LICEUL TEHNOLOGIC AUTOMECANICA

PROIECT PENTRU ATESTAREA

CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL IV

CALIFICAREA: TEHNICIAN PRELUCRĂRI LA CALD

TEMA: MONTAREA ȘI DEMONTAREA
TRANSMISIILOR PRIN ROȚI DINȚATE

ABSOLVENT: PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:

BACIU DAN SORIN prof. ing. FĂRCAŞ CLAUDIA

2021-2022
 CUPRINS
ARGUMENT………………………………………………………………………………………….3

DEFINITIEM AVANTAJE SI DEZAVANTAJE……………..……………………………………4

CLASIFICARE……………………………………………………………………………………….4

MATERIALE…………………………………………………………………………………………7

ANGRENAJE………………………………………………………………………………………10

ASAMBLARE………………………………………………………………………………………12

NORME SPECIFICE ALE SECURITATII MUNCII……...……………………………………15

BIBLIOGRAFIE…...…………...…………………………………………………………………18

2
 ARGUMENT

Transmisiile mecanice realizeaza legatura intre masina motoare si masina de lucru,

diferentiindu-se structural prin tipul elementelor componente, cinematic prin modul de realizare a
rapoartelor de transmitere si marimea acestora, si dinamic prin capacitatea de incarcare in functie
de dimensiunea ansamblului.

Prezenta monografie prezinta principalele transmisii mecanice utilizate in transmisiile de putere:

transmisii prin angrenare, transmisii prin lant, transmisii prin curele si transmisii prin parghii.

In redactarea lucrarii am incercat sa urmaresc modelul clasic, utilizat frecvent in lucrarile de

specialitate, care model a fost imbunatatit prin completarea unor subcapitole cu elemente noi,
inspirate din literature de specialitate, monografii, articole , prospecte si chiar cu elemente
originale, contributii ale autorilor. Toate acestea vor fi evidentiate in prezentarea capitolelor.

In principiu, capitolele au o structura comuna, in sensul ca, initial, sunt prezentate elemente cu
caracter de generalitate: caracterizari, clasificari, domenii de folosire, forme si cauze ale
deteriorarilor elementelor componente, materiale, tratamente termice si tehnologia de executie a
acestora; se continua cu elemente geometrice, cinematica transmisiei, elemente de calcul de
rezistenta si in final, se prezinta solutii constructive.

In aceasta lucrare “MONTAREA SI DEMONTAREA TRANSMISII CU ROTI DINTATE” dupa

parcurgerea etapelor clasice: caracterizare, domenii de folosire, clasificare , forma, materiale
utilizate in constructia acestora montare si demontare

Lucrarea prezinta atat aspecte teoretice pentru intelegerea fenomenelor ce apar in procesul
transmiterii cat si metodici de proiectare folosite in calculul transmisiilor, dar si a elementelor
componente.

3
 DEFINITIE, AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Mecanismele cu roţi dinţate sau angrenajele sunt cele mai utilizate transmisii mecanice. Angrenajul se
defi neşte ca fiind mecanismul format dintr-o pereche de elemente profi late (danturate) numite roţi
dinţate. Angrenarea este procesul prin care două roţi dinţate îşi transmit reciproc mişcarea, prin acţiunea
dinţilor afl aţi succesiv în contact. Transmisiile prin roţi dinţate (angrenaje) sunt fo losite pentru
transmiterea momentului şi a mişcării de rotaţie între doi arbori

Angrenajele pot fi : - cu roţi dinţate cilindrice; - cu roţi dinţate conice; - melc-roată melcată.

Avantaje
 posibilitatea realizării unui raport de transmitere constant
 gama largă de rapoarte de transmitere, având viteze şi puteri din cele mai diferite
 siguranta in exploatare
 randament ridicat
 gabarit redus
 durata de functionare mare
 direcţia de transmitere a mişcării poate fi orientată diferit, axele roţilor dinţate pu tând fi
orientate oricum în plan şi în spaţiu

Dezavantaje

 construcţia şi controlul roţilor dinţate necesită utilaje, scule şi instrumente speciale

 necesită grad de prelucrare ridicat
 tehnologia este complicată
 produc zgomot caracteristic, ce se amplifi că odată cu creşterea vitezei periferice a roţilor
dinţate Folosind mecanisme cu angrenaje, se pot transmite :
 mişcări având viteze periferice de la cele mai reduse până la 150 m/s;
 puteri de la 0,0001 Kw la 10 000 Kw.
 Diametrele roţilor pot avea valori de câţiva milimetri, ajungând până la 10–12 m, în cazul
coroanelor

