Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Breviar Teoretic Matematica EN
Breviar Teoretic Matematica EN
EVALUAREA NAŢIONALĂ
BREVIAR TEORETIC
CLASA a VIII-a
1
CUPRINS
Pagina
ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
Mulţimi……………………………………………………………………………… 3
Calcul algebric………………………………………………………………………. 12
Funcţii……………………………………………………………………………….. 14
Ecuaţii, inecuaţii şi sisteme de ecuaţii……………………………………………… 15
GEOMETRIE
Măsurare şi măsuri………………………………………………………………….. 18
Figuri şi corpuri geometrice…………………………………………………………. 19
Triunghiul……………………………………………………………………………. 22
Patrulaterul convex………………………………………………………………..… 25
Cercul………………………………………………………………………………... 26
Corpuri geometrice………………………………………………………………….. 28
2
ARITMETICĂ ŞI ALGEBRĂ
MULŢIMI
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Relaţii între mulţimi Dacă avem:
Apartenenţă, Î: 2ÎA;
Egalitate, = : B = C;
Incluziune, Ì: BÌA
2 Submulţime Dacă avem:
Mulţimea B este o submulţime a mulţimii A pentru că
fiecare element din B aparţine mulţimii A.
3 Operaţii cu mulţimi Dacă avem:
Reuniunea: ; .
Intersecţia: ; .
Diferenţa: A B {x x A si x B} ;
.
Produsul cartezian: .
4 Mulţimi finite şi mulţimi Mulţime finită este mulţimea cu un număr finit de
infinite elemente.
Exemple de mulţimi finite:
Mulţime infinită este mulţimea cu un număr infinit de
elemente.
Exemplu de mulţime infinită:
5 Mulţimile N, Z, Q, R, R\Q
.
este mulţimea numerelor reale ce cuprinde toate categoriile
de numere inclusiv cele scrise sub formă de radicali.
à numere iraţionale.
6 Relaţia NÌZÌQÌR
Orice număr natural este număr întreg;
Orice număr întreg este şi un număr raţional;
Orice număr raţional este număr real.
Exemplu:
7 Scrierea numerelor naturale De exemplu, un număr natural format din trei cifre se scrie în baza
în baza zece zece astfel:
8 Propoziţii adevărate şi Exemple de propoziţii:
propoziţii false Propoziţie adevărată: ,, ”
Propoziţie falsă: ,, ”
Prin negarea unei propoziţii adevărate se obţine o propoziţie falsă,
şi invers.
9 Împărţirea cu rest a Dacă avem:
numerelor naturale Teorema împărţirii cu rest:
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
4
1 Fracţii subunitare,
Fracţii subunitare
9 echiunitare, supraunitare
Fracţii echiunitare
Fracţii supraunitare
2 Amplificarea şi
Amplificarea
0 simplificarea fractiilor
Simplificarea
2 Fracţii ireductibile Fracţie ireductibilă este fracţia în care numărătorul şi numitorul
1 sunt numere prime între ele. Exemplu de obţinere a unei fracţii
ireductibile, pas cu pas:
2 Transformări de fracţii
Fracţii zecimale finite .
2
TITLUL
EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI 4
2 Valoarea absolută a unui Valoarea absolută a unui număr real:
4 număr real Valoarea absolută a unui număr iraţional
Dacă avem: , cel puţin unul este iraţional, , atunci
. Exemplu:
2 Opusul şi inversul unui Opusul unui număr real: opusul lui a este -a.
5
5 număr real
Inversul unui număr real: inversul lui a este .
2 Partea întreagă şi partea Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real pozitiv:
6 fracţionară a unui număr
real
4,4 este între 4 şi 5.
Partea întreagă [4,4] = 4.
Partea fracţionară {4,4} = 4,4 - [4,4] = 4,4 - 4 = 0,4.
Partea întreagă şi partea fracţionară a unui număr real negativ:
8 reprezentarea pe axă
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
2 Rădăcina pătrată a unui dacă
9 număr natural pătrat dacă În general .
perfect Exemplu: .
6
3 Algoritmul de extragere a èSă calculăm rădăcina pătrată a lui 55225.
0 rădăcinii pătrate èDespărţim numărul în grupe de câte două cifre, de la dreapta spre stânga.
