Sunteți pe pagina 1din 5

INFRACȚIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

Art. 230 CP, FURTUL ÎN SCOP DE FOLOSINȚĂ


(1)Furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se
sancţionează cu pedeapsa prevăzută în art. 228 sau art. 229, după caz, ale cărei limite speciale se
reduc cu o treime.
(2)Cu pedeapsa prevăzută în alin. (1) se sancţionează folosirea fără drept a unui terminal de
comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-
a produs o pagubă.

ALIN. 1 :
- Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu, iar împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
- Acțiunea penală se pune în mișcare pe baza plângerii prealabile la art. 231 CP, iar retragerea
plângerii înlătură răspunderea penală.
Art. 231 : (1)Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de familie de către
un minor în paguba tutorelui ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau
este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

(2)În cazul faptelor prevăzute la art. 228 şi 230, împăcarea înlătură răspunderea
penală.

- Obiectul material : vehicule (toate vehiculele, NU doar autovehiculele). Nu are importanță dacă
vehiculul este înmatriculat sau nu. Vehiculul lipsit de atitudinea de a fi folosit este folosit ulterior
efectuării reparațiilor.
- Subiectul activ : orice persoană fizică sau juridică
- Participația : toate formele
o Dacă 2 persoane sustrag un autoturism pentru a-l folosit nu se va reține coautorat, ci
autorat persoanei care l-a condus și complicitate materială/ morală concomitentă pentru
celălalt.
- Forma vinovăției : numai intenție directă
- Scop : folosirea temporară a vehiculului
o După săvârșirea încercării nereușite de a folosit vehiculul, făptuitorul sustrage și lucruri
mobile din acesta/ părți componente ale vehiculului ► concurs real între art. 230 și art.
228 sau 229.
ALIN. 2 :
- Folosirea fără drept a unui terminal de comunicații al altuia (făptuitorul trebuie să cunoască că
terminalul este al altuia).
Urmarea imediată : producerea unei pagube (infracțiune de rezultat)
- Folosirea fără drept a unui terminal de comunicații al altuia sau folosirea unui terminal de
comunicații racordat fără drept la o rețea
o Făptuitorul trebuie să dețină un terminal de comunicații și să se racordeze fără drept la
rețeaua unui terț/
o Bun care constituie și sistem informatic : art. 230 concurs ideal cu infracțiunea de acces
ilegal la un sistem informatic.
- Forma de vinovăție : intenție directă/ indirectă
ART. 239 CP, ABUZUL DE ÎNCREDERE PRIN FRAUDAREA CREDITORILOR
(1)Fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori
ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor
se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei care, ştiind că nu va putea plăti,
achiziţionează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului.
(3)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

- Varianta agravantă : când s-au produs consecințe deosebit de grave.