CLASIFICARE
Clasificarea angrenajelor danturate se poate face după:

4
 • poziţia relativă a arborilor;
• axa longitudinală a danturii;
• forma profi lului dinţilor;
• forma suprafeţei de referinţă a danturii.
După poziţia relativă a arborilor, angrenajele se clasifică după cum este prezentat în tabelul

Nr. Clasificarea Clasificare Locul Tipul Reprezentare

crt. după poziţia a după axa unde este danturării
relativă a longitudinală danturarea
arborilor a danturii

axa
longitudinală
dreaptă sau
curbă

Se
Angrenaje cu realizează cu
arbori angrenaje în exterior
concurenţi conice la
care
danturarea axa
este realizată longitudinală
pe suprafeţe curbă
1 conice.

în cu dinţi
Axele exterior drepţi (roată-
arborilor se cremalieră)
intersectează
în spaţiu. Se
folosesc roţi
danturate
elicoidal pe
2 Angrenaje suprafeţele cu dinţi
cu arbori cilindrice sau înclinaţi
neconcurenţi conice sau pe (melc-roata
angrenaje cu melcată)
cremalieră.

5
 danturarea Cu dinţi
în drepţi
exterior

Cu dinţi
înclinaţi

Angrenaje Axa Cu dinţi

paralele longitudinală în V
este paralelă
cu axele
de rotaţie ale
roţilor

danturarea Cu dinţi
în drepţi
interior

6
 MATERIALE
Materiale utilizate pentru construcţia roţilor dinţate

Alegerea materialelor pentru roţi dinţate trebuie să ţină seama de:

• sarcinile transmise prin dantură;

• durata de funcţionare a angrenajului;

• viteza la care funcţionează;

• precizia impusă;

• caracteristicile de rezistenţă ale materialelor;

• condiţiile de funcţionare, de temperatură, de mediu (coroziv), condiţii electrice, magnetice.

Grupele principale de materiale utilizate la construcţia roţilor dinţate sunt prezentate în ta Alegerea
materialelor pentru roţi dinţate trebuiesă ţină seama de:

• sarcinile transmise prin dantură;

• durata de funcţionare a angrenajului;

• viteza la care funcţionează;

• precizia impusă;

• caracteristicile de rezistenţă ale materialelor;

• condiţiile de funcţionare, de temperatură, de

mediu (coroziv), condiţii electrice, magnetice.

Grupele principale de materiale utilizate la construcţia roţilor dinţate sunt prezentate în tabel
Nr Grupa Tipul Denumirea Caracteriza Domeniu de
. crt materialului materialulu materialelor re utilizare
oţeluri OLC 45, 41 - rezistenţă · roţi dinţate greu
MoC11, 50 VC crescută la solicitate; · roţi care
11, 34 MoCN uzură, necesită rezistenţă
15, OLC 15, 18 presiune de la oboseală; ·
MoCN13, 13 contact şi solicitări mari ale
CN 35. solicitări danturii la presiune
1 metale pe variabile de contact asociată
bază de fier cu frecare mare de
alunecare şi
7
 rostogolire, în
condiţii variabile.

fonte fonta - au · angrenaje cu

cenuşii maleabilă, avantajul că diametre mari şi
fonta cu grafit au rezistenţă viteze periferice
nodular şi fonta bună la uzură scăzute; · roţi
antifricţiune - nu sunt dinţate greu
recomandate solicitate; · roţi care
în situaţia în necesită rezistenţă
care apar la oboseală; ·
solicitări la solicitări mari ale
încovoiere danturii la presiune
de contact asociată
cu frecare mare de
alunecare şi
rostogolire, în
condiţii variabile.
alama -sunt roţi care lucrează
metale utilizate în special în mediu
2 neferoase datorită uzurii coroziv
relativ mici
bronz -au roţi utilizate în
avantajul unei domeniul aparatelor
prelucrări de măsurat
precise; -au
proprietăţi
antimagnetice;
-se foloseşte
la viteze şi
sarcini mic
bachelită -prezintă
textolit următoarele
materiale lignofol dezavantaje: ·
3 nemetalice poliamide sunt sensibile
la umiditate; · - aparatură
nu pot fi electrocasnică -
utilizate peste jucări
policarbon anumite
aţii temperaturi-
limită (100°C
la materialele
stratificate şi
8
 80°C pentru
poliamidă); -
prezintă
următoarele
avantaje: ·
amortizează
parţial
vibraţiile; ·
reduc
zgomotul; ·
compensează
elastic erorile
de danturare,
datorită
modulului de
elasticitate
relativ redus.