èNe întrebăm: care este cel mai mare număr al cărui pătrat este mai mic sau egal cu
5.
Acesta este 2; îl scriem în dreapta sus;
èÎl ridicăm la pătrat, obţinem 4 şi-l trecem sub 5, aflăm restul scăderii 1.
èCoborâm grupul de următoarele 2 cifre lângă rest.
èDublăm pe 2 şi rezultatul 4 îl trecem sub 2.
èNe gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra aleasă
astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
èNe gândim care cifră punem alături de 4 şi rezultatul îl înmulţim cu cifra aleasă
astfel încât numărul dat să se cuprindă în 152.
èRezultatul fiind 129, îl trecem sub 152 şi aflăm restul scăderii.
Aşadar, radical din 55225 èCifra 3 o trecem la rezultat, alături de 2.
este egal cu 235. èCoborâm următoarea grupă de cifre, pe 25, lângă restul 23.
èCoborâm dublul lui 23, care este 46.
èNe gândim care cifră punem alături de 46, numărul format îl înmulţim cu acea cifră
iar rezultatul să fie mai mic sau egal cu 2325.
èAcesta poate fi 5 şi facem calculele.
èTrecem rezultatul 2325 sub numărul 2325 şi efectuăm scăderea.
èRestul fiind zero, algoritmul s-a terminat, cifra 5 o trecm la rezultat alături de 23.
3 Scrierea unui număr real Dacă avem atunci acest număr se poate scrie şi .
1 pozitiv ca radical din
pătratul său Dacă avem atunci acest număr se poate scrie şi .
3 Reguli de calcul cu Doi radicali se pot aduna sau scădea numai dacă sunt ,,la fel” adică
2 radicali avem termeni asemenea:
Exemplu: .
Înmulţirea radicalilor: ; .
Împărţirea radicalilor: ; .
3 Scoaterea şi introducerea Scoaterea factorilor de sub radical. Prezentăm una din metodele
3 factorilor sub radical cele mai utilizate la scoaterea factorilor de sub radical. Se
descompune numărul dat în produs de puteri de numere prime –
se iau perechi de numere prime egale – dintr-o pereche va ieşi un
factor de sub radical – factorii nepereche vor rămâne sub radical
– factorii ieşiţi sau rămaşi sub radical se înmulţesc.
Exemplu:
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
7
3 Raţionalizarea numitorilor Raţionalizarea numitorilor de forma .
4
.
Proprietăţile adunării:
Adunarea este comutativă: a + b = b + a.
Adunarea este asociativă: a + b + c = (a + b) + c.
Elementul neutru al adunării este 0: a + 0 = a.
Pentru orice a există opusul lui a astfel încât: a + (-a) = 0.
Înmulţirea
La înmulţirea unui număr întreg cu o fracţie, se înmulţeste numărul
întreg cu numărătorul fracţiei, numitorul rămânănd neschimbat;
Se transformă fracţiile zecimale în fracţii ordinare;
§ La înmulţirea a două fracţii ordinare se înmulţesc
numărătorii între ei şi numitorii între ei.
Exemplu:
a)
b)
Proprietăţile înmulţirii:
Înmultirea este comutativă: a × b = b × a;
Înmultirea este asociativă: a × b × c = (a × b) × c;
Elementul neutru al înmulţirii este 1: a × 1 = a;
Înmulţirea este distributivă faţă de adunare sau scădere:
a × ( b + c ) = a×b + a×c
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
8
3 Operaţii cu numere reale Împărţirea
5 La împărţirea a două numere raţionale se înmulţeşte primul număr cu
al doilea inversat. Exemplu:
.
3 Factorul comun Dacă atunci şi
7 f a f b f c ..... f w f ( a b c ..... w)
Exemplu:
3 Media aritmetică
8 Media aritmetică .
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
3 Media aritmetică Media aritmetică ponderată
9
9 ponderată
unde pi
este ponderea numărului ai .
4 Media geometrică a două Media geometrică .
0 numere reale pozitive
4 Raportul a două numere
Dacă avem numerele reale a şi b, atunci raportul lor este egal cu .
1
Exemplu: Fie şi . .
4 Proprietatea fundamentală
Dacă avem proporţia atunci
2 a proporţiilor
4 Derivarea proporţiilor
Dacă avem proporţia atunci mai putem obţine şi proporţiile:
3
; ; .
proporţie dată
În general dacă avem atunci
.
