Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4
Coperta: Emil Nicolau
Aviz IMPORTANT
Testele cuprinse în anexa de faţă vor fi folosite în confor mitate cu instrucţiunile de aplicare,
corectare şi valorificare cuprinse în lucrarea : „APTITUDINILE ŞI MĂSURAREA LOR".
Autorul
MINISTERUL MUNCII
Numele.............................................................prenumele.........................................
§
SliB TESTUL
CUVINTE CONTRARII
Scrie
aicirăspunsul
7
8
9
Departe este contrariul lui aproape, deci trebuie să arătăm aceasta, la mar ginea din
dreapta, scriind cifra care însoţeşte cuvîntul departe. Această cifră este 5 şi s-a scris la
margine.
9
9
10
9
Acum priviţi cuvintele de mai jos :
întuneric 2 soare 9 apă
3 lumină 8 umbră 4 negru ()
11
9
12
9
Să găsim cuvîntul care arată contrariul lui întuneric. Acesta este lumina şi este însoţit de
cifra 3. Scrieţi, deci, cifra 3 la marginea din dreapta. Nu uitaţi să scrieţi îa margine cifra
care însoţeşte cuvîntul potrivit.
Lucraţi mai departe în acelaşi iei.
afară metru i înăuntru 4 încolo 2 închis 8 alături .(0
negru 7 luminos 4 nori 3 întunecos 8 alb 9 umbră 0)
nou 8 povestire 6 pălărie 5 vechi 9 proaspăt 7 îndepărtat (-')
=d
9 13
■ • • : IUBUIUIBX9 BJBQ
■ {nijpiuioQ • • ■ ................................BIS3J0JJ
14
9
15
9
'9J9D 9S }\ 90 }0} IS IŢJ9)SBU E}Bp '9}9LUnU SOf IBUI aUOg
î XS3X
JIDNnW 1QH3XSINIW
16
9
SUBTESTUL 2
ANALOGII
pălărie — cap : : gheata — 5 mînă 6 picior 7 gît 8 cer 9 mănuşă Răspunsul bun este picior, de
aceea s-a scris la marginea din dreapta cifra 6 care însoţeşte acest cuvint. Un alt exemplu :
Lucraţi mai departe în acelaşi fel. Nu uitaţi să scrieţi, la margine, cifra care însoţeşte
cuvîntul potrivit
aleargă 8 taie 7 pălărie 6 pasăre 4 brici om — revolver : : albină — 1 aripă 2 miere 4 zbor 5
frumos — privire : : dulce — 4 sărat 7 gust 2 frumuseţe 5 vechi 6 drăguţ muncă — oboseală: :
teamă 3 plîns 5 grabă 9 trecut 8 uita iarbă — oi : : pîine — 3 unt 6 floare 7 lapte 2 cal 1 om
17
9
18
9
SUBTESTUL 3 SERII DE NUMERE
Scrie
aicirăspunsul
Numărul căutat este La marginea din dreapta s-a scris litera C care îl însoteste.
()
1 8 2 8 3 8 — (E) 8 (F) 6 (G) 2 (H) 4 (I) 9
Numărul care urmează este 4 şi este însoţit de litera H. Scrieţi această literă în marginea
din dreapta.
Lucraţi mai departe în acelaşi fel. Nu uitaţi să scrieţi, la margine, litera care însoţeste
numărul căutat.
()
1 2 3 4 5 6 - (C) 5 (D) 2 (E) 7 (F) 3 (G) 8
Scrie
aicirăspunsul
SUBTESTUL 4 CUVINTE DE PRISOS
Scrie
aici
răspunsul
Mana nu trebuie să fie pe listă, pentru că Maria e npme de fata, iar toate celelalte sînt
nume de băieţi. Aceasta s-a arătat scriindu-se la marginea din dreapta cifra 5, care însoţeşte
:
cuvîntul de prisos.
Cuvîntul trandafir nu are ce căuta pe listă. Scrieţi deci Ia marginea : din dreapta cifra 2 care
îl însoţeşte.
'••'••
'
Lucraţi mai departe" în acelaşi fel. Nu uitaţi să scrieţi la margine; cifra care însoţeşte
cavîntal de prisos. :
10
3 ciocîrlie 7 rîndunică 6 sticlete 1 găină 2 şoim
5 strugure 4 castravete 2 măr 6 piersică 5 prună
Scrie
6 plug 9 tipografie 2 greblă
aici 1 secerătoare 3 coasă
răspunsul
11
MINISTERUL MUNCII
TEST I 3
(Inteligentă generală)
12
SUBTESTUL 7
13
VA ROG COMPLETAŢI :
Mumele....................... .......................'......................
prenumele ..................................................................
yîrsta ..........................................................................
locul naşterii
judeţul
posedaţi
15
luna anul
SUBTESTUL 7
17
Semnătura
19
TEST O B S E R V A Ţ I I
Rezultatu
l Puncte
SUBTESTUL 7
21
1. Atenţie şi memorie
2. Aritmetică
3. Judecată rapidă
4. înţelesul cuvintelor
5. Fraze deranjate
6. Serie de numere
7. Coordonare de idei................
8. Informaţie...............................
TOTAL
C=
SUBTESTUL 7
23
Psiholog:
SUBSTETIJL 1
o o o o o . © © © © © © © © ©
OOO NU
ooooo
ABCDEFGHWKLMNOP
H A 0 Â 0 0 A ® C
i 2 3 4 5 6 7 8 9
[ juste......................................................
Puncte j omise ( greşite...........
Răspundeţi la aceste chestiuni cît de repede puteţi. întrebuinţaţi partea dreaptă a paginii pentru a
pune răspunsul.
! juste.......................................................
omise R=s.j.
greşite...................................................
SUBTESTUL 7
27
SUBÎESÎUL 3
Aceasta este o probă de bun simţ. Aveţi şaisprezece probleme. Trei răspunsuri sînt date fiecărei
probleme. Trebuie să examinaţi răspunsurile cu atenţie, după aceea faceţi o cruce în pătratul de dinaintea
celui mai bun răspuns la problemă, ca în exemplul :
I
D fac bine j+j ne
ţin cald □ sînt
negre
Aici al doilea răspuns este cel mai bun şi este marCat cu o cruce. începeţi cu numărul 1 şi continuaţi
pînă ce timpul hotărît, va fi trecut.
28
SUBTESTUL 7
29
SUBTESTUL 7
1. Pisicile sînt animale folositoare pentru că: 9. De ce oamenii preferă automobilele tramva-
□ prind şoareci. ielor ? Pentru că :
□ sînt drăgălaşe. □ un automobil este făcut dintr-un material
□ sperie cîinii. mai bun
2. Pentru ce purtăm de obicei creioane în loc [de □ un automobil este mai comod
tocuri ? □ tramvaiele nu sînt aşa sigure
|Pentru că : 10. Fulgii de la aripile păsărilor le ajută la zburat.