TRANSMISII PRIN ROTI DINTATE

Transmisia rotilor dinţate poate fi executata cu ajutorul unor scule numite cremalieră-sculă sau sculă-
pieptene, iar metoda se numeşte prelucrare prin rostogolire sau prin rulare

Elementele roţii dinţate sunt reprezentate în figura.

Rostogolirea profilului generator pe un cilindru determină reproducerea pe suprafaţa acestuia a

cremalierei de referinţă, deci a unei danturi de pas p, modul m, cap a, picior b şi înălţime

9
 De reţinut! Două roţi dinţate cu acelaşi profil pot angrena, dacă fiecare angrenează cu aceeaşi
cremalieră. De aceea, pe baza elementelor geometrice ale cremalierei de referinţă se determină
elementele geometrice ale danturii roţilor dinţate.

ANGRENAJE
Angrenaje cu roţi dinţate conice
Angrenajele cu roţi dinţate conice transmit mişcarea de rotaţie schimbând direcţia acesteia sub un
unghi oarecare. Cel mai frecvent caz este acela în care axele roţilor care angrenează fac între ele un
unghi de 90°. Roţile conice pot fi : · cu dinţi drepţi; · cu dinţi înclinaţi; · cu dinţi curbi. Roţile de acest
tip pot funcţiona până la viteze de v = 2 ... 3 m/s. Câteva exemple de roţi dinţate conice sunt prezentate
în figura

10
 Angrenaje melc – roată melcată
Angrenajele melc-roată melcată se folosesc pentru transmiterea mişcării între arbori ale căror axe se
încrucişează în spaţiu, de regulă sub un unghi de 90°. Angrenaje cu şurub melc şi roată melcată se
compun din: 1) melc sau şurub fără sfârşit, care este un şurub cu fi let trapezoidal; 2) roata dinţată
melcată, care este o roată dinţată având dinţii înclinaţi sub acelaşi unghi cu spira fi letului. Mişcarea se
transmite de la melc la roată, şi invers numai în cazuri speciale, iar atunci sunt necesari melci cu mai
multe începuturi, cu pas foarte mare. Câteva exemple de angrenaje melc – roata melcată sunt prezentate
în figura

Angrenaje cu roţi dinţate necirculare

Angrenajele cu roţi dinţate necirculare sunt folosite pentru transmiterea unor mişcări cu raport de
transmitere variabil, dar şi pentru reproducerea de mişcări generate de o anumită funcţie. Sunt utilizate
la maşinile de calculat sau la mecanismele de măsurat. Pentru asigurarea unei mişcări continue, conturul
de rostogolire este închis (Fig. 5.10.), iar pentru o mişcare limitată la un unghi oarecare, mişcarea şi
forma constructivă sunt limitate de un unghi cuprins, de regulă, între 300 ... 360°.

11
 Mecanisme cu roţi dinţate
Mecanismele cu roţi dinţate sunt alcătuite din mai multe perechi de roţi dinţate, cu scopul obţinerii de
rapoarte de transmitere mari sau foarte mari. Din punct de vedere funcţional, mecanismele cu roţi dinţate
pot fi : – reductoare – când micşorează viteza unghiulară a arborelui condus; – multiplicatoare – când
măresc viteza arborelui condus. Mecanismele cu roţi dinţate pot transmite mişcarea în acelaşi sens de
rotaţie sau în sens invers. Din punct de vedere constructiv, mecanismele cu roţi dinţate pot fi : • cu axe fi
xe, numite şi trenuri de roţi; • cu axe mobile, numite mecanisme planetare sau diferenţiale. În calcule
interesează mai ales determinarea raportului de transmitere total şi apoi calcularea parametrilor
geometrici ai roţilor dinţate componente.

Mecanisme cu angrenaje în cascadă

La angrenajele în cascadă, raportul de transmitere este infl uenţat de fi ecare pereche de roţi afl ată în
transmisie, deci nu există roţi parazite. De aceea, raportul de transmitere este mult mai mare comparativ
cu transmisia serie, care foloseşte acelaşi număr de roţi dinţate, având fi ecare acelaşi număr de dinţi

Mecanisme cu roţi dinţate dispuse în serie

Raportul de transmitere nu este infl uenţat de roţile intermediare, în schimb sensul de mişcare este
schimbat de fi ecare roată componentă a lanţului de transmisie.

