UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM ’’ION MINCU”

BULETINUL INFORMATIV
AL BIBLIOTECII
Nr. 15/ 2018

Editura Universitară “Ion Mincu”

București 2018
Coordonator: prof. dr. arh. Gabriela Tabacu
Responsabil număr
și elaborare: Ștefania-Roxana Halmagi
Colaborator: Cosmina Grafu

Editura: Editura Universitară „Ion Mincu”

Adresa: Str. Academiei, 18-20, sector 1, cod 010014, București
Telefon: 40.21.307.71.93
Fax: 40.21.312.39.54
Redactor șef: dr. ing. Elena Dinu

Nr. 15/2018
Apare anual
Tipărit în România
ISSN: 1584-8345
CUPRINS:

Despre Biblioteca UAUIM...................................................................p. 5

Eveniment editorial ..........................................................................p. 13

Lista cărților intrate în Biblioteca UAUIM în perioada 01.09.2017–

01.09.2018………………………………………………………………....p. 37

Lista publicațiilor periodice intrate în Biblioteca UAUIM în perioada

01.09.2017 01.09.2018………………………………………………......p. 53

Din colecțiile istorice ale Bibliotecii UAUIM

Donația de carte Paul Smărăndescu..................................................p. 57

Noi donații în colecțiile Bibliotecii UAUIM

Donația de carte Victor Ivaneș............................................................p. 69
Donația de carte a Centrului Internațional de Studii pentru Conservarea
și Restaurarea Bunurilor Culturale, Roma (ICCROM, Roma).............p. 75
DESPRE BIBLIOTECA UAUIM
STRUCTURĂ. SERVICII OFERITE CITITORILOR

FONDUL DE DOCUMENTE

Biblioteca UAUIM cuprinde un fond de documente de cca. 200.000

de unităţi biblioteconomice de specialitate. Fondul documentar este
repartizat după cum urmează: 103.291 de cărţi, 63.916 de volume de
periodice, 30.365 de volume de cursuri, peste 500 de volume de teze de
doctorat, peste 3000 de lucrări de licenţă şi postuniversitare, 1900 de
dicţionare, o bogată colecţie de normative (incluzând peste 6.000 de
STAS-uri), documente electronice (dischete, CD-uri si alte unităţi de
înregistrare cu materiale specifice). Colecţiile sale cresc permanent prin
achiziţiile efectuate de colectivul unui birou specializat. Biblioteca mai
dispune de un valoros fond de carte veche.

Evidenţa si circulaţia fondului de carte si de periodice achiziţionate

după 1990, sunt informatizate. În programul Bibliotecii este prevăzută
introducerea în baza de date a întregului fond de care dispune.

ACCESAREA DOCUMENTELOR:

În cadrul Bibliotecii UAUIM, publicaţiile se pun la dispoziţia cititorilor

prin acces liber la raft, în cadrul sălilor de lectură. Depistarea informaţiei
căutate se realizează prin:
 consultarea softului de bibliotecă Liberty5 pentru publicaţiile
indexate automatizat;
 consultarea fişierelor CZU şi DE AUTORI în cadrul sălilor de
lectură şi, respectiv, a secţiei de împrumut, pentru publicaţiile
neindexate automatizat;
 consultarea Buletinului Informativ al Bibliotecii (cu o periodicitate
anuală), a Caietului de Bibliografii. Periodice (cu o periodicitate
anuală), a Caietului de bibliografii. Cărţi (cu o periodicitate anuală)
şi a altor lucrări de specialitate.
Lucrările cele mai căutate sunt clasificate în sistemul CZU
(Clasificare Zecimală Universală), care reprezintă o convenţie

7
internaţională de enumerare a tuturor cunoştinţelor umane pe domenii
tematice. Acesta este alcatuit din următoarele 10 clase:

0 Generalităţi
1 Filosofie
2 Religie. Teologie
3 Ştiinţe si probleme sociale
4 Liber (fost Lingvistică şi Filologie)
5 Ştiinţe teoretice şi naturale
6 Ştiinţe aplicate. Medicină. Tehnică
7 Artă. Distracţii. Sport
8 Lingvistică. Literatură
9 Geografie. Biografii. Istorie

Fiecare din aceste clase se subîmparte, prin adăugarea unei cifre, în

zece subclase, extinderea putându-se continua arborescent prin
creşterea numărului de cifre ale fracţiei zecimale şi urmând principiul
derivării de la general la particular.

Ramificaţiile CZU, care conduc către publicaţii de interes pentru

arhitecţi, sunt:

624 Construcţii civile

624.0 Caracterizarea construcţiilor după materiale
626 Lucrări hidraulice
627 Porturi litorale
628 Locuinţe
645 Mobilier
69 Materiale de construcţii. Lucrări în legătură cu construirea
clădirilor
71 Sistematizare teritorială, urbanism
711.16 Plan urbanistic

8
711.4 Planificare, dezvoltări ale aglomerărilor urbane, rurale,
suburbane, aşezări
712 Arhitectură peisageră. Parcuri. Gradini
72 Arhitectură
72(4) Arhitectura în Europa
72(498) Arhitectura în România
72(5-9) Arhitectura în celelalte continente
721 Clădiri, în general
725 Clădiri publice, comerciale şi industriale
726 Arhitectură religioasă şi funerară
728 Locuinţe
728.5 Hoteluri. Hanuri. Moteluri
729 Detalii arhitecturale. Decorare
79 Distracţii. Jocuri. Sport
791 Distracţii şi spectacole publice
792 Teatru. Reprezentaţii teatrale

9
CONSULTAREA LUCRĂRILOR ÎN SĂLILE DE LECTURĂ

 În Biblioteca UAUIM au acces: personalul didactic, studenţii,

doctoranzii si ceilalţi angajaţi ai universităţii, precum şi specialiştii din
alte domenii de activitate.
 Consultarea publicaţiilor în sălile de lectură se face numai în baza
cardului de student ISIC (International Student Identity Card) și a
permisului de acces pentru cititorii externi, vizat pe anul universitar în
curs.
 Este interzisă ieşirea cititorilor din sala de lectură cu publicaţiile
consultate. În caz contrar, cititorii în cauză vor suporta o penalizare ce
va fi stabilită de conducerea Bibliotecii.
 Termenul de împrumut al cursurilor şi materialelor didactice de la
secţia de împrumut a Bibliotecii coincide cu anul universitar în curs.
 Biblioteca poate reclama restituirea publicaţiilor înainte de epuizarea
termenului, în eventualitatea că acestea sunt solicitate la sala de
lectură.

Publicaţiile de referinţă, colecţiile de periodice şi colecţiile de

carte nu se împrumută în afara sălilor de lectură.

Pentru anul universitar 2018-2019, plata penalizărilor pentru

întârzierea restituirii publicaţiilor împrumutate se realizează conform
deciziei Rectoratului şi a Senatului UAUIM.

10
POSIBILITĂŢI DE FOTOCOPIERE

În sălile de lectură, un operator specializat în fotocopiere vă stă la

dispoziţie pentru reproducerea, contra cost, a paginilor care vă
interesează în mod deosebit.
Copiatorul funcţionează după următorul program:
 Sala de Lectură – Reviste:
Luni - Joi: 10.00 – 16.30
Vineri: 10.00 – 14.00
 Sala de Lectură – Cărţi:
Luni - Joi: 10.00 – 18.00
Vineri: 10.00 – 16.00

ALTE SERVICII OFERITE DE BIBLIOTECA UAUIM:

 bibliografii la cerere;
 servicii de referinţe, în regăsirea informaţiilor, prin consultarea
catalogului de bibliotecă, în cadrul sălilor de lectură;
 copiere date pe CD-ROM/DVD-ROM.

INTERLOCUTORII D-VOASTRĂ:

În general, vă puteţi adresa oricărui bibliotecar din Biroul de Relaţii cu

Publicul, care va lua legătura şi cu colectivele celorlalte birouri ale
bibliotecii, căutând să vă soluţioneze cererile.
 la sălile de lectură: Valentin Popescu, Cristina Puia, Alexandra Tutilă,
Luiza Popescu, Aspazia Teşea.
 şef Birou Relaţii cu Publicul: Maria Gigă.

DIRECTOR DEPARTAMENT
INFORMARE-DOCUMENTARE

Prof. dr. arh. Gabriela Tabacu

11
 PROGRAM DE FUNCŢIONARE:

Săli de lectură:

Luni - Joi: 10.00 – 20.00

Vineri: 10.00 – 16.00

Împrumut:

Luni – Joi: 10.00 – 15.00

Vineri: 10.00 – 13.00

Birou prelucrare date:

Luni – Joi: 8.00 – 16.30

Vineri: 8.00 – 14.00

În timpul sesiunilor de examene, programul sălilor de lectură se

adaptează în conformitate cu solicitările cititorilor, Biblioteca putând fi
deschisă atât sâmbăta, cât şi duminica.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU. Str.

Academiei nr. 18-20; sector 1, Bucuresti; Tel.: (402.1)307.71.64; (402.1)
307.71.61; (402.1)307.71.188; Fax: (402.1)312.39.54

12
EVENIMENT EDITORIAL
 Cu prilejul împlinirii a 80 de ani, profesorul doctor arhitect EMIL
BARBU-POPESCU, Președintele de Onoare al Universității de
Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, a fost omagiat prin publicarea
volumului aniversar MAC 80. Emil Barbu Popescu contribuții la
dezvoltarea arhitecturii românești și a învățământului de specialitate.
Volumul este o lucrare bilingvă realizată printr-un parteneriat între
Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, Uniunea
Arhitecților din România și Fundația Arhitext. Lansarea sa a avut loc pe
data de 5 noiembrie 2018 la sediul UAR și a fost realizată de arh. Ileana
Tureanu, prof. dr. arh. Ana-Maria Zahariade și prof. dr. arh. Gabriela
Tabacu.
Publicația a intrat în Biblioteca UAUIM, la inv. 121039-121040, cota
III 5608.
Coordonatoarea acestui volum, prof. dr. arh. Gabriela Tabacu, a
reunit într-o succesiune inedită de planuri, informații biografice, texte și
imagini care reflectă realizările profesionale ale Profesorului Popescu.
Iată ce aflăm din prefața acestei monografii semnată de prof.
Gabriela Tabacu:

[…] … ideea de carte aniversară nu este o inovație în peisajul academic.

Cea de față se folosește, însă, de prilejul aniversar pentru a aduna și a
pune la un loc, dintre numeroasele și extrem de diversele repere ale
vieții profesionale, dar și private, ale sărbătoritului Emil Barbu Popescu –
Mac, pentru toți cei care îl cunosc – pe acelea care i-au desenat traseele
multiple și complicate ale carierei sale: profesia de arhitect, cea de
profesor, conducător și formator de școală, șefia îndelungată a unui club
de fotbal. Dacă lucrarea izbutește să devină, astfel, și un studiu
monografic, se cheamă că și-a atins un dublu scop.
O nevoie de a face competiție și de a câștiga, o știință de a
conduce către performanță, o intuiție a lucrului cu oamenii, un fler pentru
cei mai potriviți, o forță de a organiza și de a ctitori, sunt tot atâtea
trăsături care definesc o viață transformată cu obstinație în destin fast: o
viață ca un film dens, după care se va face, poate, cândva, un film, dar
care nu încape, nici povestită și nici doar descrisă, în două cuvinte. O
serie de interviuri realizate în momente diverse din ultima vreme,
intarsiate cu secvențe ale unor interviuri mai vechi și cu povestiri ale unor
colaboratori, din care pulsează amintiri vii, gânduri, idei, fapte și
întâmplări uneori incredibile, alteori dure, ori extreme, vin să creioneze,
într-o secțiune aparte a cărții, o stilistică a trăitului cu totul specială, pe
care prea puțini o cunosc în metabolismul ei ascuns: Cartea Cuvintelor.
În noianul de realizări și isprăvi, proiectele alcătuiesc un corpus
special, grupat ca atare într-o diviziune distinctă. Ele sunt înfățișate
descriptiv și nu beneficiază de o perspectivă istoricocritică, pentru că

15
punctele de fugă ale acestei activități sunt încă prea aproape ca să poată
genera o imagine nedistorsionată. Prezentarea proiectelor majore,
precum și a premiilor și distincțiilor obținute pentru ele, fac posibil un
bilanț al construitului, într-o a doua secțiune a lucrării, intitulată chiar așa:
Cartea Construitului.
Și pentru că nimic în lume nu e cu putință fără prieteni, toc mai o
parte numită Cartea Prietenilor vine să rotunjască această încercare de
cercetare monografică cu un șir de scrisori de la per sonalități din lumea
arhitecturii, a culturii, a fodbalului, a poli ticii, sau din alte zone, absolut
neașteptate. Ele evocă ani de amiciție și sprijin mutual, așzați pe
temeiuri solide de seriozitate, responsabilitate și bună credință, dovedite
reciproc. Un cult al prieteniei susținut cu fapte se străvede ca un fir roșu
prin toate poveștile, prin toate întâmplările și toate reușitele. Și poate că
acesta va fi fiind secretul multor împliniri.
Cele trei mari capitole ale cărții încearcă să sistematizeze ceva ce,
în general, e nesistematizabil: o viață de om; cu atât mai puțin una de
excepție, bogată, complex grădinărită și cu rezultate pe măsură. Avem
speranța că ele au izbutit să creeze un crochiu sau, ca să ne exprimăm
în termeni proprii, o schiță de schiță a unui proiect de viață din care
fiecare să poată rămâne cu ceva.

Prezentăm în continuare un fragment din interviul pe care prof. dr.

arh. Emil Barbu Popescu l-a acordat coordonatoarei volumului.

Pentru interviul pe care vrem să îl facem, i-am propus lui Mac să

ne întâlnim în biroul Bibliotecii, loc mult mai liniștit decât cel în care
lucrează el și în care e un du-te-vino continuu. La ora stabilită, intră pe
ușă și înaintează cu dificultate către scaunul pe care i l-am pregătit. Știu
că are o problemă la un picior care îl supără de-o vreme. De asta, în
ultimul timp, nu e într-o formă grozavă. Umorul lui ușor mucalit, pare să fi
dispărut din conversație. Fac o probă cu reportofonul și ne apucăm de
treabă.

Gabriela Tabacu: Mace, te-ai născut la Fetești, dar cât ai stat acolo, de
fapt?

Emil Barbu Popescu: Eu nu am avut, de la început, un sejur foarte lung,

decât, poate, primul an, dar născându-mă acolo rămâne că sunt
feteștean.

GT: Și după sejurul acesta de un an, unde ai plecat?

