[ INTRODUCERE limba ebraicé face parte din familia limbilor semitice. Aceasta gtupa lingvisticé ce cuprinde peste 70 de limbi si dialecte diferite, s-a format intr-un habitat geogratic comun care se intindea din nord-estul Mesopotamiei pana in sudul Arabiei, inclusiv coastele Etiopiel precum $i tegiunea de nord-est a Siiei si Palestina, Raspndired limbilor semitice in timp si spafiu a fost diferité: de la cele vorbite secole de-a randul pe ati geogratice intinse, pana la acele dialecte obscure, a cdror existenta pasagera a fost relevata doar de nolle descoperiri epigratice. Asemanarile fonologice, morfologice, sintactice si de vocabulat (in nenumérate cazuri mult mai insemnate decal cele existente in cadrul celorlaite mati familii de limbi, ca de pildd cele indo-europene), pregnante pe ati geografice strict delimitate, au dus a imparirea limbilor semitice in trei grupe mati _ imbile semitice de nord-est, dintre care amintim akkadiana (babiloniand $i asiiand) $1 eblaita. - limbile semnitice de nord-vest, aramaica si canaanita - limbile semitice de sud-vest, araba si etiopica Fiecare din aceste limbi au generat de-a lungul secolelor limbi diferite care au evoluat independent atat geografic cat si cultural. ‘Acum patty milenii si jumdtate, in nordul regiuni, ‘akkadiana inlocuieste sumeriana, 0 limba non-seritica vorbita pe © atie intinsa in acea vieme care are oO influenta important@ asupra akkadienei dacane gandim doar ta preluarea tn akkadiané a ssternulul cuneiform de scriere al acestei limbi In nord-vest, in aceeas! petioada, in orase ca Ebla, se votbea 0 \diomnuri limba semiticd - eblaita. In al dollea mileniu LHr. apor simuttan nol: dacd in nord-est okkadiana dezvolta doud dialecte paralele - akkadiana babiloniana si akkadiana asifiand, in nord-vest apar pe { rand amotita, apoi ugatitica, precum si alte limbI minore depistate in inscriptile din Byblos 5 Sinai sin sctierie de Ia El Amarna: spre sfargitul mileniului doi, in nord-vest existau dejo doua famill disincte - famita limbilor canaanite si familia limbllor de limbi gramaice. Ebraica, la fel ca $i feniciana, ugatitica si alte limbi_ mai putin cunoscute, fac parte din grupa limbiior canaanite $1 este una din pufinele limbi din aceasta grup care s-au pastict pana astazi In sud-vest, apar into perioada mult mai tare decat in celelaite doud grupe, araba si etiopica cu diclectele lor, cele mai Yechi inscriptii in aceste limbi dateaza din secotul Vill LH, Cu toate ca par mai tarziu, ele sunt cole mai raspandite imbi semitice nu numai in antichitate dar si in prezent Spatiul geografic al limbilor semitice nu a fost strict delimitat acestora $1 nicl inchis, existand dovezi ca in acest zona au coexistat Imbi_non-semitice, ins influenja limbilior semitice a fost atat_ de: puternica incat delimitarea lor devine foarte anevoioasa. ‘Ebraica sa formal in Canaan, in partea de nord-vest a Ofientulul Aproplat, pe teritorul cuprins inte raul lordan si Marea Mediterana in a doua jumétate a mileniutul doi Hr, Primele menfionari| a ee Sctise teferitoare la limba din Canaan difera de la o sutsd la alta. Astfel, in Blblle, in Carlea Iu Isala ea este ‘mba din Canaan’. 'sfat Cnaort wry now | numele el fiind asociat regiunil in Care s-a format: "in viemea aceea vor fi cinc! cetafi in fora Egiptulul | Cate vor vorbi limba Canaanului si vor jura pe Domnul ostitiior..." (Isaiia, i, adic’ | 19:18). In Regi ea este "yehuaif WN = limba iudaic limba iudellor: "Eliachim, fiul lui Hilchia, Shebna si loah, au zis lul | Rabshake: 'vorbeste robilor tai in limba aramaica findcd © infeleger Mune vorbi in mba iudaicd, in auzul popotului de pe zid* (Il Regi | 18:26) sau “Atunci Rabshake, inaintind, a stigat cu glas tare in limba | judaicd $i a zis: "Ascultaji cuvantul marelui imparat, imparatul