4 Mărimi direct Dacă numerele a, b, c, …., w sunt direct proporţionale cu
5 proporţionale numerele watunci se poate forma un şir de rapoarte
egale: , unde i este coeficientul de
proporţionalitate.
Proprietate generală a unui şir de rapoarte egale:
.
Exemplu de o problemă: Să se împartă numărul 76 în trei părţi
direct proporţionale cu numerele 3, 5, 11. Rezolvare:
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
10
4 Regula de trei simplă Regula de trei simplă cu directă proporţionalitate
7
4 Procente
Procentul este un număr raţional; .
8
Exemple: ; .
4 Aflarea a p% dintr-un
Din relaţia Þ
9 număr
Exemplu: .
5 Aflarea unui număr când
Din Þ .
0 se cunoaşte p% din el
Exemplu:
5 Aflarea raportului
Din Þ .
1 procentual
Exemplu:
Mai explicit:
5 Calculul probabilităţii de .
2 realizare a unui eveniment Exemplu. Într-un coşuleţ sunt 8 mere galbene şi 12 mere roşii.
Care este probabilitatea ca luând la întâmplare un măr, acesta să
aibă culoarea roşie?
.
CALCUL ALGEBRIC
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
11
1 Calculul cu numere Termenii de forma cl unde c, numit coeficientul termenului,
reprezentate prin litere reprezintă un număr, iar, l, partea literală a termenului, este
formată din numere reprezentate prin litere, eventual, cu diverşi
exponenţi, îi numim termeni asemenea dacă părţile lor literale
sunt identice, iar adunarea lor se numeşte reducerea termenilor
asemenea.
Exemple:
1) Perechi de termeni asemenea: ; .
2) Adunarea: .
3) Înmulţirea: .
4) Împărţirea: .
5) Ridicarea la o putere: .
6) Ridicarea la o putere cu exponent număr negativ:
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
4 Rapoarte de numere Exemple:
reprezentate prin litere
; ; ; cu condiţia ca .
12
5 Amplificarea
Amplificarea ;
Exemplu: .
6 Simplificarea
Simplificarea ;
Äpentru a simplifica un raport de fapt se caută c.m.m.d.c. al termenilor
raportului dat.
Exemplu: Să se simplifice raportul: ; se descompun în
factori termenii raportului şi după aceea se simplifică.
.
8 Înmulţirea
Înmulţirea ;
Exemplu: .
9 Împărţirea
Împărţirea ;
Exemplu: .
1 Ridicarea la putere
0 Ridicarea la putere ;
Exemplu: .
1 Ridicarea la putere cu
1 exponent număr negativ Ridicarea la putere ;
Exemplu: .
FUNCŢII
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
1 Noţiunea de funcţie Daca fiecărui element din mulţimea A îi corespunde un element din
mulţimea B spunem că este definită o funcţie pe A cu valori în B.
Se notează:
A = domeniul de definiţie,
B = codomeniul funcţiei.
Exemplu:
13
2 Funcţii definite pe
mulţimi finite,
exprimate prin
diagrame, tabele,
formule, grafic
x -1 0 2 3 5 f(x) = x + 2
y 1 2 4 5 7
Pentru ;
Pentru
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
14
1 Ecuaţii de forma Propoziţia cu o variabilă de forma ax + b = 0 se numeşte ecuaţie cu o
Þ Þ .
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
4 Sisteme de ecuaţii Metoda substituţiei:
de forma Se află dintr-o ecuaţie o necunoscută în funcţie de cealaltă necunoscută;
Se introduce valoarea acestei necunoscute în cealaltă ecuaţie şi se rezolvă
ecuaţia;
15
Se află cealaltă necunoscută.
,
Exemplu: din Þ ;
Introducem pe în Þ Þ
Þ Þ
Introducem pe în Þ Þ .
5 Probleme ce se Etapele de rezolvare a unei probleme:
rezolvă cu ajutorul 1. Stabilirea datelor cunoscute şi a celor necunoscute din problemă.
ecuaţiilor, 2. Alegerea necunoscutei (necunoscutelor) şi exprimarea celorlalte date
inecuaţiilor şi a necunoscute în funcţie de aceasta (acestea).
sistemelor de 3. Alcătuirea unei ecuaţii (sistem de ecuaţii) cu necunoscuta
ecuaţii (necunoscutele) aleasă (alese), folosind datele problemei.