16
EBP: A venit războiul și taică-miu a plecat cu slujba, sau a câștigat un
concurs de slujbă undeva în Basarabia. Eu nu am fost cu ei, am fost
lăsat iar la bunici. Și amintirile mele cu Feteștiul sunt legate și de faptul
că, între timp, celelate surori ale maică-mii se căsătoriseră și ele, și mai
intraseră niște bărbați în ograda în care eram și noi, câțiva dintre ciutani,
mai mult eu și cu fratele meu, că noi am fost primii. Într-o vreme, a venit
chiar și tata, care fusese rănit în timpul unui bombardament, în vreme ce
lucra la Bacău, și știu că a stat la Fetești, cu o mână prinsă de gât cu o
banderolă, până i s-a vindecat rana. M-au marcat vacanțele de acolo, din
timpul școlii, când veneam la Fetești și stăteam două-trei săptămâni, la
bunici, sau la culesul viilor, pentru fascinația pe care mi-o creau Bălțile
Ialomiței. Adică zona dintre Fetești-Sat și Borcea, cu cele trei poduri,
Iezerul, Saligny, Păpușa… Erau cam 6 km dincolo poduri, bălțile
Ialomiței, care rivalizau într-un fel cu Delta, unde mai toți locuitorii satelor
învecinate își lăsau animalele libere o bună parte din an. Noi plecam din
Fetești cu trenurile de marfă, asta pentru că aveam un unchi care era
mecanic de locomotivă și știa mersurile trenurilor: când opresc la
Cernavodă, când opresc la Dunăre, sau unde opresc. Plecam cu ei,
aveam la vreo doisprezece ani, mă luau bărbații familiei în cabina de
frână, fie într-un tren de petrol, găzarul îi spuneam, fie în marfar. Sau
mergeam chiar în locomotivă, cu mecanicii care erau colegi cu unchiul.
Și poposeam la una din bălți și ne pierdeam în vegetația aceea
extraordinară... Am și acuma, neșterse din copilărie, imaginile
coborâtului din tren, din cabina aceea de frână, de lângă frânari…
Coboram o cohortă întreagă, într-o gară din asta, uitată aproape. Acum
este chiar demolată și uitată. Atunci era, în parte, ocupată cu personal.
Spre portul Constanța, circulația era asigurată în permanență, era nod
principal de cale ferată. Și am și această imagine, a celor care mergeau
fie să-și caute vitele, să le mai aducă acasă, fie să pescuiască, pentru
că, de fapt, principala ocupație a lor era pescuitul. Care, să spun cinstit,
pe mine nu m-a atras de loc. Era un chin să stau și să nu fac nimic!

DESPRE O COPILĂRIE CU SPORT, FILME ȘI MULT CIRC

G.T.: Dar pasiunea ta pentru sport când a început?

17
EBP: Dacă mă gândesc în ce an a început, nici mie nu-mi vine să cred!
În 1945 am intrat în clasa întâi, în orașul Roman. Și cam prin ′47 am
început să am interes pentru sport, pentru mișcare. Poate și pentru că nu
aveam mare lucru de făcut. În afară de o școală elementară, dedicată
educației fizice, în oraș nu erau prea multe instituții, sau altfel de forme
de educație, cum sunt acum. Stăteam în zona Prefecturii – Prefectura
era un loc central în orașul Roman – Biserica, Prefectura… Eram mai
mulți copii care, ușor-ușor, ne-am încropit diverse forme de practicare a
sportului. Printre ele, cel mai simplu de organizat era atletismul. Pentru
că era acolo un trotuar lung de 60 de metri, pe care făceam alergări,
chipurile de sprint, unde mă duceam cu ceasul deșteptător de acasă, pe
post de cronometru, pentru ca să evaluez exact performanța sportivă.

GT: Te lăsa mama ta să iei ceasul la joacă?

EBP: Cred că mă lăsa, pentru că era o zonă supravegheată. Zona

Prefecturii, zonă publică. Nu erau așa multe pericole. Ceea ce îmi mai
amintesc din vremea respectivă, este că ora de religie, pe care o făceam
săptămânal, se încheia duminica, cu participarea la slujba de la biserica
de lângă școală. Îmi mai aduc bine aminte până și de preotul Burlacu, cu
care făceam religia, și pe care l-am mai revăzut cândva. Într-un fel,
raportam prezența la biserică la îndemnurile popii Burlacu, care ne
sfătuia să nu lipsim duminica dimineață de la slujbă. Cum acolo era un
loc de întâlnire al copiilor, că toți aveam același drum, și cum, în
apropiere era pista de alergări, adică trotuarul, ne duceam bucuroși.

GT: La biserică mergeai cu părinții?

EBP: Nu. Mă duceam eu, cu colegii de sport.

GT: Cântai în cor?

EBP: Nu-mi aduc aminte.

GT: Dar te spovedeai, te împărtășeai?

EBP: Da, bineînțeles, și treceam și pe sub masă, în postul Paștelui! Deci

am avut o carieră religioasă personală – climatul în familie nu era în
sensul ăsta, ai mei nefiind credincioși practicanți... Acum, privind în
urmă, că demult nu am mai făcut o incursiune în perioada respectivă,
mi-amintesc că, în afară de atletism, în timpul iernii, când îngheța râul

18
Moldova, mergeam la patinaj.

GT: Nu era periculos?

EBP: Patinam în zonele unde albia se retrăsese și mai rămâneau bălți.

Și mai era o atracție specială, la care nu mă duceam cu copiii, ci ne
întâlneam cu familiile, cu părinții. Era vorba de patinajul care se făcea în
parcul orașului – un parc foarte vechi, cu multă personalitate. Și îmi aduc
aminte că școala ne încuraja să facem sport, așa că porneam cu toții, cu
mic, cu mare. În afară de asta, eram îndemnați să facem concursuri de
alegări, la care principalii concurenți și “performeri“ erau fetele. Reme-
morând momentele de premiere ale unor crosuri pe care le făceam pe
acolo, în jurul parcului, cu linie de sosire pe lângă garajul Prefecturii,
acum îmi dau seama că cele mai multe câștigătoare erau fetele. Noi,
băieții, eram foarte buni la sprint, dar fetele rezistau la alergat mai mult.
Acum, cât de mult, n-aș putea să mai spun. Era o chestiune organizată
de noi, băieții din zonă, deși cred că, uneori, erau și competiții inițiate de
școală, findcă îmi amintesc că ne antrenam pentru aceste mici
confruntări sportive pe care, din când în când, școala le organiza, pe
clase. De fapt, atunci, pe la mijlocul deceniului V, anii ′47-′48,
a fost perioada în care deschiderea spre sport a fost determinantă.

GT: La școală aveați profesor de sport?

EBP: Eu nu am făcut acolo decât primele patru clase, iar orele prevăzute
pentru sport se făceau cu învățătorul.

GT: După aceea, unde ai plecat?

EBP: La Turnu Măgurele, unde, mai mare fiind, am început altfel de

jocuri. Era o perioadă în care aproape singurele evenimente culturale
erau filmele venite din Uniunea Sovietică și-mi aduc aminte de un film
pentru copii, la care cred că am fost cu clasa, Timur și băieții lui. Nu-mi
amintesc subiectul filmului. Știu doar că Timur era un fel de conducător
al unui grup și că am reeditat, pe undeva, prin maghernițele din fundul
curții, ideea de echipă care făcea baricade și purta războaie, iar eu eram
un fel de Timur care se lupta cu vrăjmașii nevăzuți ai comandamentului.
Nu știu cum se numea în vremea respectivă. Comando în nici un caz, că
era un cuvânt mai puțin accesibil. Comandament cred că era după
război. Ne organizam în echipe care se baricadau și se luptau cu acești

19
dușmani invizibili, pocnind din bice și vânturând stindarde din cârpe și
învingeam întotdeauna.

GT: Cu ce vă înarmați?

EBP: Pe post de puști mitraliere, aveam crengi de copac care deveneau

și baionete și răngi, și reeditam, într-un fel, atmosfera pe care o
văzuserăm în film, de așa-zisă bătălie cu dușmanul. După aceea, ne
făcea plăcere să ne întâlnim. Și acolo exista, și mai există și azi, un parc,
pe care l-am revăzut acum, recent, unde era și Casa Armatei, care
găzduia din când în când spectacolele trupelor de teatru care veneau în
oraș. În parc era o pajiște unde începuserăm să practicăm sportul așa
cum îi dădea fiecăruia prin cap, cu stat în mâini, cu dat peste cap, cu
figuri. Până când, în liceu, au început orele de sport. Era o formă
incipientă de organizare care se continua apoi și în timpul liber pentru că
învățam mai repede și mai puțin.

GT: Câte ore aveați, pe zi?

EBP: Patru ore.

GT: Ce făceați în restul timpului?

EBP: Mai ales vara, aveam vreme să facem de toate. Inclusiv vizite pe la
viile pe care le aveau colegii noștri, în apropiere de Turnu Măgurele, la
cules, la jocuri de-a v-ați-ascunselea și altele.

GT: Pentru că ai vorbit despre teatru, mergeai la teatru, mergeai la

spectacole, mergeai la circ, cum era?

EBP: Atunci am descoperit circul, la Turnu Măgurele. Era perioada în

care circulau prin țară mai multe companii de circ, perioada lui Iosefini,
ca prestidigitator, perioada circurilor italienești… Poposeau la noi
companii de circ, mai puțin cu animale, cu dresaj, cu fiare sălbatice. Dar
cu acrobați, cu mimi, cu clovni. Acolo mi se părea că intru într-un univers
fermecat. M-a atras întotdeauna circul, poate și fiindcă era un spectacol
mai la îndemână, pentru că ajungea mai repede și stătea pe acolo o
perioadă de o lună cel puțin și pe urmă se muta în localități învecinate și
apoi venea altul, spre deosebire de teatru, care apărea doar din când în
când. Plus că erau copiii artiștilor de circ care și ei erau prezenți în
spectacole și care făceau mai plăcut jocul din arenă. Pentru că erau copii

20
de vârsta noastră, fete drăguțe, sau așa ni se părea nouă, că erau
drăguțe, și asta creea așa, un interes anume pentru circ, într-un oraș de
provincie prăfuit în care, din când în când, se petrecea câte un
eveniment ca ăsta, onorat în special de copii, care se învârteau în jurul
lui... Era perioada în care descopeream diverse forme de manifestare
care ne atrăgeau. La un moment dat, eu am cochetat serios cu ideea de
a face circ. M-am și antrenat pentru chestia asta. Dar, tot în Turnu
Măgurele, în anii ′52 cred, am fost la un spectacol de teatru și l-am
descoperit pe Radu Beligan. El era deja o vedetă, dar eu atunci l-am
văzut pentru prima dată. Venise în turneu, în Turnu Măgurele, la Casa
Armatei. Așa am intrat în lumea teatrului, cu Radu Beligan, pe care l-am
revăzut apoi, într-o seară, după zeci de ani, la Clubul A, când l-am invitat
împreună cu Zaharia Stancu.

GT: Câți ani aveai în ′52? Paisprezece?

EBP: Cam 14, 15 ani. Și bineînțeles că o altă amintire pe care o am din

parcul de la Turnu Măgurele era faptul că transmisia de meciuri se făcea
la difuzorul parcului și, pentru că nu aveau toți radiouri, ne întâlneam
acolo să ascultăm meciurile echipei naționale de fotbal, descoperind cu
satisfacție un fenomen de care aveam să mă leg mai târziu în viață,
făcând aproape o carieră din el.

GT: Deci, de atunci ai început tu să ai de-a face cu fotbalul?

EBP: Nu, nu! Eu n-am fost atras de fotbal niciodată. Mie îmi plăcea
gimnastica, am făcut gimnastică, chiar de performanță, până la aproape
20 de ani. După care am luat-o pe circuitul sporturilor de echipă, cu
handbal în unspezece, cu handbal în șapte și am mers și aici până la un
nivel de performanță, descoperind atunci niște reguli care țin de sport,
dar care îți prind bine și în viață. Adică ideea de victorie cu mijloace
corecte, ideea de a fi primul, ideea de echipă, colectivitatea care se
sprijină pe forța și talentul unor personaje-cheie ale echipei. Reguli care
sunt valabile și acum, în managementul diverselor forme de organizare.
Chiar și în învățământ. Am rămas de atunci cu ideea de performanță, de
ștachetă care trebuie ținută sus și depășită și, mai ales, cu ideea rolului
pe care îl au liderii, adică oamenii cei mai buni, în afirmarea unor niveluri
de competență ale unor profesii. De fapt, retrăind diferite perioade din
viață, despre care uneori nu pot povesti mare lucru, pentru că nu am

21
suficientă aducere aminte, îmi dau seama că, în materie de organizare –
sau, cum îi spune acum, de management – am practicat foarte multe
lucruri bazându-mă pe intuiție, fără să știu că “așa se face“...

GT: Să înțeleg că, fără să știi, erai un manager bun încă din copilărie?

EBP: Poate… Am avut și șansa să pot să fac cam ce vreau, așa, în

general, fără să fac prostii. Pentru că educația din familie și faptul că
maică-mea era învățătoare și învățătoare cu idei progresiste – a fost o
ambițioasă și o perfomeră în Constanța – m-au format înt-un sistem în
care libertatea deciziei era determinantă.

GT: Copiii tăi au fost crescuți tot așa, liberi?

EBP: Liberi, dar supravegheați!

GT: Așadar, după Roman, unde ai făcut primele patru clase, a urmat
Turnu Măgurele...

EBP: ...Da, Turnu Măgurele, unde, între ′49-′52, am făcut ciclul al doilea,
până în clasa a VIII-a. Și, dintr-a VIII-a, m-am mutat în Constanța, la
liceul Mircea cel Bătrân, până într-a X-a, când am dat examenul de
maturitate. Liceul l-am terminat în ′55, destul de crud, în sensul că nu
aveam încă șaptesprezece ani împliniți.

SECRETUL UNEI PORECLE CARE VA DEVENI RENUME

GT: Când ai căpătat porecla de Mac?

EBP: În liceu, unde am avut o dirigintă – profesoara de română – care

era tânără și drăguță și de care m-am îndrăgostit iremediabil, cum se
întâmplă în adolescență. Așa că îi aduceam buchete de flori, margarete
sălbatice, maci și mai știu eu ce, pe care le culegeam de pe un câmp. Și,
cum în clasă mai erau și un Emil, și un Barbu, și ea, și colegii de clasă,
ca să ne deosebească, mă strigau Mac. E interesant cum, în anii de
școală, colectivul de elevi se orientează imediat să caracterizeze
comportamente, atribuind uneori o poreclă pe care unii dintre noi o
poartă mai apoi toată viața.

GT: Dincolo de amorul pentru doamna dirigintă, punctat cu buchete de

22
flori, prin ce ieșea în evidență liceanul Mac? Cum erai?

