gãseºte „Pic” (cunoscãtorii înþeleg ce vreau sã spun). Au început, atunci,
ºuºotind ruseºte ºi au terminat, astãzi, vorbind cu oarece dificultate, limba lui
Shakespeare, lãudându-se cã dictatura era speriatã de operele lor. Aºa de
speriatã încât le ºi publica, expunea, difuza sau premia pe la întâlnirile anuale
ale diferitelor uniuni de creaþie.
De la realismul socialist (plãsmuiri artistice cu oþelari ºi mineri fruntaºi,
cu oameni cãrând sacoºe cu brânzã sau rostind replici nemuritoare – „Vasile,
e apã caldã!”) au trecut cu o stupefiantã uºurinþã la legitimizarea nimicului,
inventându-i o bazã filosoficã (revendicatã de la minoici, vedici, akkadieni ºi
pânã la actualii strategi ai Uniunii Europene), propunând creaþii la fel de realiste
ºi de credibile ca ºtirea despre un viscol în Abu-Dhabi. La urma urmei, o periniþã
printre girafe este un exerciþiu de imagine, un act artistic de largã respiraþie
culturalã transcontinentalã. Dansul cu suliþe în jurul focului poate fi ºi aºa
ceva, dacã ai imaginaþie. Cei mai mulþi dintre noi nu au însã, îmi permit sã cred.
Lumea vãzutã dintr-un fotoliu flancat de doi colþi de fildeº se vede cu totul
altfel, vreau sã zic realitatea, nu oamenii care o populeaz㠖 ei nu sunt luaþi în
seamã. Sau o fi vreun teren de golf pe acolo, asta da diplomaþie. Printre alte
aventuri, va avea loc ºi un fecund schimb de opinii în legãturã cu Coaliþia de
Înaltã Ambiþie pentru Stoparea Poluãrii cu Plastic, orice o însemna asta.
Cuvântul cheie e „ambiþia”, nu încape îndoialã; se va discuta despre biodi-
versitate, schimbarea climei, despre educaþie, rodnicul dialog purtându-se în
„english or physics”. N-ar fi rãu sã le împãrtãºim distinºilor interlocutori câte
ceva din experienþa noastrã: cum am blocat noi construcþia unor autostrãzi din
cauza cine ºtie cãrei lighioane, cum am ajuns o þarã educatã, cum am eliminat
corupþia ºi corupþii, cum înaintãm spre bunãstare în zbor, cum am construit
poduri care crapã dupã o sãptãmânã, cum ne-am pierdut diplomaþii ºi diplomaþia,
cum nu mai facem nimic fãrã finanþare externã, cum vom avea bancomate ºi
sedii de bãnci în pustietate ºi, apoteotic, cum vom fiscaliza leuºteanul ºi
magazinele cu vânzare „pe caiet” din mediul rural. Nu ºtiu, în final, cui îi va fi
atârnatã de gât batistuþa ºi cine cu cine se va pupa, luându-i apoi locul în horã.
Un lucru e sigur: girafele se vor uita de sus, cu botul cãscat, printre frunze,
la dansul acesta care nu duce nicãieri.
Dragoº CIOCÃZAN
Invitaþii în lumea artelor plastice
Doamna GÁLL Burján
Rozália, o artistã de
valoare, lucreazã minunat
în mai multe tehnici
De fiecare datã când merg fizic, ori numai cu gândul,
în Ardeal mã întâmpinã mereu ºi mereu mari bucurii. Aºa
am descoperit creaþia minunatã a distinsei doamne Gáll
Burján Rozália, cea care lucreazã în mai multe tehnici. Dar,
prima datã, înainte de a vedea tablourile sale cuceritoare
sã o cunoaºtem pe invitata noastrã specialã de astãzi.
S-a nãscut în data de 30 mai 1951 în localitatea Jeica,
judeþul Bistriþa-Nãsãud. A terminat Liceul Pedagogic din
municipiul Târgu-Mureº, în anul 1971. În calitate de
învãþãtoare a predat în numeroase instituþii de învãþãmânt
târgumureºene: ªcoala generalã nr.17 ºi 2, Liceul Unirea,
Liceul Bolyai Farkas ºi Liceul vocaþional de Artã. Din
anul 2011 a început sã descopere diferite tehnici de creaþie:
bijuterii din coajã de ou, paverpol – sculpturã din textile,
Ebru – tehnica picturii în apã, picturã în ulei ºi acril.