□ sînt viu colorate Pentru că :
□ .sînt mai uşoare la purtat □ fac o suprafaţă mai întinsă şi uşoară
□ nu sînt aşa de grele □ apără corpul lor de aer
3. Pentru ce întrebuinţăm pielea pentru încălţăminte ? □ împiedică aripile să se răcească prea repede
Pentru că : 11. Toată circulaţia care merge în aceeaşi direcţie
□ se fabrică în toate ţările păstrează aceeaşi parte a străzii. Pentru că :
□ îmbracă bine □ o mică parte din oameni sînt stîngaci
□ este un produs animal □ agentul de circulaţie o face să meargă
4. De ce judecăm un om prin ceea ce face nu prin ceea astfel
ce zice ? □ aceasta evită accidentele
Pentru că : 12. Pentru ce inventatorii iau brevete de invenţii ?
□ ceea ce face un om, arată cu adevărat ceea Pentru că :
ce este □ aceasta le dă controlul invenţiei lor.
□ nu e bine să minţim □ aceasta le aduce cereri mai numeroase
□ un surd nu poate auzi ceea ce se vorbeşte □ este un obicei de a lua brevete.
5. Dacă cineva v~cir întreba, ce gindiţi despre o 13. Apa care îngheaţă face să se spargă ţevile. Pentru
persoană pe care nu o cunoaşteţi, ce veţi răspunde ? că :
□ îi voi face cunoştinţă □ frigul face ţevile mai puţin rezistente
□ gîndesccă aceasta e o persoană foarte bine □ apa îşi măreşte volumul cînd îngheaţă
□ eu nu o cunosc şi nu pot spune nimic □ ghiaţa împiedică curgerea apei
6. Străzile sînt stropite vara: 14. Pentru ce munţii înalţi sînt acoperiţi de zăpadă ?
□ pentru a răcori aerul Pentru că :
□ pentru a împiedica automobilele să alunece □ sînt mai aproape de nori
□ pentru a înlătura praful □ soarele îi încălzeşte rar
7. Pentru ce grîul este o hrană mai bună decît □ aerul este rece
porumbul ? Pentru că : 15. Dacă pămîntul ar fi fost mai aproape de soare
□ este mai hrănitor □ stelele ar fi dispărut
□ este mai frumos □ lunile noastre ar fi fost mai lungi
□ poate fi măcinat mai mărunt □ pămîntul ar fi fost mai cald
8. Motivul pentru care cele mai multe păsări cîntă 16. Pentru ce este mai frig la poli decît la ecuator ?
primăvara este ca: Pentru că :
□ să ne anunţe că a sosit primăvara □ polii sînt mai departe de soare
□ să atragă alte păsări □ lumina soarelui cade oblic la poli
□ să-şi exercite glasul □ este mai multă gheaţă la poli
30
SUBTESTUL 7
31
SUBTESTUL 7
32
SUBTESTUL 7
Dacă cele două cuvinte din pereche înseamnă acelaşi lucru, sau aproape acelaşi, trageţi o linie sub
cuvîntul — asemănător. — Dacă înseamnă contrariu sau aproape contrariu, tra geţi o linie sub cuvîntul —
contrar (diferit). Dacă nu sînteţi sigur, treceţi înainte. Primele două exemple sînt rezolvate.
f bun-rău...................................................................................... asemănător-co«/rar
Exemplu *
33
SUBTESTUL 7
Cuvintele darbct o vacă mănîncă» în această ordine sînt amestecate şi nu formează o frază, însă ele ar
forma una dacă ar fi puse în ordinea «o vacă mănîncă iarbă» şi această frază este adevărată.
La fel cuvintele «toţi au caii pene» vor forma o frază dacă sînt puse în ordinea «.toţi caii au pene» însă
această frază este greşită.
Aveţi 24 fraze amestecate — unele sînt adevărate, altele greşite. Cînd voi spune începeţi, luaţi fiecare
frază una cîte una. Gîndiţi la ceea ce vrea să spună, dacă cuvintele sînt puse la locul lor, însă riu le scrieţi.
După aceasta, dacă ceea ce vor să spună este adevărat, trageţi o linie sub cuvîntul — adevărat — ; dacă ceea
ce vor să spună este greşit, trageţi o linie sub cuvîntul — greşit. — Dacă nu sînteţi sigur, treceţi înainte.
Primele două exemple sînt scrise cum trebuie. începeţi cu nr. 1 şi mergeţi pînă vi se cere să vă opriţi.
juste.............................................. ...........
Punct: -ţ omise R = j—g greşite ...............................
34
SUBTESTUL 7
35
SUBTESTUL
1 612 14 16
9 8 7 6 05 4 3 3
2 2 3 3 4 4 5 5
1 7 2 7 3 7 4 7
Exemple ;
Priviţi fiecare număr şi pe cele două linii punctate, scrieţi cele două numere care trebuie să urmeze.
3 4 5 6 7 8
10 15 20 25 30 35
8 7 6 5 4 3
3 6 9 12 15 18
5 9 13 17 21 25
8 1 6 1 4 1
27 27 23 23 19 19
1 2 4 8 16 32
8 9 12 13 16 17
9 9 7 7 5 5
19 16 14 11 9 6
2 3 5 8 12 17
11 13 12 14 13 15
29 28 26 23 19 14
18 14 17 13 16 12
81 27 9 3 1 1/3
20 17 15 14 11 9
16 17 15 18 14 19
1 4 9 16 25 36
3 6 8 16 18 36
juste
SUBTESTUL 6
SUBTEST
UL 6
Puncte : omise
R=j
SUBTESTUL 6
SUBTESTUL 6
I greşite ....
In fiecare din rîndurile ce urmează, primele două cuvinte au o oarecare legătură între ele. D-v. în fiecare
rînd trebuie să vedeţi legătura dintre primele două cuvinte si să subli maţi cuvîntul scris cu litere groase care
este legai în acelaşi fel cu al treilea cuvînt începeţi cu nr. 1 şi continuaţi pînă.ce vi se spune să vă opriţi.
juste..