EBP: Știu și eu ce să spun? Am avut o adolescență plină, aș zice. Am

sosit la Constanța în ′52, în iarnă, după primul trimestru al anului, și mi-a
trebuit o perioadă de adaptare într-un liceu de băieți, care îmi erau, cu
toții, necunoscuți...

GT: În ce clasă erai?

EBP: Eram în clasa a opta.

GT: Dăduseși vreun examen de treaptă, sau urma să dai?

EBP: Nu, în anul acela, trecerea spre clasa a VIII-a nu s-a mai făcut cu
examen de treaptă, s-a făcut pe note. Numai că am sosit aici, într-o
comunitate de elevi destul de particulară, cu toate naționalitățile care
sunt în Constanța. Nu mă gândeam atunci cum era să am în clasă turci,
tătari, macedoneni, evrei, francezi, italieni și chiar germani. Noi eram, pur
și simplu, toți, colegi. De-abia după mulți ani am realizat că, de fapt,
eram o clasă multietnică, foarte colorată și deosebită. Dar am avut o
perioadă de adaptare, atât cu profesorii cât și cu colegii, destul de grea
la început, pentru că elevii erau foști colegi de școală elementară,
colective sudate. Și atunci, dacă erai nou venit, picai dintr-
odată ca un străin într-o colectivitate formată.

GT: Și închisă?

EBP: Nu, închisă nu. Numai că erau momente de ciocnire, de

supremație a unei grupări sau a alteia din clasă, care se războiau între
ele pe chestiuni mai degrabă inventate, de dragul luptei. Interesant
pentru evoluția mea e că poziția pe care o avea școala, lângă valea
portului, a făcut ca recreațiile să le petrecem lângă zidul de acces în port,
în zona unde, după aceea, au început excavările pentru mozaicul din
Constanța. Și cum cea mai mare bucurie a noastră era să jucăm fotbal în
timpul pauzelor sau după școală, în locul acela tentația era să dăm
mingea peste gard, în port, ca pe urmă să sărim după ea. Pentru că
dincolo era o altă țară: zidul ne separa de o zonă fascinantă, plină de
militari și de industrie portuară, iar noi, copii de-abia ieșiți de sub bănci,
deveneam așa, într-un fel actorii unei aventuri de o viață.

GT: Eroici...

23
EBP: Cine dădea mingea peste gard și sărea să o recupereze, era erou.
Dar, în paralel, se mai întâmpla ceva. Clădirea liceului de băieți fusese
rechiziționată pentru școala garnizoanei sovietice, iar liceul nostru
funcționa în sediul liceului de fete, așa că dimineața, școala era ocupată
de fete, iar după-amiaza, de băieți, ceea ce a generat o corespondență
febrilă între școlarii de dimineață și cei de după-amiază, cu bilețele
lăsate în bănci, cu fel de fel de semne...

GT: Ce scriați pe bilețele cu pricina?

EBP: Declarații!

GT: Vă și vedeați cu fetele acelea cândva?

EBP: Ne vedeam foarte rar, pentru că trebuia să vii devreme la școală.

Să ai un motiv. Mai mult pe nevăzute... Atunci începusem să fac sport,
să fac gimnastică. Lucrurile ni se trăseseră de la o revistă pe care o
aducea în clasă un coleg, care nu știu de unde o avea. Se numea Miroir
Sprint și era o revistă franțuzească de sport, din care aflam tot felul de
lucruri și tendințe noi în domeniu ăsta. Acolo am aflat de dictonul Mens
sana in corpore sano, și tot acolo, printr-un personaj foarte la modă, un
culturist – Robert Duranton, am descoperit culturismul și ideea de a-ți
cultiva corpul. Și pentru că eram pasionat, îi trăgeam după mine și pe
alții, și devenisem, după aproape un an, un fel de lider al clasei,
al mai multor clase, două sau trei clase de băieți. Asta desigur, în
contextul în care, într-o comunitate de băieți, te remarci atunci când apari
mai preocupat de sport, mai preocupat de muzică... Pentru că tot acolo
am învățat să ascult pe unde scurte Muzic USA, și să descopăr jazz-ul...

DESCOPERIREA JAZZ-ULUI

ȘI A SPORTULUI ADEVĂRAT

GT: De atunci, de copil, te interesa jazz-ul?

EBP: Da, de atunci. Radio Istanbul se prindea extraordinar în Constanța

și, dată fiind prezența americană masivă în Turcia, se transmitea foarte
multă muzică europeană, muzică internațională în general, și muzică de
jazz. Pe Muzic USA am ascultat marile celebrități în jazz și jazz clasic ale
perioadei, și tot ce a apărut ulterior. Am și acum o imensă plăcere să
reascult marile orchestre de jazz ale vremii, ale Americii, cu Harry

24
James, cu Benny Goodman, cu Duke Ellington, cu toți marii, pe care i-
am găsit acum și pe Youtube și îi văd cu o plăcere extraordinară, pentru
că mă readuc foarte aproape de perioada de care vorbesc.

GT: Tu ai încercat vreodată să cânți la vreun instrument sau să fii solist?

EBP: Da, am încercat să cânt la trompetă. Dar, din păcate, făceam așa
mare zgomot, că toți vecinii dimprejurul casei unde locuiam au tăbărât pe
părinții mei să îmi mai potolească zelul.

GT: Cu chitara nu ai încercat?

EBP: Nu, n-am încercat. Plecând de la jazz – marile formații de jazz erau
dominate de instrumente de suflat, trompete, tromboane, saxofoane –
cred că mi-a rămas în minte sunetul. Îl am și acum. De fapt, pentru mine,
cel mai mare trompetist, sunt mai mulți mari, dar cel mai mare, cel mai
special, a rămas Harry James, care are o interpretare la trompetă atât de
profundă, atât de frământată sufletește, cum nu cred că au reușit mulți.
Chiar dacă și Louis Amstrong a fost celebru la trompetă, chiar dacă au
mai fost și alți trompetiști, dintre care Miles Davis îmi vine în minte acum,
ce a putut să scoată Harry James dintr-o trompetă este de neegalat pe
durata unui secol. Șefii de orchestră erau, de regulă, fie trompetiști fie
pianiști.

GT: Erau anii ′50, într-o Românie aflată sub dominație sovietică și, într-
un oraș de provincie – mai cosmopolit, e drept – un adolescent făcea o
pasiune pentru Harry James! Foarte interesant!

EBP: Da, erau anii ′50-′52. De la ora unspezece noaptea, începea Muzic
USA, cu un program de jazz. Deci nopțile mi le ocupam cu muzica.

GT: Părinții ce spuneau despre asta?

EBP: N-aveau nici o problemă, mă lăsau. Ne întreceam în informații

muzicale cu alți colegi. Între ei, era un coleg de bancă care m-a
familiarizat cu postul de radio Monte Carlo, tot așa, pe unde scurte.
Acolo i-am descoperit pe Louis Mariano, pe Tino Rossi și așa mai
departe. Eram, deci, o comunitate de băieți aplecată spre sport, atrasă,
însă, și de zidul portului, care însemna unde scurte și muzică bună,
nemaiauzită. Un fel de escaladare de norme impuse. Cred că eram
atrași de un fel de evadare din realitate.

25
GT: În Constanța, cum stăteai cu sportul?

EBP: În Constanța, am început organizat pregătirea la gimnastică,

continuată și aici, în București, până la 19 ani. După care, am fost nevoit
să abandonez ca urmare a unei accidentări mai serioase, fiind nevoit să
întrerup mai bine de șase luni, timp în care am crescut în înălțime cu
cinci centimetri. Atunci, un antrenor mi-a sugerat să încerc un alt sport,
bazat pe calitățile fizice pe care le-a întrevăzut.

GT: Care anume?

EBP: Handbal. Am făcut handbal la Constanța și pe urmă aici, la Rapid,

până în anul II de facultate, când aveam deja 26 de ani.

GT: Unde ai început handbalul? La București sau la Constanța?

EBP: De fapt, la Brăila.

GT: Când apare Brăila în peisaj?

EBP: Brăila apare după vârsta de 20 de ani. Perioada Brăila despre care
vorbesc, este perioada de armată. În armată, era perioada în care se
juca handbal în 11. Adică, pe un teren normal, de fotbal, se juca handbal
în 11 oameni. Mai târziu a devenit handbal în 7, renunțându-se definitiv
la handbalul în 11, care era mai puțin spectaculos, pentru că una este să
joci pe un teren mare, cu piciorul, care îți cere anumite mișcări și
deplasări, și alta este să joci cu mâinile. Nu creai elementul de surpriză
pe care îl generezi cu mingea la picior, dar despre asta vorbim cu altă
ocazie.

GT: Ai spus că ai început sportul în mod organizat. Adică?

EBP: Adică având un antrenor, la o școală sportivă, când eram în clasa

a IX-a.

GT: Școala sportivă era o școală diferită de Liceul Mircea cel Bătrân?

EBP: Da. Era un club la care mergeam zilnic câte două ore, mai puțin
sâmbăta și duminica. Când au început competițiile, lucrurile s-au
schimbat. Cert este că eram mai răsărit în peisajul începuturilor de
gimnastică sportivă din Constanța și atunci, normal că în liceu ți se duce
puțin vestea. Pe de altă parte, am fost preocupat și de culturism, nu în

26
sensul de astăzi, pe care nu îl accept, cu musculatura proeminentă în
mod exagerat. Dar cu o anumită grijă privind conformația, privind
musculatura, și sigur că, în acest context, cum noi aveam, din mai până
în octombrie, activități de plajă, eram un tip care-și arăta mușchii pe plajă
și făcea acrobatică de se strângea lumea. Dădeam spectacole de
acrobatică în aer liber.

GT: Spectacole gratuite?

EBP: Da. Pentru spectactoare de vârsta noastră…

PE ȘANTIER ȘI ÎN ARMATĂ,

CU GÂNDUL LA ARHITECTURĂ

GT: Și se termină liceul în ′55. A urmat maturitatea, bacalaureatul de

acum. Pe urmă, examenul la facultate. La ce te hotărâseși să dai, în ′55?

EBP: Eram hotărât de mai înainte să dau la Arhitectură. Nu făcusem

pregătire. Am făcut pregătire aici, în București, dar foarte puțin. Atunci l-
am cunoscut pe Dan Hanganu.

GT: Când ai venit prima dată la București? În ′55 sau în ′54?

EBP: În ′54 am venit prima oară, am luat contact. Apoi am revenit în ′55.

GT: Erai cu părinții, sau te lăsaseră singur?

EBP: Singur am fost tot timpul. De la 17 ani, am fost mai mult singur.

GT: Așadar, aveai 17 ani neîmpliniți, când ai sosit singur, la București, ca

să dai examen la Arhitectură. Pentru care nu prea te pregătiseși…

EBP: Nu prea aveam cu cine. Și nici nu eram împăcat cu ideea de

meditații. Pe urmă mi-am dat seama că nici atunci, cum nici mai târziu, la
Arhitectură nu prea puteai să intri fără pregătire. Altfel, în sensul
desfășurării ei, admiterea era clasică: proba de ornamental, proba de
tehnic. La tehnic era o multiplicare, o mărire de ordin clasic, doric, ionic,
sau mai știu eu ce. Uneori cu laviu, alteori fără. La ornamental, era un
model de ipsos. Un vas, o amforă. Deprinderile pentru desen se învățau,
nu trebuia să fii un mare talent, dar, dacă erai, conta.

27
GT: Unde și cu cine ai făcut pregătire?

EBP: Aici, la București, unde l-am întâlnit pe Dan Hanganu, nu știu cum
am ajuns, prin cine. Sandu Miclescu împreună cu Radu Stănescu și cu
încă unul, erau studenți la arhitectură și dădeau meditații. Așa m-am
pregătit.

GT: Cât timp? Un an de pregătire?

EBP: Nu, atunci nu. După ce am picat, am făcut un an.

GT: Unde locuiai în timpul ăsta?

EBP: Am stat la o mătușă a mea, ultima soră a maică-mi, cea mai mică.
Care a făcut Geologia și a fost profesor și decan la Geologie.

GT: Ai stat la ea, ai dat admiterea, ai picat. Ce s-a întâmplat apoi?

EBP: M-am pedepsit și m-am dus ca muncitor necalificat în port.

GT: Te-ai întors în Constanța și ai lucrat ca muncitor necalificat în port?

Dur!

EBP: Am lucrat până în primăvară. Întâi, am lucrat în port, ca salahor,

așa se spunea atunci. Pe urmă, am trecut, cu încă un coleg de-al meu,
pe un șantier de construcții, tot ca necalificat. El nu a rezistat și am
rămas de unul singur. Mai mult m-am supus unei probe de rezistență, să
văd dacă rezist singur, într-un mediu complet altfel decât își închipuie
lumea, cu generații de tipi veniți te miri de unde, neadaptați, necalificați,
necivilizați. Mai ales pe șantiere, era groaznic. Totuși am fost tentat să
cunosc și partea asta de lume și mai ales să mă arăt că sunt în stare, să
rămân ca o probă de rezistență.

GT: Dar câștigai și niște bani acolo?

EBP: Da, dar mai ales, le demonstram cât de tare sunt. Îmi aduc aminte
că încărcam niște saci de ciment care aveau 40 sau 45 de kg fiecare. Și
eu, ca să mă arăt cât de forțos sunt, luam câte doi. Mergeam pe o
scândură care ajungea la vas, că încărcam vasul, și căram sacii. Și ăia
mă aplaudau, dar, de fapt, își băteau joc de mine...

GT: Și a trecut un an. S-a făcut 1956 și te-ai întors să dai admitere la
arhitectură. Cum a fost?

28
EBP: M-am întors să dau admitere. Din nou, n-am reușit. Culmea e că,
la Arhitectură, n-am intrat pentru nota de la matematică. Desenul l-am
luat chiar foarte bine. După calculul meu, n-ar fi trebuit să cad. A existat
însă, în perioada respectivă, o categorie “specială“ de candidați cu dosar
susținut de Consiliile Populare. Dar, probabil că la matematică am fost
depunctat mult. Profesor atunci era Sudan, îmi aduc și acum aminte de
el. Și, culmea ironiei, la Construcții era tot Sudan – un nume care speria.
Atunci m-am dus în a doua sesiune de examene, în toamnă, la
Construcții Căi Ferate. Că se făcuse o secție de Construcții Căi Ferate, o
secție nouă, care avea sediul pe bulevardul 1 Mai. S-a demolat când au
început blocurile. Era o clădire înaltă, Facultatea de Exploatare CFR și
Construcții Căi Ferate. Ulterior, cred că una s-a unit cu Construcțiile și
cealaltă cu Politehnica. Dar nu mi-a plăcut. Am stat doi ani. Și e bine
spus “am stat“, pentru că n-am învățat mai nimic în ăștia doi ani.
Intrasem în fibrilații cu sportul, care deja începuse să-mi ofere satisfacții.

