Tot LLVTVD, PLDI DIE Or qIOVANVA YINGOIT Ad TONTWVXO OULNAd VII) ALSAL QOSANY Tyd Py NIRIVA-ULL Va 8stueq Agow FAnS YSI'T e1vormesowy-euayg NELSODVAC tuEY-LUEQ, ARLLINAG-vIZn ede aIOVWAVA “AALS WVEDONd AIOVIRIVA IS YNIDIGSW Id VELVLTAOVA LLVIV9 NId «SOF 4d VaMYNNG" VELVLISYAAINAColectivul de autori: Prof, dr. habil. farm, Olimpia BUZIA-DUMITRIU ‘Copyright 2021 “Soate dreptuile asupra acestei edipii sunt rezervate autorilor ‘Editura Bigotto. ese reouoscati de Cons! Cercetai Sting din fnvagimantal Superior (Cod 262) ee [ Descrierea CIP a Biblioteci Nationale a Romaniet | BUZIA-DUMITRIU OLIMPIA f | Teste gril pentru examenal de licentl : Farmacie | "Sonutria, Onna-Maria Dragostia, Elena-Lseramioars Li PREFATA Prezenta carte de teste grilé a fost conceputi pentru a veni in si absolventilor, in vederea sustinerii examenului de iafional de rezidentiat. ‘cont Continutul volumului a fost organizat in sase parti: Farmacologie ‘generalé, Farmacoterapie, Tehnologie farmaceutici, Legislatie si deontologie farmaceutic’, Analiza, controlul si toxicologia medicamentelor fe pentru examenul de licenté dar si a concursul aprobate de Ministerul Sanatatii, care au fost modifi sesiunea anterioara ‘Testele grila au fost concepute in conformitate cu cerinjele actuale de evaluare a absolventilor, dar si de concurs a examenului de rezidentiat, find de dou tipuri: intrebari tip complement simplu (cu un singur rspuns corect) si intrebiri tip complement multiplu (cu 2, 3 sau 4 rspunsuri oferii réspunsurile corecte ale testelor. ‘Volumul de teste gril c&tre studenti gi insusirea deprinderii de a alege rispunsurile corecte din variantele de raspuns enuntate, Prezentele teste sunt orientative, Facultatea de Medicini si Farmacie, rezervandu-si dreptul de a formula teste noi in totaltate sau partial SUCCES! Prof. univ, dr. Aurel NECHITAs 991 YIVAXAS TUELINSNVLL AD YOWION TV IDO TOVWAV TALNANVLVALL TAX, est YOLVMESTYINTALIVUL, YOUMOSINI TY DIDO TOV ININAWVLVUL AX ae ‘AAIZVANI JOIONAL UL Td VUALONGLINY FTV NdIONDAd ‘HLX ii IMOLVUldSaTY YOTINALLIIAV ei ‘SOIHISd FTRYUNGTAL NJ ALVZITLLA ALNAWVOIGaW 1X 86 IRIN LNSWVLVGL NI ALVZIILLA SLNAWVOICIN X 7 ad10TOWNgN YoTRIVNE TAL, DLNSWVLVUL NI ELVZ1 TIN AINSWVOIGEW XI Pe YZOVdONSW NIG VIVNOWYOH VIdW2EL, NI IS YIVNOWMOH, ‘VILd3VAINOD NJ ALVZYWLA SINAWVOIGSW TA 99 ‘TIVNLLSALNIOWLSVD YOTUNALLITIY DINAWVLVUL NI ALVZITLN SLNAW VOICI TA 19 E SONOAVIAN YOTAVENETAL “NLNSWVLV@L NI SLWZITLLN ALN VIG TA os : SAV INDSVAOITAVD YOTINALLIZAV “IMLNSWVLVUL NIALYZITLN TLNAWVOIGEN A ee SUV TNOLLUVOALSO WOUNALLIAIV “INLNAWV.LVL NJ ULVZITLLA SLNAWVOICAW AL LST LO NYG we : “"" WIVUEINED S190 TOXOLOOVAAVE ‘IIL w YIVUANEO AINVNIGOOVWRIVS 6 YIVYANAO YOUANIDODVANAYA T EID LOTION SYST SNIWdNDXVIL TRATAMENTUL FARMACOLOGIC AL INFECTHLOR ‘TRACTULUI URINAR. ut XVII, TRATAMENTUL AFECTIUNILOR ONCOLOGICE 186 POOR XIX, FORMULAREA $I BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTELOR,..191 ‘XX. PREPARATE PARENTERALE. 204 ‘XXL PREPARATE OFTALMICE. : 216 XXII, PREPARATE NAZALE, : 208 XXIII, SUSPENSI FARMACEUTICE 240 XXIV. PREPARATE SEMISOLIDE PENTRU APLICATI CUTANATE.....253 XXV, PREPARATE TRANSDERMICE. 266 ‘XXVL PREPARATE RECTALE. 280 XXVIL_ COMPRIMATE, CAPSULE. : one BB ‘XXVIIL EXERCITAREA PROFESIUNII DE FARMACIST. XXIX. DEONTOLOGIA FARMACEUTICA, XXX APLICATILE SPECTROFOTOMETRIEL JR IN CONTROLUL MEDICAMENTELOR, 327 XXXL APLICATILE METODELOR CROMATOGRAFICE IN ‘CONTROLUL MEDICAMENTELOR. 337 ‘XXXIL, RELATH STRUCTURA CHIMICA-ACTIUNE FARMACOLOGICA: SIMPATOMIMETICE $I SIMPATOLITICE, PARASIMPATOMIMETIE $I PARASIMPATOLITICE. 345 {XXKHL. TOXICITATEA MEDICAMENTELOR UTILIZATE ABUZIV: BENZODIAZEPINE, OPIOIDE 353 XXXIV. TOXICITATEA COMPUSILOR NATURAL! $IDE SINTEZA UTILIZATI ABUZIV. - ' 358, 6 FrarivacocNoze XXXV. PRODUSE VEGETALE CU: ACIZI FENILACRILICI $1 DEPSIDE (Cynarae folium, Echinaceae radi~/herba), FLAVONO-LIGNANI (Silybi mariani fructus), ANTOCLANI (Myrtilli fructus), PROANTOCIANIDINE (Vaceinii macrocarpi fructus) 365 XXXVI. PRODUSE VEGETALE CU: DERIVATI ANTRACHINONICI (Frangulae cortex, Sennae folium/fructus, Aloe resina, Hyperici herba), ba, Catharanti rosei herba/radix) ‘TEMATICA PENTRU EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL FARMACI(901-sot dt) PaunEZRyIp igus awod inesujuaLs esfeUrELyUy “y a youd uy nosgu-nou B] wreroazap 21s9 nu YorRJeoUD-owWaY Bae “C ‘a1epposip siursqns sosn anepos 99xf “2 ru 6 9yesqaxo0 Joys1ejideo jnjoropua op wreyuszoudas o189 or RJ20UD-oTRWaY BOLE Seroreq © gyurzeadas nu (oBuys-yoyT #6 afuys-19(a19) ssonur Sues Ut PoUNEENNIC “y reemaye Estey a¥sa ‘yoyeyoous-oyeuroy eULsquoUT Wud KOURIZNsIp B] sOMAaJOY “¢ eurxorig “y ‘sorurrewna suremnatoonuy “qf ‘eajomuet “Q ‘suorgaxorummue apiueying “gy 2p sonoqeipauy “Vv uyfdaox9 9 ‘oquouestpom apswo}EWLN nd soneUsE|d 2poursroad op vaavsa] upad yunpoe.se.uy yyurzaud euozE gud] °Z YIVWaNAS YOLLANDOOVANVA Tnibilitatea formelor farmaceutice scade in ordinen: > capsule > drajeuri > comprimate, emulsii > drajeuri> comprimate retard: drajeusi > capsule; ‘olutii > suspensii > emulsii > capsule > drajeurt: : utii > emulsii > suspensii > capsule > drajeuri (1, p. 78) 5, Diametrul particulelor de aerosoli optim pentru actiune locali la lar profund este considerat a fiz 6. Despre absorbfia pe cale cutanati este fals urmAtorul enunt: ‘A. Coeficientul de parttie lipide-apa optim al substantei medicamentoase E. Aplicarea unui pansament ocluziv mentine hidratarea pi influenteaza favorabil absorbtia, (1, p. 87-88) 7. Referitor la administrarea medicamentelor pe calea intravenoasi, este falsd afirmatia: A. Se pot administra emulsii ulei-apa. B. Se pot administra solutii apoase; C..Nu se pot administra substante ce produc hemolizi; D_Nu se pot administra substante ce precipita proteinele plasmatice; E. Nu se pot administra substanfe iritante pentru tesuturi (1, p. 90-91) 8, Selectati varianta corecti: ‘A. Administrarea intraventriculard se face direct in ventriculul cardiac sting; 3. Cala itrocsont se foloseste mumai pentru acfiunea general, mai ales in pediatrie; C. Absorbtia este foarte bund la administrare in pleura, pericard si la E, La administririle intraseroase riscul de infectii este scazut. (A, p. 94-95) rul dependent de organism care influenteart ntelor in fesuturi: D, Permeabilitatea capilaré; ‘Concentratia plasmatic& si interstitial’. ip. 104) 10. Pentru stimularea metabolizirii bilirubinei Ia nou-niscutul cu icter nuclear, se administreazi: A. Fenitoina;, B. Rifampicina; °C. Fenobarbitalul; D. Diazepamul, E, Tolbutamida. (1p. 144) 11. Se biotransformi Ia metaboliti toxici renal:uns 20}9se09nu NFaATU Uap ofeanVEH am (ox 41) soe '8 afiqosqe op euesuoo anuip jmsodes no epee ais atiqiosqe op wzattA "a “x07 pao 9p HONDUID 0 ¥} donpas as ojswSUIEOIPaUeIbqlOsqe “2oxIMadwian 20D 21" ‘duun us RURsUOD 2359 atiquosqe ap EZ=ILA °> ‘2teposip 18 a1yjod ajueisqns #6 uot nauad goude ag “y ‘otepposipat “3 yody stumsqns nnued yode ag “y wemua SENN EINIU *gf (g9 41) ‘stuniopedey “I ‘oprepauy “ aanesind “opioenury -y #37640 tHe9 jmypara v| e904 aja no ayuatUEa4patN Jung “_] 41) ‘pejnounua nes“ “wyensurjang “a ‘ayemaydenuy “3 ‘pejronmenuy “peur nog; ere 10U08 vounyioe n.quad atsnpx9 ayeztN apy the 1D9Ig “OT é(ebassayy 1% seMOseAEAU) OLpIY udeds yop uy Awop amausIp as eiuEIsqns axe “St iat) nn ‘ojadeoygunan sopeuitzua aavoronpay ayusa)nd ayuoUIEDIpOW! Jung “py aid" ‘UMQuIsip o1s9 ysowuaurearpour efueIsqns axe us MUIM}OA, “y ‘e0voya aunnxeur fazop v pyBi0 warensIUIUUpE dnp ‘gungunsip ojs0 gsotuaureorpaur wiueasqns areo uy |mumnjo,, ‘eyENSIUIWIPe 9p npoUL ap jwaLa,IpUL ‘usiefio ur gungunsip aisa ysonwouneorpaur vlueisqns axe Wy jMUTN}OA “> ‘snyog up at vexenstuupe ‘udnp runqunsip aise gsomouroipou witreysqnis x89 WY [NWINIOA “*f "ponatuse|d woo no gyeBo orjenwooH0D o-nu woptun mquIsip aiso esoIueurEDIpauE eluEISqnS are aHNqLAISIP 9p imjmumnyon exirULD} (co-z9t 4D) ‘sonruiseyd apuratoid ap areal ap irauaooig “I ‘oreuIwyTo ap ynusHEDayY “Ct ‘soupy azoIwOIoes UW HINgUNSIG|“ umn ined ‘peuas jo-aota|5) “y 9 “pyuad axeuuns ap ezayA ezwa}uan|20, Dezavantajele c&ii orale: ‘medicamentelor nu este influentaté de timpul de ‘ea este influentata de efectul prinului pasaj intestinal si Ja bolnavii inconstienti, D. Este nor substante medicamentoase, E. Substangele inactivate in ficat mai mult de 50-75% mu se administreazé ‘oral. G.p.79) ‘21. Legarea de proteinele plasmatice poate avea urmitoarele consecinye farmacoterapeutic A. Mareste itatea substantei medicamentoase; . Substangele legate in proportie mare au elimin: D. Necesitatea ajustirii dozelor pentru evitaree reaciilor adverse; E. Medicamentele cu procent de legare de peste 95% prezintl stocare in plasma de peste 59%. (1, p.97-98) 2, Afirmatiile adevirat ‘clearance-ul plasmatic sunt: B. Se foloseste la diagnos icatiilor, . Se poate exprima prin raportul dintre doza (mp/ord) si concentratia plasmatic& (mg/l), D. Se poate exprima prin raporbul dintre concentratia in steady-state si doza de mentinere, E. Reprezinté volumul de plasm& din care medicamentul a fost epuratin unitatea de timp. (ip. 103) 23, Care sunt enunjurile corecte referitoare la difwziunea prin bariera placentara: ‘A. Placenta are sisteme de transport de la mamé La fat; B. De la fat la mama trec substange nedisociate, iposolubile si hidrosolubile, C. Fitul nu are mecanisme active de tr D. De la fit la mama trec substante polare, disociate; E. Cloramfenicolu! gi carbamazepina sunt medicamente sigure si pot fi administrate in sarcind, “ (1, p, 106-107) 24, Compartimente hidrice ale organismutui uman sunt: “¢E ( bi-9rL dt) ‘yensqns op oxjoung uy oneuurzu9 10101 om ‘sontjouaupe ~viag 18 aaisoidapnu nguod otyeurzua soronput o189 100001 ‘satsoudapnue nnusd FaTUAwAapE apLAMjURUE TEDVPg “Ze (pipet 41) ‘pprreiuozy “y ‘prusosoung “q ‘eurornuD “3 SJoomrasume019 “a joumeioereg “V stuns sopemEZUD ZavONqYM 9PLUSEOHPO “TE (spl Cpi-ipt dD) ‘noe joooye op znge ap BENE Y aIBOg “aE “guipneuno no aeBunyapuy juaunnen sp greznt Uap yehtazaidox ‘Tensqns op iiyanues 191819 e plupasuoo 0 vo ewzua ap razaruls wareymwuns wud ysopneul 9g “y Hpmewyzus eHfompuy “9g ust dD) sornedowrzua jrzes ur ‘gyepoUjod “pyeuoue ase“ “(quay ms 08) JOLEZE IONE NUSLJOWLOd ap BrEp aIso gfeULOU 83D “C dou ap PIUzmie9 2189 RBULIOUE 89>) “7) ‘punrzuo soun iwoonpoud aiustoynsut ap yezties ars ZeUOU 22:) “E ‘9dcdk9 'V umz0yo7) a3usd vexnsqns juns twosoud ap raduiod re uonqryyus apaseoso9InBUy “gzee te trec purgativele; icozidele administrate la mama pot avea efecte toxice la sugar; B. Efectul primului pasa): C. Spasmmul sfincteralui piloric; 1, p. 74) 39, Se absorb prin m A. Substante nedisociat ntti mari prin pinocitoz3, ate, prin transport activ 1, p. 76) 40, Particularitigile absorbtiei pe cale rectal sunt: ‘A. Se foloseste pentru actiunea local, B. Se foloseste pentru actiunea generala, CC. Vena hemoroidali superioara dreneaza singel D. Vena hemoroidalit E. Vena hemoroidal (,p.81) je in vena cava inferioar’; ie dreneazd si istemul port hepatic; ferioari dreneazA singele in vena cava inferioar’. 