Puncte :
omise
greşite
SUBTESTUL 8
7. alb — negru : : bun — timp îmbrăcăminte marnă rău ...........................................................*.!!!'.!'.'.'.*.*.! 7
8. băiat — om : : miel — berbec cîine cioban lînă ...................................................................* . * . * . ! * . 8
9. zid — casă : : pălărie — nasture pantof pai cap ..................................................................... 9
10. pai — pălărie : : piele — pantof căptuşeală haină stofă 1" 10
11. stînga — dreapta: : vest — sud direcţie est nord ...................................................................... ............." ' " n
12. duşumea — tavan : : pămînt — cer colină iarbă vale .............................................12
13. rece — ghiaţă : : căldură — umezeală răceală vaoorî stele . . ......................................................................... 1 3
14. luni — marţi : : vineri — săptămînă joi zi sîrabătă .......................................!!!!!!!!!!!!!!!!!! 14
15. plumb — glonţ : : aur — hîrtie monedă bani aramă .........................................".............................................. 15
16. piele — corp : : scoarţă — arbore cîine frunză rădăcină ...................................' '.'. '.'. ' 1'" " 16
17. tun — mare : : puşcă — glonţ mică calibru trăgaci ..................................................*.'.'.'...................... 17
18. plin — gol : : vale — izvor tub vîrî casă .t.............................................................*.'.'.'.'.'!!.'.'!!................... ' 18
19. om — braţ: : arbore — tufiş ramură floare scoarţă . ____________________! * " ' '!...................................... 19
20. vînă — corp : : drum de fier' — ţară tren încrucişare accident* ".'.'.'.'.'.'.'. ................................................... 20
21. ureche — auzi : : ochi — masă vedea mînă joc '.......____________________...... ........................••••••• ^
22. pălărie — cap : : pantof — deget «măr picior pat .........................................'''.'.'.*'.''.'.......................... 22
23. leu — animai : : trandafir — piatră plantă cărămidă hîrtie '............................................................................. 23
24. coş — fum : : cremene — negri? scînteie pămînt lovit .................................!'!!!! !! ..................................... 24
25. cal — fugă : : cîine — sare muşcă aduce mănîncă ..............................................[............................................. 25
26. goarnă — sună : : fluier — merge cîntă joacă sparge ....................................li!'.'.!'.!!'.'.!!!".......................... 26
27. lacrimi — rîs : : tristeţe — veselie durere suspin moarte __________________[.............................................. 27
28. avion — aer : : submarin — înnoată maşină vas apă .......................................'.'............................................... 28
29. bancă — odihnă : : drum — copaci piatră oboseală frumos .' ' ................................................ ...................... 29
30. frumos — urît : : deştept — mare albastru prost singur ....!!........................................................................... 30
31. ogor — plug: : grădină — sapă zarzavat fiori furnici .................................... ....................... ........................... 31
32. otravă — moarte : : doctor — apă viaţă linişte bucurie ' 32
33. taie — baionetă : : loveşte — om ciocan glosîţ pline ......................................................................................... 33
34. negru — alb : : seara — clopot turmă dimineaţă soare " ............................................................................34
3b. cioban — turmă: : sentinelă — magazie cîmp'camarazi pedeapsă .................................................................... 35
36. spital — bolnav : : închisoare — celulă dezertor grupă tufiş " " .................................................................... 36
37. pisică — sgîrîie : : şarpe — aleargă omoară trăieşte pădure........................................ . '. ................................ 37
38. pîine — hrană : : tutun — otravă copac piatră alege .............................................................38
39. bun — rău : : alb — cenuşiu nor negru ploaie . T......................................... ..................................................... -59
40. ploaie — vară : : zăpadă—cer frig alunecă iarna ................................................................................................ 40
— 12 19
Observaţi propoziţia din exemplul: Oamenii aud cu ochii urechile nasul gura
Cuvîntul corect este urechile deoarece el întregeşte bine propoziţia, face ca ceea ce spune
In fiecare din propoziţiile de mai jos aveţi de ales dintre cele patru cuvinte, acel cuvînt care întregeşte cel
mai bine propoziţia, care face ca propoziţia să\aibă un înţeles adevărat. Fiţi atenţi, căci numai unul din cele
patru cuvinte este cel corect şi poate să facă propoziţia adevărată. Pe acela subliniaţi-1.
Dacă nu sînteţi siguri, încercaţi să ghiciţi care este cuvîntul potrivit şi subliniaţi-1. Aveţi două exemple în
care cuvîntul potrivit este subliniat aşa cum trebuie.
[ Oamenii aud cu ochii urechile nasul gura Exemple j p ran ţ a
t în Europa Asia Africa Australia
es e
20
TEST U
4 Sapă 5 Gard ()
Caietul acesta cuprinde diferite întrebări la care trebuie să răspunzi şi probleme pe care trebuie să le
rezolvi. Mai jos sînt cîteva exerciţii pe care le vom face împreună, pentru a de prinde modul cum trebuie să se
răspundă la întrebările puse.
EXERCIŢIUL 1.
Pălăria este pentru cap, ceea ce gheata este pentru ce ?
Pălărie — cap: : gheată — 5 Mină 6 Picior 7 Gît 8 Cer 9 Mănuşe (6) (
Răspunsul bun este cuvîntul picior şi este însoţit de cifra 6. De aceea, am scris în marginea
din dreapta cifra 6.
EXERCIŢIUL 2. Ogor — Plug": : Grădină — 1 Groapă 2 Zarzavat 3 Flori Scrie cifra 4 care arată
răspunsul bun.
EXERCIŢIUL 3.
Cauză — Eîect: : Boală — 1 Viaţă 2 Moarte 3 Sănătate Scrie cifra 2.
— 12 21
22
EXERCIŢIUL 4
SUBTESTUL 8
Scrie, în marginea din dreapta, două numere care să continue şirul următor 2 4 6 8 10 12
Deoarece şirul acesta merge crescînd din 2 în 2, cele două numere care să con tinue şirul sînt
14 şi 16 şi de aceea le-am scris în marginea din dreapta.
EXERCIŢIUL 5.
Scrie, în marginea din dreapta, două numere care să continue şirul : 1 7 2 ^ 7
3 7 4 7
Cele două numere sînt 5 şi 7. Scrie-le
EXERCIŢIUL 6.
Caută în şirul de cuvinte de mai jos două cuvinte care să aibă cea mai mare asemănare între
ele.
Scrie, în marginea din dreapta, cifrele care însoţesc aceste două cuvinte. 1 Puşcă 2 Revolver 3
Sabie 4 Şea 5 Tun 6 Mitralieră 7 Spadă 8 Lance
Cele două cuvinte care au cea mai mare asemănare între ele sînt sabie şi spadă
De aceea, în marginea din dreapta, s-au scris numerele 3 şi 7, care însoţesc cu vintele
adevărate.
(14) (16)
( )
( )
(3) (7)
— 12 23
24
EXERCIŢIUL 7
Scrie
aici răs
punsul
1 Dreptate 3 înfăţişare 4 Fericire 5 Adunare 6 Nenorocire 7 Noroc Aici trebuie să scriem ( )( )
numerele 4 şi 7. Scrie-le
EXERCIŢIUL 8.