GT: Doi ani înseamnă 56-57, 57-58.

EBP: Și atunci am zis că, dacă tot nu vreau să fac Construcțiile... la un

moment dat, m-am sfătuit cu taică-meu, nu mai știu exact cum a fost…
Cert este că am ajuns pe un șantier, la Eforie, la nici 20 de ani. Am fost
numit șef de lot, fiindcă făcusem un an de Construcții. Deci am hotărât
să abandonez facultatea. Decât să fac ce nu-mi place, și ca să nu stau
degeaba și, mai ales că chiar mă interesa, am ajuns un fel de
responsabil, șef de lot pe noile clădiri care se făceau în Eforie Nord.

GT: În 1957, nu începuse încă dezvoltarea litoralului. La ce lucrai, de

fapt?

EBP: Începuse preocuparea pentru dezvoltarea litoralului. Eu eram la un

șantier care aparținea de trustul de construcții local. Și am răspuns de
Căminul IFET. O lucrare P +1, în șantier. Și prima mea ispravă, în care
mi-am dat seama ce înseamnă să fii novice: m-am trezit că se aduceau
cărămizi, se făceau aprovizionări. Preluam dimineața lucrarea, iar șoferii
veneau cu mașini basculante cu cărămidă. Și m-au întrebat: «Unde
punem?». Și eu zic: «Acolo». Și au început să basculeze. Și, în prima
mea mare apariție în ziarele locale, am fost fotografiat lângă maldărul de
cărămizi sparte. Fiindcă toate s-au făcut praf. Atunci mi-am dat seama
cum profitau de inocența mea și mă taxau imediat. Am învățat multe din

29
șantier. Cu o lume aparte, cu personaje cu o istorie aparte, aproape din
altă viață.

GT: O altă lume?

EBP: O lume inimaginabilă. Între zidurile de cărămidă netencuită, cu

agape începute în timpul zilei și încheiate noaptea târziu și cu tot ce mai
însemna. Și cred că am reușit să mă țin deoparte, arătând totuși că
particip și înțeleg, pentru că trebuia să fii oarecum solidar.

GT: Altfel erai dat la o parte?

EBP: Da. Devenisem deja, și aici, mai înfipt, mai bunicel – șef de lot. În
toamnă, toată generația noastră, la 20 de ani, a fost luată în armată. Și
pe toți ne-au dus la Marină, unde se făceau trei ani.

GT: Cum te-ai împăcat cu gândul că o să stai trei ani în armată?

EBP: Nu m-am împăcat! În fiecare an am încercat să scap. Pentru că, de

fapt, eu m-am dus acolo, într-un fel, păcălit. Trebuia să fac o primă
perioadă de trei luni, de instrucție, după care, urma să fiu repartizat la un
club sportiv, acolo, în Brăila, unde am ajuns eu, la Marina Grăniceri,
fiindcă unii erau la Marina Militară. Cam toți colegii mei de clasă din
Constanța, am plecat în aceeași zi. Îmi aduc și acum aminte de gara din
Constanța, care era pe locul unde se află acum așa zisa Casă Albă, cu
peronul plin de băieți cu valize de lemn, care plecau în armată. Între
timp, am fost foarte bun și aici, așa că, un sergent de la Marină mi-a zis:
“Eu o să-mi termin treaba, că mă las la vatră. Rămâne de ocupat postul
de ofițer cu pregătirea fizică pe batalionul de nave. E un instructaj de
două luni de zile. Te duci și tu acolo. Mai faci schi la Bran, mai faci
alpinism, mai faci nu știu ce, și pe urmă tot o să pleci de aici la un club
sportiv.“ Numai că am fost trimis acolo ca să mă instruiesc, ca să iau
locul lui, și-atât. Și am fost bun în grad. El a plecat și eu am rămas, nu mi
s-a mai dat detașare la nici un club sportiv. Că eram pregătit să preiau
educația fizică a cadrelor militare. Într-un fel, a fost un prim șoc.
Realmente șoc. Pentru că mi-am dat seama că nu pot nici să ies, nici să
fac sport, și atunci în unitatea militară unde eram, la baza navală, am
amenajat o sală de sport, cu aparate de gimnastică sportivă și un teren
de fotbal, cu piste de atletism pentru soldați. Și pentru că era iarnă și nu
aveam nimic de făcut, că nu se ieșea cu vasele, am înjghebat o formație

30
de acrobați. Și dădeam spectacole cu ansamblul Marinei prin diverse
sate unde eram tratați cu multă bunăvoință. Eram un fel de element de
culturalizare în satele Carcaliu, sau mai știu care, de lângă Brăila, pe
unde dădeam spectacole. Ansamblul de Estradă al Bazei de Nave
Grăniceri. Și acolo alcătuisem un grup de cred că zece inși, pe care îi
învățasem să facă acrobatică, să facă piramide, elemente diverse, care
și acum se practică în spectacolele de varietăți și de circ, dar sigur cu
corecția de rigoare, pentru că nu eram profesioniști și adaptasem
exercițiile, ca să fie așa, un fel de număr de ansamblu.

GT: Pe care îl inventaseși tu?

EBP: Da, și voiam chiar să scriu o carte, care să se intituleze Elemente

de acrobație pentru amatori. Asta a fost în ′58. Au plecat rușii din țară,
am plecat noi în armată, am avut primul eșec. După trei luni, nu am mai
plecat din Brăila. Apoi, la un moment dat, a venit un ordin de reducere a
stagiului militar de la trei, la doi ani. Dar numai pentru cei care nu erau
îmbarcați, adică nu erau pe nave. În cazul meu, eu nu eram pe navă,
pentru că eram cu pregătirea fizică. Atunci am ieșit la raport și mi-am
spus păsul: Nu am fost nici o zi pe o barcă. Și mi s-a răspuns, cum mi s-
a spus și în alte dăți: “Tu ești foarte bun și nu putem să...“ și m-au mai
ținut un an de zile. Am înnebunit, pentru că îi vedeam pe toți lăsați la
vatră: toată divizia de sus, de la Comandament, lăsată la vatră după doi
ani, și eu trebuia să stau încă un an! Mi se părea așa o veșnicie. Atunci
m-am supărat. Și am zis că dacă am fost ținut pentru că sunt la nave,
atunci vreau să intru pe navă. Și mi s-a dat în primire un remorcher care
avea un echipaj de minimum patru persoane, pe care eu am fost singurul
echipaj. Un remorcher care nu s-a mișcat nici un metru din port. Și pe
care l-am lustruit un an de zile, dar am făcut baie și plajă. Și învățam de
toate: geografie cu hartă, fără hartă, istorie, muzică…

GT: De unde aveai cărți?

EBP: De acasă, mi le trimiteau. Cert este că primele șapte luni de zile n-

am ieșit din unitatea militară.

GT: Enorm! A fost o școală grea asta.

EBP: Grea, dar învățasem toate trucurile. Iarna, fiindcă eram la Marina
Grăniceri, care făcea pază pe Dunăre, și cum, iarna, Dunărea era

31
înghețată până la Constanța, toți rămâneam în Brăila și făceam, o dată
pe săptămână, instrucție într-o pădure numită Cheala. Și plecam dimi-
neața, îmbrăcați în echipamentele noastre de marinari, în care arătam
foarte bine, și făceam un adevărat spectacol, de apăreau cucoane, fete
și femei, pe la ferestre, și ne făceam semne cu ele și ne fixam locuri de
întâlnire, din mers. Iar seara, după ora nouă, când se suna stingerea,
săream gardul în bună înțelegere cu punctele de santinelă, unde erau
colegii noștrii, care știau consemnul. Vezi că mă duc o oră – că nu aveai
voie să pleci. Între comandament și docuri, așa îi spunea zonei de vase,
era cartierul Băligoși. Acolo, silozuri, barăci, femei muncitoare. Și, după
nouă seara, începeau câinii să latre. Era un semn clar că fugeau toți din
cazarmă. Pe ce? Pe cadouri care însemnau țigări militare și conserve.
Ăsta era prețul de intrare!

Apoi, când a venit Liviu Ciulei, chiar în docuri, și a filmat primul lui film cu
Irina Petrescu, Valurile Dunării, noi am făcut figurație. Că aveam noi,
marinarii, un atu: eram toți frumoși, în tricourile noastre dungate și
făceam senzație, când apăream oriunde.

GT: În ce an suntem când termini cu armata, până la urmă?

EBP: În ′61, în octombrie. Fiindcă nu m-au lăsat la vatră în luna iunie,

cum se obișnuia, ci m-au mai ținut în continuare, pentru că în august era
Spartachiada militară. Și cum eu eram antrenor și jucător de handbal
pentru lotul reprezentativ al Marinei Grăniceri, mi s-a dat drumul în oc-
tombrie. Așa că la terminarea stagiului militar am pierdut perioada de
admitere la facultate, pentru că se încheiaseră toate sesiunile. N-am mai
avut unde să mă înscriu. Și am plecat la Constanța, unde am aflat că se
dă examen la o școală tehnică de arhitectură din oraș. Și mi-am zis că e
mai bine să dau acolo, decât să stau acasă. Inițial, mi-am zis: „Intru la
școala tehnică și termin cu arhitectura“. Simțeam nevoia unei calificări,
știi, să am o diplomă, să am o pregătire la ceva. Așa că am intrat la
Școala Tehnică, înființată recent în Constanța. Numai că Școala Tehnică
s-a întâmplat să fie desființată după primul an, de fapt, să fie mutată la
București. Așa că am făcut anii doi și trei la București.

GT: Din nou singur și pe spezele tale?

EBP: Am stat o vreme, la fratele meu. El dăduse examen la ASE,

intrase, și se ținea de fotbal pentru că asta a fost condiția: că-l lasă să

32
facă fotbal dacă face și facultatea. Iar ei, ca sportivi, aveau un cămin al
lor, unde am locuit și eu o perioadă.

ADMITEREA

GT: În ce an ai intrat, de fapt, la arhitectură?

EBP: În ′64 am terminat Școala Tehnică de Arhitectură și se făceau

înscrieri la facultate. Nu eram pregătit special. Dar eram mulțumit,
ajunsesem la o liniște. Adică nu-mi mai era frică.

GT: De ce îți fusese frică?

EBP: Să rămân un necalificat, un om fără profesie, un nimeni, oaia

neagră a familiei. Și am dat, și am intrat. La examenul de matematică
era să mă încurc, am avut o nelămurire. Era o mică șmecherie, trebuia
să obții un rezultat egal cu -8 și, nu știu cum, dar îți ieșea și +8, dacă nu
erai atent. Asta m-a pus în derută. Că nu făcusem meditații la
matematică. Ce mai învățasem singur, în armată, că tot studiasem să fiu
bun la toate. Mă uit așa, în jur, totuși să întreb pe vreunul. Dar pe cine să
întreb? În sala cu litera P, eram mulți Popești. Și mulți care dădeau
examen erau mai copți. Mă uit la unul cu față de puștan, și zic: pe ăsta
să-l întreb, că a terminat liceul acuma și trebuie să știe. Era unul, Bibilu
Popescu, care mi-a fost după aceea coleg, a jucat și handbal cu mine,
iar după ce a terminat, a lucrat la Institutul de Proiectare pentru
Învățământ. Și zic încet, mă, plus sau minus? Minus. Și am intrat.

GT: Ai făcut șase ani?

EBP: Șase ani. Am început în ′64 și am terminat în ′70. Spuneam în

glumă lucrul acesta, am funcționat cu un modul de trei: trei ani de
armată, trei de școală tehnică și șase de facultate.

GT: Pentru tine, perioada asta de facultate a fost una glorioasă, în care
te-ai remarcat din nou...

EBP: M-a ajutat foarte mult că am fost mult mai relaxat. Prima liniște mi-
a dat-o faptul că nu mi se mai putea întâmpla nimic, aveam o calificare.
Școala tehnică pe care am făcut-o a fost o școală foarte bună... Ăsta a
fost și atuul meu, că știam mai mult decât colegii mei. Și mi-am permis

33
lucruri. Întâi am făcut sport. Primul an, dar pe urmă mi-am zis că trebuie
să aleg, nu-mi mai bat joc de șansa mea.

GT: Dar de unde-ți venea această neliniște, cine ți-o indusese?

EBP: Eu, numai eu, de la mine, de fiecare dată. Am văzut cum e să fii
necalificat și mi-am zis: Doamne ferește să mă întorc de unde am plecat.

GT: Nu-ți spuneau părinții că dacă n-ai să faci școală, ai să ajungi un

ratat, sau mai știu eu ce?

EBP: Cred că au suferit foarte mult când nu am intrat prima oară. Și cred
că s-au liniștit și ei când am făcut Școala Tehnică. Nu mi-au spus, dar
cred că au suferit.