– Cum putem descrie tehnica Ebru?
– Marmorizarea sau tehnica Ebru este metoda prin organizate de AAP Mureº la Galeria Unirea, Cetatea
care se imprimã pe hârtie sau materiale textile un model ce Medievalã Târgu Mureº, Turnul fierarilor – Sighiºoara,
se aseamãnã cu marmura. Modelele realizate astfel sunt Cluj-Napoca, Dej, etc. A participat la cursurile de picturã ºi
rezultate din culoarea ce pluteºte pe suprafaþa apei. Se istoria artei ale prof. Vasile Mureºan, la Biblioteca municipalã
pot executa ºi portrete pe suprafaþa apei „Petru Maior” din municipiul Reghin. A participat la taberele
Continuãm prezentarea doamnei Gáll. Este membrã de picturã organizate în municipiul Târgu-Mureº ºi Reghin.
a Asociaþiei Artiºtilor Plastici Mureº din anul 2014, unde În anul 2018 a participat cu lucrãri paverpol la expoziþia
participã activ la viaþa artisticã. Participã la expoziþii internaþionalã intitulatã: „Textil, pensulã, paverpol”
colective de picturã, de artã modernã ºi de artã fotograficã organizatã la Budapesta. A avut trei expoziþii individuale
OPINIA NAÞIONALà 1071 – 21 noiembrie 2023
Recorduri
Cel mai scump ziar din lume este unul românesc:
„Zimbrulu ºi Vulturulu” din 1858
World Records Academy (Academia prezentat, alãturi de colecþia sa de timbre, la o
Recordurilor Mondiale) a acordat titlul de expoziþie mondialã organizatã la Sofia ºi a
cel mai scump ziar din lume publicaþiei câºtigat marele premiu. Ulterior, ziarul a intrat
româneºti „Zimbrulu ºi Vulturulu”, care are
8 mãrci poºtale „Cap de Bour” (cel mai scump
în posesia unui colecþionar din Elveþia, apoi
la Joseph Hackmey. Exemplarul este depus
timbru românesc) de 5 parale din a doua într-o bancã din Elveþia (din februarie 2008).
emisiune din anul 1858. „Zimbrulu ºi Vulturulu” a fost primul ziar
Ziarul s-a vândut în 2008 cu 829.500 de de orientare unionistã cu preocupãri literare,
euro, iar cu taxele aferente a ajuns la 1 milion care a introdus foiletonul literar în publicistica
de euro. Licitaþia a avut loc la Geneva, iar preþul româneasc㠖 „Foiletonul Zimbrului”. Ca
de pornire a fost de 500.000 de euro, dar a parcurs istoric, la 3 iulie 1850 a apãrut, la Iaºi,
ajuns la 829.500 de euro, fiind cumpãrat de bisãptãmânal, gazeta politicã ºi literarã
britanicul Joseph Hackmey. Mircea Mureºan Zimbrul, tribunã politicã ºi literarã unionistã.
spune cã un român ar dori sã aducã în þarã Publicaþia s-a numit astfel între 3 iulie 1850 ºi
publicaþia cu timbrele respective, iar pro- 21 februarie 1852 ºi între 17 ianuarie 1855 ºi
prietarul cere acum 3 milioane de euro. 10 septembrie 1856. Între 1 noiembrie 1858 ºi
„Zimbrulu si Vulturulu” a apãrut în 30 decembrie 1858 a apãrut sub titlul „Zimbrul
noiembrie 1858, fiind tipãrit la Iaºi, unde era ºi Vulturul” (cu trimitere la cele douã simboluri
editat în regim de cotidian. Celebrul exemplar emblematice ale Principatelor Române,
a fost trimis în noiembrie 1858 cu destinaþia Moldova ºi Þara Româneascã). Pe 1 octombrie
Galaþi. Coincidenþa a fãcut ca acesta sã fie 1855 a apãrut, tot la Iaºi, ziarul Steaua Dunãrii,
primul exemplar dintr-un teanc de ziare. Pentru sub conducerea lui Mihail Kogãlniceanu
cã pachetul cântarea foarte mult, pe exemplar (fluviul Dunãrea „unind” într-un fel cele douã
s-au aplicat 8 mãrci poºtale „Cap de Bour” Principate). Pe 2 ianuarie 1859, din fuziunea
de 5 parale din a doua emisiune din 1858, celor cele douã ziare rezult㠄Steaua Dunãrii,
cu legenda „PORTO GAZETEI”, pe hârtie Zimbrul ºi Vulturul”. Valoarea unui abonament
azuratã, obliterate cu ºtampila rotundã IASSY anual era de trei galbeni.