(A)
2. Edison este om.
3. Deci Edison este muritor.
Dacă concluzia arătată în propoziţia a treia este adevărată, adică se poate deduce din primele
două propoziţii 1 şi 2, atunci scrie, în marginea din dreapta, litera (A) ; dacă însă propoziţia 3 nu
este adevărată, adică nu decurge din propoziţiile 1 şi 2, a tunci scrie, în marginea din dreapta, litera
(N)
In exemplul nostru am scris litera (A), deoarece propoziţia 3 este adevărată, adică decurge din
propoziţiile 1 şi 2.
EXERCIŢIUL 9.
25
1 — Caută în şirul de cuvinte de mai jos, două cuvinte care să aibă cea mai mare asemănare
'între'ele. Scrie, în marginea din dreapta, cifrele care însoţesc aceste două cuvinte.
1 Insulă 2 Continent 3 Vulcan 4 Rîu 5 Ocean 6 Meteor 7 Fluviu 8 Vale
2. — Procedează la fel cu şirul de cuvinte de mai jos :
1 Ţăran 2 Ospătar 3 Militar 4 Profesor 5 Tinichigiu 6 Vînzător 7 Preot 8 Marinar
3. _ Mai jos sînt scrise trei propoziţii
Dacă concluzia arătată în propoziţia a treia este adevărată, adică se poate deduce din primele
două propoziţii 1 şi 2, atunci scrie în marginea din oreapta li tera (A) ; dacă însă propoziţia 3 nu
este adevărată, acîică^ nu aecurge din propoziţiile 1 şi 2, atunci scrie în'marginea din dreapta litera
(N).
1. Cea mai mare parte din elevii clasei a 4-a sînt buni înnotători.
2. Deasemenea cea mai mare parte sînt buni alergători.
3. Prin urmare o parte din elevii clasei a 4-a sînt, în acelaşi timp, şi buni înnotători şi buni alergători.
4. _ Procedează la fel şi cu propoziţiile următoare :
1. Toţi membrii Clubului Sportiv sînt membrii cercului tehnic.
2. Alexandru nu este membru al Cercului tehnic.
3. In consecinţă, el nu este membru al Clubului Sportiv.
5. _ Primele două cuvinte au o anumită legătură între ele : găseşte un cu- vînt care să aibă
aceeaşi legătură cu al treilea şi scrie, în marginea din dreapta, cifra corespunzătoare cuvîntului
găsit.
Apă —Peşte: : Aer — 1 Stea 2 Copac 3 Balon 4 Om 5 Nor
6. — Procedează la fel cu cuvintele de mai jos :
Alb — Negru: : Bun— 6 Timp 9 Ascuns 7 Rău 8 Urii 1 Mamă
7. — 8. — Scrie două numere, în marginea din dreapta, care să continue ur mătoarele şiruri
de numere :
1 7 2 9 3 11
1 5 6 11 17 28
9. _ Caută în şirul de cuvinte de mai jos două cuvinte care să aibă cea mai mare—asemănare
între ele. Scrie, în marginea din dreapta, cifrele care însoţesc aceste două cuvinte.
1 Bazalt 2 Lînă 3 Puciosă 4 Sticlă 5 Benzină 6 Oxigen 7 Plumb 8 Hidrogen
10. — Procedează la fel şi cu şirul de cuvinte de mai jos :
1 Cînepă 2 Cufăr 3 Soldat 4 Monedă 5 Floare 6 Supus 7 Ceas 8 Bcmi
11. __ Dacă proverbele de mai jos au o legătură între ele, scrie în paran teză litera D ; dacă
sînt potrivnice (opuse) litera P ; dacă între ele nu există nici o relaţie înscrie litera N.
26
12. Scrie
aici răs
punsul
Ceea ce Ionel nu a învăţat, Ion nu va mai învăţa niciodată. Mal bine mai tîrziu, deeît
niciodată.
13. Scrie trei numere în marginea din dreapta, care să continue seria ur mătoare :
20
42
27.
28
14 — 16. — In fiecare din şirurile de mai jos, aranjează, în gînd, cifrele sau cuvintele în
ordinea mărimii şi înscrie, în marginea din dreapta, numărul sau cu vîntul care se află în mijlocul
fiecărui şir.
14. 22 14 20 16 18
15. — metru — kilometru — milimetru — decimetru — centimetru
12. Scrie
aici răs
punsul
29.
25 — In şirul de numere de mai jos, aranjat într-o ordine cu oarecare logică există un număr
care nu corespunde acestei logici. Care este acel număr? Scrie acel număr în marginea din dreapta.
72 65 58 51 45 37 30 23 16.
26 — Mai jos sînt scrise trei propoziţii. Dacă concluzia arătată în propoziţa a treia' este
adevărată, adică se poate deduce din primele două propoziţii 1 şi 2, atunci scrie în marginea din
dreapta litera (A) ; dacă însă propoziţia 3 nu este ade vărată, adică nu decurge din propoziţiile 1 şi
2, atunci scrie în marginea din dreapta litera (N)
1. Ion s-a născut înaintea lui Mihai
2. Mihai s-a născut înaintea lui Nicolae.
3. Deci Nicolae s-a născut înaintea lui Ion.
2 . — Procedează la fel şi cu propoziţiile următoare :
1. E este mai mare decît A şi mai mic decit X.
2. Z este mai mic decît A.
3. Deci Z este med mic decît A şi decît X.
28. — Caută în şirul de cuvinte de mai jos, două cuvinte care să aibă cea mai mare
asemănare între'ele. Scrie, în marginea din dreapta, cifrele care însoţesc aceste două cuvinte.
1 Cal 2 Găină 3 Capră 4 Mistreţ 5 Pădure 6 Tufiş 7 Porc 3 Munte
29. _ Procedează la fel şi cu şirul de cuvinte de mai jos :
1 Justiţie 2 Expresie 3 Societate 4 Sunet 5 Electricitate 6 Timp 7 Eumină
30. — Jumătatea cărui număr este a treia parte a lui 24 ? Scrie rezultatul în marginea din
dreapta.
31. — Dacă un cordon de lînă, lung de 36 cm, se strînge după spălat, încît ră- mîne de 33
cm, cît va rămîne după ce va fi spălat un cordon de 48 cm ? Scrie re zultatul.
32. — Primele două cuvinte au o anumită legătură între ele ; găseşte un cuvînt care să aibă
aceeaşi legătură cu al treilea şi scrie, în marginea din dreapta, cifra corespunzătoare cuvîntului
găsit.
Plumb — Glonţ : : Aur — 1 Pungă 2 Aramă 3 Monedă 4 Hlrtie 5 Bogăţie
33. — Procedează la fel cu cuvintele de mai jos :
C0Ş _ fum : : Cremene — 3 Lumină 5 Scînteie 4 Piatră 2 Amnar 6 Ţigară 34 _ Scrie două numere, în
marginea din dreapta, care să continue seria :
1 4 5 8 13 16 29 35. — Scrie două numere
care să continue seria :
1 4 2 8 3 12 37. _ Două din cele cinci propoziţii de mai jos explică mai bine
proverbul :
«Calul de dar nu se caută la dinţi».