Asitiel" (Il Regi 18:28) In perioada helenista, ea este Hebraios sau Hebraisti (Josephus, Din antichitate, |, 1:2) pentru ca mai apoi, in petioada romana limba if - 3929 - ebraica sau limba ebraica - "ha-ashon ha-yivit" - 9IAYD WWD SG fie cunoscula sub denumirea (Mishna, Gittin 9:8) sau cu alte cuvinte limba evreilor - "ha-lashon shel ho-yiviim ‘onan SY won 9939 — = 'yiviim" find cel mai vechi nume colectiv aplicat sttmogilor eviellor cu referinJa la Abraham: *A venit unul care scdpase si a dat de stire lui Avram, Evieul; acesta locuia Inga stejarii tui Mamre, Amoritul, fratele lui Eshkol si fratele iui Aner care facusera legatura de pace cu Avram." (Geneza 14:13),Din perspectiva cultural, limba ebraicd a jucat un rol deosebit de important atat in istoria poporulul care o votbit-o cat si in cultura $1 civilizajia europeana, in general Pentru evrel, ebraica este win Ww? “ashon ha- kodesh’ limba sfénté pentru ca ea este timba Tanach-ului si limba literatuti evreiesti, In proz si versuri, limba core in cluda vicisitudinilor vemutior si a nenumdrate perioade de obscutiiate din Istoria evieilor nu a dipatut niciodaté complet, supraviefuind de peste Wel mi de ani. pentru eviel, la fel ca si pentru mulji crostini, ea este limba primard, mba creajiet. "To! paméntul avea o singurG limba si aceleos cuvinte* (Geneza 11:1) Complicatul $1 zbuciumatul curs al [storiel evrellor care au Ir mai mult de jumatate din existenfa lor in condi multiingvstice, adaptanduse unor medi culturale 1 lingvistice straine, sha lasat amprenta asupra dezvoltari bil ebraice, Cu toate acestea, ea sia péstrat unitatea fundamentala ramanand aceeas! de-a lungul istoriei sale, Dacd in dezvollarea ei au exslat_modificari in structura morfologicd, foneticd si chiar sintactica, acestea au fost minore, nesemniticative, ele afectand mal mull vocabularul, bin punct de vedere al evolutiel sale diacronice, limba ebraica_ parcuige patru etape principale, si anume, ebraica biblicd, ebvaica labinicd, ebraica medievala $1 ebraica modem, Israeliand - flecare petioadd avandusi caractetisicle propri, determinate de conditile sociale, istorice, culturale ale momentului.Sele mal vechi texte care atesté existenfa unei limbi aparte in Canaan pastate pana astazi, dateazd de la sfarsitul celui de al doilea mileniu Ht. in cotespondenfa guvematorulul egiptean din aceasta zona, sctisd in akkadiand in care au fost transpuse cuvinte si forme din canaanité. Limba canaanita este foarte apropiaté. ebraici susfindndu-se chiar c& ebraica biblicd ar fi de fapt canaanita cérela | s-au addugat elemente ale limbii vorbite de istaelifi inaintea intra in Canaan, Aceasta forma a limbii ebraice a fost vorbita de tributile istaeiiilor de Ja asezarea in Canaan, incepdnd cu secolele XIV-Xill |.Hr PGna Ia caderea lerusalimulul in 87 |.Hr limba ebraicé Iiterard a Bibliei s-a format in timpul regelui Solomon cand s-au pus bazele unel administratii ce regiementa viata Civila $i religioas, cand evrei din toate parfile {tii vin in peletinaj 1a Templul din lerusalim de matile s&rbatorl. In aceasta limba au fost sctise textele in prozd, ca de pildd Pentateuchul, Profeti, datand din petioada de dinainte de exilul babilonian. Poszia, exemplificata prin Psalmi, isi avea vocabularul si stilul propriu, diferit de stilul retoric al Profefilor. Exilul babilonian marcheazd inceputul unel noi petioade din istoria limbii ebraice. Atat limba vorbité cat si cea sci sunt putemic influenjate de evenimentele sociale si polilice ale ~momentulul: distugerea Templului, cdderea lerusalimulul si plecarea evrelior in exil Spafiul multlingvistic impus de exil produce importante modificari in status quo-ul lingvistic al ebraicii. Aramaica, limba de comunicare in Babilonia, are o influenfa major asupra