PRIMUL RAZBOI MONDIAL.

CONSECINTE

Marile consecinte provocate de primul razboi mondial precum si cheltuielile

facute de statul roman pentru participarea la aceasta,au condus la un important
dezechilibru al organismului economic national. ‘Pierderile nationale,apreciate
de oficialitatile romanesti la 72 de miliarde de lei sunt recunoscute in mod oficial
prin tratatele de pace incheiate ls sfarsitul razboiului in suma de doar 31
miliarde de lei aur’ Era epuizat intregul stoc de cereale, astfel incat nu se putea
asigura nici hrana pentru populatie si nici insamantarile pentru recolta
viitoare.’Potrivit statisticilor vremii,la 1.februarie.1919 Romania dispunea doar
de 1.600 de vagoane de grau,in timp ce pentru asigurarea minimului de hrana
pana la urmatoarea recolta erau necesare 14.000 vagone de grau,iar pentru
insamantari 2.000 de vagoane.Urmare a acestei situatii,in 1919 se importa 220
mii tone cereale precum si alte produse alimentare necesare pentru acopereirea
consumului intern.’

In acelasi timp,in primii ani de dupa incheierea razboiului suprafetele cultivate

au inregistrat o diminuare insemnata.Astfel in anii 1919-1920 suprafetele
cultivate reprezinta doar circa 75%din cele cultivate anterior razboiului.

Diminuarea suprafetelor cultivate s-a datorat : -urmarile razboiului(scoaterea din

circuitul agricol a mai multor suprafete de teren); -diminuarea fortei de munca; -
infaptuirea reformei agrare(nesiguranta in randurile producatorilor);

INDUSTRIA: Iintreprinderile industriale mari dispuneau de o forta motrice de

343.550C.Pun personal de 154.391 si aveau o productie de 11.465 milioane lei.

Din cele 2.610 intreprinederi ale industriei mari: -977 apartineau industriei
alimentare(37,4%); -490 apartineau industriei de prelucrare(18,8); -305
apartineau industriei de prelucrare a metalelor(11,7%); -189 apartineau industriei
de constructi(7,2%); -si restul altor ramuri respectiv industriei
chimice,textile,hartie,pielarie. Procesul refacerii industriei materiale se
desfasoara lent,inegal de la o ramura la alta si este apreciat in literatura de
specialitate ca incheiat la cumpana anilor 19231924.O dezvoltare importanta o
cunoaste industria materialelor de constructii.

‘Pentru anul 1924 considerat de unii autorii ca ultimul an de avant economic.’

SOCIETATEA ROMANEASCA IN PERIOADA INTERBELICA

În perioada interbelica - 1918-1939 - România a traversat mai multe etape:

a) 1919 1922 - etapa caracterizata prin resimtirea distrugerilor provocate de

Primul Razboi Mondial; b) 1922-1928 - perioada dezvoltarii relative, când
România îsi reface potentialul economic, productia industriala si agrara creste
treptat si se încheie procesul de unificare în plan politic si economic; c) 1929-
1933 - marea criza economica caracterizata prin inflatie, somaj, pauperizare;

d)1934-1939 - perioada relansarii economice a României datorita politicii

protectioniste si a interventiei statului în economie. In perioada intebelica
minoritatilor li s-au asigurat drepturi egale cu ale populatiei majoritare, drepturi
consfiintite prin decretele:Legea din 1918-1919, prin Constitutia din 1923, Legea
Invatamantului 1924 si 1928 si prin Legea Electorala 1926. Pentru integrarea si
solutionarea problemei minoritatilor nationale, imediat dupa Primul Razboi
Mondial în România s-a infiintat un subsecretariat de stat pentru minoritati. De
asemenea, România a acceptat tratatul minoritatilor incheiat la Paris în timpul
Conferintei de Pace.În solutionarea problemelor minoritatilor, guvernele
Romaniei din perioada interbelica a avut drept model principiile consemnate în
acest domeniu de Rezolutia Unirii de la Alba-Iulia, 1918. Minoritatilor li s-a
permis o reprezentare parlamentara si dreptul de a-si constitui partide proprii, ca
de exemplu : Partidul Maghiar - 1922, Partidul German - 1929, Partidul Evreiesc -
1931.În perioada interbelica nu se produc modificari esentiale în structura
populatiei Romaniei.Taranimea ramane principala clasa sociala (ocupa cam 80%
din populatia tarii). În cadrul ei se produce o crestere a categoriei de mijloc,
rezultat al reformei agrare din 1921, prin care 1,4 milioane de familii de tarani au
fost improprietarite.În urma acestei reforme, prin care au fost expropriate 6
milioane ha pamant, marii proprietari funciari primesc o grea lovitura în plan
economic, care determina disparitia acestei clase.Se consolideaza burghezia,
rezultat al dezvoltatii industriale. Predomina burghezia mica, mijlocie, cea
comerciala, iar dupa 1934 apare burghezia financiara si industriala.