în marginea din dreapta, literele corespunzătoare celor două propoziţii :
a. _ nu este prudent să ie apropii de calul nărăvaş.
b. — orice ai crede despre valoarea unui dar făcut, primeşte-l cu plăcere.
c. — nu primi niciodată un cal care ţi se dăruieşte.
d. — calul blînd nu muşcă.
e. __ trebuie să apreciem gestul celui care dăruieşte, iar nu valoarea lucrului dăruit.
- Au plecat într-o excursie tatăl şi mama, cei trei fii ai lor cu soţiile şi şi erau cîte patru copii în
familia fiecărui fiu, Cîte persoane au fost?
36 —
Scrie
38. - copiii
lor
30
12. Scrie
aici răs
punsul
31.
39. — Ceasornicul a fost reglat miercuri la prînz. Joi la ora 6 seara o luase înainte cu 15
Scrie
aici
răs-
punsul
()
()
()
minute. Cu cît s-a grăbit el, în acest caz în fiecare jumătate de oră?
40. — Primele două cuvinte au o anumită legătură între ele ; găseşte un cuvînt care să aibă
aceeaşi legătură cu al treilea şi scrie, în marginea din dreapta, cifra corespunzătoare cuvîntului
găsit.
Om — Braţ: : Arbore — 1 Frunză 4 Tufiş 6 Ramură 3 Coajă 5 Plantă
41. Procedează la fel cu cuvintele de mai jos:
Cioban — Turmă: : Sentinelă — 2 Depozit 4 Pedeapsă 5 Lagăr 7 Camarazi 8 Planton 42 — 44. — Citeşte
cu atenţie cele ce urmează :
Ion şi Dana Ionescu au 3 copii: Maria (cea mai mare), Elisabela şi Elena (cea mai mică). Maria s-a
măritat cu Virgil Popescu şi au o fată care se numeşte Ioana. Elena s-a măritat cu Vasile Georgescu, iar copii
lor se numesc Radu şi Ana. Cele spuse mai sus pot fi arătate şi sub forma graficului de mai jos.
33
Elena=Vasile Georgescu
Scrie
aici răs
punsul
34
Scrie
aici răs
punsul
35
Ioana ' Radu Ana Răspunde la întrebările de mai jos :
Pentru a înţelege mai bine, sînt date răspunsurile la primele două întrebări.
Ce fel de rudă este Ioana faţă de Elisabeta ? nepoată
Cîte mătuşi are Radu ? două ....
42. — Care este numele de familie al Ioanei ? ........................
43. — Care este numele de familie al Anei ? ........................
Scrie
aici răs
punsul
44. — Cine este unchiul Ioanei ? ........................
45 — 51. — Priveşte acum cu atenţie acest grafic:
36
Scrie
aici răs
punsul
37
Soţii Rădulescu Soţii V asii eseu
Scrie
aici răs
punsul
Soţii Ionescu
38
Scrie
aici răs
punsul
39
Maria Aneta Elena=Vasile Gheorghe Margareta Ion=Frusina Suzana
Scrie
aici răs
punsul
40
Scrie
aici răs
punsul
41
Petre Smaranda Mihai
Scrie
aici răs
punsul
49. — Cîte mătuşi are Mihai ? ............................................
50. — Cîţi unchi are Petre ? ............................................
51. — Care sînt bunicii lui Mihai? ............................................
52 — 53. — Solon compara poporul cu marea iar pe oratori cu vîntul, deoarece
marea ar fi totdeauna liniştită dacă vîntul n-ar răscoli-o.
Scrie, în marginea din dreapta, cifrele a două clin propoziţiile următoare al căror înţeles ţi se
pare cel mai apropiat de cele spuse mai sus.
1. Oratorii sînt totdeauna jucăria mulţimii.
2. Oratorii buni incintă mulţimea.
3. Mulţimea ar sta liniştită dacă n-ar îndemna-o oratorii la fapte.
4. După Solon, oratorii sînt răspunzători de revolta popoarelor.
)()
25
42
54. - Scrie, în marginea din dreapta, două numere care să continue şişul de
numere de mai jos:
3 7 16 35 74 153
55 - 56. - Scrie, în marginea din dreapta, două numere care să continue următoarele şiruri de
numere :
1 2 4 7 11 16
2 3 5 9 17 33
Scrie
aici răs
punsul
()()
Nulste 'n^l Cm5le direre decît să-ţi aminteşti de timpurile fericite, cînd te gă-
^eTSSSnWWa, cifrele a două din propoziţiile următoare al căror
înţeles ti se pare mai apropiat de cele spuse mai sus. ( )
1. — Necazurile omului trebuie compătimite. ( ) (
o — Amintirea fericirii îndulceşte nevoile. ) ( )
3 — Culmea nefericirii este să-ţi aminteşti de jerictrea trecuta.
4 _ Amintirea fericirii trecute, nu face decît să mareasca nefericirea pielita. 5. — Este mai puţin nefericit
acela care uită plăcerile trecute.
59 - 1 a restaurant, o ceaşcă de cafea cuprinde 3 părţi lapte şi 2 părţi cafea. Cîte ceşti cu lapte
trebute să-şi prepare bucătarul pentru 15 ceşti de cafea cu lapte?
60.' - Primul număr fără soţ este 1, al doilea 3, al treilea 5 şi aşa mai departe, înscrie, în
marginea din dreapta, al 200-lea număr fara soţ.
61—66 — Contrare unei credinţe populare nu există nici un mijloc prin care mi tem deosebi, la
prima vedere, ciupercile bune şi cele otrăvitoare. Cmperale otrăvitoare, cum este ciuperca «pălăria
şarpelui», conţin un suc fara culoare a. Mul că sucul isi schimbă culoarea la ruperea ciupercii, nu ( )
mseamna nmuc î atit c.t.perei le bune de mîncare cît şi cele veninoase, pot creşte m acelaşi loc ; atit ■
unele şi celelalte sînt mîncate de melci ; atît ttnele cît şi celelalte pot sa mnegreasca un
ba
° OteSf distrage mirosul ciupercilor bune de mîncare, însă nu distruge otrava celor otrăvitoare; otetul
în care au stat ciupercile otrăvitoare devine un lichid foarte otrăvitor. Tot astfel' se întîmplă cu apa
în care au fiert ciuperci-e otravitoare. ()
Dacă cele ce urmează pot rezulta din cele ce ai citit mai sus scrie, m marginea din dreapta,
litera «D»; în caz contrar, scrie litera «N».
61. — Faptul că la ruperea unor ciuperci, sucul lor îşi schimbă culoarea, este un semn sigur că ciuperca
este otrăvitoare.