ebraicii, sesizabilé in specialdupa perloada de exil cdnd au fost redactate o mare parte a carfilor biblice: Ecleziasti, Ezra, Nehemia, Dan, lov, Ester, Cronicile, Cantarea C4ntarilor, scrieri in care aldturl de formuldri poetice apartinand ebraicii pre-exlice, abund& aramaismele nu numal in vocabular dar si in structuta morto-sintactica a limbil In timpul celui de al Doilea Templu, Ia lerusalim si in ludeea se dezvolté 0 limba oralé bazata pe ebraica biblicd care ins, suferd putemice intluenfe aramaice. Aceasta este limba invajatutlor fariseilor precum si limba fanaimilor NIN - a rabinilor ce asigurau invajamantulul religios din acea veme, Dac ea a fost la inceput o limb pur colocvialé (pan la aproximativ 200 |.Hr.) cu timpul ea se transforma intr-o limba literar cénd, in sfarsit, producfille tabinice de inceput, Mishna, Tosefta si midrashurile tanaitice sunt transpuse in toma scrisd. Mai tariu, amoram - — BYNWAN , rabinii_ post-mishnaici iau locul fanaimiior in asigurarea invajéméntului religios iar aramaica este limba de comunicare zilnicé, ebraica raménand exclusiv limba literard, limba in care au fost redaciale Gemara precum § literatura Midrashica si hagadica. Amoraimii, autotl acestor creafi, sunt cei Care incorporeazd in limba literard, alaturi de elemente din ebraica biblicd si termeni din aramaica. Evenimentul istoric care desparte petioada ebraicii rabinice tn oud, perioada tanaimior si petioada amoraimlor, poate fi considerat infangerea revoltel tui Bar Kochba fa 135 DH, care a dus la dspesrsarea populatiei evieiesti din ludeea, Este posibil ca o parle aPopulatiei, reprezentata de patutile de jos, mai ales patura ruralé sa hu fi fost dislocata, ea continudnd s& foloseascd o forma oral a ebraicil, cert este insd ci ella, patura educalé a populatiel evrelesti, @ fos! obligaté 88 se retraga in Gatllea, unde dupa céteva generat, aramaica devine limba de comunicare ziinicd, ebraica folosindu-se ocazional, cu precadere in scris Plutlingvismul asociat dominafiel persane 51 elenistice a inceput, apol perioadelor Maccabellor, Hasmoneenilor si mai apoi administratiel fomane nu a produs schimbati fundamentale in limba ebraicé. Momentul trecetii de Ia ebraica rabinicd Ia cea medievala este gieu de stabilit, mai ales in condiile in care ebraica dispare din uzul Cotidion Ia sférsitul secolulul Il D.Hr. supraviefuind exclusiv ca limbé literaré teligioasé. Incercatile de tevitalizare a limbii ebraice din secolele VI - Vil D.Ht. in petioada matilor expansiuni arabe, pot fi socofite inceputuri ale ebraicii medievale cu toate ca limba ramane putemic ancoraté in ‘recut. Este petioada payfanimior - 99999, a posfilor iiturgici © cétor limba combina stilul biblic cu neologisme. In aceeasi petioada par ultimele scrie din Midtash $i incepe activitatea masoreticd prin care se introduce un sistem de reguli si principi de cite (inclusiv sistemul_vocalic) si incantare al textului biblic pentru ai pésira autenticitatea Mojotitatea comunitatilior tind s4 adopte limba farii de sedere, limba ebraica fiind limba titerar limba de tugaciune si a sen iului divin, Ca urmare, este foarle posibil ca ea sa fi fost predata in scol,cu ald! mal mult cu cat in tradijia iudaicd exista 0 mitsvah, un comandament care Impune tatalul obligativitalea de a-si invaja_fiul limba sfnta: "Daca fatal nu-| vorbeste fiului in limba sfnta este ca si cum Lar ingtopa’ (Tosafot Hagigah 1.2). Insemnaiile_calatorilor medievali mentioneazé c& ea nu a disparut complet ci gruputi raziefe de eviei au continuat sa 0 foloseascd ca limba de comunicare 2iinicd, Din aceeasi perioada dateazd o setie de acte oficiale, in special documente referitoare la diferite tranzaciii comerciale, toate elaborate in limba ebraica, fapt ce releva inca o data c@ limba nu a disparut niclodaté