34
35
36
 LISTA CĂRŢILOR INTRATE ÎN

BIBLIOTECA UAUIM

ÎN PERIOADA 01.09.2017-01.09.2018
1. I 10937 ***Isover Multi-Comfort House Students Contest:
Regeneration and Community Development in Trent
Basin, Nottingham, UK: 8th International Stage,
Bratislava 2012. [Paris], [2012]

2. I 10936 ***Isover Multi-Comfort House Students Contest:

Renovation and Revitalisation of an Old Warehouse in
Pantin, Paris: Innsbruck, 2010. [Paris], [2010]

3. III 5570 ***Neue Bauen in Hannover. Vol. 2. Hannover, 1961

4. III 5580 ***Out There: Architecture Beyond Building: Hall of

Fragments. Vol. 2. Venice, 2008

5. III 5580 ***Out There: Architecture Beyond Building: Manifestos.

Vol. 5. Venice, 2008

6. III 5580 ***Out There: Architecture Beyond Building:

Participating Countries: Special and Collateral Events:
Travel Guide. Vol. 4. Venice, 2008

7. I 10962 ***Riga: A Future Cosmopolis of Modern Architecture.

[Riga], 2007

8. I 10941 ***XXIII UIA World Congress: Transmitting Architecture.

Torino, 2008
9. III 5588 Abásolo, Andrés. Arquitecturas en rehabilitación:
técnicas tradicionales y actuals. [Madrid], 2010

10. II 8197 Akbar, Omar (coord.). Archilab Europe: Strategic

Architecture. Orléans, 2008

11. I 10966 Aldea, Silviu (edit.); Moga, Marius Cătălin (edit.);

Panait, Laura (edit.). Superbia: Roman National
Pavilion in the New Gallery of the Romanian Institute for
Culture and Humanistic Reserach at the 12th
International Architecture Biennale Venice. [Bucharest],
2010

12. III 5571 Arbid, George (edit.). Architecture from the Arab World:
1914-2014: (a selection). Beirut, 2014

13. III 5568 Architectenbureau VBMarchitecten. VBM Architecten.

Leuven, 2007

39
14. I 10946 Arnaud, Claude. Babel 1990: Rome, New York, Saint-
Petersbourg. [Paris], 2007

15. II 7705 Ballesteros, Mario (edit.); Hwang, Irene (edit.); Kubo,

Michael (edit.). Verb Crisis. Barcelona, 2008

16. II 8204 Balzano, Daniele. La forma del vuoto=La forma del

vacío. Napoli, 2017

17. II 8149 Băncescu, Irina (edit.); Belenyi, Alexandru (edit.);

Stoian, Ina (edit.). 2,14 tipuri de şcoli de arhitectură.
Bucureşti, 2016

18. I 10957 Barbiani, Mariagrazia. Barcelona: mirada con

lentitud=Barcelona: mirada amb lentitud=Barcelona:
Gazed with Slowness. Barcelona, 2004

19. II 8215 Baroncea, Justin. Iepuri și sateliți: povești despre

recuperări și recompuneri=Rabbits and Satellites
Stories about Recoveries and Recompositions.
Bucureşti, 2015

20. II 8228 Benjamin, Andrew; Davidson, Cynthia; Eisenman,

Peter. Blurred Zones: Investigations of the Interstitial:
Eisenman Architects: 1988-1998. New York, 2003

21. II 8230 Berkel, Ben van; Bos, Caroline. UN Studio: Design

Models: Architecture, Urbanism, Infrastructure. London,
2006

22. II 8206 Billand, France. Maison en bois: douceur de vivre.

Paris, 2006

23. I 10952 Blanquart, Paul. Une histoire de la ville: pour repenser

la société. Paris, 1997

24. III 5567 Boerschmann, Ernst. Baukunst und Landschaft in

China: eine Reise durch zwölf Provinzen. Berlin, 1926

25. I 10973 Böhm, Kathrin (edit.); James, Tom (edit.); Petrescu,

Doina (edit.). Learn to Act: Introducing the Eco Nomadic
School. London, 2017

40
26. I 10935 Boştenaru Dan, Maria (coord.); Anghelache, Mirela
Adriana (coord.). Impactul hazardurilor naturale şi
antropice asupra ariilor urbane: eveniment
CSAU=Natural and Man-made Hazard Impact on Urban
Areas: CSAU Events. Bucureşti, 2015

27. II 8200 Bourdin, Alain. La métropole des individus. La Tour

d'Aigues, 2005

28. II 8210 Bregula, Karolina (edit.). Formy przestrzenne jako

centrum wszystkiego=Spatial Forms as the Centre of
Everything. Warszawa, 2012

29. II 8223 Brumă, Loredana (coord.). RePad: reabilitare,

patrimoniu, arhitectura, dezvoltare=Rehabilitation,
Heritage, Architecture, Development=Réhabilitation,
patrimoine, architecture, développement. Bucureşti,
2013

30. III 5579 Burdett, Richard (coord.). Cities: Architecture and

Society. Vol. 1-2. Venezia, 2005

31. II 8205 Capozzi, Renato (coord.); Pamfil, Françoise (coord.).

Lo spazio del soggiorno: la qualità oikogena
dell’architettura. Napoli, 2017

32. I 10227 Cassara, Silvio. Peter Eisenman: Feints. Milano, 2006

33. II 7496 Castle, Helen (edit.). Bartlett Designs: Speculating with

Architecture. Chichester, 2009

34. II 8208 Cătună, Vlad (coord.). Cartier de București: cercetare

socio-antropologică: cartierele Tineretului, Timpuri Noi și
Tei din București. Bucureşti, 2015

35. III 5573 Černa, Iveta; Hammer, Ivo. Materiality. Brno, 2008

36. II 8196 Chadych, Danielle; Leborgne, Dominique. Paris pour

les nuls: son histoire, ses quartiers et ses monuments.
Paris, 2006

37. II 8222 Chiambaretta, Phillippe. Stream 01: Exploration. Paris,

2008

41
38. I 10948 Choay, Françoise. Pour une anthropologie de l'espace.
[Paris], 2006

39. II 8195 Cliff, Stafford; Chabaneix, Gilles de; Ilin, Dana-Ligia.

Arta de a trăi în oraş. Bucureşti, 2008

40. II 8203 Cocheci, Radu-Matei. Modele de planificare teritorială

în medii restrictive. Bucureşti, 2017

41. III 5583 Consiliul Național al Cercetării Științifice din

Învățământul Superior. Universitățile românești:
laboratoare de cercetare. Bucureşti, 2006

42. II 8191 Constantin, Cătălin D. Oraşe în rezumat: pieţe din

Europa şi istoriile lor. Bucureşti, 2017

43. I 10073 Crișan, Rodica. Reabilitarea locuirii urbane tradiționale.

Bucureşti, 2004

44. II 8236 Curelaru, Vicențiu. Hoi ekklēsies tōn hellēnikōn

koinotētōn tēs Roumanias ton 19. Aiōna. Thessalonikē,
2008

45. I 10938 Dabija, Ana-Maria. Stair Design Concepts for Buildings.

Bucureşti, 2017

46. II 8232 Dabija, Ana-Maria (coord.). Energia și mediul în context

contemporan=Enegy and Environment in a
Contemporary Context. Bucureşti, 2018

47. III 5572 D'Anselmo, Marcello (edit.). Messico Italia restauro: le

Università di Città del Messico (UNAM) e Chieti-Pescara
(Ud'A) in venti anni di collaborazione. Roma, 2014

48. I 10975 Davis, Mike. City of Quartz: Los Angeles: capitale du

future. Paris, 2000

49. III 17 Deshairs, Léon (coord). L'art: des origines à nos jours.
Vol. 1-2. Paris, 1932
Vol. 1: L'art antique, le Moyen Age, la Renaissance, le
XVIIe siècle
Vol. 2: Le XVIIe siècle, le XVIIIe siècle, les XIXe et Xxe
siècle, l'Extrême Orient, l'art de la Amerique ancienne,
l'art nègre, l'époque contemporaine

42
50. II 8155 Dubois, Marc (coord.); Kieckens, Christian (coord.).
Architetti [della Fiandra]: Padiglione del
Belgio=Architects [from Flanders]: Belgian Pavilion,
Giardino di Castello, Venezia, 8th September - 6th
October 1991. Brugge, 1991

51. I 10563 Duculescu, Mirela (edit.). Cui i-e frică de cartierul

Matache?: principii de regenerare urbană pentru zona
Matache-Gara de Nord din Bucureşti. Bucureşti, 2018

52. II 8156 Dudaş, Erica Gabriela (coord.). Date: 40 de ani de

învăţământ superior de arhitectură la Timişoara.
Timişoara, 2010

53. II 8221 Durbach, Neil; Frost, Vince; Lewin, Wendy. Abundant:

Australian Pavilion 11th International Architecture
Exhibition la Biennale di Venezia 2008. Sydney, 2008

54. I 10945 Duţescu, Mihai. Spaţii în text: eseuri şi alte încercări de

înţelegere a arhitecturii. Bucureşti, 2017

55. II 8224 Eckert, Anja; Kastner, Roland; Schottkowski-Bähre,

Inge. Modell Kronsberg: nachhaltiges Bauen für die
Zukunft=Sustainable Building for the Future. Hannover,
2000

56. II 7712 Faustino, Fiuza Didier (coord.). Tran(sient) City.

Barcelona, 2007

57. I 10963 Fiell, Charlotte; Fiell, Peter. 1000 Lights: 1878 to

present=1000 Leuchten: 1878 bis heute=1000
Luminaires: 1878 à aujourd'hui. Köln, 2006

58. III 5566 Franta, Petr. Petr Franta: úhel pohledu: současné
projekty=Ways of Seeing: Current Projects. Praha, s.a.

59. I 10961 Galofaro, Luca. El arte como aproximación al paisaje

contemporáneo = Art as an Approach to Contemporary
Landscape. Barcelona, 2007

60. I 10931 Găvozdea, Maria-Cristina (coord.). Ghid de arhitectură

pentru încadrarea în specificul local din mediul rural:
zona Mărginimea Sibiului. Sibiu, 2017

61. II 7759 Gehl, Jan. Oraşe pentru oameni. Bucureşti, 2012

43
62. I 10970 Ghenciulescu, Ștefan (edit.); Goagea, Constantin
(edit.); Vockler, Kai (edit.). Magic Blocks: scenarii
pentru blocurile din perioada socialistă în
București=Scenarios for Socialist Collective Housing
estates in Bucharest. Bucureşti, 2009

63. II 8192 Giedion, Siegfried. Espace, temps, architecture. Paris,

2008

64. I 10954 Goagea, Constantin; Goagea, Cosmina;

Ghenciulescu, Ştefan. Remix: Fragments of a Country:
Romanian Pavilion, Venice Biennale 2006: 10th
International Architecture Exhibition. Bucureşti, 2007

65. II 8220 Goldberger, Paul. Counterpoint: Daniel Libeskind.

Basel, 2008

66. II 8227 Gössel, Peter; Leuthäuser, Gabriele. Architecture in

the 20th Century. Vol. 1-2. Köln, 2005

67. II 8233 Guran, Petre; Goilav, Ana-Maria; Pleșu, Andrei. Acasă:

Școala de la Bunești: oameni, cărți, case. Bucureşti,
2017

68. I 9726 Hall, Peter. Orașele de mâine: o istorie intelectuală a

urbanismului în secolul XX. Bucureşti, 1999

69. III 5585 Hastaoglou Martinidis, Vilma (edit.). Restructuring the

City: International Urban Design Competitions for
Thessaloniki under the Auspices of the U.I.A.
Thessaloniki, 1997

70. II 8211 Henkel, Fritz-Otto; Holl, Dennis; Schalk, Manfred.

Seismic Desing and Drywalling. Iphofen, 2008

71. III 5569 Heymann-Berg, P. J. (coord.). Neue Schulen in

Hannover. Hannover, 1963

72. I 10960 Hinte, Ed van; Peeren, Césare; Jongert, Jan.

Superuse: Constructing New Architecture by
Shortcutting Materals Flows. Rotterdam, 2007

73. II 8153 Hoz Onrubia, Jaime de (edit.); Maldonado Ramos,

Luis (edit.); Vela Cossio, Fernando (edit.). El lenguaje
de la arquitectura románica. Madrid, 2006

44
74. II 8194 Hulshof, Michiel; Roggeveen, Daan. How the City
Moved to Mr Sun: China's New Megacities. Amsterdam,
2011

75. I 10501 Ianăși, Rodica (edit.). Arhitect Gheorghe Simotta.

Bucureşti, 2003

76. I 10959 Jacobs, Jane. The Death and the Life of Great
American Cities. New York, 1989

77. III 5580 Jodidio, Philip (edit.). Out There: Architecture Beyond
Building: Installations. Vol. 1. Venice, 2008

78. I 10949 Kahn, Louis I. Silence et lumière. Paris, 2006

79. I 10942 Kenley, Stefania. Du fictif au réel: dix essais sur le Pop
art anglais et le Nouveau Brutalisme en architecture.
Dijon, 2016

80. I 10060 Koolhaas, Rem; Boeri, Stefano; Kwinter, Sanford.

Mutations. Barcelona, [2000]

81. II 7629 Koolhaas, Rem; Mau, Bruce. S, M, L, XL. New York,

1995

82. II 8217 Kovačević, Igor (edit.); Vašourková, Yvette (edit.).

Urbanity: Twenty Years Later: Projects for Central
European Capitals. Praha, 2011

83. II 8219 Kuo, Chaolee (edit.). Dark Discourses: Reflections of

Taiwan City Culture: 11th International Architecture
Exibition-La Biennale di Venezia: Taiwan Exhibition.
Taichung, 2008

84. I 10245 Le Corbusier. Une petite maison: 1923. Basel, 2005

85. II 8218 LeCuyer, Annette. Radical Tectonics. London, 2001

86. I 10964 Libera, Michal; Klein, Lidia. Making the Walls Quake as
If They Were Dilating with the Secret Knowledge of
Great Powers. Warsaw, 2012

87. II 8213 Linz, Barbara. Holz=Bois=Wood. Köln, 2009

45
88. I 10968 Maas, Winy. Five Minutes City: Architecture and
[Im]mobility: Forum and Workshop, Rotterdam 2002.
Rotterdam, 2003

89. I 10951 Maas, Winy (coord.). Space Fighter: The Evolutionary

City (Game:). Barcelona, 2007

90. I 10969 Maas, Winy (edit.); La, Grace (edit.). Skycar City: A Pre-
emotive History. Barcelona, 2007

91. III 5605 Machedon, E.; Popescu, V. Construcții spitalicești din

Franța. [Bucureşti], s.a.