62. — Numea ciupercile bune de mîficat au sucul fără culoare.
63. — Melcii mănîncă orice ţel de ciuperci, fie bune de mîncat, fie otrăvitoare.
64. — De obicei, se crede că nu se poate cunoaşte la prima vedere o ciupercă bună de mîncat, de una
otrăvitoare.
65. — Melcii nu mănîncă ciuperca «pălăria şarpelui», pentru că este veninoasă.
66 - Pentru ca ciupercile otrăvitoare să poală fi mîncate trebuie ca, mai îritîi, să fie fierte în oţet şi, apoi,
să ne convingem că nu înnegresc un ban de argint.
67. — Mai jos sînt scrise trei propoziţii: ^ •• „
Dacă concluzia arătată în propoziţia a treia este adevarata, adică se poau, deduce din primele
()
două propoziţii 1 şi 2, atunci scrie, în marginea dm dreapta litera (A); dacă însă propoziţia 3 nu ()
este adevărată, adică nu decurge din propoziţiile 1 şi 2, atunci scrie, în marginea din dreapta, litera ()
(N). 1. Ştefan datorează 100 lei lui Vasile.
2 Grieore datorează 115 lei lui Ştefan. ... ( )
3^ în cazul că Vasile primeşte 100 lei ele la Grigore şi da dm ei 15 lei lui Şteran,
urmează că s-au achitat datoriile. ()
()
43
Scrie
aici răs
punsul
44
— Niculae din Buzău era cu 5 zile mai tînăr decît Toma din Brăila. Ni-
culae s-a născut la 28 decembrie. 1605. In anul 1630 24 decembrie a căzut într-o
vineri. In care zi a săptămînii a căzut ziua de naştere a lui Toma, în anul 1630? Scrie
numele acelei zile
69 — 71. —■ Aranjează aceste cifre şi semne în aşa fel încît să formeze egalităţi adevărate.
Spre exemplu :
a) 3 3 6=+ rezolvare 3+3=6
Scrie
aici răs
punsul
b) 2 3 3 7 18=+—X( ) rezolvare 7+2=18—(3x3) Problema.
69. — 2 3 4 9=—+ Rezolvare .........................................................................
70. — 3 3 3 3 30= —x x Rezolvare .........................................................................
71. — 2 2 3 8 10= X X + ( ) Rezolvare .................................................................................................
72. — Primele două cuvinte au o anumită legătură între ele; găseşte un cuvînt
care să aibă aceeaşi legătură cu al treilea şi scrie, în marginea din dreapta, cifra co respunzătoare
cuvîntului găsit.
Sămînţă — Piatră: : Bani — 3 Cîştig 2 Negustor 4 Avar 5 Risipitor 6 Milos
73. — Procedează la fel cu cuvintele de mai jos :
Spital — Bolnav: : închisoare 1 Oslndă 2 Celulă 3 Dezertor 4 Gardian 5 Libertate.
74 — 79. — Propoziţiile scrise mai jos, aparţin unei limbi străine. Vei. găsi, în faţa fiecăreia din
ele, traducerea în româneşte. In fiecare propoziţie românească este un cuvînt care este subliniat.
1. CZB UAS SAMI AM PUŢIN noroc
2. GRIJA MISIA UAS TATA MANINCA puţin-
3. LITSU SU SAMI am nevoie d E NOROC .
Comparîndu-se propoziţiile 1 şi 2, ale limbii străine, se poate vedea că UAS în seamnă PUŢIN,
pentru că este singurul cuvînt comun. Comparîndu-se, de asemenea, propoziţiile 3 şi 1 se poate vedea
că SAMI înseamnă NOROC, pentru aceeaşi cauză. Prin eliminare, se poate deduce că LITSU SU
înseamnă AM NEVOIE. Deci,' trebuie să sublimezi SAMI, în prima propoziţie ; UAS în a doua ;
LITSU SU, în a treia.
încearcă acum să dezlegi, în acelaşi fel, propoziţiile de mai jos, ţinînd seama că ordinea
cuvintelor străine nu este aceeaşi cu ordinea cuvintelor româneşti. Scrie, în marginea din dreapta,
cuvintele străine corespunzătoare cuvintelor româneşti subliniate.
74. — VA SAPARIS NOP SIVEL ZA . ACEST CAL NU ESTE frumos
75. - FROS BARNOL PACOS ZA . PASĂREA ALBĂ este PIERDUTĂ
76. - VA SAPARIS ZA SIVEL . acest cal ESTE FRUMOS
77. - FROS TRAPIP PACOS ZA . PASAREA PIERDUTĂ ESTE găsită .
78. - ZA ZĂVOR FROS TRAPIP . PASAREA GĂSITĂ ESTE închisă
79. - ZA SIVEL NERDUP . clmpul ESTE FRUMOS .
80. — Care din cele cinci cuvinte, de mai jos, se aseamănă cu aceste trei ex presii : bucuria, frica,
jalea. Scrie, în marginea din dreapta, cifra corespunzătoare.
5 Memoria, 3 Ura, 7 Inteligenţa, 2 Cearta, 4 Convorbirea
81. — Care din următoarele cinci cuvinte:
1 Ciocan, 2 Greblă, 3 Brici, 4 Plug, 5 Furcă: se apropie mai mult, prin ase mănare, de : Topor, Cuţit,
Foarfece.
82. — Pădurea are întotdeauna: 1 Umbră, 2 Animale, 3 Pomi, 4 Flori, 5Frunze. Scrie, în dreapta, cifra
cuvîntului corespunzător.
45
Numele MINISTERUL MUNCII
Data........
TEST I 5
Fig. 1
O3O 5 .. - 3; 9, 1 2 , 1
) Ly
i.
46Fis
L
1
Fig. 4
Fig. 4
Fig. 4
Fig. 4
/
Fig. 4
Fig. 4
o
Fig. 3
29
_________________________________
______________________________A
Fig. 4
30 Fig. .6
32
î. 1 3 5 7 9 Jl . , //. 11 13 12 Ik 13 15,..
2. 8 7 6 5 k 3■, 12. 29 28 26 23 19 /4 ,
3. 5 J3 1 21 25 . . 13 18 /4 17 13 16 1? . «.,
7
4. 16 f? 9 7 5.. Ik. 4 3 5 4 6 5.„
5. 2 3
; 4 i.. 15. 20 17 15 /4 11 9,„
2 27 <5 . . 16. 16 n 15 18 /4 19 . . „
7
7. 12 )3 «? t 7 . . 17. 5 6 4 7 3 8..
/4
£ 19 II 6,. 18. 1 4 9 16 25 36 . .
9. 1 5 2 IO 15 . . 19. 3 6 8 16 18 36 . .
2 3 5 3 17 . . 20. 1 4 5 8 13 16 . .