Art. 2561 Faptele care au produs consecinţe deosebit de grave : Dacă faptele prevăzute la art. 228,
229, 233, 234, 235, 239, 242, 244, 245, 247, art. 249-251 au produs consecinţe deosebit de grave,
limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate .
- Obiect material : prin raportare la modalitățile alternative de comitere a infracțiunii, trebuie
reținut că exceptând invocarea datoriilor fictive, celelalte activități incriminate se pot exercita
asupra obiectului material (bun mobil/ imobil, valoros din patrimoniul debitorului, bunuri și
servicii achiziționate de debitorul aflat în incapacitatea de plată care pot fi urmărite silit).
- Subiectul activ : orice persoană fizică/ juridică care are calitatea de debitor în cazul variantei tip,
iar în cazul variantei asimilate, nu este circumstanțiat, putând fi orice persoană fizică/ juridică care
achiziționează bunuri sau servicii, știind că nu va putea plăti.
o Starea de insolvabilitate NU constituie o cerință legală pentru subiectul activ.
o Subiectul activ nu poate fi un comerciant în stare de insolvabilitate (art. 241 CP, bancrută
frauduloasă).
- Participația penală : toate formele:
o Coautorat alin. 1 – coautorii trebuie să fie codebitori ai aceluiași creditor, iar obligația lor
să aibă același izvor.
o Coautorat alin. 1 – coautorii trebuie să fie titularii patrimoniului comun în care intră
bunul.
- Subiectul pasiv : orice persoană fizică/ juridică de drept public sau privat care are calitatea de
creditor
o Pluralitatea de subiecți pasivi nu determină pluralitate de infracțiuni.
- ALIN. 1
o Latura obiectivă :
 Elementul material : acțiunea efectuată de debitor
Înstrăinarea de valori/ bunuri = efectuarea frauduloasă de acte de dispoziție
cu titlu oneros/ gratuit privind un bun. Prin intenția actelor translative de
proprietate/ acte cu efecte echivalente, debitorul își diminuează activele pentru a
intra în sfera unei insolvabilități de fapt; fapta nu este tipică dacă creditorul își
poate satisface creanța sa
Ascunderea de valori/ bunuri = dosirea valorilor/ bunurilor din patrimoniu,
astfel încât să nu poată fi identificate de creditor în vederea executării silite
Deteriorarea de valori/ bunuri = degradarea unui bun corporal ce are drept
urmare alterarea substanței/ esteticii acestuia
Distrugerea de valori/ bunuri = încetarea existenței fizice (art. 239 CP concurs
cu art. 253 alin. (3) și (4) CP)
Invocarea de acte/ datorii fictive = prezentarea creditorilor a unor acte fictive
sau datorii inexistente prin care debitorul își justifică imposibilitatea de executare
a obligațiilor scadente; concurs cu fals în înscrisuri sub semnătură privată;
constituie o formă specială a infracțiunii de înșelăciune
o Urmarea imediată : starea de pericol
o Latura subiectivă : intenția directă
- ALIN. 2, FORMĂ ASIMILATĂ :
o Elementul material : acțiunea de achiziționare de bunuri sau servicii producând o pagubă
creditorului (ex. : la un hotel cumperi mâncare din restaurant și după pleci – rezoluția
infracțională luată înainte de a se caza).
o Fapta NU este tipică atunci când debitorul nu dorește să achite bunurile, fiind vorba de un
diferend de natură civilă (debitorul nu este în insolvabilitate de plată).
o Făptuitorul să nu fi făcut acte de inducere în eroare (dacă da ► infracțiunea de
înșelăciune).
o Latura subiectivă : intenția directă/ indirectă (ex, : alimentezi de la benzinărie și nu ai
bani să plătești).
- Tentativa se pedepsește.

ART. 242 CP, GESTIUNEA FRAUDULOASĂ


(1)Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor
acesteia, de cătrecel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se
pedepseşte cu închisoarede la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)Când fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârşită de administratorul judiciar, de
lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este
închisoarea de la unu la 5 ani.
(3)Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite în scopul de a dobândi un folos
patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4)Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

- Obiect material : universalitate de bunuri mobile/ imobile


- Subiectul activ : orice persoană fizică/ juridică căreia i s-au încredințat spre administrare sau
conservare anumite bunuri (de regulă, pe bază contractuală)
- Subiectul pasiv : o persoană fizică/ juridică al cărei bun sau universalitate de bunuri este
administrat/ă sau conservat/ă de făptuitor
- ALIN. 1
o Latura obiectivă:
 Elementul material : acțiunea/ inacțiunea prin care se produce un prejudiciu
În cazul gestiunii frauduloase, făptuitorul are în general îndatorirea de a
administra/ gestiona o universalitate de bunuri, iar la abuzul de încredere
făptuitorul deține cu orice titlu bunul individual determinat.
În cazul gestiunii de afaceri, elementul material constă în orice acțiune/
inacțiune prin care se produce o pagubă, iar la abuzul de încredere elementul
material constă în însușirea/ dispunerea/ folosirea/ refuzul de restituire a bunului
altuia.
Dacă atribuțiile de serviciu încălcate sunt prevăzute de lege/ alt act normativ,
fapta se va realiza din perspectiva infracțiunii de abuz în serviciu. Când fapta prin
care s-a produs o pagubă reprezintă încălcarea unei atribuții de serviciu care nu
este prevăzut în actul normativ cu putere de lege ► infracțiunea de gestiune
frauduloasă.
o Latura subiectivă : intenție directă/ indirectă
- ALIN. 2, varianta agravantă
o Subiectul activ calificat : administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar/
reprezentantul sau prepusul acestora
o Subiect pasiv calificat : debitorul aflat în procedura de insolvență

!NU reprezintă varianta agravantă dacă este săvârșită de administratorul special (pentru perioada de
reorganizare)/ administratorul interimar (asigură conducerea instituției de credit față de care s-a produs
procedura falimentului)
o Latura subiectivă :
 alin. 3 : NUMAI intenție directă
 alin. 2 : intenție directă/ indirectă
- Variantă și mai gravă : atunci când s-au produs consecințe deosebit de grave (art. 2561 CP).
- Tentativa nu se pedepsește.