92. III 5607 Marcus, H; Gewolb, I.; Granet, I. Complex Buftea.

[Bucureşti], [1959]

93. III 3994 Mayne, Thom; Warke, Val. Morphosis. London, 2003

94. II 8188 Mexi, Alexandru. Grădinile Castelului Peleş: mitologie

dinastică şi peisaj cultural. Bucureşti, 2017

95. III 5587 Meyerowitz, Joel; Barrett, Maggie. Tuscany: Inside the
Light. New York, 2003

96. II 180 D Mihăescu, Constantin; Oprea, Ștefan. Dictionar ilustrat

de construcții si materiale de constructii englez-roman.
Bucureşti, 1981

97. I 10943 Mihailciuc, Alexandra. În jurul focului: arhitectură,

tradiţie şi inovaţie în sisteme de încălzire şi gătit.
Bucureşti, 2017

98. I 10932 Milincu, Camil Octavian. Mobilierul în a patra revoluţie

industrial. Timişoara, 2016

99. I 10934 Mitrache, Anca (edit.); Abălaru, Oana Anca (edit.);

Ionescu Lupeanu, Marcel Sebastian (edit.). Diploma
Session Jury 2017: International Jury Visiting Professor
Presentation "Ion Mincu" University of Architecture and
Urbanism: Faculty of Architecture & Faculty of Interior
Architecture: Bucharest 5-6 July 2017. Bucureşti, 2017

46
100. I 10965 Moller, Werner (edit.); Leik, Tim (edit.). Co-op Principle:
Hannes Meyer and the Concept of Collective Design.
Leipzig, 2016

101. III 5581 Moschino, Francesco (edit.). Gallipoli: Laboratorio di

Progettazione. Roma, 2016

102. I 10955 Moţcanu, Mădălina; Popa, Andreea; Ionescu, Raluca-

Mihaela. Tabăra interdisciplinară de urbanism
"Integrarea Cetăţii Vauban în viaţa urbană": Alba Iulia,
1-8 August 2007. Bucureşti, 2007

103. III 5584 Musée Toma Stelian. La France vue par des peintres
roumains. Bucureşti, 1946

104. III 5582 National University Research Council. White Book of

Scientific Research in the Romanian Universities.
Bucharest, 2005

105. II 8231 Oosterman, Arjen (edit.). The Block. Amsterdam, 2009

106. II 7757 Panaitescu, Alexandru. De la Casa Scânteii la Casa

Poporului: patru decenii de arhitectură în Bucureşti:
1945-1989. Bucureşti, 2012

107. II 8152 Pelteacu, Mihaela; Puia, Daniela Maria. CineBucureşti:

100 ani de modernitate: lectura modernităţii
bucureştene prin prezentarea apariţiei şi devenirii sălilor
de cinema. Bucureşti, 2017

108. II 8201 Perjovschi, Dan. Walls, Floors, Museums and Mines:

1995-2003. Cluj, [2004]

109. II 8198 Petrescu, Ştefan. Birds Eye View of Romania=

Romania vǎzutǎ din avion. Bucureşti, 2004

110. I 10956 Petrone, Justin. My Estonia: Passport Forgery, Meat

Jelly Eaters and Other Stories. Part 1. [Tartu], 2009

111. II 7387 Popa, Roman. Reoarhitectura: o hiero-gamie profane.

Bucureşti, 2008

112. I 10933 Popovici-Donici, Mihai-Corneliu. Arhitectura neolitică şi

eneolitică timpurie din cultura Vinča, cultura Banatului şi
grupulu cultural Foeni. Reconstituiri arhitecturale din
siturile de la Uivar, Parţa şi Foeni. Timişoara, 2017

47
113. I 10967 Prat, Ramon; Ferré, Albert. Sadar Vuga Arhitekti:
Formula New Ljubljana. Sadar Vuga Arhitekti: Formula
New Ljubljana. Barcelona, 2006

114. I 10976 Premont, Rose-Marie de; Philippi, Nicole. Desenul:

ghid practice. Bucureşti, 2012

115. II 8229 Pryce, Will. Big Shed. London, 2007

116. III 5576 Puppi, Lionello. Andrea Palladio. Vol. 1. Milano, s.a.

117. III 5606 Pușchilă, I.; Dumitrașcu, R.; Chițuc, D. Construcții de

spitale. [Bucureşti], s.a

118. I 10972 Rădulescu, Mihai Sorin. În căutarea unor istorii uitate:

familii românești și peripluri apusene. Bucureşti, 2011

119. I 10045 Ramirez, Juan Antonio. Metafora stupului: de la Gaudi

la Le Corbusier. Bucureşti, 2003

120. I 10950 Rasmussen, Steen Eiler. Découvrir l'architecture. Paris,

2002

121. II 8234 Ribakov, N. I. Iskustvo Kambodgii. Moska, 1977

122. III 5586 Riera Ojeda, Oscar (edit.). Amerikanische

Einfamilienhäuser: Innovationen in Entwurf und
Ausführung. Köln, 1997

123. III 5092 Ruske, Wolfgang. Timber Construction for Trade,

Industry, Administration: Basics and Projects. Basel,
2004

124. II 8216 Rusu, Ștefan (edit.). Chișinău: artă, cercetare în sfera

publică. Chișinău, 2011

125. II 8226 Ryan, Raymund. Cool Construction. London, 2001

126. II 7702 Sakamoto, Tomoko (coord.); Ferré, Albert (coord.).

MVRDV: KM3: Excursions on Capacities. Barcelona,
2005

127. II 8214 Sakamoto, Tomoko (edit.); Ferré, Albert (edit.). From

Control to Design: Parametric/Algorithmic Architecture.
Barcelona, [2007]

48
128. I 10947 Sansot, Pierre. Poétique de la ville. Paris, 2004

129. II 8207 Sarnitz, August. Adolf Loos: 1870-1933: arhitect, critic

al culturii, dandy. Bucureşti, 2004

130. I 10958 Schleifer, Simone (edit.). Small Eco-houses=Petites

maisons écologiques=Kleine Ökohäuser. Köln, 2007

131. I 10244 Schumacher, Patrik. Digital Hadid: Landscapes in

Motion. Basel, 2007

132. II 8154 Schweighofer, A. (coord.); Tesar, H. (coord.); Wawrik,

G. (coord.). Österreichische Architektur: 1945-75:
Zeitentwicklungsübersicht, Utopien-Konzeptionen,
beispielhafte Objekte. Wien, 1976

133. II 8182 Şerban, Ruxandra (red.). Catalogul monumentelor

restaurate recepţionate în perioada 2005-2009.
Bucureşti, 2010

134. I 10971 Slăvuțeanu, Andrei (coord.). Povestea trecătorilor din

București: începută la Târgul de carte Gaudeamus.
Bucureşti, 2011

135. II 8225 Slessor, Catherine. Concrete Regionalism. London,

2000

136. III 5578 Steenhuis, Marinke (red.); Hooimeijer, Fransje (red.).

Maakbaar Landschap: Nederlandse
landschapsarchitectuur: 1945-1970. Rotterdam, 2009

137. II 8209 Stoian, Ina; Calciu, Daniela. Orașul posibil: intervenții

în spațiul urban postcomunist=The Would-Be City:
Interventions in the Post-Communist Urban Space. Cluj-
Napoca, 2012

138. III 5565 Ţălu, Ştefan. AutoCAD 2017. Cluj-Napoca, 2017

139. II 8193 Thierstein, Alain (edit.); Förster, Agnes (edit.). The

Image and the Region: Making Mega-City Regions
Visible!. Baden, 2008

49
141. II 8212 Tîrcă, Miruna; Axinte, Alex; Borcan, Cristi. Spaţii
urbane în acţiune: activare comunitară în cartierele de
blocuri din Bucureşti=Urban Spaces in Action:
Community Activation in Bucharest's Socialist
Neighbourhoods. Bucureşti, 2015

142. II 8235 Todaro, Benedetto (coord.). Alberate a Roma: le specie

vegetali nella definizione della qualità urbana: lessico
cittadino II. Roma, 1990

143. I 10953 Todd, Nancy Jack. Écodesign: des solutions pour la

planète: l'aventure du New Alchemy Institute. Montréal,
2007

144. III 5577 Travlos, John (coord.); Manousakis, George (coord.).

Neo-Classical Architecture in Greece. Athens, 1967

145. I 10944 Tudoran, Claudiu-Alexandru. Design şi concepte

arhitecturale contemporane implementate prin hibrizi
bio-nano tehnologici. Bucureşti, 2017

146. II 5488 Tureanu, Ileana (coord.); Ianăși, Rodica (coord.);

Marcu Lapadat, Marius (coord.). Bucureşti 2000:
Concurs internațional de urbanism = Bucharest 2000:
Concours International d'Urbanisme = Bucharest 2000:
Urban Planning Competition. Bucureşti, 1997

147. II 8183 Udrea, Florentina; Mihai, Daniela; Hortopan, Dumitru.

Patrimoniul cultural crestin din Oltenia: secolele XVII-
XVIII: ghid de bune practici destinat personalului
monahal. Bucureşti, 2012

148. II 8202 Vaquin, Jean-Baptiste (coord.). Paris 21e siècle. Paris,

2008

149. III 5574 Vela, José León (coord.); Ruiz Mañas, Francisco
(coord.). La arquitectura del 92: edificacion de caracter
permanente en la Cartuja. [Sevilla], 1990

150. II 8150 Velicu, Daniel-Cătălin. Regimul juridic al instituţiilor din

dreptul urbanismului: jurisprudenţă comentată în
materia autorizaţiilor de construire, de desfiinţare şi a
operaţiunilor urbanistice. Bucureşti, 2017

50
151. II 8189 Venturi, Robert; Scott Brown, Denise; Izenour,
Steven. Lecţia Las Vegas: simbolismul uitat al formei
arhitecturale. Bucureşti, 2017

152. III 952 Vignole, Jacques Barozzio de. Traité élémentaire

pratique d'architecture ou étude des cinq orders. Paris,
s.a.

153. II 8163 Visconti, Federica; Diaconescu, Oana. I limiti

dell'intervento: l'orizzonte oikologico dell'architettura.
Napoli, 2016

154. II 8199 Vu, Brigitte. Construire ou rénover en respectant la

haute, qualité, environnementale. Paris, 2007

155. II 8190 Zahariade, Ana Maria (coord.). De la înfundătură la

intrare: locuri ale Bucureştiului cotidian. Bucureşti, 2016

156. I 1829 Zevi, Bruno. Apprendre à voir l'architecture. Paris, 1959

51
LISTA PUBLICAŢIILOR PERIODICE

INTRATE ÎN BIBLIOTECA UAUIM

ÎN PERIOADA 01.09.2017-01.09.2018
1. P I 193 A+U (ARCHITECTURE & URBANISM), Tokio – nr.
562-567 (2017); nr. 568-575 (2018)

2. P I 196 AMC: LE MONITEUR D’ARCHITECTURE, Paris –

nr. 262-265 (2017); nr. 266-270 (2018)

3. P I 99 ARCHITECTURAL RECORD, New York – nr. 9-12

(2017); nr. 5-7 (2018)

4. P I 219 ARGUMENT, Bucureşti – nr. 9 (2017)

5. P I 34 ARHITECTURA, Bucureşti – nr. 1-6 (2017)

6. P II 200 ARHITEXT, Bucureşti – nr. 1-6 (2017); nr. 1-3 (2018)

7. P I 234 BULETINUL INSTITUTULUI POLITEHNIC DIN IAŞI:

SECŢIA: CONSTRUCŢII. ARHITECTURĂ. Iaşi – nr.
1-4 (2017)

8. P I 218 C3, Seul – nr. 388-392 (2017); nr. 393-395 (2018)

9. P I 239 CAIETELE MUZEULUI Bucureşti – nr. 1 (2017); nr. 2

(2018)

10. P I 47 CASABELLA, Milano – nr. 881-886 (2018)

11. P I 226 CERCETARE & PROIECT. DISERTAŢIE, Bucureşti

– nr. 1 (2017)

12. P I 227 CERCETARE & PROIECT. PREDIPLOMĂ, Bucureşti

– nr. 1 (2017)

13. P I 201 DDN - DESIGN DIFFUSION NEWS, Milano – nr. 227-

235 (2017); nr. 236-240 (2018)

14. P I 132 DETAIL, Munchen – nr. 7/8-12 (2017); 1/2-9 (2018)

15. P I 44 DOMUS, Milano – nr. 1014-1019 (2017)

16. P I 203 EL CROQUIS, Madrid – nr. 190-192 (2017)

17. P II 347 FUTURE ARQUITECTURAS, Madrid – nr. 53/54

(2017)

18. P I 223 GA: GLOBAL ARCHITECTURE DOCUMENT, Tokyo

– nr. 142-144 (2017); nr. 145-147 (2018)

55
 19. P I 224 GA: GLOBAL ARCHITECTURE HOUSES, Tokyo –
nr. 149 (2016); nr. 150-155 (2017); nr. 156-159
(2018)

20. P I 206 IGLOO, HABITAT & ARHITECTURA, Bucureşti – nr.

nr. 178-180 (2017)

21. P I 109 INTERNI, Milano – nr. 673-677 (2017)

22. P I 53 L’ARCHITECTURE D’AUJOURD’HUI, Paris – nr.

419-422 (2017); nr. 425 (2018)

23. P II 204 L’ARCA INTERNATIONAL, Milano – nr. 7/8-11/12

(2017); nr. 1/2-7/8 (2018)

24. P I 197 LOTUS INTERNAŢIONAL, Milano – nr. 163 (2017)

25. P II 300 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, Bucureşti –

nr. 1-1044 (2017)

26. P II 354 REVISTA DE EVALUARE = THE VALUATION

JOURNAL, Bucureşti – nr. 1 (2017)

27. P I 233 STUDIES IN HISTORY & THEORY OF

ARCHITECTURE, Bucureşti – nr. 1 (2017)

28. P I 82 THE ARCHITECTURAL REVIEW, Westminster – nr.

1442-1446 (2017); nr. 1447-1454 (2018)

29. P I 103 THE JAPAN ARCHITECT, Tokio – nr. 107 (2017); nr.
109-110 (2018)

30. P II 303 THE PLAN, Bologna – nr. 100-103 (2017); nr. 104-
108 (2018)

31. P II 357 TOPOS, München – nr. 100 (2017); nr. 101-103

(2018)

32. P I 84 URBANISME, Paris – nr. 404-407 (2017); nr. 408-

409 (2018)

33. P I 217 ZEPPELIN, Bucureşti – nr. 146-148 (2017); nr. 149-

150 (2018)

56
DIN COLECŢIILE BIBLIOTECII UAUIM:

DONAŢIA DE CARTE

PAUL SMĂRĂNDESCU
1. II 892 ***Album de la maison moderne. Bruxelles, s.a.

2. III 175 ***Cele trei proiecte ale Palatului Municipal din

București: extras din Gazeta ilustrată, an 1, nr. 47.
Bucureşti, 1912

3. I 1054 ***Die baudenkmale von Samarkand. Architektonischer

Reisebericht. Bochara. Architektonische reisenskizzen.
Wien, 1898

4. III 246 ***Din lucrările lui Giulio Magni. S.l., s.a.

5. IV 256 ***Études d'architecture civile. Paris, s.a.

6. II 653 ***Exposition anglo-francaise d'architecture ancienne &

moderne. Paris, 1914

7. III 175 ***Flacăra literară, artistică, socială. Bucureşti, 1912

8. III 175 ***Galeria artiștilor noștri: arhitectul Ion Mincu: [extras

din Ilustrațiunea nr. 1 din 1915]: [articol]. Bucureşti,
1915

9. II 651 ***Inaugurarea Palatului de Justiție din Bucureșci. S.l.,

1895

10. IV 292 ***Intérieurs modernes. S.l., s.a.

11. III 175 ***Inventarul Monumentelor Publice si Istorice din

Romania. Bucureşti, 1903

12. IV 184 ***L'architecture au XX-e siècle. Paris, s.a.

13. IV 486 ***La grande Roumanie. Paris, 1929

14. III 5589 ***La Roumanie en images. Vol. 1. Paris, 1919

15. III 273 ***L'art des Indes Néerlandaise. S.l. , s.a.

16. II 1131 ***L'école française: peinture. S.l., s.a.

17. III 190 ***Le recueil d'architecture moderne. Paris, s.a.

18. II 1063 ***Maisons d’écoles. S.l., s.a.

19. IV 291 ***Maisons d’habitation, hȏtels, maisons de commerce,

villes. Paris, s.a.