MOLDOVA, dintre cele mai rare ºi mai cãutate. Astãzi, Muzeul Naþional Filatelic (gãzduit
Este cea mai renumitã francaturã compusã, în clãdirea actualului Muzeu Naþional de Istorie
deoarece este formatã din cinci mãrci în ºtaif a României ºi patronat de Poºta Românã)
plus o pereche ºi un exemplar izolat. Era o deþinea o colecþie vastã de mãrci poºtale
marcã specialã, destinatã exclusiv achitãrii româneºti ºi strãine, dar oricâte am lipi noi pe
expedierii unui ziar prin poºtã. Ajuns la un exemplar al unei publicaþii nu va egala
destinaþie, „Zimbrulu ºi Vulturulu” a fost valoarea publicaþiei româneºti „Zimbrulu ºi
vândut unui librar, colecþionar de timbre. Vulturulu”, care are 8 mãrci poºtale „Cap de
Numele deþinãtorilor acestui ziar în secolul al Bour” (cel mai scump timbru românesc) de 5
XIX-lea nu este cunoscut, pentru cã nu existã parale din a doua emisiune din anul 1858,
documente care sã arate primii proprietari. devenind astfel „Cel mai scump ziar din lume”
În 1969, proprietarul de atunci al ziarului l-a George V. GRIGORE
Surse: wikipedia.org; ferratumbank.ro; wall-street.ro; life.ro; agenda.liternet.ro; enciclopediaromaniei.ro
(împreunã cu sculptorul Kali József (1944-2022) în anii 2015,
2017 ºi 2019.
Tehnica: Ulei pe pânzã, acril, tempera, colaj, decupaj,
paverpol. Contact: www.facebook.com/artworksbyburi, E-
mail: buri5151@gmail.com.
Iatã ce ne mai declarã artista:
– Am participat la 268 de vernisaje, am fãcut reclama
vernisajelor cu peste 20.000 de fotografii, sunt membrã în
conducerea AAP Mureº. Tehnica textile metalizate am
învãþat-o la un curs din Budapesta. Am obþinut gradul
didactic II, în anul 1989, iar gradul didactic I în anul 1991, cu
lucrarea ºtiinþificã ,,Dezvoltarea gândirii algoritmice la
elevi în orele de matematicã”. Alte date importante. M-am
pensionat în anul 2010, de la Liceul de Artã Tg.Mureº, unde
am lucrat 23 de ani. Am îndrãgit poezia, publicând în presa
localã de limbã maghiarã începând cu anul 1981.
– Ce proiecte aveþi?
– 1.Mã preocupã gândul sã scot un album comun cu
poeziile ºi picturile mele. 2. Doresc sã mã perfecþionez ºi mai
bine în tehnica textile metalizate folosind tehnica
basoreliefului. Aº dori sã amintesc douã persoane
importante în viaþa mea, care au fost mentorii mei pe drumul
artei vizuale: domnul Ilarie Gheorghe Opriº, preºedinte de
onoare al Asociaþiei Artiºtilor Plastici Mureº, ºi domnul
Vasile Mureºan, artist plastic profesionist, pictor, sculptor,
expert patrimoniu cultural naþional mobil-etnografie-icoane
pe lemn, muzeograf.
–Vã mulþumesc ºi vã felicit pentru toate realizãrile
dumneavoastrã!
Concluzia? Am cunoscut un artist foarte valoros. Urãm
sãnãtate doamnei Gáll Burján Rozália! Pânã atunci, numai
bine pentru toþi ºi Nu uitaþi sã zâmbiþi!