41, Despre calea intramusculard de administrare a medicamentelor nu se poate spune ci: ‘A. Substantele cu greutatea molecular mai mare de 3000 se absorb pe cale Timfatica, B. Absorbfia are loc la nivelul endoteliului capilarelor din fesutul muscular, C. Substantele greu dif in suspensie microcristaling se absorb prin filtrare; D. Absorbsia din fesd este mai mare decat cea din brat; E. Vascozitatea mediului creste absorbtia, (1p. 92, 93) 18 Je legare pe albumine se leaga warfarina, bilirubina, legare pe albumine se leaga warfarina, benzodiazepine, Jc legare pe albumine se leagh diazepam, ibuprofen, E. Pe situsul I de legare de albumine so leaga salicilati, sulfonamide antidiabetice si antimicrobiene. (1p. 99) 43, Selectati afirm: medicamentelor: ‘A. Clearance-ul adevitrate referitoare la clearance-ul al este sumé de clearance hepatic, renal si non-renal; B. Clearance-ul total exprimi eficienta cu care rinichiul epureaza plasma; CC. Clearance-ui plasmatic este volumul de plasma din care medicamentul @ fost epurat in unitatea de timp; D. Clearance-ul de organ depinde de clearace-ul intrinsec al organului si perfuzia cu singe a organului; E. Clearance-ul unui organ nu depinde de coeficientul de extractie al organului (ep. 19) 4, Selectati afirmatiile corecte: A. Un efect mare al primului pasaj intestinal contraindicd administrarea medicamentului per os; BB, Testarea functici de epurare hepatica se face prin determinarea clearance- uli antipirin C. Mecanismele biotransformirilor medicamentelor sunt fiziologice, dar si special induse de prezenta medicamentului;, D. Enzimele ce biotransforma medicamentele se clasific’ in microzomale si nemiicrozomale; E. Enzimele microzomale se afl in ficat sii (2, p. 125-127) jlasma sangvin’,Sguuidney “a yeuquegoua, ‘gunned “a sjoueg -v 2nd greston.oMy yonwuNZuD aiqryUr YyUYZad |UTBAYNSIC “OS sid‘) sauiztoIu 9p epeoud ej weHOdes wENsiurpE ;RUDWOYY “I juny eames“ qns v aseuLOsseN01g 9p jmuaDoud 8 BzaIIA “J edwio9 it Ioluaasqns easmqinsip 18 vouniznyiC “A -soneuise|d ajourarosd ap area} 2p jrauoo0ld “¥ op apurdap Eswosuourestpow wjuwisqns o naruad aaeuIMn9 9p 12z—aN1A BOUNLAEIA “6h a sormtsvuins ayuemsvoonty “a ‘soumiqued “a. ‘onuerunoorfSodry opruresing “a ‘yoyouesdorg “vy mo wasapose ey yes ONIN sonewrzua arjonpur gurusayep a1H8 JooaTE ap a1u0J9 ntuTsHE:) “Lp esr dD edoponay “a g2sz0npas-oaa ap ayaua4 0 30] 948 aaouioysuenjoyg 9p | edey9 uy indo yrorEMn a.nuIp 2189 MayUEg “OP (gst-d'i) ‘ouyo-oorzy apes ayriziaudosd op 18 1 gyeuas S pleuasuou aseunwtye ap 2peIUeIsuCS ap apuidep riversqns gurumue 0 nuiuod aseuluirp 9p MURISUOD “a, “rpurunpo.o je feuas jn-courereayo ap apuidap axeumM> ap wyURIsUO, “9 [RUIpio ap woHaUo o ap wSLSeP 21 ‘oreu ap 1m inal Bap atfesuaouos ap imauorpesB ap muapuadap a1 raygau09 uns ‘aseoquaureaypaus sogslueysqns « axeuqustfa ap VZ9I1A EI 10315959 ‘SpIL. FARMACODINAMIE GENERALA 1. Selectati varianta gresiti referitoare la sensul actiunti farmacodinamice: vA. Sensul stimulator apare prin stimularea unei funetii sau deprimarea latatie, 1 apare prin stimularea excesiva a unei functi: ste dependent de tipul de structura chimic&. 2, Parametrii de securitate farmacografici sunt urmitorii, eu exceptia: ‘A. Indicele terapeutic, B. Rata de absorbtie; C. Factorul de securitate cert, D. Limita de securitate standard, B, Tipul C, Structura imuno-genetic D. Tipul de metabolism; ipul de eliminare. (1, p. 239-241) 4, Nu este modificare ger farmacodinamicd la nive A. Diminuarea sitmului ci B. Prelungirea contractiei v‘ C. Scliderea numirului si afinititt receptorilor beta-adrenergic. E, Cresterea rezistentei vasculare. (1p. 243) 5. Medicament ce se administreazi optim inainte de mese cu 30 de A B. Antiinflamatoare, C. Teofilina; D. Antiacide, . E. Hipogliceriante. (1, p. 252) 6. Factorii de mediu natural si social ce influenfeazi efectul farmacodinamic sui nu excepfia: ‘A. Temperatura ambianté, B, Lumina: C. Altitudinea, + D. Bioritmurile; 7. Selectati tipurile de sinergism intre douii medicamente: + A.De potentare; B. Chimic; C. Competitiv; D. Fiziologic; jere cu risc inalt de miopatii: A. Rifampicina Izoniazidt;, +B, Simvastatina ~ Fenofibrat; C. Acenocumarol ~ Fenobarbital; D. Izoniazida ol, E, Acid aceti ~Fenilbutazona. , p.272) 23Snipe ap amu] sojereuwo aye a1wesd(g ‘guiseyd ap sluamansqng “g ‘BoIUOIOIpIeD aprz00115 -y :aadgrguinfuy 9p mndum © ereozwur euqeyte4 o ne ayuoweoipaul ap aseyp afazeonguLIA “Lt (iz dt) wensqns nnuad vareulugy “y Hurxeur myrmoaye ndey, “a spnnooemueyorq wore “3 ‘eluatog “a ‘oransmupe ap eaye"y Huns ounsioe ap ezuanp apurdap ase9 ap 401984 “9 (ized. nitoy “ ‘suntioe 9p yun memg “gq - ‘auntige op eumnos wre “y SguULMEp peSqns 16 uowEDXPaUE aanuy YyUD|EAOD waNyEBYT “ST (ozz-612 41) ‘eu rrur Plusre| re ounuioe ap ZoaxNpUN wsuRDOWN no OfoRKOUIBOIPOWY "| * ‘aybur reus ejuare] ne suioiosd ap aye] ojomwouemipay “q * yourrseur 1oajo 18 gunrxeur goosuutur oreanoe ‘ogje 8 pourxewgns goosut ‘ynu soago 18 ppeutxew RoasunUT orAnoe ne yet ‘a99u09 apianiumua dey394a§ “pT (siz 4‘) “2siaape iopisvoy “Dkewizu9 myuisgiounog = ‘2anDenp9 10jaz0g -¥ :2ne9 Up 4Z1AIpul az}U! YALJ9}Ip 9189 oMNEDApoUE NUM ElugIOd “eT aTeUANOW me Herised insuOoRy “gq + ve cored ‘pZENOOPOUp I “| vo ‘omouesynace Inpro > (piz-d1) Joremuns jnstiog “gy ‘1e90| srureutpooemnsey injmoojo wildy “al ‘sopawaureorpow e goosuinu! PaImIANY “3 suordsoar nauad wareamyy “a ‘anoeas jmensqns ap myrmusumorpow eased “y sams aoqueuypoeusey 1oz~y oped “Ly 319340) RINSNNASVE ¥'E “Z— MALIN ANJINTTAINOD dl yaSY LNT (zd) orBoutuoross 499j9 no aiuoumorpausorynur teu nes nop v RasaIoose ap gresoAaid aIS3 “a ‘sreypHiy ‘suouaday ‘sown P DoUEIOS HRISayTUPUE BDOA0Gd arBOd PUIUO}OIES Op vaIEIMUNOY “Cl ‘suotwosurjsednue 1S consedstre runs 1239 is90B no 2foIUDUBDIpaHY °-p ‘eoumip ‘onusousadiy ndu op aammaBan umisay URW IZLE ‘shojow-owjsd orfeite und eisayueut ag “y Hunua jroigaran syey 3359 2¢8.9NTUO;O49s jnmoapurs 24ds9q “OT (ssv-d'1) ‘um #6 Preagurud pzvaAnse 98 ouaponponse® |RUSDIA “ “eivou anu] 20] ne 20eIpse9 ayLmaeIY “Gd ruopasd omeduusesed insnuoy, “7 1B p Bf BO1GO 9p 90} axe jMIeaRA. “| ‘wardeou | 2] a1ueAs0uj 1uns unse ap ojozur3 -y Hdoox9 no ‘oreayaape suns a/3ojoredorzijouos9 ap sep apereo1gULIT “6D. Sulfamide antidiabetice; E, Analgezice opicide medicamentele cu actiune farmacodinamici ireversibilit ‘A. IMAO neselective, ‘B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinet; + C.IMAOB, D. Sulfamide antidiabetice, +E. Derivati organofosforici (1, p. 224) 19. Dup& nivelul acfiunii, exist urmitoarele tipuri de actiune 20, Referitor la relafiile structurd chimics-activitate, este adevirat ci: ‘A. Gruparile farmacofore accesorii nu influenteaz4 profilul farmaceutic; farmacofore distribuitoare modifica caracterul polar al moleculei C. Structurile diferite nu pot avea acelasi tip de actiune farmacodinamick, D. Izosterii au efecte farmacodinamice de acelasi tip, E, Modificarile minime in structura corticosteroizitor nu adue modifica in actiune. (1, p. 227-228) 21, Diferentele in efectul farmacodinamic sunt: ‘A. Derivatii barbiturici au actiune anestezicé, iar derivatii iobarbiturici au acjiune hipnoticas B, Hidroxilarea digitoxinei in pozitia 12, la digoxina, ii scade durata de actiune; CC. La aminobenzen sulfonamide, doar izomerii orto au aetitune antimicrobian’ D. Enantiomesii levo sunt mai activi decat cei dextro sau racemic; 26 * D. Cu potent mica, DESO=7- +B. La barbafi, efectul antiagregant plachetar al acid - E, Diasteroizomeri esteri ai tropinei si pseudotropinei au actiuni farmacodinamice diferite. (1, p. 230) 22, Coeficientul de farmacodinamic ps rtitie ipide/api influenteazi efectul D. Modificari cantitative (prezenga sau absenja unei actiuni farmacotoxi 2} | E, Modificari cantitative (latenté, duratd, T1/2). (1, p.231) 23, Substantele medicamentoase se clasifici, in functie de potent: E. Cu potent mare, DESO=7-15 g/adult. (1p. 233) 24, Sunt medicamente cu acfiune diferita, in functie de calea de administrare: A. Adrenalin; B. Bisacodilul; C. Sucralfatul; + D, Lidocaina, - E, Sulfatul de magneziu. (4p. 237) 25, Sexul influenfenzi actiunea farmacodinamici astfel: A. La femei, incidenta bolilor autoimune este mai mare; ‘mai mare; D. La barbati, incidenta bolilor autoimune est E, La birbati, rscul de a dezvolta aritmii ven , p. 238) a‘uruney ynjnagy easezzurnoseyy “ ‘uBiyeur eremouaday “q. josorssjoondny-y 1pau9 v1 (69-89% 41) rordovo4 aye a0y9u93 amo" “OE eotwawe10|3 ~ puidezeureque) ~g Surejozeudqy ~ uredszeig “q (oad) poete | — yuotuag “3 ‘Joroursdosg — joureingyes “g ‘plusunsqe 2p worpuig “q+ Smynasoys wean “q “EPIZENOLO|OIPHE ~ yprUWINgOL "y+ ‘elueijol + Syoqureupoowunsgy ‘punoge: nvexy “a. devo uy aseoyuaueorpour sunsioesanuy ap ajduioxg “pe “rymoaye eovaisuomy “y sauns sopioidazas (897-997 4 1) ¥ umop #8 dn yayidaa ape sorBojoorxoros¥mEy afa}uDIsUOD “Gz Perqieqousy —jounmaoweg “a+ ‘Jozedomig — eprmejouaqy) “q (spe -Lbc 4-1), ‘guipamuey — uneseautig "guwsquious ut soyuoydaoas v : ‘eupidueyry ~ joreunoousoy “gq . “soyno\daoas vasez ‘eprzenouoyooupiEy — eprumangqoy, “W ‘soqpordaoas ope oun aawuns0;suv.n101q ‘uojwordaoas vase : 9p vdey9 wy aseojuatesrpanr unsiowso3ut ap ajdwoxg “eg ‘ouniquiou ejeyesdns 2] s0jLoxdooas vosez : suns yorure ‘vounyjoe gzeajuonyut 99 soto }da004 mays 9 ‘tuour soppseo0ud eaunnDdu ‘fewmoyaid mynxeu0o @ umyoa ut wasap jy - jorewno0uD0y “¥ . ‘Bolu forzesoouIoy rasaingyny, “> 107 suodsuv.n 9p edvra uy asvosuouresrpous sumioessiuy ap ofduraxg “ce ‘eomioururedop rattoury woremurwig. ‘benuate ayexoyoiomg “y (oz 41) UNS ONS MyPAM By oN apuyomag I * anenyqeiies ap opqusuodsox aoLgeL93 21 ‘qeumuen, ‘a + sezoonig) “2D (sz-d"1) ‘euyeusspy “a (Yo njdws nes quo nygnp awouedxe ap vasezteay “gy ° “nypos ap jmeae] ¥ ‘yueztwopues eposaui ud 10 Huns 2pquprro 232804 ajay NOUEDIPO “IE ‘suusopusoinauoyssd undy soqooeid plumsqns 0 no eaneseduico easeneas “gy std‘) ‘iAnoeal-oqa00u 40} z1arpul vasmuTWI “y SOARID 2]80g “A Huunseus apaseoyguun eny wuarsizax-ournsut yeseyez jmoqeidl “d sod as ‘tou soj2}uaueDIpaut aye aaUN|o 4OYAENIEAD va}aTwANIE NAFUOg “9735. Asocierile ce prezinta rise erescut de torsada varfurilor sunt: ‘A, Amiodarond ~ Azitromicina, B, Haloperidol - Moxifloxacing: C. Fluoxetin — Sertralina, D. Doxepina - Ketoconazol; E. lzoniazid’ ~ Rifampicing (1, p.271) 36. Modificarile geriatrice responsabile de variabilitatea farmacodinamicé la nivel renal sunt: A. Sciderea filtrrii glomerulare; B. Cresterea greuti C. Scfiderea secretiei de renin’, D. Cresterea reabsorbtici tubulare, E. Cregterea fluxului plasmatic renal (L.p.244) 37. Referitor la cronofarmacologia la om, este adeviirat cA: A. Secrefia de corticosteroizi este ii Ia orele 6-8, B. Melatonina este un hormon cu readian cu maxim diurn; C. Efectele iritante ale acidului acet i¢ sunt slabe dimineata, D. Teofilina se administreaza in doze mai mari noaptea; E. Antihistaminicele Hz se administreaz& dimincata, (1, p. 256-258) 38, Selectafi tipurile de antagonism intre dou medicamente: ‘A. Competitiv, B. De potentare; C. Fiiologic, D. De aditie, E. De saturatie (1, p. 261-263) 39, Sunt asocieri ce A. Atropind - Tribexi B, Digoxini - Spironol CC. Metoprolol ~ Verap: D. Chinidind — Indapamid \dificd balanta hidro-clecrolitied: E. Digoxind — Conticosteroizi. 