Drept procesual civil

Seminar 02.03.2020

1. Normele de procedură propriu-zisă: b) judecata și executarea silită;

a) au ca obiect modul de judecată a pricinilor civile; c) judecata în fond și în căile de atac.
b) nu privesc și faza executării silite;
c) reglementează procedura contencioasă, nu și cea necontencioasă. 8. Normele de procedură propriu-zisă se aplică:
a) proceselor începute după intrarea lor în vigoare;
2. Dispozițiile Codului de procedură civilă: b) executărilor silite, indiferent de momentul la care sunt începute;
a) constituie dreptul comun în materie civilă; c) până la soluționarea definitivă a procesului pornit sub imperiul lor.
b) nu sunt aplicabile niciodată în procesul penal;
c) sunt aplicabile și în alte materii, când legile speciale conțin dispoziții 9. Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile
incompatibile. fundamentale ale omului la care România este parte, și Codul de procedură civilă:
a) au prioritate întotdeauna reglementările internaționale;
3. Normele de organizare judiciară reglementează: b) au prioritate dispozițiile mai favorabile ale Codului;
a) cazurile de incompatibilitate; c) partea interesată va putea formula cerere de revizuire în cazul aplicării greșite
b) compunerea și constituirea completului de judecată; a legii.
c) repartizarea pricinilor între instanțe de grad diferit.
10. Actul de procedură îndeplinit înainte de intrarea în vigoare a legii noi:
4. Sunt reglementare prin norme cu caracter imperativ: a) rămâne supus dispozițiilor vechii legi de procedură;
a) competența teritorială exclusivă; b) se supune dispozițiilor legii noi de procedură, însă numai dacă, raportat la
b) formularea cererii reconvenționale; prevederile acesteia, el apare ca valabil făcut;
c) limba desfășurării procesului. c) se supune dispozițiilor legii noi de procedură, dacă până la intrarea în vigoare
a acesteia instanța nu dispusese anularea lui.
5. Normele de competență au ca obiect:
a) delimitarea atribuțiilor judecătorilor de cele ale grefierilor, magistraților- (Concurs de promovare a magistraților în funcții de execuție, sesiunea 2010)
asistenți și asistenților judiciari;
b) înființarea și funcționarea instanțelor judecătorești; 11. Legea aplicabilă executării silite este cea în vigoare:
c) delimitarea atribuțiilor instanțelor judecătorești de atribuțiile recunoscute a) la data obținerii titlului executoriu;
altor organe de jurisdicție ori cu activitate jurisdicțională. b) la data începerii executării silite;
c) la data efectuării fiecărui act de executare.
6. Sunt reglementate prin norme cu caracter dispozitiv:
a) compunerea completului cu un anumit număr de judecători; 12. În ceea ce privește principiul contradictorialității:
b) competența materială a instanțelor judecătorești; a) acesta este încălcat dacă partea chemată la interogatoriu nu se înfățișează,
c) incompatibilitățile pentru motivele prevăzute de art. 42 C.proc.civ. indiferent de motive;
referitoare la alte cazuri de incompatibilitate. b) acesta nu presupune că obiectul procesului este stabilit prin cererile și
apărările părților;
7. Sunt faze ale procesului civil: c) acesta nu guvernează etapa deliberării și pronunțării hotărârii.
a) cercetarea procesului, dezbaterea fondului, deliberarea și pronunțarea
hotărârii; (Examenul de primire în profesia de avocat, martie 2019)
1
Drept procesual civil
Seminar 02.03.2020
13. În ceea ce privește soluționarea unui proces civil:
a) în cazul în care probele propuse de părți nu sunt îndestulătoare pentru
lămurirea în întregime a procesului, judecătorul este obligat, sub sancțiunea nulității
hotărârii, să administreze probe din oficiu, cu punerea prealabilă în discuția părților
a acestui aspect;
b) judecătorul are dreptul de a invoca din oficiu încălcarea oricăror norme de
procedură care au legătură cu procesul;
c) în cazurile expres prevăzute de lege, precum și în procedura necontencioasă,
judecătorul va dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă
părțile se împotrivesc.
(Examenul de primire în profesia de avocat, 2018)
14. Potrivit principiului contradictorialității:
a) Părțile au dreptul de a discuta și argumenta orice chestiune de fapt su de
drept invocată în cursul procesului de către orice participant la proces
b) Instanța nu are obligația de apune în discuția părților excepțiilor de ordine
privată invocate de către părți
c) Instanța nu are obligația, în materie contencioasă, când raportul juridic dedus
judecății o impune, să pună în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a
altor persoane
(Concurs INM, 2018)
***
1. Prima instanță a respins ca nefondată acțiunea formulată de C.D. prin care
acesta a solicitat obligarea lui D.F. la plata sumei de 20.000 lei cu titlu de împrumut
nerestituit. În motivarea sentinței s-a reținut că pretinsul împrumut nu a fost
dovedit. În cauză au fost administrate proba cu martori și un act calificat drept
început de dovadă scrisă. Instanța a înlăturat depozițiile martorilor propuși de
reclamant considerând că acestea nu inspiră destulă încredere deoarece provin de
la prieteni ai reclamantului. Împotriva sentinței a declarat apel reclamantul care a
criticat faptul că prima instanță a refuzat completarea probatoriului cu depozițiile
altor martori. Intimatul D.F. a solicitat respingerea apelului arătând că fiecare parte
a avut posibilitatea să audieze câte doi martori. Instanța a admis apelul. Prin recursul
formulat de C.D., acesta a criticat ambele hotărâri ale instanțelor de fond.
Ce va decide instanța de recurs?
2. Prin sentința civilă nr. 1254/2006, Judecătoria Constanța a respins acțiunea
în uzucapiune formulată de A.G. în contradictoriu cu T.H.Împotriva sentinței a
declarat apel reclamantul, A.G. În fața instanței de apel părțile au declarat că nu au
excepții sau alte cereri prealabile de formulat, iar instanța a acordat cuvântul asupra
fondului cauzei. Instanța a respins apelul constatând că acesta a fost exercitat cu
nerespectarea termenului legal imperativ de 15 zile de la comunicarea sentinței.
Împotriva deciziei instanței de apel a formulat recurs apelantul-reclamant, A.G.
Acesta a criticat decizia pentru motivul că instanța de apel nu a pus în discuția
părților problema tardivității apelului cu toate că a soluționat cauza în temeiul
acestui aspect. În replică, intimatul-pârât a arătat că instanța nu trebuia să pună în
discuție problema respectării termenului de formulare a apelului fiind de datoria
apelantului să verifice dacă actul de procedură a fost efectuat în termen.
Ce va decide instanța de recurs?
3. Prin cererea de chemare în judecată formulată de C.D., acesta a solicitat
declararea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare a unui autoturism
marca AUDI. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a acumpărat autoturismul
fiind încredințat de către pârât că acesta este fabricat în anul 2002 și a înregristrat
un parcurs de 80.000 km. În urma unor verificări complexe a descoperit că anul de
fabricație este 2001 și autoturismul a parcurs 130.000 km. Instanța a admis acțiunea
și a dispus anularea contractului de vânzare-cumpărare. În considerentele sentinței
se arată că deși reclamantul a solicitat nulitatea absolută a contractului, din
temeiurile prezentate și din probele administrate rezultă că în realitate este vorba
de o eroare in substantiam, ceea ce constituie un motiv de anulare a contractului,
instanța urmând a se pronunța în acest sens. Împotriva instanței a declarat recurs
D.I. În motivarea recursului acesta a arătat că instanța nu putea schimba temeiul
cererii reclamantului.
Ce va decide instanța de recurs?
2