12
 ASAMBLAREA ROTILOR DINTATE

1. Pentru montarea unui angrenaj se execută o serie de operaţii pregătitoare, şi anume:

- se verifică profiluli roţilor dinţate, grosimea dinţilor şi pasul roţilor dinţate, care trebuie să fi acelaşi;

- se verifică rugozitatea suprafeţelor dinţate;

- se verifică rectiliniaritatea arborilor şi a fusuri lor (nu trebuie să aibă încovoieri, ciupituri, crăpături,
pete de rugină);

- se verifică starea şi aspectul canalelor de pană şi ale canelurilor;

- se curăţă apoi bavurile de pe marginile dinţilor şi ale canalelor de pană;

- se curăţă urmele de murdărie, pilitura şi aşchiile rămase de la ajustare;

- se v rifică penele şi canalele de ungere;

- se spală roţile şi apoi se usucă prin suflare cu aer comprimat

2. Montarea roţilor pe arbori se face prin lovituri de ciocan, aplicate prin intermediul unei bucşe,
pentru a obţine o asamblare uniformă pe arbore, sau folosind dispozitive de presare, mecanice, hidra
ulice sau pneumatice. Fixarea roţii pe arbore se face prin diferite metode , conform cerinţelor din
proiect. La fi xarea roţii dinţate pe arbore, pot apărea o serie de defecte. Dintre acestea enumerăm: -
asamblarea strâmbă, cauzată de neglijenţă, neatenţie sau efectuarea defectuoasă a operaţiei (exemplu:
lovituri directe cu ciocanul aplicate roţii). Defectul poate fi constatat cu ochiul liber sau prin măsurarea
bătăii frontale cu comparatorul; - deformarea roţii cauzată de forţa mare de strânge re existentă între
arbore şi butucul roţii. Acest defect poate fi constatat cu ochiul liber, sau atunci când este verifi cată
bătaia radială sau frontală; - alunecarea roţii pe arbore, cauzată de prelucrarea incorectă a alezajului roţii.
Verificarea se face prin lovire uşoară, cu un ciocan, în zona suprafeţei frontale, iar remedierea se face

13
prin înlocuirea roţii; - contactul incorect între gulerul arborelui şi partea frontală a roţii. Acest defect este
verificat cu ajutorul calibrelor de interstiţii.

Fixarea rotilor dintate pe arbore:

a – prin pana si piulita; b – prin bolturi; c – prin suruburi sau stifturi; d – prin caneluri si piulita

14
 NORME SPECIFICE DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII
Conform legislatiei in vigoare, in tara noastra se intelege prin accident de munca vatamarea violenta a
organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care se produc in timpul procesului de munca sau
de indeplinire a indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin
o zi, invaliditate sau deces.

In sensul definitiei citate, un accident este considerat de munca daca a fost suferit de muncitor in timp
ce isi indeplinea atributiile de serviciu, pe un teritoriu pe care interprinderea isi exercita obiectul
activitatii sale. Se considera accidente de munca si accidentele survenite ininte de inceperea sau dupa
terminarea lucrului, daca acel accident se afla la locul accidentului pentru ineterese legate de serviciu,
precum si in timpul pauzelor care au loc in desfasurarea programului de munca si in alte situatii
specifice, precizate prin lege.

Nu se considera accident de munca, accidental datorat unei actiuni nelegate de procesul de munca.

Urmarile accidentului de munca poate provoca victime in capacitate temporala de munca, invaliditate
sau deces, care pot surveni imediat dupa accident sau la un anumit interval de timp.

Un numar de accidente de munca au drept cauza utilizarea unor unelte de mana necorespunzatoare. In
aceasta categorie intra, in special accidentele mecanice de gravitate mica si mijlocie, cum sunt: loviri,
striviri, fracturi, intepaturi, taieri, etc. Pentru evitarea lor, trebuie respectate o serie de masuri referitoare
la alegerea, utilizarea, intretinerea si pastrarea uneltelor manuale.

In primul rand, uneltele de mana trebuie sa fie confectionate din materiale corespunzatoare operatiilor
ce se executa.