1, p.270) . E. Acid acetilsali 40, Sunt interacfiuni medicamentoase in etapa de absorbtie: A. Warfarina — Rifampicing; B. Astemizol ~ Ketoconazol; + C. Acid alendronic ~ Vitamine; D. Atorvastatind ~ Eritromicin’; ~Colestiramina (d.p-264)€ ‘9mMeWOD!xO | “g ‘pluez}or *y simupe axodns0.}uy ¥ vaxgdY od 29 9839ApE a[INIDEDR] (see dt) ‘uosrowopu “3 ‘jourersoeseg “q feuOW a. ‘pmpioneW ‘Wzneo wp Hayidyre indus uy ywoy ‘muzenousd “g zureoopr] “¥ ¥lesou98 yavmmpow yorzeidodyy sunsioe no (myusurvaipout HerD—}95 °9 ole dD ‘OAwS ap iigasoap mloayuy “a ‘yzowpomnuessy “a - ‘oufyew Lown, Seiuo] eran eiuaoued “f ‘rsaudepounusy “¥ ‘noe atsaadnsounun (ny99y9 1939qy °S (ote dt) Toru quOWIOH “"Z yootuazues019 “a. ze ‘eundszeumgie9 “> SLamogurt a ‘sanoeas pup Kuoonry Syanoear D8] uhoonuy “EL ianoeas qT dsoonuy -V 29389 | dy op 2a18u9ye opuiowss up pmyUIdy “¢ ‘¥zeonpos-uigoBowoyow op ermiont euaroyeq “C ‘ezeuatospiyap-12j80J-9-oz00n48 ap elua!oyaqt ‘ereioIUIs-ploe ouljnAsjourUHe-¢ ap eHoNpUT “ ‘eaes9ysuesy-iwomonis-gcIn ap BOIOUEC "Y 3090] Joppoyzatsaue Te Fepunoas 1999 uns 99!t0|D-09IUO? ‘s0pp01 ‘entsaudepnue sown ye epunoas 139¥9 2180 JOTNseA BPRS. “D) “mynyerrqzeqousy je sepundas yo0}9 2359 elUdjOUNIOS “— ‘2oxureu;pooeuumy Joquntise v groarpu nes gIoauIp wuspasuod uN “y : r2aepungas ajay aadsap syey njunua depoPs “T YIVYINAD DDO TOOIXOLOOVINAV A “I KeE. Purpurd in terapia cu sulfamide. (A, p. 295) 10, Reaefiile toxice la nivel SNC in tratamentul cu AINS sunt: B. Disfunctii cognitive; C. Meningité aseptic, D. Euforie, B. Anemicaplasticd — Cloremfenicol; C. Leucopenie Citostatice; D, Anemie megaloblastica ~ Fenitoind; E, Tromboze — Contraceptive orale. 12. Alegeti afirmatiile corecte: ‘A. Aminoglicozidele pot cauza toxicitate cohlears; seat (1, p. 298-299) 13. Selectati enunturile ce reprezinti reactiile toxice la nivelul muychilor gi fesutului conjunctiv: ‘A. Hipokalemiantele provoaca neuropatii cu mialgie; B. Statinele provoaca rabdomiolizé, 34 « D, Aminogiicozidele provoacé mi * E-Muorochinelonle provosctlezini ale cartajelordeeretere C. Sindroamele de tip colagenozi sunt Case Ia terapia cu halotan; (1, p. 299-300) 14, Alegegi reactii toxice la nivelul epidermei: * A. Alopecie la citostatice; B, Pigmentare bruna la fenotiazine, C. Eruptie acneiformé ascboreica la barbiturice. . D, Dermatité exfoliativa la peniciline; (1, p. 301-302) 15, Selectati medicamentele ce determini initierea gi dezvoltarea de celule canceroase: A. Sulfamidele, + B, Tamoxifen; C, Barbituricele; + D, Hormonii estrogeni; +E. Aminofenazona. (1, p. 302) enti sau rapizi: B. Pot afecta metabolizarea fenacetinei; C, Pot afecta metabolizarea diazepamului; + D. Pot afecta metabolizarea izoniazidei; E, La acetilatorii lenti, dozele terapeutice medii sunt ineficace. (1, p. 308-309) 17. Selectafi manifestirile tulburirilor idiosincrazice de oxidare:suredazeig “3 Srengreqouaa “a muon | Hopiamesxpout ze {uy a298esn04 9p mmospuns aed orduny v oysnug matido yz¥9 uf “Zz (see 41) ‘PUNO WY “a ‘injojounsdorg -q uOZEBUEIOE “3 “pNqeqouD, “a ‘eunpnoweg -y spumogas 199j9 onposd avo afayusuteoypaUt HhEIDIRS “92 wee dD SeUOW “¥ stuns xorzy gluapusdap anpoud ase poyuoWTEDIpayy “sz yooory-v = 9p ysnpoad y avod eymeuoorxo $7 (eed) ISUDS U] RISUOD |NUISTUBDOPY “A uesqns ppon @ oxensuupe ap esvouedun vareuseoau no BYeUDU azEIS O aISy “D Seunezua y8e0008 9p arezoqeiow ajuaweoipou aynut rem yzvansumupE os pue> oredy “A ‘eluounsqe ap mnyruiospurs eifurede wud ezeriuapias ag “V usd eluapuadaposewsey “¢z syoruosD yuw.19}0) ap ao}dwIoxa HeNDaIag “ZZ aicd') ‘SOR|WTEUE [NOOS “ eK imwospuis “q ‘ouaureorpaur apeun “D, ‘AIH ‘oxox nwospuls “y Ay otwod aquayey aun a}uatoyop ene.) “TZ wie d') ‘uueaisynauoonuy “y ‘aupoqnres® ap areysuesy, ‘repos wueydsuery ‘ounnseai az0p wi eproustoeg sonorqauy “a ‘uew 2zop ur suoIprosars azoTeMrELUIBEY “y tren areod as ezosomnueisy 9z (ite 01) auaWeDIPOUT je ons HUE ;nyeHUDIOg soaye-yzop wiepe’ erie ‘funszues0 no snyruseyu09 viveAdas “ sowommsoypaur fore dt) | 9]o|NDIOWOITEW “I ‘ajouaiden aD. Propranolol: TV. MEDICAMENTE UTILIZATE iN TRATAMENTUL a. 28) AFECTIUNILOR OSTEOARTICULARE Somes R RASPUNS CORECT 1. Sunt adevarate urmitoarele afirmatii despre rituximab folosit in E. Acid valproic. artrita reumatoida, cu ex (1, p. 330-331) +A. Face parte din clasa i 7 B. Fste un anticorp monoclonal chimeric uman/goarece indreptat impotriva CD20; C Ritaximab este utilizat pentru paciengii in cazul c&rora tratamentul cu metotrexat sau inhi je TNF-a a esuat, D. Artrebui sé se administreze concomitent cu metotrexat in dozele uzuale, E. Este un medicament biologic. 2, p. 38,36) 29, Antibioticele si chimioterapicele pot cauza la fit sau nou-nascut . Antropatii — Fluorochinolonele; D. Sindrom cenusiu - Cloramfen E_ Dentijie coloratd in galben — Tetraciclinele 2, Urmatoarea afirmafie este adevirrati despre tratamentul osteoporozei: 4 30, Selectati mecanismele prin care se produc reactiile adverse la sugar + A: Tevapiile hormonale au efecte pozitive asupra oasclor dnd sunt folosite cauzate de medicamentele administrate mamei: $i pent alte afectiuni; A. Toxic; B. Teriparatidul este un produs recombinat uman din primii 36 de B. Imuno-alergic, ‘aminoacizi ai hormonului paratiroidian endogen uman; C. Idiosincrazic, C. Teriparatidul scade numérul osteoblastelor; D. Sindrom de asset, Target ma influenteaz sciderea riscului de fracturi dupli 2 ani de E. incnucigat ment; (1, p.334) E, Estrogenii nu scad semnificativ riscul de fracturi si pierderea de mast ‘osoasd. (2, p. 24) 3. Pentru a se stabili diagnostical de osteoartri adevirate urmitoarele afirmatii, cu excep’ A. Este prezenti durerea la nivelul genunchiului; B. Varsta peste 50 de ani; + C.Poate fi prezenti redoarea mating D. Radiologic sunt prezente osteofit E, Senzatie de cfldur’ la nivelul articul @p.10) 38 39 a genunchiului, sunt«cdg ‘wreynonre earezarod nes soJaueopua} wareseds) sunooud aqworfinunyo Linpooosd ap e:oyou9q 10d kanes yoo 9 MUDIoe “| ‘youretaowred ap vorensrunmupe psoyaid 35 “q, ‘oq vou!poUL o1eo soneuiNasnU aquoUIVO\patL O8980}0] 9g 5) ‘ao|sejnoure @ oyexoipes Naver voreiousrap yorporduyyare> foojooeuues Hate pevazHn 95 “ ARV 2jauiorduus onpas axeo roxsojooeuLES tiuode 2595010) 25 -Y idaoxa no ‘(y) Eploweutnias EIEN WH Y>rZoFooeULMIU It wrSojooew.my videsay aadsop ume aposvOrEWN aTeAEAapE WUNG “OT (seve 42) zo |naxaqns ep apsnyout “rfoayut op soén ong “y Snyequomeyen Bremp od atenuate 1a unupoea 9p vasesysturuipe epuEWOsaA a8 ny “CL ‘mnumusureres eosorzur ej gurjnosoqm 2 greuenno vosms epUELLODA! 9g “> ‘aurmojuny 8 axes? piooyut mnued nosy wurzaig “a “soreioqey op ingen azeo asi2ape nfowas wutzaud nu 199190 3G “Y laox9 no “epjoqwuinas wy uy ayeztpIN 2o180;O1q spiusmesipen aadsop wbeuaye apasvorguan a18ayAapE UNG “G onsa1 und arezuosiNk (zd-z 1920p ° ‘eaden woszonpar inajeo uy 81 98 a01u019 a|Linzeo ut Sun] uauual ad wIOIS908 varezi[nn ¥zvat}wuy joWIAIsIs Jo[zIosRIOQOON|s aye Bsienpe aj>I00 “A ‘osnpoud asioape sopeiojo ezneo wip “ty0q erBojodn 9p wuazayrpur Suny wouwioy ad wtosorsoon09 no MuUsUIEN sMyOXd 2184 ‘smosoidnsounu 18 axeoreureyuinue slgioudorg “3 ‘arezninoe ap ayopeosida euiudns x nnuad aj Wt0d A°| nes Breo wayeNsiMUpe UF weU 920“ “zyeog imzayo eaxereisut e} guvd Bo t21019}091105 “V rmpidox9 np “gproyeuinad N409 2adsop iumaye apeteorguran ayesxAape JUNG “y eaatgo op duin ove 9p atvourpow aonewnasnue sojomua BujA0uNs 16 Bazamnp wjonuod e nawed wana uy wrooroI0oN8 ap wsNpUT yzo!odo=so lunjoey ap inosaio osu no wenedovous “we eurguioda: snporg “y sx2osodo03s0 ut paesedisay aadsop gioosoout edleuLAIpy *L (pt d°z) ‘HOUIUOIOs0s WOIpUIS ap Nast BIO)“ ‘nploure # giusjoumos ‘gje=soqo ‘atiednsuoo “und eoumiogosn ‘zivaus nd ap asianpe tower wurzaud “CL “BreD|PYDS-ofosnur 18 gedounou FzonLe no Jo{sluatoed epUEWOD9: 9g “> ‘aidesot op opz y wdnp wasounp sonpoxy “g ‘pray pustsd op aotzafiyeur yond need 1ueanipe uous e9 26980]05 25 “V suridoaxo mo ‘ayeagaape 3uns #202158 UW) + wensuupe eunexomnp sudsop ayeayaope juns ifuuitpe operEONEWD “9 ‘| rerired sundsws G42) sejronwenuy sleuounpen ‘apioido sored peuy “3 seunexoing “g “ejmonzenut Hesisrurupe wrorysooni09 no eidesay “Y :pAPHy nu Sua;ys 9189 nu MyMIYSUNUDE B 1 M|MpIO$ ¥z0.nE anuad jpyusunyen pugs ume enop x ea ap IAneMasye WUaBy “s ‘tewoysopigy “a. Youojoury “3 ezoxodooiso uy geo ape ad areaysiu}aipE S}uaurRIpew aaswo}EULIN najuad HI}qaosqe apEDs nu fA. Bifosfonat, B. Agonist estrogenic al receptorilor de fa nivel 050s, C. Se administreaza in preventia si tratamentul os postmenopaxzi; D, Prezinta efecte grave asupra uterului: E, Se administreazd doar in tratament. @,p. 23) 12. Obiectivele tratamentului afectiunilor onselor gi articul 13. Alegefi afirmatiile corecte despre administrarea bifosfonatilor in osteoporozi: ‘A. Se urmregte beneficiul clinic si diminuarea reactillor adverse, B. Se pot administra cu un pahar de lichid (lapte, apa, suc, cal C. Se administreaz& cu minimum 30 de minute, inainte de masa si de administrares altor suplimente sau medicamente; D. Alendronatul se administreaz& dup micul dejun; E. Se recomands 2 se sta in pozitie de ortostatism 30-60 de minute in functie de medicament, pentru a se evita iritatile si ulceratile esofagiene. (2, p.23) 14. Ameliorarea simptomelor clinice in artrita reumatoida include: D. Reducerea durerii articulare, E, Reducerea redorii matinale, (2, p. 36) 15, Tratamentul in artrita reumatoida presupune: final este acela de a induce 0 remisie completi sau activitate C. Oferd o ameliorare rapid’ fath de medicamentele antireumatice ‘modificatoare de boalé, la care efectul poate aparea dup siptimani sau (2, p.28) B. injectiile nu se administreaza mai frecvent de o dat la 6 luni; CC. Poste determina atrofia tegumentului ta locul inject&rii; D, Efectul poate dura 4-8 luni de la administrare; E. Nu se administreazi concomitent cu analgezice orale, ,p.14) 43SP ‘aung reut oreynzas ose CREYW No aoosaud jrmUOUNEREAY Suowien 9p aunido gud vo jmexonowu wrayad nu sonnadeioy ayunpiyD “y oreun SHAE MmUSWET UIP (CAVING) KOq FIpow s4k9 JNEUMEINUE aPetmoure>ipour 2adsop jeune aposeoryutan ayeagaope quns ny "97 (se-d'2) ‘arepeds Huuodluare uriuos nu ynynsnpoxd soponstisioere9 nyeuinzas ymavodsOug “y ‘2109 ap Jowoyipour srewnounue woUesTpoUI un NO IOSE Y 310 ‘orzeydoou 9311 grurzaid ny ‘aidninun yazox9p9s ajamionduns vqia00x0 a1 ‘SgansoBuoo yourpieo viusroynsu naued anes atteoipurenu v saute ‘woind yproswurnos eyayse us sez D-ANLL wronarqM aadsoq “st (ye-ce dz) a YulZaNd “A “injnuoureren ‘SUSIUNOS 9]1qISz9A0N aS30ApE HH ‘Fremp od oyenuaye 1 unutooea ap vases ‘rexanoiow 2} sanadeias 0989 no 30} (14°) Teupwmndys ezeansmaruspe os [mjo10319,203)03 “y UZ WEvANSTUTWUDE as ‘quoureresi op suny ¢ gdnp 990 va a6 rotfenuasu09 Pommoytiaa se} “euny o Aneumrxoide op aise auiiaguuntiy ap indwyy “A “elPorpow stiduiosaid ap yzeq od Bawaraqup 98 InjOsJLOTROOBIA “V sezosodoayso uy qq wururey, *€7 do) arjuanard nuuod 1$ exjsmunuupe oxeod 9g “I “oyesueat ‘suByew uoWNs up rorma0feosodry (muoUIEEN U) ENstULUIpE ayeod 3g °C vb HIN] 9 P| EIEp o BzvansIuTMpE ag “> ‘ypoypaur rupeo un asigo ap reuemnagns ao8} as eavensiumUpY “¥ sgzorodon}so m1 S0f05 quimnsousg “Zz (sid‘z) ‘27820 nes 21290] SNTY “JOUrDseIeM no wIDose ayuod os |NIOPEUTEA], “ ‘Yezouue muupurerea rede areo assaape ajitiowas ware yzeaz oso 9g “ . “queuradys z1-9 op ayeasequt 2] wodar 298 aswo upuruor9p “soues ajozouturesuen 1 ojoreWY Injyoud “2993 ‘putunearo vamezuoqmour guumuodut 389 [ozone [rauSuIaEUBLY Uf“) ‘eleeud op vilezuas winno os @ nnuod SNTV mes njowmeodied sero|o1 2189 nu puED founge jopEurEs ap varenslUTWpE EpUELIODDS 25 “ ‘Bone wip aquainp nuquad ao1do, Mmjuauneueu ovdsop 2Wwawsape uns Meuse aporONNWLIA “TZ (tz dz) atluasoud nnuad 1§ ensnunupe o1eod 95 “a, ‘orestreae auiyeur youn wip roruaopeoradiy irmuoureyen ur enstumupe swod ag “qd ‘arensrunupe ‘bj aszoape aptioves wuae e nuuad sxensrunwupe e| joueeoesed gZeIDOSE 9g “> “reuny azznyied a1 yzvanstunumpe 25 “A (ez-4‘% ‘OWA Fzeoluanyu! ON “y ‘Huapolin ynoo] e] a1amnp eiuazaid 104 “a ‘amorguun eupumidys wip vzop wideosse jeRTe “yz wnop @ seop vn areod o “yjeueumgides gop 0 gyn wuaIDed tn BEC“) ‘Sgo1uyyz vorensiutupe eo yiuwDys Svoe08 are feLasourin nes Jeuny “jeueatdys teuossosiq ap earenstUUUpY “A yaruoeyy 2p inynosts wasopyos 1 (QM) a8R0s0 oTEsoUNUE I}ZUSUOP TaLESOs9 ‘aiSantid 39 waea UY ase aye YeOOp BMZ—OS Tour SyPIFOROD Ne HReUOISOHIE "y= zEzos0doayso uy Hysojoy Heuojsogiq aadsop asqey apeiemayy “61| C.DMARD ar trebui administrate dup un an de la debutul boli 1D, DMARD administrat precoce incetinese progresul bol E, DMARD comune includ metotrexatul, sulfasalazina, (2, p. 27,28) terapiei in artrozii trebuie respectate ‘A. Se evalueaz durerea initiala folosind o scald analogicd vizuald B. Se apreciazi gradul de mobilitate al articulatilor la inceputul si pe C. Radiografiile permit stabilirea gradului de afectare, D, Se monitorizeaz’ atent reactiile adverse, E_ AINS topice se administreaz& doar o singurd datl pe 2i, pentru cresterea aderenfei (2p. 15) 28. Sunt corecte urmitoarele reactii adverse ale sulfasalazinei ce necesit’ monitorizare in artrita reumatoida: ‘A. Hipertensiune; B. Urticarie; C. Enzime hepatice crescute; D. Hiperglicemie, E. Greata/varsatun, @,p.32) 29, Selectati afirmatiile adevirate referitoare la metotrexat, utilizat in tratamentul artritei reumatoide: ‘A. Inhibd productia de citokine si biosinteza purinelor, 'B, Hfectul se instaleazé cel mai devreme dupa 2-3 luni; C. Prezinta actiuni antiinflamatoare; D. Poate stimula eliberarea de adenozin’, E. Administrarea de acid folic concomitent reduce unele efecte adverse, dar determina pierderea eficacitafi. (2,p.29) 30, Alegeti informatiile corecte despre tratamentul osteoporozei: ‘A. Se recomanda doza de calciu s& se obtind din alimentarie, ‘B. Doza zilnicd de calciu variazi intre 200-1200 mg/zi in functie de varsta, C. Citratul de calciu se administreaza in timpul mesei pentru a creste absorbtia; 46 + A. Terapi D. Se recomandi a se folosi sirurile de carbonat si citrat de calciu, pentru restul nu s€ cunose re absorbrie: in bauturi nealcoolice, si bazedoxifena reduc incidenta fracturilor vertebrale; ul si bazedoxifena cresc DMO cu 0 incidenta crescuta or, 432. Alegefi rispunsurile care nu sunt corecte: hormonale sunt preferate pentru tratamentul osteoporozei; B. Estrogenii reprezinta o optiune pentru femeile cu menopauzA precoce, atunci cdind sunt necesare efecte pozitive osoase; + C. Estrogenii nu se asociazi niciodati cu un progestativ: D. Estrogenii se pot administra oral si transdermic, E. intreruperea tratamentului cu estrogen determina accelerarea pierderii cosoase si cresterea riscului de fractur’, @,p.24) 33. Reactii adverse ale hidroxiclorochinei in artrita reumatoida: A. Hipertensiune; * B. Vedere incetosati; a7oF (et 4°) Topeuren nest puroresdeo mes feo0] aeuajoyoIp ap wasa!s08y “I * ‘Jopeuren #6 10 SNIV 9p vax01 ‘yopeuress nes/i8 euroresdes nes |Bo0} SNTV 2p vai “7810 SNIW seop va Huns nurgur wzouse m9 Ue 9p Sz ap o1vur yous saya no yuaFIed uN naqUad IAEpUEMODIY “OF ved‘) Heqnag {8 (@uigy B| astoso roseus suapyos vosuaAasd ap owwuU ZanOp UTZaId “A+ ines aonpas nN “d+ sumyoesy “Sumoey op jnosu aonpay “2 ezorodooiso musureren najuad yO 9p weqosde 2183 “A vezovodoarso muswerea nad yoy 3p reqaude 9189 nN" * szosod09}80 uy uosaysoisay, “6E ’P sun #8 tyoumuad us sop rumad Su ¢1-s ap a1so uojostupaidynaw ap reree ap wes ‘ater z Hensrarrpe 21039)8091)209 aadsop meme 9pase0}ULN aRAADPE JUNG “gE (za) arfuoncud naquod 18 sep uowreyen nazuod yey ovjeorpur nw teieuossOyie ‘inutut ap Og WnwIHIUN FouseE|soYO auriUDiL 2 gpurmocas as soyteuoysoyiq voweHofeur nnuod ‘azenstunupe eT“ avansturupe 98 £7, 0096 SCL waTUENA #8 Bur 01, 1UOIpUATY wHEUIqIUOD “y :yozozodoa)so musureyesn 2adsop aresgsapy aprbemuye HeoWNUaPY “Le (ez dz) Wzroon0D0oNf8 ap BSNpUT EzosodoaIsO UAL “A ‘Hequeg ef ezor0doaso “q ‘guafoner ezosodoaso nsted “> sgenedouounsod ayroui9s zy ezosodoatso nutted “Al ‘ojumnesy voraraa nnuod yznedouowaud 2] o[totuas TW upy Bn4q_ puepoog w.10}u09 “z0s0do=150 107 ApoE 18 mEUOUpasts ‘MpEUOIPALY “9E (og-se dz)tial V. MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL AFECTIUNILOR CARDIOVASCULARE ins 1. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la ECA: ‘A. impiedicd transformarea angiotensinei In angiotensing I B, Stimuleazi secretia de aldosteron; C. Stimuleazi eliberarea de catecolamine; D. Reduc secretia de renind ia nivel renal; E. Inactiveza bradikinina. @p.97) . Din clasa IECA, fac parte urmitoarele antihipertensive: ©, Trimetazidina, (2p. 100) 4. Mecanismul de actiune antihipertensival perindopritului, este: ‘A. Inhibarea transformarii angiotensinei 1in angiotensing II; B, Vasodilatafie arteriotard directa; C. Inactivarea receptorilor beta; D. Actiune alfa agonist& centralé, E, Inactivarea neselectiva a receptorilor alfa si beta. @,p.95) 30 BISA 5, Antihipertensiveleactioneazi prin urmiitoarele mecanisme de acfiune, mai putin: ‘A. Blocarea receptorilor beta-adrenergici; B. Inhibarea enzimei de conversie # angiotensinei: + C. Stimularea format aldosteronului, D. Blocarea canalele de calciu; E, Antagonizarea receptorilor angiotensinei, (2, p. 95-96) 6, Este un beta adrenolitic selectiv: E, Trimetazidina, (2p. 96) 7. Sunt antihipertensive prin mecanism central: A. Doxazosin; C. Nifedipine; D. Prazosin; E. Clonidina (2p. 102) de antihipertensive, mai putin: ice; toare arteriale directe; D. Diuretice; E. Adrenomimetice ©, p. 97-103) 9. Urmitorul medicament este unul cu actiune beta-adrenoliticl: A. Tolazolina; B. Terazosin; © Atenolol; D. Dihidroergotoxina; E. Indoramin (2, p. 101) 31(sg dz) ‘oPrpavo wiuarsynsut up eojoeworduns sonpoy y « ‘Shogo by eiuesojon auseieneunquyy “q . ‘vauiniouazidns ayso3unjaud 5 19 22 pe 4 ng oxssigreunquil -y SEUFKOSIp vj avoayo4 OeAyADpE ns Whee 948°] (zg dq) dean “gy - ‘uouresopues “q suudowsry “> ‘ueMESOT “a susozexog “y ‘stand 96) Yoepawo whuo}oynsus Wy anezIM YOuT BSE U9 ETERS Cea (ir -dz yojousny “J jouremqieg “a “poroursdorg “2, ojoudosig “a ‘ojouny -W sunidaox9 no ‘2oqqouaspe-ejaq juns aqusureoypout apesvoreman “ST (ot dz) ‘sonqousupes “a “eurzepespiyia a “umpwuo[y “9 =P IzeHOIO;IOIpIH S¥OHeIS0}20 aunIsuDzodny Wad yR7119}96469 “220 outed jnusuiouay,, anpord a}ueysqns afezuoyew) “+1 eo axsotneunquyy gq. sozeid “V+ (ot dz) ‘summon ued “a ‘piwoouniodie “a uta 1991001“) wa ausewodyy “A ‘onasmiodsodiyy “y ruyind ywur ‘oprzen Jojeonoanp ae asiaape ayoaj9 uns afosvo}ULAA “EY Cpreet dz) 312 PI-L PL Ravezuonuow 9s jn-yNT SWouETEN e] injnsundsy vazejeasur edgy ‘21 9 ullnd joo dnp wzeopeisul os 19;du09 onoquiosnue [m9epH “CL es ‘30g. Ur yy OUTUIENA & ROTOR BISsAUOOIAIUL ap oyiqestiodsaL aJouNTZUD EQIT ‘> : ‘eBeiowey yoronoud nN“ ANT 2P orfouny wy 2985 95 BuNZIBI no Jordes0) BareZLONUOTY “y no uoWBIEN puratd aavorgULIN apEMAYE aasUIp 248: “ZL (Ger-set dz) BULA“ “nejowado) gandurs o n> ‘sqUYINSEoon TE jus aAwO}PUAN 9fe}USUEOEPAW “TT (oot dz)18. Beta-blocantele cardioselective sunt: 19, Urmitoarele substanfe produc reducerea tensiumii arteriale: ‘A. Vasodilatatoarele arteriale directe; ie canalelor de calciu; cenzimei de conversie, Bla nivelul receptorilor ATI; 21, Care afirmatii sunt adevirate pentru blocantele canalelor de calciu? ‘A. Produc o activare simpaticd reflex, B. Favorizeaz bronhoconstrictia; C. Provoaca tahicardie; D. Produc vasodilatatie cu reduceres tensiunii arteriale; E. Bfectele adverse specifice dihidropiridinelor suntinrosirea fetei si cefaleea. (2, p. 100, 134) 22, Pentru IECA sunt adevirate urmétoarele afirmafii: ‘A. Sunt antihipertensive; B. Antagonizeazi receptorii pentru angiotensina I, C. inhibi enzima de conversie a agiotensinei; D. Provoaci tuse, . Inactiveaza bradikinina (2, p.97-99) 54 23, Sunt compusi cu actiune alfa-t adrenolitick: ‘A. Propranolol, @p.10) 34, Bfectul diureticelor in hipertensiunea arterial, se manifest prin: ‘a. Cregterea volemici; + B,Sciderea volemici, 1} C Actiunes saluretica; D. Cresterea Nav fn « E, Antagonizarea retenti jetezi vascularis jidrosaline reactive, indus de antihipertensive | 95, Mecanismul de actiune al captopritului, este: «A. Interfera cu sistemul rening-angiotensing, i je a angiotensinei J; « D.inhiba degradarea bradikininei; E. Creste secrefia de aldosteron @.p-95-99) 26, Mecanismele de actiune ale deriv: nifedipinei), in tratamentul hipertens + A-Relaxarea muschilor netezi vascular, B Beta blocant; C Inhibarea ECA; 114) 27. in cea ce priveste terapia antiplachetari: + A. Aceasta poate interfera cu efectul antiinflamatoarelor nesteroidiene, cénd sunt administrate impreund, 3. Clopidogrel se poateasocia cu acid acetilsalici cazul pacientilor cu ali de acid acetil salicilic, pentru acest scop, este de 500 mg/ zi: 35bs os ‘ennsuows mjnyoro vase azo Poway 8] my “huoiodun anseuodou raluumap aiod deqieg PT» cud2 ‘eqworesady sonpoud a1e0q gs stojosdosig “a inInuoueisopp [e Jearyonns Sopeue ais -y + pyordoyy “a stuorejouosids “9¢ (96:42 7 ‘epiuedepuy “y Hopruwso(q waq [ndnad wp syed 3uj 18 yorUDyOST “PUOPIEUOL “ ‘yourpaed vjeog uy aqeorpur juNs ajuessqns aoABoryWAN aziUIp a4e> “TE ‘impauasoing “> sbuouara|dy ‘q+ ou 42) wuowejouonds -y + gers Bres01ad Buu ” “asuososopreiod 9 aeons woumpusuediy moe ie ‘gansoSuoo yorrpeo viuarounscy “3, fora ‘sonpnadsoy w}eoypur 9oseorguan Git -d'Z) ‘yosoxa8 ap BuLLOy qng “y ‘pmuapsuen umasefd ~ uemosuesy, “q. ‘Avs ~ penduyjgns “D ra Senurjqns yzvansrurupe 9g “q * seaystuyupe jod 9s nt IP aqreosqe as AN“) ‘SIL ¥9 wemored wowde 9g q+ “sep piquos GeurpoyBone ‘anuad 9139409 juns weuaye aposvoryuian Sanu ‘purdsuag “> sqoyoudonoyy “a ur dD) seunaofSonin "y yojouesdasg “ samind eur “yoqurayost souIpavo vpvog us ayeZINN UNS ayuaMIEDpaU oABOPEULIN “7 (oud z) neo proe jautoprdoya vo1s1o0sy “A veeorpuresiuoo [eso 2189 SmPIR ap ‘ralumsajovur ezneo wip foroqene9 aye atuE20}q Juns asvouuEHUT sJaseoNgMLAN aqMNp are) ‘TE SVY eziqnn jod nu amo tsjuatoed nnuad paneusoiqe 0 ayse jnjesBopido(y “qimuleaz& reabsorbtia sodiulu 41, Alituri de nitrafii organici, in grupa de medicamente antianginoase imuleaza excrefia potasiului sunt cuprinse: Q.p.84) . A. Medicamentele beta-blocante, 37. Care diuretice sunt economisitoare de potasit: A. Clortalidon, « B. Triamteren; C. Furosemid; > D. Spironolactona, 2 EL Amilorid 42, Rezerpina poate produce urmitoarele reactii adverse: (2, p. 96, 100) + A. Congestie nazalé, B. Constipatie; + C, Stiri depresive; + D. Cresterea secretiei gastrice acide; « E. Retentie hidrosalina + C. Triamterenul; (2p. 102) D. Trimetazidina; +E. Indapamida. 