4. Rezolvarea ecuaţiei (sistemului de ecuaţii).
5. Verificarea soluţiei.
6. Formularea concluziei problemei.
Exemplul 1(ecuaţie): Un călător parcurge un drum în 3 zile astfel: în prima zi
parcurge din drum, a doua zi parcurge din rest iar a treia zi ultimii 40 de
km. Aflaţi lungimea totală a drumului.
Rezolvare: Stabilim necunoscuta principală – lungimea totală a drumului, pe
care o notăm cu x;
În prima zi a parcurs: ; i-au rămas de parcurs ; a doua zi a parcurs
drumului.
TITLUL
CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
16
5 Probleme ce se Exemplul 3 (sistem de două ecuaţii): Două creioane şi nouă cărţi costă
rezolvă cu ajutorul împreună 80 de lei. Dacă 5 creioane şi 4 cărţi costă împreună 42 de lei, aflaţi
ecuaţiilor, preţul unui creion şi a unei cărţi.
inecuaţiilor şi a Rezolvare: Stabilim necunoscutele problemei: preţul unui creion = x şi preţul
sistemelor de unei cărţi = y.
ecuaţii
Se formează sistemul de ecuaţii: pe care îl rezolvăm:
GEOMETRIE
MĂSURARE ŞI MĂSURI
TITLUL CONŢINUTULUI EXEMPLE, EXPLICAŢII
17
1 Lungime Unitatea de măsură a lungimii este metrul – m.
Multiplii metrului - m:
.
.
.
.
Submultiplii metrului:
.
.
.
.
2 Arie Unitatea de măsură a ariei este metrul pătrat – m2.
Multiplii metrului pătrat – m2:
.
.
.
.
2
Submultiplii metrului pătrat – m :
.
.
.
.
Alte unităţi de măsură a ariei:
.
.
3 Volum Unitatea de măsură a volumului este metrul cub – m3.
Multiplii metrului cub – m3:
.
.
.
.
Submultiplii metrului cub – m3:
.
.
.
.
Unitatea de măsură a volumului – litrul .
.
.
.
4 Unghi Unitatea de măsură a măsurii unui unghi este – gradul
sexagesimal.
.
.
18
1 Punctul, dreapta, planul, Punctul este figura geometrică ce se aseamănă cu o urmă lăsată de un
semiplanul, semidreapta, creion;
segmentul de dreaptă, Punctul nu are dimensiune;
unghiul Punctele se notează cu litere mari de tipar: A, B, C,.., A1, A2,…
19
3 Relaţia de paralelism în e) dacă a || b şi b || c ,
spaţiu atunci şi a || c.
5 Axioma paralelelor
6 Unghiurile cu laturile Explicaţii:
respective paralele Cazul I - unghiurile sunt
congruente;
Cazul II – unghiurile sunt
suplementare.
7 Unghiul a două drepte în Explicaţii:
spaţiu; drepte perpendiculare Dacă avem dreptele a şi b (necoplanare)
şi este necesar să gasim unghiul dintre
ele, procedăm astfel:
căutăm o dreaptă paralelă cu una dintre
ele şi care are un punct comun cu cealaltă
(de ex. b || c);
Unghiul pe care îl formează dreapta c cu
dreapta a este şi unghiul dintre deptele a şi b
( unghiul de măsura j).
8 Dreapta perpendiculară pe Explicaţii:
un plan Dacă dreptele a şi b Ì a şi , atunci
şi
Teoremă: O dreaptă perpendiculară pe un
plan este perpendiculară pe orice
dreaptă inclusă în planul dat.
9 Distanţa de la un punct la un Explicaţii:
plan distanţa de la un punct la un plan
este ,,drumul cel mai scurt” de la acel
punct la planul dat;
distanţa de la un punct la un plan este
lungimea segmentului de dreaptă
perpendicular pe planul dat;
PQ = distanţa de la punctul P la planul a
dacă PQ^a.