STOP Fig. 13
34 Fig. 14
Teste Puncte Dec/te
I. Cifre
JL Imagini
m. Analoga
iv. Lacune
v. Desene
vi Fraze
Media
TEST t 6
iu t— /V
■o o- b p cf t>b p cf 9 d p p o o b -a 9 p
□ b â p op b 6 9 p -a p09 cfb 6 cf-
a cp q^ p o â p 9 "a o-a q b o 6 -a p â b p
cf o b •o D-ţib cf p-a 6 6 9 p d--o b p cf
b â p cf b p-a op 6 cf oâ-o 9b cf â o-p
o p 9 p p â bb 9 cp p â cf-a op â b 9 o po
g 9 op p-a b 9 6 op cf p 9 b â-a b 6 cf -o
-a 6 9 o cf p-a b b 9 p p-o b 6 cf ob p cf
6-0096 cf b -o 9 pb -oip-
a b c f g p â pcfb-o 6 p p b -a âb
cfpg cf op-a p b
b p â c f o g â p c f p â p p-o p â 9 cf b o
09 op p-a b 9 p â p 9 o c f 9 b - c ] p 6 b i â
-a b 9 p b p-a 9 â p-a â p o b b g o â b 9
cf-a pp -a ob 6 p 9 b o p c f 6 b â g c^-a
pcfb9 cf 6 p o 9 -a 6 o 9 p 6
p 0 0 â b 9 p b - o p o p o-a cf ob -a 9
p ob cf 9 ocf9 o 6 â cf p o p cf-a p
cfp ~a
6 pp â g -o op -a q^b b p g â i p c f p
cf
o b 9 p i p 6 9 p o-a 9 cf p b - a p b b p
cf-a b 9 p 6 p-a b o c f - a p â p c f p o c ^ p
cf'b -a 6 o p cfb pp b 9 6 op -a b p-a 9 p
36.12
b cf o p 6 pb p 9 p-a 6 p 9 c/pi cf-a 9
o p 6 0 6 9 pb -a 9 cfb p-a p b b p cf-a b
37
TEST I
38
39
75 46
20 56
79 7
26 4
2 17
11 12
74 61
21 9
57 Î5
8
19
28
83
89
6
94
39
95
52
29
34
27
37
78
47
85
3
25
55
18
64
51
81
96
22
62
58
30
71
42
53
45
68
23
13
88
[32
63
59
40
1
50
97
73
76
5
40
99
15
90
67
10
66
70
69
92
87
91
73 18 7 4 10
0 97 33 31 69 49 35
44
96 39 13 66 68 62 22 48 52 92
14
23 8 79 9636 92 40 18 22 65 1
38 55 43 8
30 73 19 28 4 88 84
33
19 24 72 5182 62 81 3 17 61
31 e
i
49
43
77
-
87 18 12 75 25 35 97 31 89 50
84
30 41 98 8054 66 55 95 58 6
72 5
60
17 8 46
35
48
95 2
8 20 80 67 ii 83
65
-
54 21 45 8498 93 75 •
56 10 67 38
32 40 9 41
81 49 69 63 41 29 76
80
3 93 2 2086 44 77 82 36 32 88
64 14 98 93
71 56 5 i 6 47 27
24 .....................
42 94 50 76 71 53 5 27 13
16
3 65 60 61 51 70 33 86 72 59
57 63 48 68 31 29 16 52 60 89
41
79 45 54 91 85 74 99 82 26 36
47 64 28 83 87 86 85 34 26
1
34 58 42 10 57 37
1
100 21 23 44
37 46 100 15 43 12 74 14 70 25
78 24 | 77 93 90 53 15
1 94 16 7
r\__n
42
43
9B
Numele şi prenumele..
44
45
J r\__n
46
47
i\___/
I
r
An mjmuj
J
48
49
/v
50
TEST 10 A
51
52
1. MOTOR
la stînga la dreapta
Roata I Roata II Roata III Roata IV Roata V Roata VI Roata VII Roata
VIII Roata IX Roata X
2. ROŢI DE TRANSMISIE
A r ă t a ţ i :
a)Care sînt roţile care se învîrtese în acelaşi sens cu roata motrice? (Arătaţi prin lite rele care sînt alături
de fiecare) .....................................................................................................................-............................................................
b) Care sînt roţile care se învîrtese mai repede decît roata motrice? ..................................................................
c) Care sînt roţile care se învîrtese mai încet decît roata motrice ? .....................................................................
53
J
55
TEST 10 R
Pagina 2
1» Dacă motorul se învîrteşte spre dreapta, în ce sens se vor învîrti roţile celelalte.
a) Dacă roata ,,1" se învîrteşte în sensul săgeţii „2" roata „7" se va învîrti în sensul săgeţii ? - ...............
b) Dacă axul „4" se învîrteşte în sensul săgeţii „5" roata „1" se va învîrti în sensul săgeţii ? ....................
......................................... ......................
c) Dacă roata „1" se învîrteşte în sensul săgeţii „3" roata „10" se va învîrti în sensul săgeţii ?
d) Dacă roata „7" se învîrteşte în sensul săgeţii „8" roata „I" se va învîrti îu sensul săgeţii ? ..... ...............
e) Dacă axul „4" se învîrteşte în sensul săgeţii „5" roata „10" se va învîrti în sensul săgeţii ? .................
f) Dacă roata „7" se învîrteşte în sensul săgeţii „9" axul „4" se va învîrti în sensul săgeţii ? ,
...................................... .................
56
Pagina 1
Numele fl prenumele
57
58
, flOTOR Roota v.
Roata vi.
Roatam.
Roofam
59
60
TEST 10 C
MINISTERUL MUNCII
61
62
mînîsterul muncii
Test 11
închipuişte-ţi că o croitoreasă are o bucată de pînză din care vrea să facă o batistă;
batista trebuie să fie pătrată, adică să aibă cele 4 laturi egale. Bucata de stofă însă, are o----------------------------------------►
formă neregulată. Din această pricină croitoreasa trebuie să o aranjeze în aşa fel încît, fără să piardă deloc din
pînză, să poată obţine batista pătrată. Ea trebuie să facă o singură tăietură cu foarfeca şi în felul acesta, cosînd cele
2 bucăţi obţinute să poată avea o batistă pătrată.
Ai aici o serie de bucăţi de pînză, de forme neregulate, pe marginea cărora sînt însemnate mai multe puncte.
Trebuie sâ însemnezi la fiecare bucată de pînză, prin care din puncte trebuie să treacă linia dreaptă după care să
se facă tăietura, pentru ca cele două părţi unite să formeze un pătrat. La început ai 2 exemplare, care arată cum se
pot rezolva aceste probleme.
f
64
TEST 12
TEST 13
Adaptat şi etalonat de dr. o. c. R.ntilă
TEST 14
MINISTERUL MUNCII
Înţelegerea verbală
• Desenaţi o cruce în aşa fel, încît fiecare dintre aceste patru
• 0 puncte să fie într-unui din cele patru unghiuri formate de cruce.