complet. Ca limba literara, ebraica medieval cunoaste un adevarat reviiment 0 data cu aparitia la sférgitul secolulul IX si apol in secolul X 2 piimilor piyutim - 9°99 in Italia, a poeziei teligioase in Andalusia sau a scrietlor religioase in proza ce cuprindeau studi filozotice, comentatii biblice sau talmudice precum si a altor lucréil cu caracter teologic, medical $i sllinfific. Mostenirea lingvistic oferité de ebraica biblicd si rabinicd s-a dovedit insa, limitatd, incapabilé de a exprima tematica diversificaté a acestor sctiei. Ca utmare, se recurge la transformarea sensutilor cuvintelor, se creaz@ noi cuvinte prin analogie, se dezvoltd foimele gramaticale existente pentru a le adapta nollor cerinfe de expresie si mal mult decat atdt, se accepta chiar modificarea limbii sub influenja limbilor de circulafie din acea vreme ca araba, aramaica, latina, unele limbi romanice, precum si getmana.Cu toate ca sctlerle elaborate in aceasla perioada depasesc cu mult din punct de vedere cantitativ producfille literare din Petloada ebraicli biblice si rabinice, ebraica medievalé nu avea Vitalitatea necesaré pentru a-si forma un sistem complet, omogen. Ea ns al Cuvéntului, ci mai NU @ fost niciodata o limba in adevaratul s degrabé o incercare de a revitaliza o tradijie lingvistica de cétre “intelepji" a ctor formatie intelectuala, origine vernacular difereau de lo caz ta caz, De fapt, in Evul Mediu existau doud atitudini deosebite vis-a-vis de tendinfa de tevitalizare a limbii ebraice. Pe de o parle atitudinea evieilor din lumea islamicd, iar pe de alta parte, atitudinea evreilor din lumea cresting. Dacd evreli din lumea crestina foloseau ca limbi de comunicare zilnicd limbile indo-europene $i incepand cu secolul X si tespectiv secolele XIV si XV cele doua idiomuti idis si ladino , in scrietile literare ei preferau limba ebraicd desi performantele stilstice objinute erau mediocre, iat calitatea morfologicd si sintactico a textulul era indoieinica. Pe de alté parte, evreli din lumea islamicd foloseau araba pentru scrieile in proza, cu atél mai mult cu cét ebraica nu avec élaslicitalea necesara pentru a reda special textul sliinjific, iar pentru scrietile in versuri preferau ebraica din dorinta expres de a se detasa de limba poetica a Coranului si in acelasi fimp din dorinja de a promova propria lor mostenite _lingvistic: nemaivorbind de aspectul teligios al gestului - imposibiitatea de exprimare a sentimentelor in limba sacra a unei alte religiprintie adepfil revitalizarli ebraicil in epoca medieval i puter ‘mint pe Saadiah Gaon, Solomon ibn Gabirol, Moses ibn Ezra, Judah olHatl, Judah ibn Tibbon $i Profiat Duran. Chiar s Maimonides is exprima la un moment dat regretul de a-si fi scris mojoritatea operelor in araba, probabil pentru c@ sa dat seama c& aceasta raménea necunoscuté lumi europene din cauza inaccesibiitajii limbi, Ca ummare a acestel tendinfe generale existente in lumea evrelasca de teconsiderare a proptiulul patrimoniu lingvislic, ebraica medievala se raspGndeste in intreaga lume civilzatd, pretutindeni unde existau evel, In piivinfa productilor lterare ale epocii puter distinge un spafiu oriental care cuprtinde Palestina, Babilonia si Egiptul, un spatiu occidental ce cuprinde Attica de Nord si un spafiu european sau Ashkenazi care se intinde din ltalia péna jin Anglia si din Franta pana in Europa de est. sfarsitul epocii ebraicii medievale este tot atat de incert ca $1 jnceputul ei. Pentru mulfi istorici, evul mediu evieiesc se incheie de ‘abia la sfaigitul secolulul al XVIIHea, 0 daté cu miscarea Haskala ny2¥7 — sau _iluminismul_ evreliesc_ moment cand incepe o ‘quientica modemizare a lumi evreiesti desi in ceea ce priveste limba ebraicé, ea ramane incd ancoraia in trecut Trecerea de la ebraica