59
20. III 175 ***Memoriu de modul cum s-a facut judecarea
concursului pentru construcția Senatului. Bucureşti,
1912

21. IV 202 ***Neubauten in Brüssel. Berlin, s.a.

22. II 615 ***Palatul ziarului ’’Universul’’. Bucureşti, s.a.

23. III 187 ***Principles de composition decorative. Paris, s.a.

24. II 647 ***Quelques bâtiments intéressants. S.l., s.a.

25. II 504 ***Quinzième Congres International des Architectes:

September 30th, 1939. Washington, 1939

26. III 175 ***Raport general cu privire la lucrările Comisiunii

Monumentelor Istorice în 1909. Bucureşti, 1910

27. IV 63 ***Salons d’architecture. Paris, 1897

28. III 175 ***Sânțirea Bisericei Domnița Bălașa severșită în ziua

de 29 septembrie în presența Majestatei Sale Regelui.
Bucureşti, 1885

29. II 139 ***The Empire: Its Lities, Palaces and Buildings. The
Houses of Parlament. London, s.a.

30. I 276 Adamescu, Gheorghe. Anuarul Ateneului Roman

bis pentru 1938. Bucureşti, 1939

31. IV 278 Adler, Friedrich. Mittelalterliche Backstein-Bauwerke

des Preussischen Staates. Ester Band. Berlin, 1862

32. IV 162 Antonescu, Petre. Clădiri și studii. Bucureşti, 1913

33. II 8170 Baes, Jean. Cottages. Bruxelles, s.a.

34. II 101 Balș, George. O vizită la câteva biserici din Serbia.

Bucureşti, 1913

35. I 918 Banfi, G. L. Relazione sul progetto architettonico per il

Palazzo della Civiltà Italiana. S.l., s.a.

36. II 621 Baudin, Henry. Villas & maisons de campagne en

Suisse. Geneve, 1909

60
37. II 91 Bogdan, N. A. Orașul Iași: monografie istorică și
socială ilustrată. Bucureşti, 1913

38. II 638 Bourgeois, Th. La villa moderne. Paris, s.a.

39. I 775 Bradley, M.C.; Bradley, E. T. L'Abbaye de

Westminster. London, 1908

40. I 148 Bréhier, Louis. L'art byzantin. Paris, 1924

41. II 638 Bourgeois, Th. La Villa Moderna. Paris, s.a.

42. III 176 Bourniquel, M. L'habitation. Paris, s.a.

43. IV 48 Bühlmann, J. Die Architektur des klassischen

Altertums und der Renaissance. Vol. 1-2. Stuttgart,
1893

44. I 1353 Bușilă, C. Învățământul tehnic superior. Bucureşti,

1939

45. IV 295 Calligaris, A. Ferri battuti. Torino, s.a.

46. I 73 Camps y Cazorla, E. Arquitectura Califal y Mozarabe.

S.l., s.a.

47. I 822 Cassagne, Armand. Traité pratique de perspective:

appliquée au dessin artistique et industriel. Paris, s.a.

48. III 98 Chabat, Pierre. Cours de dessin géométrique à l'usage

des écoles municipales et professionnelles. Paris,
1885

49. IV 35 Cornescu, Elena. Cusături românești. București, 1906

50. II 602 Drăghiceanu, Virgiliu. Mitropolia Târgoviștei: note

istorice și arheologice cu 18 ilustrații și planuri.
Bucureşti, 1933

51. II 7051 Dumont-Wilden, L. Les Villes d'Art celebres:

Amsterdam & Harlem. Paris, 1923

52. IV 43 École Nationale des Beaux-Arts. Concours Rougevin

et Godeboeuf. Paris, s.a.

53. IV 32 Ferrari, Giulio. Scenografia. Torino, s.a.

61
54. II 181 Filow, Bogdan D. L'ancien art bulgare. Berne, 1919

55. II 7073 Gabelentz, Hans von der. Mittelalterliche Plastik in

Venedig. Leipzig, 1903

56. II 1081 Gateuil, N. Recueil de menuiserie pratique. S.l., s.a.

57. II 1010 Gentil & Bourdet. Manuel d'application des

mosaïques spéciales. Billancourt, s.a.

58. II 192 Ghika-Budești, N.; Balș, G. Mănăstirea Probota.

Bucureşti, 1909

59. I 142 Golescu, Constantin. Însemnare a călătoriei mele

făcută în anul 1824-1826. Buda, 1826

60. III 254 Grimard, Hector. Le castel Béranger. Paris, s.a.

61. III 274 Guérinet, Armand. L'architecture moderne: Nord de la

France. Paris, s.a.

62. III 186 Hülsen, Christian. Das Skizzenbuch des

Giovannantonio Dosio im Staatlichen
Kupferstichkabinett zu Berlin. Berlin, 1933

63. II 95 Ionescu, Grigore. Rumänische Bautätugkeit in

Siebenburgen von 1919-1940. Bucureşti, 1943

64. I 109 Iorga, Nicolae. Țara românilor: Județul Prahova.

Vălenii de Munte, 1910

65. I 108 Iorga, Nicolae. Neamul românesc în Ardeal și Țara

Ungurească. Vol. 1-2. Bucureşti, 1906

66. I 143 Iorga, Nicolae. Prin Bulgaria la Constantinopol.

Bucureşti, 1907

67. I 141 Iorga, Nicolae. Viața femeilor în trecutul românesc.

Vălenii de Munte, 1910

68. II 891 Istrati, C. I. Câteva cuvinte relative la ce am voit să fac

sau am facut pentru muzeele noastre. Bucureşti, 1908

69. II 93 Kostov, St. L.; Peteva, E. La vie rustique et l’art

paysan dans les environs de Sofia = Selski bit i
izkustvo v Sofijsko. Sofia, 1935

62
70. IV 192 Lacroux, I. Brique ordinaire au point de vue décoratif.
Paris, 1878

71. IV 201 Lambert, Th. Escaliers et ascenseurs. Paris, s.a.

72. IV 199 Lambert, Th. Hotels privés. Paris, s.a.

73. III 245 Lampué, Pierre. Etudes de façades: maisons, villas,

hôtels les plus récemment construits à Paris et aux
environs. Paris, s.a.

74. IV 169 Lefol, Gaston. Grandes constructions à loyers

économiques. Paris, s.a.

75. IV 232 Lefol, Gaston. Immeubles modernes de Paris. Paris,

s.a.

76. IV 200 Lefol, Gaston. Hospitaux: maisons de santé,

maternités, sanatoriums. Paris, s.a.

77. II 7051 Leger, Louis. Les Villes d'Art celebres: Prague. Paris,
1907

78. IV 297 Lorain, Paul. La flore décorative. Paris, s.a.

79. III 246 Magni, G. Lucrările lui Giulio Magni: architect. S.l.,
[1921]

80. II 1039 Mainzer, Herbert R. Architectural Catalog. New York,

1922

81. I 485 Meier-Graefe, Julius. Pyramide und Temple. Berlin,

1927

82. II 88 Miller-Verghi, M. Izvoade strămoşeşti. Bucureşti, 1911

83. IV 47 Mohrmann, Karl; Eichwede, Ferdinand. Germanische

Frühkunst. Berlin, s.a.

84. III 272 Monod, François. La sculpture décorative au XX-e

siècle. Paris, s.a.

85. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Adevărul asupra importanțelor

descoperiri arheologice de la Curtea de Argeș: discuții
științifice. Bucureşti, 1923

63
86. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice ce este si ce ar trebui sa fie.
Bucureşti, 1939

87. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Cercetări arheologice. Străvechile

clopote ale mănăstirilor Codreanu și Cozia. Bucureşti,
s.a.

88. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Cum a murit Mihai Vodă Viteazul.

Bucureşti, s.a.

89. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Date noui despre filiațiunea lui

Petru Vodă Șchiopul, Domnul Țării Moldovei: 1574 -
1579; 1582 - 1591 și tratatul comercial din 27 august
1588, încheiat cu Elisabeta Regina Angliei. Bucureşti,
1937

90. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Din daniile lui Ștefan cel Mare
făcute Mănăstirei Zografu dela Sfântul Munte Athos.
Bucureşti, 1938

91. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Documente inedite de la Mircea

cel Bătrân: 1386-1418. Bucureşti, s.a.

92. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Domnia lui Alexandru Vodă Aldea,

fiul lui Mircea Vodă cel Bătrân: 1431-1435.
Bucureşti,1922

93. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Domnia lui Vlad Ventilă Vodă dela
Slatina. Bucureşti, 1946

94. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Isvorul legendei despre origina

eroului dela Călugareni: ctitorul Mănăstirei Mihai Vodă
din București. Bucureşti, 1936

95. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Lămurirea unei enigme istorice:

Vlasilav Voevod și Doamna Neacșa: 1488. Bucureşti,
1935

96. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Mănăstirea Vieros din jud. Mușcel

ctitoria marilor și vitejilor boieri din Golești. Bucureşti,
1936

97. II 910 Nicolaescu, Ștefan. Păstorirea Mitropolitului Primat al

Ungrovlahiei Hariton: 1373-1381. Bucureşti, s.a.

64
98. II 869 Olmer, Pierre. L'Art decoratif français en 1928-1929.
Paris, 1929

99. IV 159 Ossent, Edouard. Hôtels de voyageurs au XXème

siècle. Paris, s.a.

100. I 617 Papadopol, Yacob. Analize, base de serii de prețuri de

construcțiuni. Bucureşti, 1897

101. IV 100 Peerboom, Alf. Kunstverglasungen in modern Stil.

Dusseldorf, s.a.

102. II 7100 Petranu, Coriolan. L'Art roumain de Transylvanie.

Bucureşti, 1938

103. I 901 Petranu, Coriolan. Noi cercetări și aprecieri asupra

arhitecturii în lemn din Ardeal. Bucureşti, 1936

104. I 903 Petranu, Coriolan. Nouvelles discussion sur

l'architecture de bois de la Transylvanie. Bucureşti,
1939

105. I 1078 Pike, Joseph. Bruges: A sketch-book. London, 1922

106. IV 174 Planat, P. Details de facades. Paris, s.a.

107. III 189 Planat, P. Construction et amenagement des salles

d'asile et des maisons d'école. Vol. 1-3. Paris, 1882

108. II 6330 Poitevin-Skeletti, A. Schițe în sepia. S.l., s.a.

109. II 479 Popescu-Băjenaru, J. Schitul Bălțeni din Codrul

Vlăsiei. Bucureşti, 1912

110. I 788 Pretorian, Florența. Desenul liber și noile metode.

Bucureşti, 1934

111. IV 296 Prignot, E.; Rémon, C. La tenture moderne. Paris, s.a.

112. III 173 Quaglia. Les cimetieres de Paris. Paris, s.a.

113. I 1253 Răuțu, Melete. Monografia eclesiastică a județului

Vâlcea. Râmnicu-Vâlcea, 1908

114. IV 254 Remon, Georges. Interieurs d'appartements

modernes. Paris, s.a.

65
115. IV 253 Rémon, Georges. Soixante planches de peinture
decorative. Paris, s.a.

116. I 149 Rettelbusch, E. Handbuch 5 fur die Bautischlerei. S.l.,

[1927]

117. IV 277 Robert, E. Travaux de ferronerie moderne. Paris, s.a.

118. II 92 Romstorfer, Karl A. Cetatea Sucevii. Bucureşti, 1913

119. II 568 Romstorfer, Karl A. Das alte Fürstenschloss in

Suczawa. Czernowitz, 1902

120. II 113 Romstorfer, Karl A. Die Kirchenbauten in der

Bukowina. Wien, 1916

121. II 203 Saintenoy, Paul. Notes de voyage: architecture et

archéologie: Kent, Oxfordshire, Cambridgeshire,
Northamptonshire. Bruxelles, 1894

122. I 1400 Schilling, Friedrich. Uber die anwendungen der

darstellenden geometrie insbesondere uber die
photogrammetrie. Leipzig, 1904

123. IV 294 Schmid, Ch. L'art nouveau: decoration &

ameublement. Paris, s.a.

124. IV 99 Schmid, Ch. Ferronerie moderne & de style

modernisé. Paris, s.a.

125. I 905 Sfințescu, C. Apărarea urbanistică: extras din

''Urbanismul'', iulie-septembrie 1939. Bucureşti, 1939

126. III 104 Smărăndescu, Paul. Lucrări de arhitectură: 1907-

1942. Bucureşti,1942

127. II 234 Sulzer [Freres]. Quelques références d'hotels.

Chauffage. Paris, s.a.

128. II 7170 Șoimescu, Sava. Biserica Episcopiei Argesului, Istoria

si descrierea ei. Bucureşti, 1886

129. I 756 Ștefănescu, Alexandru. Mănăstirea Tismana.

Bucureşti, 1903

66
130. I 1102 Ștefulescu, Alexandru. Istoria Târgu-Jiului. Târgu-Jiu,
1906

131. I 499 Ștefulescu, Alexandru. Strâmba. S.l., 1906

132. I 1080 Ștefulescu, Alexandru. Polovragii. S.l., 1906

133. I 1095 Ștefulescu, Alexandru. Gorjul istoric și pitoresc. Târgu-

Jiu, 1904

134. III 32 Tocilescu, Gr. Biserica episcopală a mănăstirii Curtea

de Argeş. Bucureşti, 1886

135. IV 293 Trenet, C. Recueil de villas modernes. Paris, s.a.

136. I 133 Tzigara-Samurcaș, Al. Arta în România. Bucureşti,

1908

137. I 1319 Tzigara-Samurcaș, Al.; Balş, G.; Ghika, N. Biserica

din Filipeștii de Pădure. Bucureşti, 1908

138. IV 37 Varin, A; Varin, E. L’Architecture pittoresque en

Suisse ou Choix de constructions rustiques prises dans
toutes les parties de la Suisse. Paris, 1873

139. II 7189 Vasilescu, I. Străbătind China: de la Shanghai la

Peking. Bucureşti, 1926

140. IV 255 Villeneuve, Th. Intérieurs d'appartements de haut

style. Paris, s.a.