Aristotel BUNESCU
https://agentiadepresaculturalasisportiva.wordpress.com
1071 – 21 noiembrie 2023
NICOLAE IORGA ÎN / ªI DESPRE AMERICA (I)
Nicolae MAREª
În cronologia publicatã la cea de-a
150-a aniversare de la naºtere, în Opinia
Naþionalã, aminteam cã în anul 1930
Nicolae Iorga a efectuat prima sa vizitã
pe continentul american. Acolo, marele
polihistor a avut contacte largi cu mai
toate comunitãþile româneºti de pe conti-
nentul american. (Nicolae Mareº, Opinia
Naþionalã, iulie 2021) În acelaºi timp
subliniam relaþiile fructuoase avute
de Iorga cu numeroase personalitãþi de
pe continentul european, amintind confe-
rinþele þinute de istoric la Sorbona, la
Société d’Histoire Moderne, ori la l’Ecole
des langues orientaux ºi la Facultatea de
Teologie Protestantã.
Aºadar, via Geneva, Nicolae Iorga
pleacã în America unde viziteazã oraºele:
Columbia, Washington, Chicago, Indiana,
Harbour, Aurora, Cleveland, Youngston,
Champbell, Akron, Fanen, Pittsbourgh,
Canton, Detroit, San Francisco,
Los Angeles, San Diego, Gettysburgh,
Boston, þinând, ca de obicei, ºi conferinþe
în unele dintre localitãþile respective.
Pretutindeni savantul român a cãutat sã
intre în legãturã cu numeroase comunitãþi
româneºti din S.U.A. S-a reîntors în
Europa direct în Italia, având programate
conferinþe la Torino ºi Veneþia. În aprilie
va pleacã la Londra, unde va participa la
Congresul de istorie. La Oxford i s-a con-
ferit titlul de „Doctor Honoris Causa”.
Aici a þinut cu un discurs introductiv
despre Titus Livius ºi Plinius cel Bãtrân.
Nicolae Iorga - Doctor Honoris Causa
al Universitãþii din Oxford
Nu trebuie omis faptul cã, despre
americani ºi despre America, Dascãlul
Neamului a scris ºi în perioada Primului
Rãzboi Mondial. Dupã aceea, în perioada
interbelicã, pe tema desfãºurãrii proceselor
istorice de pe continent. Astfel, în iulie
1918, i-a evocat pe Abraham Lincoln,
Washington ºi Jefferson, amintind cã
„la palatul preºedintelui Lincoln, nici
portar, nici lachei. Ministrul de Externe,
cel mai puternic om din Republicã, vine
în haina de lucru sã primeascã pe un prinþ
ºi vorbeºte cu dânsul tot aºa de liber ca
ºi cu altã persoanã de samã. Preºedintele
însuºi, marele Abraham Lincoln, un uriaº
stângaciu, ignoreazã cele d’intãiu regule
de savoir-vivre dupã eticheta noastrã,
veche de atâtea secole. La subiect, ºi
rãpede, cãci vremea e scumpã!”.
De la Oxfort a plecat la Paris, cu o
escalã la Berna, punctul final fiind oraºul
Zürick, unde avea programatã o conferinþã.
În octombrie va pleca la Atena via
Belgrad, pentru a participa la Congresul
istoricilor. Cu acest prilej va face excursii
la Micena, Corint, Nauplia, Tripoli, Sparta,
Argos, Delfi, Teba. Dintre personalitãþile
cu care intrã în contact cu prilejul acestor
deplasãri menþionãm: S. Carlety, J. Ancel,
OPINIA NAÞIONALÃ pag. 7
s-a perindat ºi prin celelalte „capitale”
Nicolae IORGA (5 iunie 1871, Botoºani - americane – de la capitala politicã,
27 noiembrie 1940, Strejnic, judeþul Prahova), Washington, trecând prin cea industrialã,
istoric, profesor universitar, enciclopedist, Chicago, ºi Detroit, fãrã a omite „capitalele
poet, dramaturg, critic literar, memorialist, trecutului”: Boston, Princeton ºi Harvard.
gazetar, publicist, om politic, membru titular al În amfiteatrele lor a conferenþiat despre
Academiei Române. Savant de renume mondial, cultura ºi istoria României, conºtient fiind
cã aici este „creuzetul în care se dospeºte
a avut o activitate ºtiinþificã prodigioasã, fiind viitorul Americii”. (Cf. „America ºi
autorul a 1.003 volume, 12.755 articole ºi studii,
Românii din America, Note de drum
4.963 recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric ºi conferinþe” de N. Iorga, Vãlenii de
al românilor, autor a numeroase sinteze, culmi-
Munte, 1930.)