medievala la cea moderna - istaeliana de astazi - se realzeaza pe parcursul mai multor secole. Astfel produciii literare de secol XVI precum: “Me'or Einayim* (Din lumina ochilor) a lui A. dei Rossi (1574), “Isahut bedihuta de kiddushin* (O giditoare fais de cdsdtorie) prima piesd de teatru evieiasca soriso de— ————————<_ Yehuda Sommo ta 1560, sau primul dicfionar Idish-ebralc editat_ de Ellah Levita la 1542 $1 infitulat "shemot devarim* (Numele luctutllon) In Cate se tecunose incercéti novatoare in limba, pot fi socotite a fl Primele tentative de modetnizare a limbii Secolul XVIII semnaleaza apatitia primelor petiodice in ebraicé Scoase la Ferrara, Italia de |. Lampronti tn 1718 intitulat "Bikkurel ketsir Talmud Torah shel kehilah kedoshah Ferrara" si in Germania de filozoful M, Mendelssohn in 1750 intitulat ‘Kohelet Musar’. Din 1784 pana la 1829, apare in mod regulat, de patu oti pe an, publicatia “Ha: Me'assef" editala de “Societatea prietenilor limbii ebraice’ Ia care au contribuit cei mai de seamé maskin, iluministi printre care M Mendelssohn. Din 1856 (pand la 1903) apare primul hebdomadar "Ha- maggid" ta Lyck, in Prusia de est (apoi la Berlin si Cracovia) editat de Eliezer Lipmann Silbermann. Impactul acestor publicatii precum si al Curentului iluminist, Haskaia asupra limbii a fost semnificativ, Adepfi al formei pure a limbil, iluministi, maski tesping ebraica rabinicd pe care 0 considerau denaturaté de aramaisme si de inadvertente gramaticale, 0 limb& pervertité de paytanim, poetii iiturgicl, de influenta arabé, de ids, prefernd ebraica biblicd. Prin utmare. incercérile de purificare a limbii sunt corelate cu incercari de adaptare a limbii la nevolle contemporane care insd, se limiteazé doar la miloace propti, orice preluare din limbile indo-europene find repudiatd, Aceasté tentativa forfata, artificial de tevitalizare a limbii biblice care se dovedea insuficient de elastica pentru a exprima o tealitate de care o desparfeau mai mull de zece secole, a deformatlimba prin infroducerea unor forme sttucturale $i lingvstice nenaturale si chiar gresite. Secolul XIX devine mult mai trangant: Aviaham Mapu, considerat creatorul romanului evrelesc modem, denunfa public insuficienja ebraicli biblice fala de cetinfele iterare ~modeme, propundnd recuigetea la sursele post-biblice pentru imbogafirea limbi, Aceasté tendinfa devine evidenta in sctierile Iui Mendele Mokher Seforim! care foloseste in scrietile sale variate forme lingvistice preluate alat din ebraica biblica cat si din sutsele de mai tariu si chiar din idis contiibuind alatui de contemporanil sai J.H.Alkalai, A.J.Schlesinger $1 Y.M.Pines la restaurarea caracterulul colocvial al limbil Pe la millocul secolului, ebraica este vorbitG sporadic a lerusalim, mai ales ca limba de comunicare inte comunitafile ashkenazi si sefaragi. Totodata, la 1855, discufile pentru infiinjarea primel scoll laice de la letusalim, "Scoala Laemel" se poarla in ebraica. Cu toate ca limba de acestea, tentativele de teintroducere a ebrai comunicare general rman destul de iolate pana la sosirea la letusalim a unuia dintre primil sionisli, Eliezer Ben Yehuda in 1881, considerat parintele ebraicil modeme, cel care a transformat idealul teinvietii ebraicii intrun fel nafional, convins find ca © ebraica vie, vorbita de intreaga populajie a {ari era indispensabilé —_renasteri politice si culturale a naliunii, pozifie care il deosebea de ceilalti lider! sionisti ca Herzl, Lilienblum sau Smolenskin care credeau realizabil idealul unei patil evreiesti si 11 ca limba ebraica sa devina limba 1 Patterson, D-Some Linguistic Aspects ofthe Nineteenth Century Hebrew Novel, in Journal of Semitic ‘Studies, 7, 1962Nafionala. in manifestul sau de ctedinfa exprimat cu cdfiva ani inainte in atticolul *She'elah lohetah' (O problema arzdtoare) publicat in 1879 in tevisia de limba ebraica a lui P, Smolenskin "Ha-shahar’, Ben Yehuda anticipeazd principille fundamentale ale sionismulul spiritual lansand pentru prima oara ideea creetii unui centru spiritual, national in Etets Istael pentru salvatea evrellor din diaspora de Ia asimilare in care limba ebraicd sé devin limba nationals. Preocupatile lui Ben Yehuda de reinviere a limbil datau din viemea cGnd trdia incd in Rusia, cand a inceput o muncd enomma de recreare a limbii, de adaptare a ei Ia necesitéfile limbajulul modem prin. introducerea unor noi termeni, creafi pe baza vocabulatului ebraici) biblice sau prin fransliterarea_unor_ termeni preluafi din limbi strdine. Este petioada cand incepe o munca titanica la dictionarul_ limbli ebraiceelaborat dupa modelul oferit de dictionarele moderne ale limbilor modeme prin dispunerea cuvintelor in ordine alfabetica si nu jn funcfie de 1@dacina cuvintelor, dupa metoda vechilor dicfionare ebraice. Sosit Ia lerusalim, incepe o campanie susfinuta de impunere a ebraicii in comunicarea zilnicd prin infiinfarea_unor societati ca "Tehiyyat Israel" (Reinvierea Israelului) sau "Safah brurah" (Limba clara), "Va'ad ha-lashon* (Comisia superioard pentru limba) impreuna cu alfi hebraisti ca Y.M.Pines, D.Yellin, Y.Meyuhas si A.Mazie a caror menire era crearea unei literaturi si stiinfe ebraice modeme in spirit national ptin impunerea limbii ebraice $i prin ctearea de scoli de invatare a limbii pentru toate varstele. Aceasté campanie a fost privita cureticen}a si neincredere chiar si de mulli dine cei care susfineau in general necesitatea reinvietll ebraicll ca Ahad Ha-Am sau Yehuda Giassovski si care nu sau ardtat dispusi a uma pe Ben Yehuda in intentile lui de a introduce ebraica in scoll ca limba de instructie Neclintit in convingerile sale, la 1883 atitma: "Daca vem ca poporul nostru sa supraviefuiascd, dacé vrem ca fill nosti sa ramana evrel, trebuie sai educém in limba ebraica... Trebuie s6-i facem pe Till si flicele noastre s& ulte dialectele improprii care ne sfartecd poporul’ - si accepta un post de profesor de limba ebraica Ia o scoala de fete din lerusalim condusa de Alliance Frangaise. Desi a fost nevoit curand sa tenunje la post, el a reusit sd intoducé metoda yivit be-yiviit maya 1739 metodé de invajare a limbii ebraice prin limba ebraica exclusiv care mai este folosita si astazi in ulpanurtle (cursuti intensive de invajare a limbii ebraice) din Israel si pe care o expetimentase deja in propria familie imediat dupa sositea in tard cand a interis folosirea oricérei alte limbi in casa sa. Dacd in medile sefaraai Ben Yehuda a gasit tot sprijinul in efortutle sale de impunere a ebraicii ca limba de instructie in scoll, in medille ashkenazi el sa lovit de o putemica impotrivire, mai ales in randul_reprezentanfilorultra-ortodoxiel, ostili_oricaror_ tentative de laicizare a limbil sfinte. Beneficiind ins se spriinul multor notabilitati ale vrernii, idealurle sale incep sa prindaé contur in 1888, cand Ia Rishon le-Zion apare prima scoala in care invajamantul se facea exclusiv in limba ebraicd, uimata dupa o decada de prima gradinija. La intdlnitea protesorilor evrel de Ia lerusalim din 1892, se emite o rezolutiecare stipulea7é utlizarea exclusiva a ebraicii in scoll. Ca utmare, cand se deschid primele licee la Jaffa (1906) $1 lerusalim (1908) - limba de predate este ebraica Munca hebraistilot nu sa dovedil a fi deloc usoara. In afara impottiviti fatise. a reprezentanfilor ortodoxiei sau a adepfilor influenjelor mai existau o serie de alte dificultaji oblective: franceza sau germand, limba nu avea elasticitatea necesard nu numai pentru utilzare cotidiand dar si pentiu instrucfie si nu existau manuale. De aceea in 1904, Ben