43. Care dintre urmitoarele beta-adrenolitice sunt beta-t selective? @p.96) 39, Urmittoarele substanye sunt blocante ale receptorilor alfa-1: + E, Metoprolol. (2p. 96) 44, Care din urmitoarele afirmatii sunt corecte pentru doxazosin? + A. Alfa-adrenolitic; + B. Antihipertensiv, 40. Blocantii receptorilor angiote 2 + C. Produce hipotensiune ortostatic& dupi prima doza, A. Nu impiedic’ degradarea bradikininei, spre deosebire de TECA; D. Na se asociazé cu diureticele; B. Prezinté ca principal efect advers, tusea; E, Administrarea se face dimineara, C. Nu sunt contraindicate in sarcin’, D. Blocheaza direct receptonul de tip | al angiotensinei TI, 7 « E, Constimie o opjiune terapeuticd de prim finie, pentru pacientit 45, in clasa blocantelor receptorilor pentru angiotensin’, fac parte: hipertensivi A Amlodipina; 2.7.99) B. Felodipina, C. Propranolol; «D. Telmisartan; +E. Valsartan. @,p.95)(cst dz) rw oy y “zw O01 -@ ‘(Bur 002 “3 ‘zw ogg eu soy 29989 mnqnundyiens ynzwa us grenzn wzoq 5 it d2) {noe {Sndut0o top ezeauuo; 9s aonedsy iejoqerow bun U4, ‘ouued ynsnéwoo reoop eenpas reur sumianoe o are jrjoqeinyy “ysnowur wnduoo ut wzeazijoquiou 2g “> “Wequiyosou puuuoy uy jouer yeu 2180 jnsMpOLg ‘srezjuoroius ojasnpoad By yung rew 2489 wiiqiosqy “¥ Sepia ouaqs axdsop g2109 eimELEA HEDOG ~E (a -d%) ‘Bu 09 —y “Bur ocd Bs'o ‘Swope. Bw 08'v ‘989 gupuiseansos nsqwod ynpe Bad MEASIMUIpE yuNKEM EZ ond?) SHUR IW9AdaLy uns aysuNsoIULONSER ayIaIN Paul nad dn ap asioape teas pautzarg ‘ormajosasajoosodry ut juoureren op tus UNOp # 2 ‘sounadeiot UoWsose uy nes eX PRAOPICSIP UN mez nusHoqeivo vaxepEos utd “1QH apes “= "ICTA ® Youedoy ezaquls onpey ¥ sumua jmsonguiin spey 9959 ENT dOVIOdV La YOTRMYANG TAL TWAINGIAV LVL NI ELVZYTLLA SING OIG IA (eet-9e1 42) {e89] OX MyrUOIE, rise EOSOOW “7 i$ J9ql| BX MITUOIORY ¥ EanDOJas FosECIYU UU ¥zeaUO! : pe peepee chon melee ‘wleonaeid uoosap ois omoyfes|naae prow m9 vasDI00Sy “) © SueAcauy few! (20 SIoApR [mHDx> ov aEIONETT + t “waqexde :indn op juns woojoseuures wueruszarday “y+ ‘egesopee uaa ese obyyaBacapaw a sides new oY (s6 dz) alums ‘pimprrdozpnyp wou dy ap mse ap sojppemeo iluesorg “gp (sod 2) woredara, naidospryp dp ap npp[e> ap sopyeUED MUEDOIg “Lp (ys) spzeiaisorpoysoy moNgmy, “| ‘Dorpmeen sonsmnid“@ ¢ ‘nofeo op soypreuworTiMeDO}g “> “11 foursuapoifiue 101 uordeoas 1uec0}Et ‘PUISURIOMBUR 2 aisz2AtoD ap faUNETUD HuOMAIYUT “Y =m ¥isuoa ‘srouoLie ronsuaziodiy © aru gund op eoiiojooeuey mdEa “opfarmacologice ale diaberol zaharat tip I este fals ou duraté 5. in cadrul ter? ‘enunful urmat A. In: Junga de acfiune: Br Sara protamine hagedorn (NPH) este o insulind intermediar, dl C. Hipoglicemia si cresterea in ade oe tnchnogphere este o pulbre uscatf de insulin care 8° inhaleaz’ i ge absoarbe la nivelul fesutulu pul i Se pulina glargin $1 dealudec se administreazA o dath pe 2, acesteu find ‘ aspartat si glulizin sunt analogi de it ‘ou timp de actiune greutate sunt cele mai frecvente efecte {nsuline cu duratd lung’ de actiune. QP. 178) Eee 6, Sechestramtit acizilor biliari sunt: ‘A. Colestiramina B. Colesterol: C. Colestipal; D. Colesevelam; E. Fitosteroli. @,p 69) 7, in cazal lipoproteinemici de tip IIT se recomanda urmitoarele asoci pentice: A. Statine sau niacin’; B. Statine sau fibraji C. Ezetimnib D. Mipomersen; E, Colestiramina sau colestipol (2.9.71) 8. Despre statine sunt adevirate urmAtoarele enum{uri: ‘A. Sunt inhibitor! ai HMG-CoA reductaza; Sunt atorvastatina, pravastatin, rosuvastatina; ena hipolipemiant& este mai bun la administarea impreuné 2 a 9, Despre fibrati sunt false urmitoarele enun C. Poate aparea starea de slabi + € Determind o reducere a LDL colesteroluiui cu aproximativ « D. Este disponibil in form’ fxd in asociere cu simvastatin; _ E. Reprezint& o altemativa pentru pacienti care nu pot tolera statinele B +p. Scad coles F, Asocierea cu sechestrantii acizilorbiliari este justificat& deoarece creste umarul receptorilor LDL. @p.7) fibrozilul creste sinteza VLDL si intr-o micd misurd a oproteine: B: jofibratul determina, deseori, formarea de calculi biliari, e muscular’ sau rigiditate, D. in asociere cu anticoagulante orale, INR-ul trebuie monitorizat atent; E, Poate sé apara prurit, ameteali, crestere a transaminazelor si a fosfatazei alcaline. (2.p.74) ia este de 20 mg, o data pe zi, administrat cu sau far mancare, 8%, (@,p.74) 11, Selectati afirmatiile corecte referitoare la recomandirile de tratament in hipercolesterolemie: + A. Hipercolesterolemia primara este tratata cu sechestrantii acizilor biliari, statine, niacind sav ezetimib: +B, Hipercolesterolemia mixta (tip Mb) poate fi tratat& cu statine, niacing sau ‘gemfibrozil pentru sciderea LDL-C flr’ a creste valorile VLDL; C. Pentru tratarea hipercolesterolemici mixte (tip Ub) niacina este cel mai ficient medicament si poate fi asociata cu fenofibrat; * D.Hipercolesterolemia tip II poate fi trataté cu fibrati sau niacin’; . E, Hipercolesterolemia tip V necesita o limitare stricté a aportului de grisimi alimentare si se poate indica terapie ou fibrati sau niacina 2,p.75) 12, Din clasa insulinelor eu actiune rapidi fac parte: in; C.Detemir, 6359 Cog vat dD “yuo "gzoom\f 9p sonedo ud uns mu gyeues p780q no HO 1S HSPN lapse sala Rape or eonadoy Mees corn eoed a Te TEC i809 ssp ‘avo 9 aneuryxoade ap oso asyfzreunfur op industy “q bo arsnyoxa dezajan puny %6t P] BuRd 965°0 MO JLWAEL MPO". volar memosp usaunf 40g ARNE + “ozoonf# egosqeas nat [euas rejagns raead onpou Y ‘ndunpud arezagi no axeymui0s 0 wIUtZaHa ‘uu)d20x9 mo pESysayaIeD “VE GAO op oured ase eur Y90 Uy BreZsOquIaL 2S: wosyuan nv gzoonfs-nipos z mfmsodsuesi-09 OUGIGUT “IT eysour guNdpDoWLo.g a4dsap aspey ajLinjunua HoBay ie apasosyw. ‘ezoonps-mipos 7 IIT yoay ‘saideraiouout 7 (ssi dz) (std 94g [-8 no “TCT onewise|d JOP>PUE . seep aoony8 a ws poxopyor era wip ssf eoeg = S19 m9 1 od yo ¢-[ ap Su gg 2989 1owNsiBA B| YYepUBUIODeL ETE puezuoary ‘ouauod & oneday mymnnsal # guynsut B] Bare puozen fod yreo uy 29 eyesapuod axopzos 0 gaasqo a8 nu yago Jojiuatoed ZED . ‘pidexaouow uy aisnypxo wzeanstumupe 9g“ yp aunds a1eod 9s yzoqaeae aadsoq ‘61 ‘qb dn yexeqez zoqip no wluarsed nuyuad arioaye ap iwouearpaN "V+ raizopiau audsap 2329409 ap amhunua Ne29S “ST (gt 42) (sei dz) stp ‘a nu 'a BoMgo jnzeo ut Huonsuosur tuatoed nuuad “wri ST ‘yluontuoout juste ruquad 8 | ROMO“ 100 wivaroed nuquad joo erensTULUpE 8 § 1-01 BZ0ONED "V a (sist d‘2) raanae alumisqns ajesvorgutan no 398) 9s ranumaoqBodyy [muaurEWwAL “FL “S19 a1s9 sine vy grenzn ezog “s * aured 2003 auoiares i6eo058 (igi-o8t 4 ‘z) ‘nyeyds jmnsai uy yzeaynuumoe 2g “I ‘reamp vostsdo nawuad amenoduat ENSHUL uns opHOLSO;=prY inynaquyDS vasoUL{uoUE IS eaTETeIpIUD “d ; Seiorsaoe migiyiqruodsiporq easoysouo gurusiorop ‘swotieolpour atye no sofsruRqIOspe e BlUDLIUOoUOD RarenSTORUPY °) ~ ; 4 ‘atuaureorpau ‘Surxor ‘riustinu qospe [9 “poyroads auntfoe o ne nu oporuEquospY “A. ‘pomows 18 tanow aamep 9p ayunzeo ut grepuewiosas oasis auso eprurerador] -¥ :981ey SuHumayE he9I9g “PT (giz dZ ‘ayy no ojpreredaid “d ‘ae ‘ Uy “Cnnpooaueyg indy ap) aorBrouyjo9 “D+ ‘Fe_soquoidacar instuofeIuy “A » ‘ajourprsenay, V - s204u1p onpoud aywoureaypour apaxUorBULI “EL (Sit-piz dO ‘aproido ap gsnpui eriednsuco najuad greqoide a1s0 vuoxanqeulnoW “T mreieyo1 aug o1s805 o1s9 agonutuy ‘orion pwd sp woweren eo grepuRLO smmynupsarat ® epides worenoeao geseoau aise pug a11S0]05 inqoan se ouypes aypaneBing “> ‘aro z anourrxoude a aide ungioe jrungop ‘azwouzodns ap guuoy qns yrensunupe fouuso1fS jnze9 Uy “gq, ‘snowso ioayo wid puguorise ‘areonszodns ap yuts03 qns lao!go op rensTUIUpE 9189 eULIOTID) “WV :9syRy SpNeMyE BEETS “ZT (giz dz) ‘unseIur UT Hyjonoaa x ude op wraroas oxSaro seo AnoRorsua} aHe tn aIS9 TeSMOOC] “A ‘yory tat 18 apRppH op ofuyZ juansuod YoseoxD Bs HofRmouE uns tiUF uy uzind reur i yatiednstoo wasmyen uy yaya ne sjuDyoura apaANeXeT “D+ ‘aiuenuigs afeanexe| ayerayeid uns axustur gurud op auowenen ug. ‘poidojoopuugjou lappa ® 18 ao1Bojoowtliiey tpideso; earorsose gusonou Fatlednsuod fe 120109 jmuDUTETEL, “W (sit 4%) BUIPHLUCY “A Seurpnowre “a SeUIpHeM -y 224 sopsondaga. re piuoseyMe LOBayeo uEp aLsed aey MN “OT (ze 42) ozexdowed “I jozerdawosa “a yozeuooeny “3 sjozerdosuet “a sjozeidowig “-y sguojosd ap redwod 1 wonqu; wii0devw9 wp ated sous nu aav9 BhuBisqns HEAPS “6+ D.Pantoprazol, E. Pirenzepina. .p.229) 17, Sunt blocante ale receptorilor Hy-histaminergici: ‘A, Omeprazolul, B. Nizatidina, C. Octreotid; D. Famotidina; E, Tizanidina. (2, p. 229) 18. Selectafi afirmatiile false: ‘A. Antiacidele amelioreaz& rapid simptomele din boale de reflux gastroesofagian; B. Antiacidele au durati lung’ de acfiune, astfelc& mu este necesar’ entru neutralizarea acidului gastric, jeractiuni importante cu tetraciclinele si plexeaz2, scAzndu-le activitatea terapeutica, administrarea free C. Antiacidele pre chinolonele, pe care . Antiacidele pot cauza constipatie sau diaree, in functie de continutal de magneziu sau aluminiu, _ E, Acidul alginic are capacitatea de a neutraliza aciditaten gastric, almur de antiacidele cu care se asociazd (2, p. 225, 229) mpei de protoni: ‘A. Sunt reprezentati de pirenzepin, telenzepin; B. Sead absorbtia ketoconazolului s itraconazotului, care necesiti mediu acid pentru absorbfie; + C. Se condiyioneaza in forme enterosol ‘D. Actioneazi prin antagonizarea receptorilor histaminergicis _ E, Determina efecte antisecretoare puternice st de lunga duratd (2, p. 229) 20, Selectati afirmatiile adevitrate: + A. Prokineticele pot fi utilizate ca adjuvante ale inhibitoarelor secretie! gastrice, pentru reglarea unor tulburari de motilitate, «, Metoclopramida este un antagonist dopaminergic ce accelereaza golirea gastricé, C. Sucralfatul este o sare de aluminiu neabsorbabil’, 0 D. Terapia cu anti-H este contraindicati in boala de reflux r 0 i troesofagian; 5 Metelopramida mu pein fet seeudare a nivel} SNC 2, + C. Omepraz D. Metoclopramid; « E, Metronidazol. (2.p.274) 22, Pot fi u fe ca inhibitoare ale secretiei gastrice, urmatom poate gastrice, urmitoarele C. Derivatii de aluminiu, + D. Nizatidina; (2, p. 275) 23, Pot fi utilizate ca protectoare ale mucoasei gastrice, urmitoarele SB Misoprostol; C. Famotidina: D, Pantoprazol; E. Esomeprazol (2,p.275) 24, Purgativele saline: * A. Actioneaza prin mecanism osmotic; (.p.215)d piBroutuedopsojoxensreamztosee wud yewoosoy 4 ‘toWBiouaupe sojo1daoa4 wareztuofeue wid yeauooy oe zeauotioy “d ‘awenjnow ep weingqma no A apapaUPyodg “OE tezz'4'2) ToROoTuMUE 10{L4O78 Briquosqe peos “I” aie “preyyunusco ‘sqwownoud ‘ysiaape atjowas 9 rode B-S eyemp eUNDs ap easezipHN eT de ros09s 1OJesNonIgIMU! aTRIDOSe Y 30d “D * uw asoape ainaye onposd nN“ ‘CE-HuD op yieg areaoputA ap KOHN (eR BIEL O RIUIZDIE “EL ‘gueamp gusnos ap #8 aqe[s a1sotasoastuue oyoayo BUNLBIEIOC “Y ‘uoroad ap adurod sojareonqiuU id no ‘oyeseaape Huns MeUNaye a,DsvOrEUAA “6 wase7ypn ty 2 (auz'd2 ‘yeso00u Mnfosge UNS afeOHMUNYo I!NUBATTUT “ Syeotpurenuon fer aise injoureoered “soy amp wasesoHjoUE Nw “CE ‘guo{plOso1SeU soppsROTEUE JUINUE YEZHAN BOONPIY “> - ‘yeuny ey wavelunuey “a ~ ‘orBojoussd injnsans eaxeonpou "Y= Uy wiswod ‘Teuaponpo.ases smyoaaoyn wydesoy wp atid no ‘areagaape suns WMeutsyge 9f2seOv ECE “ST (oie -d°0) jnursiq ap rugs prey eydruyeao videIaL “A - ‘snusig op unsys od mezeq gidnuyeas eideseL"O , “quiorwionye|p ap p7eq ad exdesaiOUOW “> squyjorxoury ap Bzeg ad eidesatouo Wy “AL syuoqosd 9p dwod ye uougnyur od wrezeq yidun widase4. -¥ « Hy 10 po} sayroqoaoxy waseaipe9 naquad HS0}0) zo};nadEA IHIDUDS “LZ acd 2) urpereiosoc "S ‘eurpnowey "© SRUIPHOWID D+ ‘wuzunaD “at seurpeies07 -V “yy aoqupwensignue er4oBape> map arsed ous a}urasans apesTorgT “97 (siz 42) otxo1 9499J9 BUTUUBIOP TN“ joeureguinue Wop ay suvuayseqque 19ye av "D * ‘sororoastiue 10939 3 “A “inqruorgygo jaoselp voxtuacoud (6 yrauaurere sarimisig 9p [mpEEDHTESANS “SZVIL MEDICAMENTE UTILIZATE iN CONTRACEPTIA HORMONALA $1 iN TERAPIA HORMONALA DIN MENOPAUZA MEME 1. Estradiol pelete aprobat de FDA pentru terapia hormonal din menopawzi: ‘A. Congin 178- estradiol spray transdermic; B. Contin 17B- estradiol micronizat; C. Se inlocuiesc la 90 de zi D. Se implanteaza subcutanat +B. Se implanteaz& subcutanat Ia 6 luni (2, p.301) 2, Afirmatia corecti despre dispozitivele intrauterine (DIU) ca metodi de contraceptie este: ‘A. Actiunea contraceptivi are loc dup’ implantare; B. Au um risc crescut de boala inflamatoriepelvina, = C.DIU ce congin cupru poate fi lasat a nivel intrauterin 10 ani; D. Avantajul DIU ce confine cupru este reducerea cantititii de singe pierdut 1a menstruatic; E. DIU cu levonorgestrel prezinti ca dezavantaj dismenoreca. (2, p. 293) 3, Despre mestranol este incorecti afirmatia: ‘A. Poate fi o componenté a contraceptivelor orale; 1B. Este inactiv ca atare; C. Trebuie converit la etinilestradi «+ D_ Este mult mai potent decat et E_ Este mai pufin potent decat 2, p. 282) a nivel hepatic pentru a fi activ; 4, Sunt cele mai frecvente progestative orale utilizate, cu exceptia: ‘A. Medroxiprogesteron acetat; B. Progesteron micronizat, C. Acetat de noretindron’, 4 » D. Drospirenon: E. Didrogesterona, (2,p-302) 5. Terapia hormonal oraih cree racul de trombembalism vexce* este 0 recomandare terapeutici i ji ee 4 pentru managementul simptomelor din + AAL BAZ CBL D.B2, E.BB. (2,p.297) 6, Aparitia paresteziilor la utilizarea combinate (CHC) au drept cauzi pos A, Tromboflebita sau tromboza; ceptivelor hormonale + E. Accidentul vascular cerebral hem: ree joragic sau trombotic. 7. Referitor la terapia cu estrogen in menopauzi: bufeurilor, B. Tipuri diferite de estrogen prezint& eficacitate diferiti i 3 Ti iti de extogen tate diferit pentru ameliorarea ~ C. Toate caile de administrare ale estrogenilor rezinta efi i i paitwanclorareeavuid wivewngeale, » Inifierea terapiei cu doze mari permite minimizarea efectelor adverse, . Se ele transdermice la femeile ou afectiuni hepatice si ale 8.17f- este iol cristalin este confinut in: A. Comprim: B. Creme vaginale, (_C-Tablete vaginal D. Pelete impiantabile, 5Bua 7 (0rd) “qnasoin ‘panowiadiy| worZaA BIOTOUIE orBOd “AG, suequooquion osu un wiurzasd jeureA jnjoui 16 otuOpSEH ojoARUsEIA“g ‘gweuun elusuquoout eoroure areod nN “a ‘uaBonnso op rorur srienuscuos Sreuun mymoen oye oquarnsas sopisoagut Nasu 28219 “D BL RnuRuoo asoundxa o guUaKep feulseA mnyour 8 oWapsuEN ajamUse|g ‘aqeurden ajowordunis nsjuad aoeoya reus ans “a ¢ ‘onneysetiord aye no orfereduioo uy pzoquion ap nzyOs Tew q ‘Sormansis exiquosqe ezvazranunyy “Y £ 08m osu un ghurzoud (Jou jeu aanetsafosd) injansafosap #6 suouastdsouq “q gfeao eae sysianape ’ no ageseduros .ouado.so & eeMBuAK.UY KOMRISTURpY “71 9 1wapuodap a1sa (A311) SouDA ijnuisyoquid0gon warEyOAzap UL ina : o ri 7 “;ENeWye arerEAape (does) duns sopandasesquod voswarqan 1 wsyoquiooquio.y ap 139] 91 ‘srvoUo|Ue aaroqMOquION SUDUITUINA Bp aTuApSDeILY “J » “que op 09 qns BISTEA “G (goed) ‘91812390 *D ~ ‘Suezipinia eUrMUDEp 10d aAss90x9 9}8z0C1 “F. suwmadeyy A so1oey ap aleInyAl “a “wesionomuoo aisg“q = ‘poxjoquisoquion auatutuans ap mn9sa_ osRA “+ ‘gznedouaunsod — :mo apauray ey yeaa aingan yzmedouaur uf WoMoY No [MUTUAL “TT ‘Uy areyge oyfouiay 2 afenxas spiuouodxs woyenyeo igreunqusy a1eog *) « ‘wuazard uy gmpuewoods aise vs vorezIn ‘yaury 2 Inruosaisowset elueaniis 16 vorenoroyo Bj axiaud no aquaioyns 1Z9AOp BISIX "Y swmedowsut (ost 4‘) wuaB0.1pue EIIEZYHY “ST IEE CSIR CM Se SEEN np BIeuoULIOY widwasy Uy 19MI95 & (sez) %l > Worores v siiuede ap meso murzaud gpeopt amzyan £949 9p Hutores v ariuzede ap grea o giurzaid ejeapt axeztiqn 249 9p 6 % Tujuod (greqypn y areod vporout) wounsaa waxes “| w1405999 Uy “OT sardeoxsuo> ap xporout &9 Henn roruLopsuE. Hamseld “PT (sz 42) ‘Ameysafioud no LeUINN, “| “omen NIN “CL one“ -sunxa noio nes 9e-2]OUOW “AL “arzmjouoyy "WV “gutapedouoreweygur ereog “El + rd ap ayeao apoardaseajuos ey 3yer10des D. Timp de 12-14 zile pe lund calendaristica, +E, Pentru a preveni hiperplazia endometrial (2, p. 302) 20, Despre contraceptivele hormonale sunt adevirate afirm ‘estrogen sintetic si progestativ sintetic, ifin doar estrogen, ‘onfin doar progestativ; fetodele de contraceptic ‘hormonala, in utilizare ideal au 0 rati de apariie a sarcinit <1%: A} Asigura protectie impotriva bolilor eu transmitere sexualé. (2, p. 281) ® 121. Estrogenii ecvini conjugati sunt compugi din: 22, Atunci cfind singurele simptome din me co sun urogenitale se recomandi in fal eae + A. Cremé vaginala cu estrogen; B. Plastusi transdermici cu estrogen; + C. Inef vaginal cu estrogen; . Ospemifen; +E, Tabletd vaginalé cu estrogen, (2, p. 296) 23. Legat de cancerul mamar $i utilizarea contracepti ; or elo combinate (CHC) sunt corecte afirmafiile: eee +A. Femeil eet diagnostic actual de cancer mamar mu ar trebui si utilizeze B. Femeile cu un istoric medical de cancer m: ic medica amar ar putea utiliza CHC; . Cancerele diagnosticate la femeile care uilizau contraceptive orale combine (COC) erax ma avansse decat cele la femeile care nu *D. Exist o mic crestere a riscului relativ de x iv de a dezvoita cant i peta in care sunt administrate COC; Peele . Exist o mare crestere a riscului relativ de a dezvolta can r eat joer mi & "oan dunt intreruperea administrérii COC. feces p.2 sera aes i nccncan bala 2 Estrogen esterifica(i utilizati in menopauzi sunt compusi din: B.Etinilestradiol; + CEs D. Sulfat de piperazin *E. Ecvilina. . (2, p. 299) 19wren“ seuBunjaud azeseqiyo na yeig BRIO"'y ns yRaquodsip 2189 wznedousus wp yreuoussoy eydesoy uy vOEpH (coz 47 ‘1210u98 wiejndod ey reoap ajay tiewsosreu op areas sou acy lun wiuazasd ne Q> varadruanuy ydnp yun] cued up asuposd auiameS ‘pjesousd eifendod v re29p uiowe ap arent eur os, lun mruozaid ne nu Qo vaxednsanuy gcinp un} euid us asnposd alto eos apeurseA ajafaui yo Hparop v-s enoYOD 9} ‘wore nay peas ayeurquiod 9} eptos ze (QD) a7e10 J0JandsoesUOD easeztyHN Bo ZaAOP WISIKD rapas0a duns ortdaoesjuoa eaatido ¥dnp ayesm9y ty was}U9ADA Bf ONLI; “TE (oz dz) "i Pour uy spenyeas ingen 18 (DED) ayeuiqutos ayeuouzoy sandare.nu0 9p woxwziHN no sAEIBOsE 14 vaind 4 24vo auaIqoad 1UNg “OF (6sz 4) ; zujowved ouciizerednue “soxBungnue ‘Fre najzads no aonoiquuy “d © “saABUOIE 9p Hiejuaiod wzeaoud 2p uoLiqiytt “D sezexduosumn ss9A01 1 pxprzoafonu-uous uoMgztul “A “ipemduosuen si9Aa4 Te Iprzoafonu uoigitul V° Hop UIUIESIpaur wsEZTT 20d apaandasesquo3 ‘62 Inzwo ay (j w08a1e9) woLnss. ayy areZN sie 08 (coz 2) ansediouonat turiuos axeo ejuafin ap sojaandaoemuos souayt-uow 4 © WBLAPISUOS 918 “A - ‘JoRseB:0UONdy tusiuoo azeo gluain ap sojaandagenuod souayur y v resapIsuod ais “CL ‘neforoideu [enxes jruoeyuoo vy ep 240 OZ] 2p (BALBIU! UN-sIUT EzeaNSTUTMpE 9g “— . “sur SL ap gotun yzop ut greorpaw atidussard ap ezeq ad anrzodsyp un ais“ ‘ynynuozo1sasoad sopuordaoa je angoy—s soremMpow un ais “V + :oyfanjumua 2720409 yuns peastsdyn aadsaq “gz (66z 4‘) ‘Bur ¢°9 9p o180 yrepuewiodas yyerimut w20q “I “Bw z #8 1 9p ozop us jrqquodsip ais “CL, ‘aymyuatom sojunsioage muoueen nnuad seop RIPUE oS “ ‘gamed euguindys 0 18 nnunuos meumdgs ¢ ezwansmuIUpe aS “a « ‘onuoysis waBonise no asnpord uy mnutfuod ais "Y * ‘429083530 'oSenat ‘No\so\23 ‘wanwdouaut gp gqevolaioy eideabi oy semppn xeqiuo.omt {npoqpesnse JT “LZ (90¢ 42) soypnagng eluansayy sonpoy “A ‘souan wistoquooquion op 15 yexqasa0 Tense. awaprooe op Hq}Sod (nosis op reso, toWSHDAE Un ouE|UOD nes imsoedsold “ ‘yeuuawopud fparu Bj stuaTonseastuose Un 2ISz “D “sain no ayfouay 8] feUauiopu 190uKD ap NOS AISA NN“ + ‘Sgreudien wb WuaiMs yom ‘Bones By yUYd yrOJpoU srUNo.adsIp nunuad TeZLOINE 2153] "Y symedouam wp wdesay ay uayrmodso aadsap aspey ung “97 (1az 4 ‘z) ansadoud no eum maue| dy“ * ‘ypasa8rouonaj no uyoinesu anizodsiq( “@ aniodsig “ - ‘QHD) areurquios eqeucusoy eandaoesnuco no jeuSea /mpoU “ey ‘amutquioo aso apoandaoesawo} "y ‘uns yordy asezy]IN Uf % I> ups v arituede ap mes no aqeuoursoy aandasesiu0s ajapowyy “Sz» D, Transdermick, _ D.Riscul de tromboembolism venos si accident vascular cerebral creste cu E. Topick administrarea pe cale oralé: (2p. 305) E, Estrogenii administragi transdermic prezinté un rise mai cres provoace trombozA venoasé profunds 33, Reactile adverse ce necesitii monitorizare la utilizarea contraceptive (2, » 306) hormonale combinate sunt: + A. Cresterea in greutate, 37. Legat de tromboembolism 5i utilizarea contraceptivelor, situafii +B, Greai/virsaturi, care predispun latulburiri de coagulare: + C. Depresie, fatigabilitate, +A, Sarcina: D. Hirsutismul; B. Traumatisme; « E, Sensibilitatea la nivelul sénului. 