Desenaţi un pătrat, uniţi prin două linii mijlocul laturilor opuse ale
patratului.
49
Irilagînaţi-va un hexagon (un hexagon este o suprafaţă cu 6 la turi) şi fără
să desenaţi hexagonul, trageţi liniile care ar uni două vîrfuri opuse ale
hexagonului.
Desenaţi aceste linii, fără însă a desena nici pătratul nici tri unghiurile.
82
Desenaţi două triunghiuri în aşa fel, încît fiecare din laturile unuia să fie
paralelă cu fiecare latură a celuilalt triunghi iar fie care din aceste laturi
paralele să treacă prin mijlocul celuilalt triunghi.
83
84
Adaptat şi
etalonat de dr.
G. C. Bontilă
TEST 15A
C 0 E
J.
r"
53
55
MINISTERUL MUNCII TEST 16
56
57
Punctele A sînt fixe. Punctele K sînt articulaţii (se învîrtesc în jurul axei). Arătaţi în
fiecare desen în ce sens se va mişca vîrful pîrghiei dacă se trage în jos de minerul P.
însemnaţi cu o cruce săgeata care arată sensul adevărat.
58
59
A
,<3------ -
V jăSSt- tffl
»
i '<t <t SJ
K'
60
61
/ A
<t A
A
62
A i=S
K 71----W
-^ggr-
U
A
4 SV U
P
63
64
A
65
66
<3=
67
68
ti
69
70
V6
IO
71
72
<7 A
\^ A
73
74
.T pf)
75
76
13
77
78
/
79
80
^A>
81
82
^/
7
83
84
A
tSSBk-
fee
A
85
86
A
87
88
jM
89
90
pO V
i4
(6
91
92
Adoptat şi"eta!onat de dr. G. C. Bontilă
Reproducere interzisă
93
f
94
95
TEST 18
TEST 24
ST. 1
Vîrsla .........................................................
Profesia .....................................................
(1) 12. îşi rozi cîteodată unghiile aşa de tare încît să te doară? ................................................................ Da Nu
(7) 14. Poţi să stai multă vreme fără să spui vre-un cuvînt? ...................................................................... Da Nu
(7) 16. îţi place să-ţi schimbi des ocupaţia, activitatea ? ........................................................................... Da Nu
(7) 18. Iţi place să stai multă vreme pe acelaşi loc ? ................................................................................... Da Nu
(1.5) 19. Plîngi uneori din pricina piedicilor care ţi se pun? ..................................................................... Da Nu
(1.8) 20. Cînd te doare ceva, te plîngi mai mult ca celelalte persoane? .................................................. Da Nu
59
(5) 24. Deobicei, te simţi bine, puternic şi sănătos ? ...............................-.............................................. ■ • Da Nu
(3.5) 27. Te plictiseşti (ţi se urăşte) cea mai mare parte din timp ? ......................................................... Da Nu
(5) 30. Sînt mîncăruri care te scîrbesc atît, încît nu le poţi mînca ? ........................................................ Da Nu
(2) 32. Ştii totdeauna bine ceea ce vrei să faci ? ............................................................... ......................... Da Nu
(2) 33. Iţi este greu să te hotărăşti atunci cîncl vrei să iaci ceva? ............................................................ Da Nu
(2.7) 36. Te-ai simţit pînă acuma înclinat, împins să fugi de acasă ? ..................................................... Da Nu
Da Nu
(6) 37. Ai fugit pînă acum de acasă ? .............................................................................................................
(2) 38. Ţi-e frică uneori să traversezi (să treci) o strada sau'o piaţă "largă ? ' ....... Dă Nu
(2) 41. Ai avut pînă acum dorinţa să dai foc ? ........................................... : .................................................. Da Nu
(3.4) 44. îţi place mai mult să stai singur decît cu ceilalţi ? ...................................................................... Da Nu
(4) 47. De obicei, îţi place să comanzi (să porunceşti la locul de muncă) ? ........................................... Da Nu
(3) 50. îţi vine cîteodată gîndul că nimeni nu te înţelege pe tine ? --------------------- ------'. ................ Da Nu
(3) 51. îţi închipui adesea că tu ai o altă viaţă pe lîngă aceea de toate zilele ? ... Da Nu
(3) 52. îţi închipui că ai fost un copil adoptat şi îţi este greu să scapi de acest gînd? .. Da Nu
(3.5) 54. Eşti adesea întărîtat, plictisit şi supărat de gîndul că lucrurile din jurul tău
nu sînt în realitate ? .......................................................................................................................... Da Nu
60
(4) 55. Te împrieteneşti repede ? ........................................................................................................ • . . . Da Nu
(4.5) 56. Âi avut uneori credinţa ca ai săvîrşit fapte vinovate ? ............................Da Nu
(4) 57. Crezi că familia te iubeşte aşa cum iubeşte şi pe ceilalţi din familie ? ..................................... Da Nu
(4) 59. Iţi este greu să te obişnuieşti pe locul tău de muncă ? ............................................................. Da Nu
(4) 61. Familia se poartă bine cu tine, corect, fără nedreptăţi ? .................................................. Da Nu
(4) 64. Ai uneori părerea că cineva vrea să-ţi facă rău ? ............................................................................ Da Nu
(6) 67. Te mînii uneori pentru pricini care n-au însemnătate ? ......................................................... Da Nu
(8) 71. Ţi-ar plăcea o meserie unde s-ar ucide animale? ............................................................................ Da Nu
(8) 73. Superi (necăjeşti) în glumă pe ceilalţi pînă cînd îi faci să plîngă ? ............................................ Da Nu
(8) 74. Simţi cîteodată plăcerea să faci rău unei persoane ? .......................................................... Da Nu
(8) 75. Simţi uneori o anumită plăcere să faci rău unui animal ? ........................................... Da Nu
I 28
II 24
III 30
IV 20
V 26
VI 36
VII 52
VIII 52
CUPRINS
Ii ■ ■
Subtestu] 1
Test I2.............................................
Subtestul 2 — Analogii . Subtestu] 3 —
Cuvinte contrarii
Serii de numere Subtestul 4 — Cuvinte
de prisos Test Is (Inteligenţă generală) ,
Subtestul Subtestul Subtestul Subtestul
Subtestul Subtestul 6 Subtestul 7
Subtestul 8 Testul 1/ Test analitic Test
6 Test 7 Test 9A Test 913 Test 10 A Test
10B Test IOC Test 11 Test 12 Test 13
Test 14 Test 15 A Test 15B Test 15C
Test 15D Test' 16 Test 17 Test 18 Test
21 Test 24