Yehuda reorganizeazd "Va'ad ho-lashon” sub auspicilo Asociatiel profesorilor din care faceau parle filolog! si profesor! a coro" sarcina e1a crearea de noi temeni, inexistenji in limba veche, reglementarea notmelor otfografice, editarea de dicfionare, Ben Yehuda insusi, incepe publicarea standardizarea _pronunfiei. dictionarului s6u care acoperea toate domenile, devenind lucrarea de referin{a a noil limbi. cd este recunoscuta oficial ca una dintre In 1922 limba eb cele trei limbi vorbite in Palestina, aléturi de araba $i engleza si ca urmare a fost folosiié in administrafie, pe bancnole, timbre, etc. Inv¥larea limbil devine 0 obligatie patrioticd, fap! ce face ca dupa cel de al doilea razbol mondial 80% din populatia Joti sa. vorbeasca limba ebraicd din care pentru 54% era singura limba de comunicare cunoscutd. In 1948, 6 data cu infiinfarea noului stat Israel, limba ebraica devine limba oficialé @ {ari far in 1954, printr-un act emis de Knesset, ice, continuatoare a cunoscutului se infinjeaza Academia limbi ebi‘Va‘ad ha-ashon*, al carei rol este sa stabileasca normele gramaticale si lexicale ale ebiaicl, Pentru adaptarea el Ia cerinjele modernitati, limba continua sd introducd neologisme, in mare parte preluate din — linole de circulafie mondialé, din toate domenile, de Ia sport Ia fzica gtomicd, dovada in plus 4 limba ebraica este 0 limba vie. \ \ “CUVANTUL AUTORULUI luctarea de fala este o gramatica pentru incepatori $i se adreseazé celor care doresc sd invefe limba ebraica, tuturor celor care dintt-o motivajie erudita doresc sa dobéndeascd cunostinje de limba ebraica. Tinand cont de faptul ca prezenta gramatica este destinata vorbitorilor de limba romané, am incercat o prezentare a fenomenelor limbii intt-0 maniera opropiata de limba toménd, sperand prin aceasta 8a facem infelegetea mai usoard. Lucrarea se structureaza pe dou capitole principale si anume, Fonetica si Morfologia. * Primul capitol Fonetica tece in revist principalele reguli de vocalizare a limbil ebraice, capitol foarte important deoarece in sctierea modemda sistemul vocalic (teprezentat prin puncte si linii plasate sub consoane) lipseste complet. Singurele semne grafice care indic& existenta sigutd a unei vocale sunt: ? pentru sunetele e sau /, 1 pentru sunetele o sau u si ¥ ,N pentru oricare din vocale. Capitolul al doilea cuprinde elemente de morfologie ebraicd si trateazé separat fiecare clas@ gramaticala sau lexical: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, particule. Spe deosebire de limba romané, articolul nu constituie o parte de vorbire separata, el face parte din clasa patticulelor si ca urmare am considerat_ cé, data find importanja lui in limba romana, prezentarea lui separat, inaintea subsatntivulul, ar fi beneficd.Prepozifia, conjuncfia, interjectia, cuvintele interogative nu constitule pari separate de vorbire ci fac parte din particule $i ca atare le-am tratat in ultimul capitol al lucrétll, Din aceleas! motive, Ia capitolul dedicat pronumelui, am prezentat corespondentele ebraice ale formelor pronominale din limba romana, desi gramaticile ebroice considera aceste forme ca prepozifi, cu toate ca prin adéugarea sufixelor personale ele sunt personalizate, 1 verbale, de asemenea, am pomit-o in mai Formarea timpu multe cazuri de la forma infinitivala, desi gramatica ebraica are ca punct de plecare a formétli timputilor tdécina verbald, deoarece ni sa patut ca radacina nu da suficiente informafii unui incepator, in ceea ce priveste formarea timpurilor, mai ales in cazul grupelor 9979 sau °¥97 sau al pasivulul. In modelele schematice de formare a parlor de vorbite am pastrat direclia de sctiere din ebraica (de la dieapta la stanga) chiar dacé am folosit in acestea cuvinte in limba romana. In afar de cele doud capitole la care ne-am referit anterior, lucrarea mai cuprinde jin ultima ei parte tabele ale verbelor, a numeralelor si a prepozifilor personalizate. Cartea se doreste a fi 0 introducere in morfologia (cu cateva elemente sintactice importante cum ar fi smichutul ) ‘limbii ebraice modeme, vorbité azi in Istael. Ca utmare, nu am mentionat forrne gramaticale care apartin scrietiior biblice, cum ar fi timpurle inversate (trecut pentru viltor si invers). 