nate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru Prelegerile din America ale savantului
care a fost numit pe bunã dreptate cel mai mare român au lãsat o puternicã impresie
istoric ºi savant al României din toate timpurile. renumitului profesor John Gerig de la
Personalitate care a creat ºcoalã ºi a dat direcþie Universitatea Columbia, care a declarat
culturii naþionale, s-a implicat activ în viaþa cã interlocutorul este „una dintre cele mai
social-politicã a þãrii sale. S-a ambiþionat nu mari figuri intelectuale – dacã nu, dupã
cum sunt eu convins, principala perso-
doar sã scrie istorie, ci sã ºi facã istorie, într-o nalitate – a lumii moderne” ( )
epocã de renaºtere naþionalã.
Personalitate marcantã a culturii noastre
naþionale, despre Nicolae Iorga nu se poate vorbi decât la superlativ despre grandioasele
sale înfãptuiri, însã în politicã s-a dovedit cã nu sunt îndeajuns corectitudinea, entuziasmul
ºi credibilitatea personalã. El nu a fost un doctrinar sau ideolog politic. N-a fost preocupat
în alcãtuirea unor programe de guvernare, ale cãror idei sã înflãcãreze ºi sã coaguleze
forþele unui popor. Realitatea politicã ºi socialã a acelei epoci s-a dovedit implacabilã
cu personalitatea savantului, astfel cã a sfârºit nedrept ºi tragic, ciuruit de gloanþe, la
margine de drum, într-o societate care nu a înþeles sã aprecieze ºi sã respecte valorile sale.
(https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolae_Iorga)
˜ ? Nicolae IORGA: ™
? Un popor care nu-ºi cunoaºte istoria e ca un copil care nu-ºi cunoaºte pãrinþii.
? Sunt succese care te înjosesc ºi înfrângeri care te înalþã.
? Viciile sunt cãlãi care te omoarã încet, ca o sabie neascuþitã.
? Cel care stã jos sã nu râdã de cel care cade de pe vârfuri.
? Linguºirea este plata anticipatã a trãdãrii care þi se pregãteºte.
? Dacã ataci replica unui prost, riºti sã te trezeºti cu tot prostul în discuþie.
? Surdul vorbeºte mai tare decât cel care aude ºi prostul mai mult decât cel ce înþelege.
? Greºelile nu se iartã, ci se reparã.
? Cunoaºte-þi prietenii pentru a-i iubi ºi duºmanii pentru a-i stãpâni. Nicolae Iorga – portret în cãrbune
? Omul fãþarnic are douã feþe ºi nici un obraz. de Romi Adam, artist din Alba Iulia
? Vântul popularitãþii face mult praf sã înainteze. Inima istoricului a tresãltat de bucurie
? Realitatea este o platformã de care ne lovim de multe ori. constatând cã negustorii români au cele
? Cei mai mulþi trãiesc zile, puþini trãiesc viaþa. mai curate prãvãlii, mai curate decât cele
? Omul are mai multe caractere: unul pe care-l crede el, unul pe care i-l da publicul americane, mãrfurile lor fiind þinute în
ºi cel adevãrat. perfectã rânduialã, cum învãþaserã în gos-
podãriile þãrãneºti de unde proveneau.
? Un bun ºi sigur prieten e conºtiinþa ta: n-o ucide, ci las-o sã moarã odatã cu tine. Românii cumpãrau de la conaþionalii lor
? Certându-te cu cine are dreptate, poþi numai sã pari prost sau miºel. comercianþi, sprijinindu-le astfel afacerile.
? Pânã acum, oamenii n-au gãsit un alt drum spre adevãr decât greºeala. Însã mulþi supravieþuiesc în condiþii grele,
? Rãdãcina convingerilor este experienþã.