Fiecarei persoane care face parte din personalul intreprinderii i se face instructajul, prezentandu-i-se
normele de protectie a muncii. Instructajul cuprinde trei faze:

Instructajul introductiv general, care cuprinde legislatia muncii, cu accent pe aspectele privind
protectia muncii, principalii factori de risc de accidentare in munca.

Instructajul la locul de munca, se efectueaza atat celor noi incadrati, cat si celor care se transfera de
la un loc de munca la altul in cadrul aceleiasi unitati, de catre conducatorul procesului de munca unde isi
va desfasura activitatea persoana instruita.

Instructajul periodic, are rolul de a completa si aprofunda cunostintele specifice de protectie a muncii
si se efectueaza tuturor angajatilor, la intervale de timp stabilite prin norme sau instructiuni stabilite in
functie de gravitatea riscurilor proprii activitati desfasurate.
15
 Principalele mijloace individuale de protectie:

Pentru protectia capului. Echipamentul pentru protectia capului consta in: casti de protectie,
capisoane, glugi, bonete, basmale.

Castile de protectie se folosesc in marea majoritate a acticitatiloe de pe santier, in ateliere, in fabrici,

etc., ele trebuind sa fie rezistente la socuri, iar uneori sa aiba si proprietati izolante.

Protectia ochilor si a fetei. Ochelari, viziere. Se folosesc pentru locurile de munca in care
sunt particule( de lemn, piatra, metalice), care pot produce leziuni, se folosesc ochelari cu aparatori
laterale, cu cosulete, cu grile metalice, etc.

Protectia auzului. (Antifoane) Pentru protectia personalului expus la nivelurile ridicate de zgomot,
impotriva efectelor nocive ale acestuia, se utilizeaza ca mijloace individuale de protectie antifoanele,
care pot fi :

* de tip intern : sub forma de dopuri sau tampoane care se introduce in canalul auditiv;

* de tip extern : sub forma de casti care acopera pavilionul urechii.

- Protectia mainilor (manusi de protectie). Echipamentul pentru protectia mainilor consta din
numeroase feluri de manusi din: piele, material plastic, palmare, degetare.

Pentru a evita nefericitele accidente la locul de munca ( loviri, striviri, fracturi, intepaturi, taieturi,
etc.) care, uneori pot duce la invaliditate sau deces trebuie respectate normele de protectie a muncii

Se vor respecta următoarele reguli:

executa niciun fel de lucrări de reparaţie sau de

întreţinere;

necesare operaţiei curente;

cu atenţie; se vor folosi dispozitive adecvate de

transport şi de manevrare;

u ajutorul dispozitivelor pentru depresare şi

presare;

împotriva căderii sau a

răsturnării, iar arborele va fi asigurat împotriva rostogolirii;

16
 evita ţinerea degetelor sau a mâinilor pe piese;
face numai când acestea nu
funcţionează;

rea maşinilor-unelte cu obiecte improvizate.

17
 BIBILOGRAFIE

 Adrian A., Antonescu P, Manualul inginerului mechanic., Editura Tehnica, Bucuresti 1976.
 Dumitru Panturu, Iulian G.,Barsan Liviu,Palaghian Vasile Palade, Fiabilitatea si Constructia
transmisiilor cu roti dintate, Editura Tehnica, Bucuresti 2006
 Dr.ing.Mihail Atanasiu,Dr.ing. Nicolae Stere,Dr.ing.Victor Drobota, Rezistenta materialelor si
Organe de masini, Editura Didactica si Pedagocica , Bucuresti 1989.
 Dr. ing. Spiridon Cretu, Organe de masini, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983.
 Florina D. Pisleaga,Gabriela Lichiardopol, Iuliana Mustata, Mecanica Aplicata, Manual pentru
clasa aX-a, Editura Didactica si Pedagocica, R.A, Bucuresti 2005.
 Gheorghidiu G. si Gheorghidiu D. Organe de masini pentru muncitori, Editura Tehnica,
Bucuresti 1968.
 Ing. Otto R.Adler, Angrenaje volum I , Editura Tehnica, Bucuresti 1968.
 Ing.Otto R.Adler, Angrenaje volum II, Editura Tehnica, Bucuresti 1968.
 Manole N. Popovici,Mecanisme, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984.
 Paizi Gh. Stere N. Lazar D. Organe de masini si mecanisme, Manualul pentru subingineri,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980.
 Standarde nationale de materiale.
 Stere N. Organe de masini., Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1978.

18