20In inchelere as dott s4 muifumesc celor din partea cérora am primit un deosebit spriin. Profesorului Yonah David, de Ia Universitatea din Tel Aviv, pentru prefiosul material pe care mi ka pus la dispoaitie, colegului meu David Bar Ad, visiting lecturer pentru limba ebraica Ia Universitatea "Babes-Bolyal" din Cluj, pentru competenta $i rabdarea pe care a avut-o pentru a revedea manuscrisul lucrarli si a aduce observatil Nu in uttimul rand, a5 dot! s& aduc mullumitie mele Profesorulul Moshe Carilly, far al carui spilin aceasté lucrare nu ar fi fost posibilé, precum si profesorilor mei de la Universitatea Ebraica din lerusalim. 21FONETICA $1 SCRIERE CONSOANE $I VOCALE miynna) neniND a. Consoanele ynND Sctietea in limba ebraicd se face de la dreapta la sténga si nu are majuscule. Alfabetul nu cuptinde decd! consoane care sunt in numar de 22, flecate avand pe Idnga o valoare fonetica si o valoare numetica. Dupd cum vom vedea in tabloul de mai jos, patru consoane W ,9,2,4 au dubla valoare fonetica si cinci consoane 19,3, 3,92 prezinta gratie speciala ¥ ,4,),0,7 atunci cand apar ca litere finale in cuvant. La cele 22 de consoane proptil limbii ebraice se mai adauga trei litee = “Y 79—folosite pentru scrierea cuvintelor de origine strain. Consoanele limbii ebraice sunt:‘Nume- vet x _ a. 2 * C 2 7 a ot fh (asprat, nD 4) n v 1 L Y z v o , Reh) 70) n, 1 7O v 0 T 7 eth) _| Tw ABR 7/12 cH # t > THO 7 OD 2 w |» | 2 mg 7 WD fp ay: Y 2 WR oO v wW v y_| A) a al 4 | oe gi 7 1¥ F °5 x ¥ a PD z. WI 2 7 s, sh*t yee ee v0 + (th) co va a e 2 ‘5 t = g x Literele N si ¥% nu au corespondent fonetic in limba toméné, vorbitorll nativi de Iimb& ebrolcd pronunjandule ca guturale. Din punct de vedere fonetic, al felulul in care sunt pronunjate, consoanele limbll ebraice se impart in cincl grupe: a. Gulurale ; apy nieniND ES ‘yom nota ou sh sunetu f) din limba romanaOhaN b. Mute COD c. Lablale (9993) d. Aspirante THN NINO NNN .2 YAN DINED NNN. ona N73 7 (992729) Nor tAD e. Siflante D2WD NPDIN wwsort b. Vocalele miynp a In limba ebraicd vocalele nu sunt litere propriuzise, cl ele @par sub forma de puncte sau linloare sub consoane $I se citescimediat dupa consoana sub care se afld.! Vocalele limbii ebraice se impart in trel grupe’ = vocale lungi (6) smoyry siya = vocale scurte (6) mv? nin - semivocale (2) moion niyin a, Vocale: lung NYT) YIN Exemplu Nume Valoare foneti Semn oy (ND NOP Qoeuts a : awn (ND) APY Toe e ” (NDB) PIM Si VoL > oy (RoR) OPIN Go ° j on PIM Uwilg u 4 b. Vocale scurte: mv7 mynn.a 1 Ebraica a introdus sistemnul vocalic in sctiere telativ tarziu, pe lo sfarsitul secolului al Vi-lea EH, din necesiiatea de a ordona citirea textului biblic in timpul ceremonilor teligioase. In 1929, Va‘ad ha-Lashon (Comisia superioard pentru limb) hotdreste,| la propunerea lui D. Yellin, adoptarea unui sistem ‘gtamatical’ de sctiere 141 vocale, similar cortogratiel consonantice in care a fost sctisé varianta originala a Bible’ 2sExemplu Nume Valoare fonetica Semn » Ano | a DT D100 m9 pyn i mo2yN WOR YO? 0 : ynow yap u c. Semivocale: main nin Exemple Nume. Valoare fonetica Semn nyin2 Nw a) e PNY nne-qen 4 a = yeu? DAB-VON! e . nN \27-90, ° Adesea literele » , ,71 ,X sunt folosite pentru formarea vocalelor lungi Exemplu: NOD DID ,2IV WN pa Observafi: Acelasi semn poate fi atat (a) 91) Yn? cat si (0)