™ ˜ nici vorbã sã aibã un trai îndestulat
? Sufletul e ca fierul. Nu poþi lucra cu el pânã nu l-ai încãlzit. ºi liniºtit Adunaþi în marile capitale
industriale, „cei mai mulþi, din nenorocire,
se întâlnesc în locurile unde este munca
mai grea ºi mai grozavã, aceia care stoarce
B. Mirkine-Guetzevitch, Bartoli, H.Ch. Hoover, vol. I, „Notes de diplomatigue roumaine”,
toate puterile omului. Sânt «negrii albi»,
J. Holland, Br. Dembinski, A. Dopsch, „Oameni ºi fapte”, „Vechiul stat ºi cum spuneam, ai fabricilor americane. [ ]
Poynter, J. Roucek, Lucien Romier, pre- comerþul” etc. (Cf. articolele semnate de Se întâlnesc ºi la Philadelphia, dar mai
ºedintele Italiei, H. Gregoire, Ch. Diehl, ambasadorul Ioan Voicu în Flacãra, nr. 2,
ales la Chicago, unde sunt oþelãriile cele
S. Th. Lascaris, A. Heisenberg, W. Miller, din 8 ianuarie 1981) mari, în care se prãpãdeºte puterea celui
Hatzidakas º.a. Dintre conferinþele þinute în Revenind la vizita efectuatã în America, mai vrednic.”
strãinãtate amintim: „Une ville „roumaine” lunga cãlãtorie s-a desfãºurat din ianuarie
Cu ajutorul unor preoþi inimoºi, care
devenue slave: Raguse”, „Aventurers pânã în martie 1930, având ca principal
în timpul slujbelor ºi adunãrilor sãrbã-
d’Orient en France au seizieme siecle”, obiectiv cunoaºterea comunitãþilor româ-
toreºti fãceau sã plângã toatã biserica,
„Quelques idées sur l’art roumain”, neºti. Marele cãrturar român a fost uimit de
comunitatea rãmâne deocamdatã înche-
„Concepþia turceascã a tratatelor ºi hãrnicia unora dintre cei 120 de mii de
conaþionali care trudeau din greu pe marele gatã. Totodatã, apar ºi primele semne de
situaþia statelor vasale”, „Époque et alienare, de îndepãrtare de matca româ-
caractere de l’etablissement des Slaves continent care îºi edifica din plin prospe-
ritatea. Nu micã i-a fost bucuria când la nismului. Va constata acest lucru chiar
dans la Peninsule des Balcans”, „Le în casa unui preot. Nu-i va cunoaºte
protestantisme roumain”, „Penetraþia Universitatea Columbia l-a întâlnit pe
profesorul de Limbi romanice, dl Feraru. direct odrasla, deoarece aceasta: „nu ºtia
economicã italianã în România”, „Un româneºte ºi se indigna când i se spunea
capitol inedit din arta româneascã”, Concluzia istoricului a fost cã Românii au
obligaþia de a le cunoaºte „experienþa lor cã ar putea sã intre în contact cu Românii.”
„Veneþia ºi Orientul”, „Die Ganzen des (Va urma)
Nationalitetsrechtes”etc. desãvârºitã”.
Dupã ce viziteazã New-York, „cel mai Nicolae MARES (PhD)
În þarã, distinsul Bãrbat de stat a des-
fãºurat o activitate politicã ºi culturalã semeþ oraº din lume”, centrul principal Scriitor – publicist
prodigioasã. Þine conferinþe la Universitate, al afacerilor din SUA, Nicolae Iorga (fost diplomat)
la Academie, la Arhivele Statului, Teatrul
Naþional, Brãila, Constanþa, Vãleni de
Munte, Sinaia, Tr. Severin, Institutul de
Studii Sud-Est europene, Ploieºti, Snagov
º.a. Dintre titlurile ce i se conferã în þarã
amintim pe cel de Mare Ofiþer al „Legiunii
de Onoare”.
În comunicãrile þinute la Academie a
vorbit despre: „Aventurierul Petraºcu
Vodã”, iar dintre cele 38 de cãrþi apãrute în
acest an a fost ºi cea privind „America ºi
românii din America” sau „Anciens
documents de droit roumain”, vol. I, „Breve
histoire de la Petite Armenie”, „Cãrþi
reprezentative”, vol. IV, „Istoria armatei
româneºti”, vol. II, „Istoria bisericii
româneºti”, vol. II, „Istoria contemporanã”,
pag. 8
ROMÂNIA SPECTACULOASÃ
Lacul Vulturilor din Munþii Siriului
– singurul lac glaciar din Carpaþii de Curburã
George V. GRIGORE
Alãturi de Vulcanii Noroioºi, fenomenul Focul Viu,
Babele de la Ulmetu, chiliile în piatrã, platoul cu
fenomene carstice pe sare de la Meledic etc, Lacul
Vulturilor din Masivul Siriu este unul dintre prin-
cipalele obiective turistice naturale ale judeþului Buzãu.