ART. 244 CP, ÎNȘELĂCIUNEA


(1)Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase
sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos
patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2)Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace
frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin
el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(3)Împăcarea înlătură răspunderea penală.

- Obiect material : orice obiect mobil corporal/ incorporal cu o valoare economică, înscrisurile cu
valoare patrimonială (cele care privesc un drept de creanță sau un drept real).
- Subiectul activ : PF/ PJ
- Participația : toate formele
- Subiectul pasiv : PF/ PJ prejudiciată
Dacă nu există identitate între persoana prejudiciată și persoana indusă în eroare, aceasta din
urmă este subiectul pasiv (ex : mandatarul indus în eroare cu prilejul întocmirii unui act juridic
cu titlu oneros prin care i se produce un prejudiciu mandantului).
Poate fi și locatarul bunului/ persoana care deține în mod nelegitim bunul dacă este victima
făptuitorului.
- Latura obiectivă :
o Elementul material : inducerea în eroare prin acțiune/ inacțiune
1) Conduita făptuitorului – poate fi realizată prin acțiunea/ inacțiunea consecutivă
încălcării obligației de a comunica adevărul persoanei interesate și de a acționa cu
bună credință (ex. : înșelăciunea prin metoda accidentului).
2) Efectul pe plan psihic produs asupra victimei prin conduita făptuitorului –
victima oricât de diligentă este, nu poate evita prejudiciul.
3) Conduita victimei induse în eroare :
 Înșelăciunea în convenții – vizează negotium, nu instrumentum;
 Înșelăciunea privește actele ilicite (cu natură de contravenție sau
natură penală) : înșelarea unui consumator de droguri de traficant cu
ocazia livrării drogurilor cumpărate.
! Absorbția legală a infracțiunii de înșelăciune în conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de
persoane
!! Nerestituirea unui bun predat ca urmare a inducerii în eroare ► infracțiunea de înșelăciune, nu abuz
de încredere (predarea detenției bunului prezintă predarea în mod licit a bunului)
!!! Concursul între înșelăciune și fraudă informatică (infracțiune complexă pluriofensivă) privind
aceeași pagubă este exclus de plano.
!!!! Inducerea în eroare comisă prin mijloace informatice (publicarea de anunțuri fictive online) ►
infracțiunea de înșelăciune (D 37/2021).
!!!!! Se reține fraudă informatică unde lipsește conduita autovătămării ca persoană vătămată.
- Urmarea imediată : producerea prejudiciului material (paguba)
- Latura subiectivă : intenție directă
- ALIN. 2, varianta agravantă
o Nume mincinoase = nume/ prenume
Calități mincinoase = calități reale/ imaginare

ART. 247 CP, EXPLOATAREA PATRIMONIALĂ A UNEI PERSOANE VULNERABILE


(1)Fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de
starea de vădită vulnerabilitate a debitorului, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori
relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de el, îl face să constituie sau să transmită, pentru
sine sau pentru altul, un drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această
prestaţie se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2)Punerea unei persoane în stare de vădită vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicaţii cu
alcool sau cu substanţe psihoactive în scopul de a o determina să consimtă la constituirea sau
transmiterea unui drept real ori de creanţă sau să renunţe la un drept, dacă s-a produs o pagubă, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

- Latura obiectivă :
o Elementul material
 ALIN. 1 : acțiunea creditorului care îl face pe debitorul vulnerabil să
constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de
creanță.
 ALIN. 2 : punerea unei persoane în stare de vădită vulnerabilitate prin
provocarea unei intoxicații cu alcool/ alte substanțe psihoactive.
Decizia 48/2021 ÎCCJ – sintagma „substanțe psihoactive”
o Urmarea imediată : producerea unui prejudiciu material
- Latura subiectivă : intenția directă/ indirectă
- Formă agravantă : consecințe deosebit de grave (art. 2561 CP).
- Tentativa se pedepsește.

S-ar putea să vă placă și