Pentru asta este necesar:
1 Teorema celor trei
0 perpendiculare
14 Plane perpendiculare
Explicaţii: Dacă :
TRIUNGHIUL
TITLUL EXEMPLE, EXPLICAŢII
CONŢINUTULUI
1 Perimetrul şi aria Perimetrul
Semiperimetrul ;
Aria ;
2 Suma măsurilor Suma măsurilor unghiurilor într-un triunghi este egală cu 180°.
unghiurilor într-un Într-un triunghi dreptunghic, unghiurile ascuţite sunt complementare.
triunghi
3 Unghi exterior unui m( ACD) = m( ABC) + m( BAC).
triunghi m( ACD) = 180° - m( BCA)
22
5 Linia mijlocie în Segmentul de dreaptă ce uneşte mijloacele a două
triunghi laturi a unui triunghi se numeşte linia mijlocie.
6 Triunghiul isoscel – Triunghiul isoscel este triunghiul care are două laturi congruente.
proprietăţi
Într-un triunghi isoscel unghiurile de la bază sunt congruente.
Într-un triunghi isoscel bisectoarea unghiului de la vârf este şi mediană,
şi înălţime, şi mediatoare.
Într-un triunghi isoscel medianele (înălţimile sau bisectoarele)
corespunzătoare laturilor congruente, sunt congruente.
7 Triunghiul Triunghiul echilateral este triunghiul care are toate
echilateral – cele trei laturi congruente. .
proprietăţi Într-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt
congruente şi fiecare are măsura egală cu 60°
.
Într-un triunghi echilaterat bisectoarea oricărui unghi
este şi mediană, şi înălţime, şi mediatoare.
8 Criteriile de Criteriul de congruenţă Criteriul de congruenţă Criteriul de congruenţă
congruenţă a LUL ULU LLL
triunghiurilor
Dacă Dacă
Dacă
Atunci
Atunci Atunci
tg
ctg
23
11 Teorema lui Thales Teorema. O paralelă dusă la o latură într-un triunghi
şi reciproca ei determină pe celelalte două (sau pe prelungirile lor)
segmente proporţionale.
Bº N; Cº P
Bº N
PATRULATERUL CONVEX
24
1 Perimetrul şi aria ARIA UNUI PARALELOGRAM
patrulaterelor studiate ]
]
]
ARIA UNUI DREPTUNGHI
]
]
]
ARIA UNUI PATRAT
]
]
]
ARIA UNUI ROMB
]
]
]
]
Ä
8 Trapeze particulare Trapez dreptunghic Trapez isoscel
CERCUL
= semicerc.
2 Unghi la centru; unghi cu Unghi cu vârful în centrul cercului
vârful pe cerc
m( AOB) = m( )
Unghi cu vârful pe cerc
m( BCA) = m( ) / 2.
Dacă avem două unghiuri congruente înscrise
într-un cerc, cu vârful în centrul cercului,
acestea subîntind între laturile lor, două arce
congruente.
26
3 Coarde şi arce în cerc 1. Dacă arcul AB este congruent cu arcul CD
atunci şi [AB]º[CD]. Şi reciproca este
adevărată.
2. Dacă MC || ND atunci arcul CD este
congruent cu arcul MN.
3. Dacă OR^CD atunci P este mijlocul lui [CD]
şi R este mijlocul arcului CD. O este centrul
cercului; {P}=ORÇCD.
4. Coarde egal depărtate de centru sunt
congruente.
Dacă OP=OQ atunci [CD]º[AB].
4 Tangenta la cerc dintr-un Fie punctul P exterior cercului;
punct exterior cercului PA şi respectiv PB sunt tangente la
cerc;
OA^PA; OB^PB;
[PA] º [PB];
OP2 = OA2 + AP2
5 Lungimea cercului, aria Lungimea cercului:
discului Aria discului (cercului):
Lungimea arcului de cerc AC:
Aria sectorului de cerc (OAC)
6 Calculul elementelor în
triunghiul echilateral ; ; ; ;
; .
8 Calculul elementelor în
hexagonul regulat ; ; ; ;
.
CORPURI GEOMETRICE
27
èd = diagonala
paralelipipedului
D` C`
Baza superioara
B` C` D` A`
A`
A
B C D A
Baza inferioara
D C
A` B` C` D` A`
A B C D A
D C
sunt
triunghiuri
echilaterale;
toate
muchiile
sunt
congruente.
29