1C. Imobilizare; 2, p. 287) D. Anumite tumori benigne; -E, Anumite tumori maligne 34, Sunt considerafii generale adeviirate legate de contraceptivele orale (2, p. 290) (CO) ‘A. La utilizare optima, eficacitatea CO este de peste 92%, 438, Beneficiile non-contraceptive legate de utilizarea contraceptivelor « B.CO monofazice contin o cantitare constant de estrogen si progestativ includ: timp de 21 de zile; C. CO bifuzice sau trifazice conjin cantititi variabile de estrogen gi progestativ timp de 28 de zile; + D, Atat pentru CO monofazi pentru cele bifazice gi trifazice cele 21 de zile sunt urmate de 0 fazi placebo de 7 zile; . Reducerea riscului de chisturi ovariene. +E. Este necesar ca femeile si utilizeze o metoda contraceptiva suplimentark (2, p. 282) ‘timp de 7-30 de zile dup& initierea CO (2,p.291) 39, Bazedoxifenul utilizat in terapia hormonal din menopauzi: «A. Se poate administra la femeile cu urerul intact, inuarea crampelor menstruale si a dt Cresterea pierderilor de sange la menst Reglarea menstruatici: resterea riscului de cancer ovarian; ai 35, im categoria 4 de risc inacceptabil pentru recomandarea + B. Este un agonist/antagonist estrogenic; contraceptivelor se incadreazi criteriile: + C.Este un modulator selectiv al receptorilor estrogenici; A. Alfptare, D. Este un fitoestrogen; B. Migren’ fird aurk, E, Prezint’ activitate estrogenicX, progesteronica si androgenic, «. C. Boal cardiacd ischemic®, diagnostic actual sau in antecedente; 2, p.298, 306) D. Fumat < 15 figiri pe zi si varsta < 35 de ani; E. Cancer de sin in antecedente si fird evident& de boald in ultimii 5 ani (2, p. 288) 36. Riscurile terapiei hormonale A. Bfectele adverse includ retent * B, Efectele adverse includ sens °C. Bfeciele adverse mai grave creste moderat trigliceridele, rogestativele sintetice cresc nivelul de HDL, sanilor gi sangerari abundente, D, Progestativele sintetice scad nivelurile de LDL, un risc crescut de boli ale veziculei A Pilulele cu levonorgestrel nu pot influenta mivelurile de HDL. 2, p. 286) 82 83(tps dz) puidazeqinaxg “y ‘punusdeqer -q "RUWONUO| “> ‘urdozouege) -q “ououdyea . anf xooporut edad op aro no doo Head 19 SHEZIBA 4 ¥ xpuEWOD9. 98 24ND aTUVAIS|MATOOHUE TUOUTBOIpITY y niidaaxa mp (crs ‘Les-o¢s 42) suoudyen ploy “E “wuureqesit, “@ * euioMuag “9 “guidazeqieoxg “f ‘sgunuadeqey “y idaox9 no “nsnauod ap nda ayumue sydesa}ou0w ¥9 aaeay9 aresepisuos at}oapp 9p a1uaumEaIpayy “, (ess dz) seurnsidoy “y ‘owosdqea poy'd ° ‘euidezewraqir) “D Speiqueqousd a uIOND ¥ arluasqe dp op ayezqesouad sopsjnaucd mjosuoo nsyuad yezyNN jUBAYS|NAUOOUE sMOMMEDIPoUL aS "9 (crs-6es 6°) ; ‘OWN 2p (nu yeu azop azesacau sins “oruisipa B ‘soneday nes oyeus4 Haury sLmeroworep ene UIC“ ripe epop prdes teu YW eztoqEIoW 10d rue ¢-z ap mISiBA v| od ‘27840 sopandooenuos vorenaeotfo wapRs 10d WIND : ‘sonemizua azonqryutquns Sy" ° ‘nedoy jeart v] seuofew 20} are DWN vosULIO;SUENOIE 'V a5 nso (DVIW) Biuars{mAuoonUE JopiusuEapam vonouIzoseuNy aadsap aeuLAYe eareoryUL 'S uss dD) ‘wunuadeqeo “A “quouued “a. spurdezeusagse’) “D “uqeqoued “a ‘epiunxnsorg “V = dyop ” nrpeo ap sopaqeuua (e uRDO]G TUEALS|MAUODTTUE jNFUOUTEDTPOTT 1 (ses 42) ‘upos op sojoyeue9 vome00 1g “A “nipqeo ap sojpyeuea vawea0id “ ‘pyeuomou rouesqurots wasezi:qz1$ ") ‘eofiie-VEEVD MSTUSUER NOG “A = ‘Sgoi@soyeuroyngs faistwssuent waseq.yUT “V ‘yuwatsjnauoonue ountiaw op misruwDout 9359 ON “E (ars 42) juwatsynauoo inqnerd war9pE$ “A + ‘smUIBeIsIN ‘2By “D spreariur8 orzeydiodiyt “a ‘ceo ap HwPG seridaoxa np ‘sss94pe tslovau apoauorymLsn 246 CULO“ (oss de) rr wuod oxoje pumud op 1ueais|rauoonLy “St isjnauoo ap undn esioarp nu e seo “A sfumysqns aye no juntioesetuy aseosoune Bf vdioased 70d “quroaes ut aisaye ap ondayudonun zwoweo1paus 2183 “3 Suu oop aisod ‘sow ozo vj BIGeIURs Wy ateod exiqosay “A “ouo2 (nutpio ap areurunye ap FOUOUND O TISA}HUEW “W ysqey ayso guronuay aadsop heute opeswoygunan 2aruyp 248 “T qOIDOTOUNIN MOTRAVANA TOL 7 QINGINV LVUL NJ DLVZITLLO FLNGINV SIGINTafirmatia falsi despre medicamentele anticonvulsivante (MA (i penpbarbitalul se foloseste in epilepsi focale refractare la monoues. Acid valproic este MAC de elecie in epilepsia mioclonic& juvenila: C. Acidul valproic poate produce insuficienti hepaticd acutly D, Carbamazepina poate produce boal’ osoasi metabolic’, __E. jin timpal sarcinii la femeile cu epilepsie este de preferat monoterapia cu acid valproic (2, p. 537-539, 545) 10, Urmftoarele afirmatii eu privire la pregabalin sunt corectes 2 exceptia: ‘A. Se poate utiliza adijional la intreruperea tratamentulul ou benzodiazepine pentru reducerea simptomelor de sevraj, BB. Are efect anticonvulsivant; °C. Se elimina metabolizath prin excretie renal’, 1D Este necesard ajustares doze la pacientii cu disfunctierenala semnificativa, Este aprobati de FDA ca terapie adjuvant pentrv adult ©» convulsii cu debut focal, QP. 554, 695) 11, Urmitoarelor medicamente antiepileptice se eliminii predominant renal, exceptie: ‘A. Gabapentina, + B. Carbamazepina, C. Vigabatrina; D, Levetiracetam, E. Pregabalina. Q,p.551) 12, Urmitoarele afirmatii despre medicamentele anticonvulsivante sunt * adevirate, cu excep| ‘A. Vigabatrina este utilizaté ca monoterapie in spasmele infantile io sugar B Zenisamida este medicament anticonvulsivant de tip sulfonamida; + C. Acidul valproic este induct matic, 1D. Clobazamul poate scidea seric al unor contraceptive orale, E. Fenobarbitalul este un inductor enzimatic putemic. (2, p. 550-566) 13. Care dintre urmitoarele antiepil 1B Gar din jepileptice are ca metabolit activ ‘A. Acidul valproic, B, Clobazam C. Carbamazepina; _D.Primidona; E. Pregabalina (2p. 541) 14, Se foloseste in tratamentul statusului epileptic convulsi i eee ssului epileptic convulsivant ‘A. Vigabatring, B Rotigotina; + C. Levetiracetam; D. Lamotriging, , Zonisamida. (2, p. 601-607) B, Etosuximida (2, p. 601-607) Vetacumeeata tape oe fear 16, efioneazi, in principal, prin inhibarea selectiva si ireversibili a A. Entacapont: 17, Alegefi medicamentul antiparkinsonian: A. Rivastigmina; B. Retigabing, . Risperidona; 8768 ( ‘podig teinqim op aunoy aanue uy “onewizu9 soxgh “ope prlouny vorezuoytuous ounduat 99 vaoo “gueuodun Ppouas a1EH!9FK01O aL" ‘eluasqe du ap areztfe1ousd aynsjnauoo 18 199 20|Uo|2-o!UOI apezyTes=u0 apTs|MatoD yere onnadeioy iMleoIpUE wo ASW “y ‘Syoadyea inproe Bj asvoyi9jo4 2339109 amuwuge Hafay “sy (sei ‘soWBiayeueIN]S osoIe Oxo leIsTUSUENOMEN BALL, ‘eoe-vevy areonqiyun ‘somor Jojafeueo tronauis wadnse oisa4 “a + “I-dn 9p mojeo ap soyayeuwo wareaoig “y+ :sun{2¥ op suisrrE aut aeivorguun md yande ys awod wiueatsmauoonee vaunHoy “Fz (cus ‘tes ‘Les 42) (ondatids nes noun) wluasqe dn op oyezypesouod tisynauoD “T “sofeur atsardop wospug “Rwopowyereosn giedosnou azaung{“) ? “yeo0g ngap Hounuodequd ope aayynadu.ser ap ur HaBaTy °ET (ses -d‘7) puioyues “YZ ‘reuqeeqous “C ‘oroadyea poy “D* “ppruitxnsox “a ‘pus inourey “¥° swjuasqe dp ap arezpesoued f2u98 aqsjmauod uy yyre 3p ne afonuoUTeepaun ioOqV “CC MAMOD UT 18389 291N0,9-09]UO) ap nadeia} NuafeaHod aueAIsmALOON SESE Oe (esd) ‘siosdyea ploy “To ‘syeuresidoy.“g » aun] “y © ayemyes9ue8 24ysqnauoD da ngs opssem) 201UOP-0D1U0s apEATETU— oats hu ayo op olwuasmmavoanu suaureDpous Sans "z TEER TST CELT (yos-cos 4 2) ‘uusogis200 da op UROSIIN “SL HOU, BAL". ‘goneisouo sunisuaiodty “3 cotiednsuo) “a + ‘soeipres Wunuy "¥ ratldsoxe no “jadopoaay aye asaaape tioead wrutzasday] “07 (oes 42) HPMOFINOULL “Ho sedopoaay foBssuyoonUe usluEDIU ND WeTMOSUPLEdHUE WaUVOEpIw TST “61 (ves dz) ee te an Ie a cunosnoy “a26, Alegeti afirmatille corecte referitoare ta lamotriging Se ulizeazi atat in convalsiile generalizate tonico-clonice ‘convulsiile generalizate de tip absent B. Stimuleazé eliberarea giutamat: «© poate produce react adverse de tip idiosincraze (sindromul Stevens- enzimatic; izarea acidului valproic E. Inhiba me (2, p. 535-553) In levetiracetam: +B. Este metabolizat in singe prin hidrolizé enzimatic& non-hepatica; forma nemodificati in proporfe de 66%: Este un medicament cu actiune anticonvulsivanta, . Poate induce diplopie. (2, p. 553) 28, Medicamente utile ia convulsii generalizate de tip absenti (micul rriu epileptic): ‘A. Fenitoin’, B. Fenobarbital; < C. Lamotriging; D. Acid valproic, E. Carbamazepina. Q.p.537) area urmitoarelor medicamente antiepiteptice are loc predor it hepatic: ‘A. Gabapentind, ‘oB. Carbamazepin; (2p. 551) 30, Despre carbamazepini sunt adevirate urmitoarele afirmatit: «A. Este hepatotoxicl, + B. Determind leucopenie: | Ecinductor putemic al sistemelor enzimatice ale citocrommului P50: 90 , Claritromicina poate scidea concentratiile plasmatice ale id biodisponibititatea carbamazepinei (@,p. $50) fa i 431, Alegeti medicamentele cu actiune antic vant: sae tiune anticonvulsivanti: » a e face cu monoterapie; ‘ jeauna, Intreruperea tratamentului antic v B notdenna,Ierupre anticonvulsivant se face prin @,p. $35, 542) tic cronic eu fenobarbital, pot si aparii A Cataract; {8 Osteomalacie, + ©)Sciderea capacit&tii cognitive: (B. Anemie megaloblastic’, E Spina bifida (,p. 545-556) 34, Mecanismele de acfiune i ilepti & Mecenismel ede aefune ale medicamentle antepleptice sunt: BB. Stimularea anhidrazei carboni /Efecte asupra canalelor de cal Creste GABA la nivelul SNC; E, Stimularea monoaminooxidazei 2p. 535) a1£6 srouronuaysoy # juauesipauiosd un a1s9 RUIOTD 2B soroesgax ‘QOTS rutuad enoy ‘aywuorionsy 9z0p UI (zo9-t09 4% ‘yoyoqersur EZopPY ‘qns Huge mused ej aseovrouruanpau-sod assaape W19e9y “ZF (409-109 6 Z) veurestdot y ‘puro sguidazeureqieg ‘¥ ssou9A8.0! earsuyuipe avod as 1wzayes9uad wuEatstnauod aqdopde jnsnyeis Uf “TY (oss-oss 0) ourdozeureqg injnprxoda aye aonemseyd ajtiestasuod oxto.0 oroadyea inproy ‘afmio s0jpandaoesiuoo imisoyo opeos eurdszoureqeg (C, waurdozeureqseo varezyoqeiaw Rqmyur BurTUOSEE :9}99209 jus aswoquauED1 paul a}ueysqns aye na faurdazeweqsea ope tuntioesayut 28.) “OF (spsrers dD) fi 0oF-000¢ ap 189 inpe nnuad grepuewose: euNxeuy/epenzn vzod By ‘xe Qoor-Oo0E aP aIsa fijnpe nnuad eiepUEWOdD BferiUH wzOC“O 6 5 r iu e20q, ansa.0 BULIEGEEIA “A ¢ gyeto soppandesenuos moaye apwos wane wed “yeuroyuay moaye apes [o7esdaUlO “> ‘qounoyiuay ape soneusseyd 2ysfesuosuod 2onpas PULNEGNELA Houioriuay @ youeuusejd viiesiuouc asain wuIGozeqreoXO 9999409 Jit aevoyuouresrpaw afuensqns ayfe mo rouyowuay ope rungfowsanut 928 “BE 1ys-ops “4 RUIOMUDA, sgun03n0y a eurpouenty “: pywourene. uy yaromqyn 26 syuouneoypous ewOREEI UEP (oss 40) auyowuay aye sonewise|d ajtitenusouoa 2OmpeUC a) 4 api ws VED [neat ope "C squun ur ‘gunasequata nujuad 9129409 uns IHEULIIE 2fes8Or EE (ips-ops “4 '2) ayosdyen (pIOV “A ‘eudozearox0 (@) spygnegnsna P gandepdanuy spun naquad Et ive soda no doqerous wruazdou we 09 HAO VULIN IFULP JAC “SE.. De electie se admi tranchilizante majore; jin SHCG super refractar se recurge la anestezice generale, : YE. La nevoie se asociazi 2-3 antiepileptice pentru inductie enzimatic’ si cresterea eficacititi (2, p. 601-607) 45, Care din urmitoarele substante medicamentoase cu structura benzodiazepinied se administreazi in status epileptic convulsivant eneralizat: Midazolam; ‘Lorazepam, Diazepam; D. Lobazam; E. Carbamazeping, 2, p. 603) 16. Care din urmitoarele medicamente sunt active in boala Parkinson? |Amantadina, Selegilina; C, Azelastina; D, Lovastatina; Bromocriptina 2, p. 590) 47. Selegil A. Ints& in compozitia preparatului Stalevo; B. Este un medicament anticolinergic, Este un inhibitor selectiv MAO-A, fe un inhibitor selectiv MAO-B: reste efectul de varf de doza al L-dopa. , p. 590-594) 94 48, Care din afirmatiile referitonre la antiparkinsoniene sunt Levodopa se asociaz’ un inhibitor de COMT. . Carbidopa nu blocheaza L-amino acid decarboxilaza (L-AAD) periferica (2,p.590-594) 49, Care din urmittoarele afirmatii s levodopa: Este cel mai eficient medicament antiparkinsonian; Se asociaza cu benserazida, (©Biocarea extracerebrala a 1-amino acid decarboxilazei ii scade efectele adverse; D..Nu se asociaza cu carbidopa; ) Se