141. II 898 Virette, Jean. Façades et détails d'architecture

moderne. Paris, 1927

67
NOI DONAȚII ÎN COLECȚIILE
BIBLIOTECII UAUIM:

DONAŢIA DE CARTE

VICTOR IVANEȘ
1. I 10529 ***The Phaidon Atlas of Contemporary World
Architecture: Travel Edition. New York, 2005

2. II 7653 Asensio Acero, Francisco. Exquisite Villen:

Meisterwerke neuester Architektur. Stuttgart, 1999

3. II 7652 Asensio, Paco (edit.). Häuser and Meer. München,

2003

4. I 10530 Asensio, Paco (edit.). Häuser der Welt. Köln, 2000

5. III 5255 Broto, Edurad. Contemporary Architecture. Barcelona,

2009

6. II 7654 Cuito, Aurora (edit.). Alvaro Siza. Barcelona, 2002

7. III 5270 Dungl, Leopold (edit.). Wien, Architektur: Der Stand

der Dinge III=Vienna, Architecture: The State of the Art
III. Wien, 2000

8. II 7657 Flagge, Ingeborg (edit.). The International Highrise

Award 2004=Internationaler Hochhaus Preis 2004.
Hamburg, 2004

9. II 7649 Furuyama, Masao. Tadao Ando: 1941: Die Geometrie

des menschlichen Raums. Köln, 2004

10. III 5272 Futagawa, Yoshio (edit.); Yanai, Takashi (edit.).

Richard Meier. Tokyo, 1997

11. III 5259 Gómez, Lola. High-Tech für High-Tech: Die Architektur
der Zukunftsunternehmen. Stuttgart, 2001

12. III 5262 Grimm, Friedrich. Einfamilienhäuser unter 250000

Euro: Individuelle Trauhäuser die Sie sich leisten
können. München, 2006

13. III 5268 Jodidio, Philip. Alvaro Siza. Köln, 1999

14. III 5260 Jodidio, Philip. Architecture in Switzerland. Köln, 2006

15. III 5257 Jodidio, Philip. Architecture in the United Kingdom.

Köln, 2006

16. II 5802 Jodidio, Philip. Architecture Now! Vol. 2. Köln, 2002

71
17. II 5644 Jodidio, Philip. Building a New Millennium = Bauen im
neuen jahrtausend = Construire un nouveau millenaire.
Köln, 1999

18. III 5263 Jodidio, Philip. Contemporary American Architects.

[Vol. 1]-2, 4. Köln, 1993; 1996; 1998

19. III 3421 Jodidio, Philip. Contemporary European Architects.

Vol. 3, 5, 6. Köln, 1995; 1997; 1998

20. III 3420 Jodidio, Philip. Contemporary Japanese Architects.

Vol. 2. Köln, 1997

21. II 7650 Jodidio, Philip. Santiago Calatrava: 1951: Architekt,

Ingenieur, Künstler. Köln, 2007

22. III 5267 Jodidio, Philip. Sir Norman Foster. Köln, 1997

23. III 3833 Jones, David Lloyd. Architecture and the Environment:
Bioclimatic Building Design. London, 1998

24. III 5264 Khan, Hasan-Uddin. Contemporary Asian Architects.

Köln, 1995

25. III 5261 Laufner, Odile; Ernst, Monika. Architektinnen bauen

Wohnhäuser: 41 aktuelle Beispiele. München, 2000

26. II 4809 Lion, Françoise (coord.). Yves Lion: études,

réalisations, projets: 1974-1985. Paris, 1985

27. III 3907 Mostaedi, Arian. Sustainable Architecture: High Tech

Housing. Barcelona, s.a.

28. III 5271 Munteanu, Dan; Perianu, Ştefan; Munteanu, Mihai.

Archi-Tecture Munteanu-Perianu-Munteanu. [Paris],
s.a.

29. II 7655 Pearson, David. Cartea casei naturale: modalităţi de

creare a unui cămin sănătos, armonios şi în
consonanţă cu ecologia. [Oradea], 1993

30. I 10532 Poeverlein, Ulrike (edit.); Fitermann, Janina (edit.).

Europan: Die deutschen Ergebnisse. Vol. 5: Mobilität
und Nähe. Neue Landschaftten urbanen Wohnens.
Berlin, 2000

72
31. III 5266 Rebois, Didier (edit.). At Home in the City: Urbanising
Residential Areas. Paris, 1994

32. II 4811 Salat, Serge. Fumihiko Maki. Une poétique de la

fragmentation. Paris, 1987

33. III 5258 Scherer, Bettina. Die neue Loftarchitektur:

Zeitgemäßes Konzept: zukunftsweisende Flexibilität.
München, 2005

34. III 5265 Sharp, Dennis (edit.). The Illustrated Encyclopedia of

Architects ans Architecture. London, 2001

35. III 5256 Slessor, Catherine. Eco-Tech: Sustainable

Architecture and High Technology. London, 1997

36. III 3789 Steele, James. Architecture Today. London, 1997

37. II 7656 Steinemann, Ramias (edit.). Global Housing Projects:

25 Buildings since 1980. Barcelona, 2008

38. III 5269 Thiel-Siling, Sabine (edit.). Icons of Architecture: The

20th Century. Munich, 1998

39. I 10531 Tombazis, Alexandros N. Scrisoare către un tânăr

architect. Athens, 2008

40. II 7651 Torres, Martha. Affordable Home Design: Innovations

and Renovations. New York, 2004

73
DONAȚIA DE CARTE A CENTRULUI INTERNAȚIONAL DE
STUDII PENTRU CONSERVAREA ȘI RESTAURAREA
BUNURILOR CULTURALE, ROMA
(ICCROM, ROMA)
1. II 7743 ***Actas de la III Bienal de Restauración Monumental:
Sobre la des-Restauración. S.l., 2008

2. II 7745 ***Al-Qods (Jérusalem): Une cité, une culture, un

destin: Actes du Colloque international organisé par
l’ALECSO (Organisation Arabe pour l’Education, la
Culture et les Sciences) à l’Institut du Monde Arabe,
Paris, les 4 et 5 Mars 2010. Tunis, 2011

3. II 7741 ***Case Studies on Climate Change and World

Heritage. Paris, s.a.

4. III 5346 ***Ferrara I: Development of Post Graduate Training in

Architectural and Urban Conservation, Ferrara,
Palazzo Paradiso, 5-6 October 1989=L’Evolution de la
formation post-universitaire en conservation
architecturale et urbaine, Ferrare, Palazzo Paradiso, 5-
6 Octobre 1989. Vol. 1. Rome, 1991

5. II 7746 ***Il restauro del monastero di San Mosè l’Abissino,

Nebek, Siria. Damasco, 1998

6. I 10575 ***La conservación de los monumentos de arte e

historia: Conclusiones=The Conservation of Artistic &
Historical Monuments: Conclusions. S.l., 2006

7. II 7744 ***La pintura europea sobre tabla: siglos XV, XVI y

XVII. Madrid, 2010

8. III 5321 ***Metodología para la conservación de retablos de

madera policromad: Seminario Internacional
Organizado por el Getty Conservation Institute y el
Instituto Andaluz del Patrimonio Historico, Sevilla,
mayo 2002. Sevilla, 2002

9. II 7738 ***Paisajes Culturales en Mesoamérica: Reunión de

Expertos: Memoria: 27 al 30 de septiembre de 2000,
San José, Costa Rica. San José, 2002

10. III 5343 ***Report of Cooperation Project on the Conservation

of Historic Buildings in Bhutan within the framework of
ACA Cooperation Project for the Conservation of
Historic Buildings in the Asia-Pacific Region: 1992-
2002. Tokyo, 2003

77
11. II 7737 ***Retablo de Carbonero el Mayo: Restauración e
investigación. Madrid, 2003

12. III 5323 Basile, Giuseppe (edit.). Cesare Brandi oggi: Prime
ricognizioni. Saonara, 2008

13. III 5322 Basile, Giuseppe (edit.). Conservazione e restauro

degli organi storici: Problemi, metodi, strumenti. Roma,
1998

14. III 5327 Breeze, David J (edit.); Jilek, Sonja (edit.). Frontiers of
the Roman Empire: The European Dimension of a
World Heritage Site. Edinburgh, 2008

15. III 5324 Cancellieri, Stefania (edit.). L’Episcopio di Porto

presso Fiumicino: Metodo e prassi nel restauro
architettonico. Roma, 2001

16. II 7735 Caneva, Giulia (edit.); Nugari, Maria Pia (edit.);

Salvadori, Ornella (edit.). La Biologia Vegetale per i
Beni Culturali. Vol. 1: Biodeterioramento e
Conservazione. Firenze, 2005

17. III 5328 Cardilli, Luisa (edit.). Graffiti urbani: Prevenzioni –

interventi. Roma, 2000

18. III 5340 Casado, Montserrat (coord.). Réhabilitation et

revitalisation urbaine à Oran: Colloque international,
Oran, Algérie, du 19 au 21 octobre 2008. Barcelona,
s.a. Barcelona, s.a.

19. III 5344 Denhaene, Godelieve (edit.). Lambert Lombard:

peintre de la Renaissance, Liège: 1505/06-1566:
Essais interdisciplinaires et catalogue de l’exposition.
Bruxelles, 2006

20. III 5325 Egloff, Brian; Peterson, Nicolas; Wesson, Sue.

Biamanga and Gulaga: Aboriginal Cultural Association
with Biamanga and Gulaga National Parks. Surry Hills,
2010

21. III 5329 Enei, Flavio. Pyrgi Sommersa: Ricognizioni

archeologiche subacquee nel porto dell’antica Caere.
Santa Marinella, 2008

78
22. II 7736 Fiengo, Giuseppe (edit.). Tutela e restauro dei
monumenti in Campania: 1860–1900. Napoli, 1993

23. III 5342 Francini, Carlo (coord.). Il Centro Storico di Firenze,

Patrimonio Mondiale UNESCO: Piano di gestione:
2006-2008. Firenze, [2008]

24. III 5334 Garufi, Roberto (coord.). Poggioreale Vecchia: Modelli

di studio a scala locale della Carta del Rischio del
Patrimonio Culturale ed Ambientale della Regione
Siciliana. Palermo, 2008

25. III 5336 Garufi, Roberto (coord.). S.I.T: Il sistema informativa

territoriale e gli studi tematici: Carta del Rischio del
Patrimonio Culturale ed Ambientale della Regione
Siciliana. Palermo, 2008

26. III 5335 Garufi, Roberto (coord.). Taormina, Castelmola,

Giardini Naxos: Modelli di studio a scala locale della
Carta del Rischio del Patrimonio Culturale ed
Ambientale della Regione Siciliana. Palermo, 2007

27. II 7748 Grattan, David (edit.). Proceedings of the ICOM

Waterlogged Wood Working Group Conference.
Ottawa, 1982

28. II 7751 Guido, Manuel Roberto (coord.); Palombi, Maria

Rosaria (coord.). Quarta Conferenza Nazionale dei siti
italiani nella Lista del Patrimonio Mondiale Unesco: Dai
Piani di Gestione ai Sistemi Turistici Locali. Siracusa,
2007

29. II 7749 Guido, Manuel Roberto (coord.); Palombi, Maria

Rosaria (coord.). Tutela e conservazione dei beni
culturali e naturali e del paesaggio: I siti italiani nella
Lista del Patrimonio Mondiale dell’Unesco: Atti della V
Conferenza Nazionale. Roma, 2008

30. III 5333 Jaquinta, Maria Teresa. ICCROM & Italia:

Quarant’anni per la salvaguardia del patrimonio
culturale =ICCROM & Italie: Quarante ans pour la
sauvegarde du patrimoine culturel. Roma, 2000

79
31. III 5330 Kurin, Richard. Saving Haiti’s Heritage: Cultural
Recovery after the Earthquake. Washington D.C., 2011

32. III 5326 Lauro, Maria Giuseppina. Castelporziano III:

Campagne di scavo e restauro: 1987-1991. Roma,
1998

33. II 7747 Lavédrine, Bertrand. A Guide to the Preventive

Conservation of Photograph Collections. Los Angeles,
2003

34. II 7740 Lebidaki, E. The Restoration of the Monuments of the

Athenian Acropolis. Athens, 2010

35. II 7753 Lopez Sorzano, Maria Claudia; Garcia Schiller,

Claudia; Medina Gerena, Luz Amparo. Manual,
glosario y instructivo para inventarios bienes culturales:
inmeubles, muebles. Bogota, 2005

36. III 5348 Martin, Oliver (edit.); Gendre, Samuel (edit.).

UNESCO World Heritage: Serial Properties and
Nominations, International Expert Meeting on World
Heritage and Serial Properties and Nominations,
Ittingen, Switzerland, 25-27 February 2010. Bern, 2010

37. II 7752 Minardi, Vittorio (edit.). Simposio Internazionale sul

Barocco Latino Americano. Roma, 1982

38. II 7742 Moro, Laura (coord.). Linee Guida per la valutazione e

riduzione del rischio sismico del patrimonio culturale.
Roma, 2006

39. III 5338 Nakagawa, Takeshi (coord.). Annual Report on the

Technical Survey of Angkor Monument 2000. Tokyo,
2000

40. III 5345 Nakagawa, Takeshi (coord.). Report on the

Conservation and Restoration Work of the Northern
Library of Bayon, Angkor Thom, Kingdom of
Cambodia. Tokyo, 2000

80
41. III 5345 Nakagawa, Takeshi (coord.). Report on the
Conservation and Restoration Work of the Northern
Library of Bayon, Angkor Thom, Kingdom of
Cambodia. Anexe: Drawings: Northern Library of
Bayon. Tokyo, 2000

42. III 5337 Nakagawa, Takeshi (coord.). Report on the

Conservation and Restoration Work of the Prasat Suor
Prat Tower, Royal Plaza of Angkor Thom, Kingdom of
Cambodia. Tokyo, 2005

43. II 7739 Pandolfi, Annamaria (edit.). La conservazione del

patrimonio monumentale: Il vandalismo grafico. Roma,
2000

44. III 5339 Picarreta, Maria (coord.). Beni culturali in Umbria:

dall’emergenza sismica alla ricostruzione. S.l., 2007

45. II 7750 Popp, Dietmar (red.). Wiederaufbau der Warschauer

Altstadt und des Königsschlosses. Warszawa, 2006

46. III 5341 Putt, Neal (edit.); Haiha, Heikki (edit.). European
Preventive Conservation Strategy Project: A Project
Report. Vantaa, 2001

47. II 7733 Racagni, Paolo (edit.). I restauri di Ravenn Antica:

Esperienze di valorizzazione del mosaico antico.
Bologna, 2011

48. II 7734 Racagni, Paolo (edit.). La Basilica ritrovata: I restauri

dei mosaici antichi di San Severo a Classe, Ravenna.
Bologna, 2010

49. III 5347 Resenberg, Laura. Zinnober: zurück zu den Quellen.

München, 2005

50. III 5331 Severati, Carlo. MasterPlan della Medina di

Constantina= MasterPlan de la Médina de Constantine:
Éléments pour la requalification, la réhabilitation et la
valorisation de la Médina de Constantine: (Projet de
guide). Roma, 2006

51. II 7754 Shaikh, Kurshid Hasan; Ashfaque, Syed M.

Moenjodaro: a 5,000-year-old legacy. Paris, 1981

81
52. III 5332 Varoli-Piazza, Rosalia (edit.). Sharing Conservation
Decisions: Lessons Learnt from an ICCROM Course.
Roma, 2007

53. II 281 D Wiesner, Helena (coord.). Guia para reconocer los

objetos de la época colonial, los objetos del patrimonio
arquelógico y los objetos de valor cultural. S.l., 2005

82