Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • DR - Muncii 1 88 4 17

    Încărcat de

    Elias Teodor
    2 vizualizări14 pagini

    Titlu original

    Dr_muncii-1-88-4-17

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2 vizualizări14 pagini

    DR - Muncii 1 88 4 17

    Încărcat de

    Elias Teodor

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 14
    Curs universitar— Drepttl munctt CAPITOLUL I: INTRODUCERE IN STUDIUL DISCIPLINEI DREPTUL MUNCII Obicetive urmarite: = definirea nojiunii de drept al muncii; - incadrarea disciplinei th sistemul de drept roman; ~ determinarea prineipalelor izvoare de drept al muneii, atat interne cat si in plan intemafional; = insusirea principalelor principii ce caracterizeaza dreptul muni Cuvinte cheie: - munca, legistatia muncii, izvor de drept, principii, ramura de drept privat. 1.1. Munea si Dreptul muneii ‘Mumea este o trisiturd esenfiala a activitijii umane, omul fiind singura fiinfi care depune efort ‘in mod constient in vederea obfinerii unor foloase. in acelasi timp, munca reprezinta o conditie a 1¢ bunurile necesare vietii. De cele mai multe ori, traiului, deoarece fra a presta mune nu se pot ol munea depus& reprezinta si o masurd a bunastarii indivizilor. Munca constituie pentru economisti factor de productie, o activitate prin care oamenii utilizesza aptitudinile lor, fizice si intelectuale, in scopul obtinerii de bunuri si benefici Dezvoltarea societi{ii umane a determinat normativizarea relatiilor de mune’, Daca la inceputul Alii umane prestarea muncii se fAcea in folos propriu, pe parcursul evolutiei structurilor organizarii so etatice, munca s-a prestat si fn folosul altor indivizi. Ulterior, cei care beneficiau de pe urma muncii altora au abuzat de drepturile lor, munca devenind pentru o mare parte a membrilor societi{ii muncd silnica. Dreptul modern a adus mutatii in sfera dreptului in general, pundnd si bazele aparifiei dreptului muncii ca stiinfa si disciplind juridicé. O data cu conturarea drepturilor fundamentale ale omului s-au afirmat idei cAléuzitoare si pentru dreptul muneii cum ar fi: dreptul la munca, interzicerea mune’ silnice, remuneratie muncii prestate etc. (sfarsitul sec. al XIX-lea). Trecerea de la feudalism la capitalism si industrializarea la scard largd a proceselor de productie a determinat organizarea muncitorilor in sindicate care si le apere drepturile legate de relatiile de (Curs univesitae~ Drepuu! mune munca, Miscarile sindicale de la inceputul sec. al XX-lea, de multe ori chiar agresive si soldate cu victime, au grabit conturarea dreptului muncii ca o disciplina juridied autonoma. i. in doctrina s-au formulat mai multe Cu privire la injelesul notiunii de dreptului mun detiniti din ansamblul normelor juridice care reglementeazé relajille individuale si colective de muncéidintre De exemplu, dreptul muneii este acea ramurd a sistemului de drept din fara noastra alcdtuit patroni si salariayi.' intr-o alti opinie, dreprul muncii reprezinté totalitatea regulilor aplicabile relatiilor individuale si colective care se nase intre angajatori si salariati care muncese sub autoritatea for, cu ocazia prestarii muncii in baza unui contract individual de munca, precum si acele reglementiri care se suprapun sau conditioneaza relayiile de munca? Concluzionam ca dreptul muncii este ramura de drept care se ocup& cu studierea normelor juridice ce reglementeaza relatiile care se nasc intre salariayi si angajatori In legatur’ cu. prestarea muneii. 1.2 Obiectul de reglemetare al Dreptului muncii Dreptul muncii s-a dezvoltat ca o ramurd de drept autonomé, avand atét obiect propriu cat si metoda de reglementare proprie. Jn ceca ce priveste obiectul de reglementare al dreptului muneii, art. 1 din Codul Muneii stabileste ci acesta reglementeaza: > totalitatea raporturilor individuale si colective de munca; > modul in care se efectueaza controlul aplicdrii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca > precum si jurisdictia muneii, Detali id sfera de aplicabilitate a normelor dreptului muncii, cuprinse prioritar in Codul Muneii, art. 2 din cod prevede ca dispozitiile codului se aplic&: a) Cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteazi munca in Romania; ' Ghimpu, Sanda gi Ticlea, Alexandra ~“Dreptul muncii,editiaa I-a, editura Allbeck, Bucuresti, 2001, p.6 * Filip, Liviu —"Curs de dreptul muncit”, Casa de editura Venus lagi, 2003, p. 5 Cuts universtar ~ Drepru! muneti b) Cetijenilor romani incadragi cu contract individual de munca in striindtate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu excepfia cazului in care legislatia statului pe al crui teritoriu se executd contractul individual de munca este mai favorabila; ¢) Cetajenilor strdini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteazi muncé pentru un angajator roman pe teritoriu! RomAniei’; Trebuie avut in vedere faptul ct in tot ce sunt asimilati, in conditiile legii, in drepturi civile cu cetatenii roma strait priveste aplicarea dispozitiilor prezentei legi. Asimilarea se aplica si in beneficiul persoanelor juridice straine (art 2 din Legea 102/1992 cu pri ire la reglementarea raporturilor de drept international privat), d) Persoanelor care au dobandit statutul de refuugiat gi se ineadreaza cu contract individual de mune’ pe teritoriul Romani ©) Ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca; 1) Angajatorilor, persoane fizice sau juridice; 2) Organizatiilor sindicale gi patronale, Asa cum s-a reliefat in doctrina de specialitate, obiectul de reglementare al dreptului muncii se circumserie in primul rénd sferei raporturilor juridice de munca ce se nase din incheierea unui contract de munca.‘ fn al doilea rand, sfera de reglementare proprie dreptului muncii cuprinde gi unele raporturi Juridice conexe (pregitirea profesional’, protecjia si igiena muncii, organizarea, functionarea si atributiile sindicatelor si patronatelor, jurisdictia muncii), denumite astfel pentru ca deriva din incheierea contractului de muned ori sunt grefate pe acesta, servind la organizarea muneii si la asigurarea conditiilor pentru desfigurarea ei, Din cadrul acestor raporturi conexe au ficut parte gi cele ce priveau asiguratile sociale, ins’, ca urmare a transformarilor intervenite gi in domeniul dreptului muncii incepand cu anul 1990, a revenirii acestuia in categoria ramurilor de drept privat, asigurdrile sociale sunt integrate unei noi ramuri de drept, dreptul securitatii sociale, asa cum este de altfel in toate {arile dezvoltate ale lumi 1,3 Locul disciplinei in sistemul stiintelor juridice > Art.2 din O.U.G. 194/2002 privind regimul steBinilor in Romania : stdin - persoana care nu are cetifenia roméind; apatrid =

    S-ar putea să vă placă și