asociaza cu amantadin’ Gp. 593) corecte pentru tratamentul cu 50. Care din efectele adverse sunt caracteristice pentru levodopa: (RDiskinezie de “varf de doz’ Hipocolest : (QEfect de“: . Bronhospasm,; E Hipertensiune. (2, p. 594) 1. Care din urmAtoarele afirmatii sunt corecte pentru trihexifenidil? Este anticolinergic; Se eviti la pacientii geriatrici @, p. 590-593) 82. Levodopa: @Traverseazd bariera hematoencefalic&: B, Nu poate produce misciri anormale involuntare de tip coreiform; ©2Este un precursor de dopamink; 98“Eprzeosuag “y spgsomuredop pouoze apousrmosunsedems her9p95 “99 (sos dz) ‘snug adtuanuy vod as auto uetuosupjednue un a8y ‘Frsapour mes eivokn uosuryeg ejeoq w oxdmaioUoW Ho ua!ou9 aI) noBie wip rexajue OOg9 BOAR BIO Buounedop asiuoSe un ssa) inuead aadsop 2}99409 aprivusuze taSary “os (Zos- 165 42) ailadusuog(a mnB vounsogos ‘siuupoysiodEy “2 ‘voWisouyoonue axepunaas 2109) Sgueuuin giusuguooyy ¥ Happruapraqin aanstsarwae ass0Ape mlovas jung “ss (Zos-16' ‘arenguos/ariensy @ ‘0\8zouyjoonue osmpunoes 319955 “poueisouo sunssuayoday rdewoney, “autos IBoTWS aONSLO}DWAND ass9ApE apIfowaK HhEIDaING LS (gos 4%) an3s oifzeuuoro29s wrouputs sonpoud 1od ¢yst aaisasdopaue na “aosunieg 880g ur oxdezoIOUOUL BO 1 “polpejsousoreuioy wsoueg yzzasioNEn HNC) “quewwazaidas un aso ynyoxadvureig parent stoatooag uosupavg Hog MaNIUIEE Wy aIeZYHN opoELTUy (sos 4-2) “EPHOAIEd “A ‘eprzesasuog syoxodiuresg puidonzuog “a dopiqmea6y) MQVV-D) EamHTOqUDOP-VAOU AP HAOHAUE HEHA_S ‘Fs redopiqse)) “y H-OVIN BuNzuD vaxequyur aiid preouO}oe dav apoualuosUnyediue HEIDIIIG “esX. MEDICAMENTE UTILIZATE IN TRATAMENTUL DURERT Ree INTREBARI 1. Acidul acetilsalicilic prezinti urmitoarele actiuni, cu excepfia: A. Analgezica: B. Antiinflamatoare, C. Amtipiretick, @®) Antispastica anticolinergica, E. Antiagregant& plachetard Q,p. 570-585) 2. Morfina: ‘A. Usil& pentru durere usoar& pnd la moderata, @ Medicament de electio in durerea severa; C. Doza iv. tipic’ in cazul analgeziei controlate este de 10 mg la 10 minute, D. Agent de linia « doua pentru durere moderatd/severd, E. Mai putemicé decit hidromorfona. (2, p. 578-581) 3. < Acidul {oar cu preseriptie medicala; Doza maxima a paracetamolului este 6000 mg/zi C. Timput de injumatitire aproximativ pentru ibuprofen este de 6 ore; 1D. Doza maxim& OTC pentru ibuprofen este de 1200 mg/2i; E. Celecoxib este un derivat de p-aminofenol. (2, p. 573-574) 4, Alegeti analgezicul non-opioid cu structuri de para-aminofenol: 98 5, Alegeti afirmatia falsi: ‘A-Celecoxib este un derivat de ‘Doza maxima a paracetamol Paracetamolul are actiune antiinflamatoare crescuti, D. AINS reduc sinteza de prostaglandi E. Paracetamolul este analgezic-antipi Gp. 570-574) 6. Alegeti analgezicul non-opioid derivat de acid acetic: ‘A. Ibuprofen; Ketoprofen; (CiDiclofenac: D. Fenoprofen, E.Retorolac. @.p. 554) 7. Care din urmitoarele analgezice opioide este derivat de pirazol? A. Diclofenac; (8) Celecoxib; C. Bbuprofen; D. Ketorolac; E. Naproxen (@.p.574) 8. Care dintre urmiitoarele substanye este cel mai puternic analgezic B. Morfina; C. Hidromorfona, D. Codeina, E, Oxicodona, @p. 578-581) 9. Care dintre urmitoarele substante fac parte din grupul analgezicelor opioide cu structur’ de difenitheptan? A. Codeina; B Petidina, C.Naloxona;(assis 6 twwenve 4) smuoxopy (ous 4 ‘urpuryiesoad ap ezaiuts onpai SNIV(™ "ONS 9p e1wud sandeopou unsyndus ap murguunu yzeaxo$oiu SNIY | ‘yoluox9 wsequo| gasosnp ur a]Rn Uns nu SNTW “5 MOI ELE ILOUTEREN Anuod jeso ayenstusuape sojpo wens arexioRoIyo vane 10d 90100) gNIY @ ‘onexepoul #1 Rued azwo8n wrounp inze0 us s0jeprordo indo] uy ayeiajaad uns SNTY 4) 910409 uns (SNT¥! savoysajo4 nivunaye are “91 uatprosaysou spasvorwureys NdSWY bE 'Z— EEC EEE EN (css ‘oes dt) ‘eurpusdayy “I ‘wUopoors0 -¥ 231293 ]euv uoureaipawiord 2989 ssvojuoeoipant atueasqns apssmoseuian assuip 910) ‘SE (sis 8D) a oor ‘uanueu93 ap wauap un ais ‘squysow dn ep ystuoSenue un aisq sBUopomXg “FT (gus dz) ioe ap seaLsop an 3}59 ao1za8pwue ajasvoyyuiat (18s-ges “4 Z) Bur 09 “a ‘Bi sta “Su 00" 9189 s0 49d “yuopoarxo ap aawaya gumuIU 8200 “ZT (sas dz) ‘reso ojeo ad ensmureape ayeod 28 ny“ ‘nur yzioido somyoideoas je asruode un 31s ‘mw 2rordo sojLordaoos fw stuogeue un ais “y sImpopeumesy, “TT (ras 4-2) “BUOXOTEN (J) “wm04g sjopeuresy 3) ‘euozmued a ‘eurpned “V popampWOUYsoW 2orza8peUE no wheDIxo}Ut UL JOpNUE wo EZEIZITAN 98 8 and prowdo sstuode1uy a1so aluersqns ajaseorguuan axinp azv-) “pf (Lessig 4%) poumioing “g “euopeRWi)18, Analgezicele opioide: A. Sunt numai produse de sintezi. (B Se indica in dureri intense; : €. Acfioneazd exclusiv ca agonisti pe receptorii miu; (D) Produc tolerant si dependent E. La om au efect excitant pe SNC. (2p. 554) 19, Principii de tratament in managementul durerii usoare/moderate: A. Dacd este prezenta durerea osoasi se ia in considerare doar un antiinflamator, (B)Dack este prezenti durerea osoasi in considerare un AINS cu opioid: Cone, durerea este constant sau recurenti, se administreaza intotdeauna in od continuu, 'Se ia in considerare terapia adjuvanté cu anticonvulsivante cand este cazul; E. Cand se utilizeaza opioide se combate diaresa cu suplimente alimentare. @,p.572) 20, Tramadotul: ‘A. Areun efect analgezic superior morfinei, B_ Este un medicament analgezic-antipiretic, (©Poate produce sindrom serotoninergic, ‘D. Este indicat in durere ugoara, (B)Este un agonist opioid central 2, p. 582, 585) (2, p. 78-581) 22. Metadona si congeneri de tip difenilheptan: A. Metadona are o durata scur @ozele mari determina aritmii cardiace; 102 ©Doza echianalgezic’ de metadona poate scidea cu cit dozele de opicide strate anterior au fost mi 33. Care dintre urmitoarele analgezice sunt derivati de acid propionic: pee 24, Sunt incorecte afirmatiile cu privire ta algoritmul pentru managementul durerii usoare Ia pacientii oncologici: @ Seia in considerare terapie adjuvanta cu antidepresive triciclice, B Se recomanda si alte masuri farmacologice, ca radioterapia, € Doza zilnicl mazima de naproxen este de 1 (D. Se recomanda ca terapie adjuvanta, gabapentin’; ©)0ri de cate ori durerea este prezentd ar trebui si fie regula administrarea ‘iui ains cu opioid. (2p. 572) ransmucozal admi sau badijonaj bucal, ). Doza de 200 1g se poate repeta transmucozal la intervale de 30 de rarea se face sub forma de comprimate de supt dministrarea i.m. Se poate face la intervale de 1-2 ore, (2, p. 579) 26. Buprenorfina se poate administra pe urmitoarele cdi: Intramus ‘Transdermic; Sublingual: 103sol (igs-sis d) ‘reso afeo ad alsnjoxs grenstuTMpE y ood euIOpo-) “y ye 90 ad arensquruipe ap s1uetea ur reumu eqquodsip 2189 euopoo1XQ ‘o10 71 By Bzwansrunupe os pre |OsIUOD axEs9q¥f9 no eUOPODIXG, Sw 9peo ad osexisiuntupe ap sauewen ut rewunu epiqiuodsip aise europo ‘ploaas vaioinp RUOHOWOIPTC ralayge HoBay SE 199409 (9s “€ 2) ‘RIBIO ape ad yzvanstunupe 2g “y “goNAIUIS suIBUO op sndwoo un as ‘vonawusiuiss auifiuo op sndwoo un iss“) ‘yswwodeue da ap proido orzaBjeue un ay ‘sswofmueastuole dn ap proido arza8yeue um ayssy PBUOKOTEN “be. (eas‘zus d‘% mene 19 “Rpezeuenms wpe) ‘yoerpieoenul wpe) “) “gpeinpide wayea @) “pypooresmut eae) 6 ap 1¥> afesRoNyULIN EzvaZIH ojoouo soybuaroed pre ul "¢¢ rxenstuy ‘98 Ra9Aas/iwsopoul was9np ALQUad 4 (ses 4%) ‘BUOpOIXO ‘wuopooospiH @) Spuewed szuropo| ‘younzs0n27 fY) Hpotwasnueuay Yanjonsns no ouHyL0M de ap Héyuode juNg (us dD pepareny ‘yezoonuusuesy ~puuopsinesy “yendiuyan Por ‘souonenoy :io oyoxwoyptuin ad eassupe ayo a8 yaguenung ye (usd rouexsoingy seuoxaneN ° ‘ruynqien uedounary “pursozeuod CH asmoBuue-ysuo8u dp 2p aprordo aysorzaBjeue HhuIaaIag “he (sas 42) woIowyssd atieaiae gonpoud Bs BPO “| uudap ronpoud 3s a1od @) ‘unysuoyodry vonpoud 9s aieog “> ‘Hluvasastoo pusiuoo ys an rn 4 1 18 preanpida aye ad 20%) 2g, JONS IPA &| JO}9prordo ¥ eau vareaysUNUPY “6c (sis 4%) BUOPODIKO “| ‘euoposorpney “qd “eurapo9 eaBLOYY, “emipaad :aprordo aayza8yene aja.0n wawmnosnumuazuy ape ad 18 3y> “ypeso apea ad rye exrstuMUpE 30d og “gz (sss -d 2) Injopewader i jnjopeuren ‘aenuso sowea8yeue ung 2yonequip ouRyuad enedomnsu wt woIpur y aeod injopewadey. 1009 ap nasu ax89u0 10, ‘Tpunuoworos # #8 feutjsuospesou vospydeoas yqiyut (njopeuedy ‘it atordo 98 uoaas;pmiapoul aiounp ut yeoIpur 2389 jmjopeures ueeuasBpe He20pPs “pe.UaD apeorzadyEUE ke AOMLa}Oy re36. Analgezia regionalii: A. .zeaza cu anestezice generale, eaz ou analgezice centrale; ) Se realizeazi ou anestezice locale, (() Se realizeaza cu bupiv E. Se realizeaza cu antidepresive tri (2. p. 585) 37, Sunt corecte afirmafiile cu privire la algorit managementul durerii ugoarc/moderate la pacient ‘oncologici: ‘A. Se recomanda un analgezic non-opioid in monoterapi (B Cand tratamentul nu este tolerat Ja nivel gastro-intestinal se ministreazd impreun’ cu alimente/lapte/antiacide; Pentru tratamentul duretii osoase se pot folosi medicament ‘radiofarmaceutice, 75) Cand se utilizeaz anal gezice opioide, se previne constipatia cu un [axativ stimulant, E. Se administreaza epidural ‘tramadol. (2, p. 572) 38. Derivatii opioizi de tip agonist-antagonist au urmitoarele caracteristici: @ra determina deprimare respiratorie mai redus& comparativ cu ioidele, )Utilizarea acestora este limitata datorita raspunsurilor psihotomimetice, C. Pot avea un potential de abuz mai crescut decat morfina; ® Efectul analgezic este limitat, ‘ La pacientii dependenti de opioide mu manifesta tendin{& de sevrai. (2, p. 584) 39. Sunt corecte afi vu privire la algoritmul pentru managementul du jerat/severe la pacientii oncologici: @se & medicamente antidepresive triciclice sau anticonvul Ga terapie adjuvanti, 'B. Medicamentele utilizate nu prezinté risc de aparitie a com joclonice, forfina este de electie in acest tip de durere, Se poate utiliza amitriptilina; Se poate utiliza gabapentina. sp. 572) 106 40. Referitor la metadoni, selectati afirmatiile incorecte: & pe cale oralé la 8-12 ore; Igezic& poate saidea cu cat dozele de opioide administrate Poate fi utilizata in durerea acuti severs, Are durata scurté de actiune. (@, p. 576, 580, 584) ®Morfina; ©Hidromorfona; D. Oximorfona, E. Levorfanol Q, p. 578-579) 42, Referitor Ia tramadol, selectati afirmatiile incorecte: ‘A.Doza maxima pentru formularile cu eliberare imediat& este de 400 mg/24 oF; Nu este necesarajustares dozeior la pacienti cu afectae renalé seu la Varstnici; .Doza maxima pentru formulae cu cedare prelungiti este de 300 mg/24 ore; D. Doza minima eficace este de 25 mgizi; ©pom maxima pentru formulérile cu cedare prelungita este de 400 mg/24 fe. (Q,p. 581) 43. Referitor Ia analgezicele non-opioide utilizate in managementut durerii, selectati afirmatiite cor preferate paracetamotul si a rerii usoare, & Paracetamotul poate fi util in special pentru durerea lombara cronict, © Paracetamol prezints hepatororctte mare in caz de supradozare, & Peon adevatk pentru neers un AINS este de 3 luni, EyParacetamolul are activitate analgezicd si antipiretic’, d Sitiinflamatoare foarte redusé. eect (, p. $70) inflamatoarele nesteroidiene in cazul 107