Nu este numai singurul lac glaciar din Carpaþii de
Curburã, ci unicul lac glaciar din Carpaþi, între Munþii
Cãlimani ºi Masivul Fãgãraº, adicã pe o distanþã de
500 km de creastã!
Lacul Vulturilor (denumit ºi Lacul Fãrã Fund)
este un lac periglaciar aflat în Munþii Siriului, la o
altitudine de 1.420 m, în apropierea localitãþii Gura
Siriului din comuna Siriu, judeþul Buzãu, ºi se aflã pe
suprafaþa teritorialã a comunei Chiojdu. Adâncimea sa
maximã este de 2,5 m. Se aflã pe partea esticã a versa-
ntului Mãlâia, a Munþilor Siriu. Cele douã nume ale
acestui lac provin din douã legende diferite.
I se spune Lacul Vulturilor deoarece aici, conform
unei legende consemnate de Alexandru Vlahuþã în
cartea sa România pitoreascã, lacul ar fi un loc unde
vulturii veneau primãvara sã-ºi înveþe puii sã zboare
(atunci când încã mai aveam vulturi în Carpaþi!).
Numele de Lacul fãrã Fund provine dintr-o altã
legendã, despre un cioban care ºi-a lãsat turma de
mioare, a aruncat bâta în apa lacului ºi a plecat. Dupã
un an de peregrinãri, ciobanul ºi-ar fi regãsit bâta
tocmai în apele Dunãrii ºi, mistuit de dorul mioarelor
sale ºi a locurilor natale, se întoarce acasã pentru tot
restul vieþii.
Pentru adevãraþii drumeþi, cei care iubesc natura
ºi care preferã sã batã munþii cu piciorul, drumul cel
mai uºor spre Lacul Vulturilor, cu o duratã medie de
patru ore, porneºte din micul sat Sasu de pe valea
Buzãului. De aici se urmeazã un drum carosabil în
avalul Buzãului ºi dupã 1,5 km se traverseazã valea
pe un pod suspendat (refãcut în iunie 2015), accesibil
ºi autoturismelor de cel mult 2,5 tone. Pe malul drept
autoturismele pot fi parcate în faþa unei pensiuni,
deschisã tot din iunie 2015, la altitudinea de 590 m.
De la pensiune se urcã uºor, pe marcajul bandã roºie,
drumul forestier de pe Valea Neagrã (o serpentinã
fiind evitatã pe o scurtãturã). Dupã 2,5 km de la
confluenþa Vãii Negre cu Buzãul, o sãgeatã indicã
la dreapta, „spre lac”, iar imediat, la altitudinea de
820 m, un izvor captat ne obligã la un mic repaus.
În continuare, poteca (atenþie: drumul nu este
accesibil ATV-urilor!) urcã destul de abrupt prin
pãdurea mixtã de foioase ºi molid, marcajul fiind des,
drept urmare orientarea fiind fãrã probleme. La
altitudinea de 1330 m se iese în poiana largã de la
Dosu Muntelui, de unde avem o primã perspectivã
asupra munþilor ºi vãii Buzãului (sau se iese, dacã se
doreºte a se face poze, dar se face ºi drumul înapoi).
Din aceastã poianã poteca se îndreaptã spre Vest
printr-o veritabilã alee ce apare în pãdure, la dreapta
fiind ºi douã izvoare sumar amenajate.
În zonã putem întâlni: lupul, ursul brun, râsul, capra
neagrã, mistreþul, cocoºul de munte, lerunca, ciocã-
nitoare de munte, vipera neagrã, tritonul cu creastã.
Dupã ce se iese în gol alpin, având la stânga vârful
Bocârnea (1657 m), se ajunge în Poarta Vânturilor
(1490 m), marcatã printr-o cruce impozantã, ridicatã
de Jandarmerie. Se urmeazã apoi la stânga un drum,
OPINIA NAÞIONALà 1071 – 21 noiembrie 2023
accesibil ºi maºinilor 4X4 (care pot urca din Crasna),
marcat sporadic cu triunghi roºu. Dupã coborârea
unui prim prag glaciar se ajunge la cãldarea ocupatã
de un mare tinov (mlaºtinã oligo trofã), numit
„Lacul Sec” ºi dupã o altã treaptã glaciarã, mai mare,
drumeþului îi apare perspectiva unicã cu Lacul
Vulturilor, situat la 1420 m altitudine sub Vârful
Mãlâia (1662 m), cel mai înalt din Masivul Siriu. La
stânga lui se aflã o cabanã de vânãtoare, unde se
poate înnopta, dacã este deschisã, însã în curte, vara,
se aflã o veritabilã tabãrã de corturi.
Lacul Vulturilor are o suprafaþã de 0,9 h, este
lung de aprox. 130 m ºi adânc de peste trei metri. În
trecut a fost populat cu pãstrãvi, dar azi se pare cã
trãiesc în el numai boiºteni.
De peste un secol se discutã în contradictoriu
asupra originii acestui enigmatic (la prima vedere)
lac. Prima teorie i-a atribuit o origine glaciarã, fiind
„opera” unui gheþar embrionar. Ulterior, aceastã teorie
a fost abandonatã, fiindu-i atribuitã fie o origine nivalã
(alimentat din zãpezi), fie una de alunecare (aparþinând
lui Grigore Posea, Mihai Ielenicz, 1977).
ªcoala româneascã de geografie postbelicã, care
poate fi consideratã, fãrã a greºi, dogmaticã, nu a
putut accepta un lac glaciar situat în niºte munþi de
nici mãcar 1700 m înãlþime. S-a ignorat complet
morfologia terenului ºi mai ales microclimatul special
al zonei. Din punct de vedere geomorfologic, orice
glaciolog format în Occident poate constata
indubitabil prezenþa a trei trepte glaciare clasice, care
limiteazã douã cãldãri tipice, cea a Lacului Sec fiind
cea mai mare. Acum câteva sute de ani se pare cã
aceasta mai adãpostea un lac mult mai mare decât cel
al Vulturilor, întins pe aprox. 2,5 h. Nefiind însã prea
adânc a fost colmatat treptat cu vegetaþie, dar un mic
ochi de apã se pãstreazã pânã în ziua de astãzi. În
ceea ce priveºte Lacul Vulturilor, el este adãpostit
într-o tipicã cuveta glaciarã, limitatã spre Sud de o
micã morenã, pe sub care curge emisarul lacului.
Faptul cã într-o zonã cu o înãlþime maximã de numai
1662 m s-a dezvoltat un gheþar este explicat clar prin
vânturile permanente ºi puternice care bat încontinuu
din Poarta Vânturilor pe o direcþie unicã, din NE
spre SV ºi care au coborât sever temperatura în
culoarul dintre vârfurile Bocârnea ºi Mãlâia,
producându-se aici o puternicã inversiune termicã.
Inversiunea termicã este direct rãspunzãtoare ºi
pentru faptul cã limita pãdurii se afla la numai 1330 m
altitudine, cu aproximativ 300 m mai jos decât în
celelalte zone ale Carpaþilor Româneºti. Nu avem
nicio îndoialã cã acest regim climatic a funcþionat ºi
în Pleistocen, acum 30.000 ani, consecinþã fiind
existenþa unui gheþar (nu embrionar) de tip mixt,
pirinean – gheþar de vale, lung de aproape 1,5 km. El
s-a topit de mult, însã ne-a lãsat moºtenire unul din
cele mai splendide lacuri alpine de Carpaþi: Lacul
Vulturilor! – consemneazã Liviu Vãlenaº. Poate în
viitor, prin implicarea celor responsabili, vom vedea
ºi câþiva vulturi adevãraþi rotindu-se deasupra golului
alpin ºi oglindindu-se în apele cristaline ale acestui
mirific lac. Drumeþie plãcutã!
Surse: wikipedia.org; turismbuzau.ro; instatravel.ro;
calatoriileioanei.ro; turismagrement.ro; itinerar.ro; muntii-
siriu.ro; turisminfo.ro; cjbuzau.ro; calatorii-in-romania.ro;