~ ISvI-
VaIvi vanuiaa
INTNWO VINOTOIZIA
IS VINOLYNV
Ad FLSaL
NVQVaV9 VISU0T © Editura TAIDA
Toate drepturile
reprodusd saw
Nicio parte a acestei cari mu poate fi retiparit
‘prin ftocoplere sa in forma electronica fs avicul
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniel
‘TESTE DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUL
Lorels CARADAN
IDA, 2013
9x27 em: p. 176:
ISBN: 978-606-514-163-6
on
PENTRU COMENZI VA RUGAM SA VA ADRESATI EDITURII TAIDA,
Q La adresa: Str. Holboca, nr. 9-11, lasi-_700384
OTelefonic:
‘Romtelecom Tel. /Fax: 0232.270250; 0232.270260
Orange: 0748.234137; 0374.040506
(Web: www.editurataida.ro; www.mimio.ro
www.editurataida.ro www.mimio.ro
PREFATA
erfexioneze,
fern mod geneos un namar de 1550 de teste tp complement simp
Cepitle, ear simuleaztprocsul de invite loge oer sn prin execs de sinteza fn
Nederen ober de recat perforant,
De ssemenee tentele undress vraag simile cunoqtinlor integrative de Ia
practicd, exigenta inde
‘Caradan, excelent cadru
Lider privind introd
consider c& indiferent de calea pe care va evolua reforma curr
le din Romania acest volum de teste rméne un bun instrument de lucru pentru elevi,
viitori student si cadre didactice.
Conf. dr. Laura Gheued Solowastra
Facultatea de Medicina
UMF ,Gr. T. Popa lagi xeunaU 4 996596
wwepotyo § sxewpusda
IW 9p fo=y eaiconpaud
jaluayouneN 9
Snyyrjg0 soxsou nsjnduy zonpUuCD “3
‘soneu
injrsinduy ayuisuen guessoeu eBiaua
‘zeeq UI yeu) ywoING UP ajupUoIOW“Q
‘ods ap fal no sququauneu muzaid “3
worowaisosin
tueuowBuestsod wuomnau e| uazand ase 'g
‘NeInU ¥ syDOIpUEpOBIO ap EENPOUS 30 yy
usyoese.
afsseojeuuin equrzoud euyjaqw op e200 “32
(oseis yuowoy eoean es ese) 5
reezyeal 3120 oUsiONd ase "y
:ef)deoxe 0 no ‘ejaveoyeuun
‘ajesenape yuns e2ejnj99 euesquoW eidseq ‘tz
"POPILeD Blas Ue|rOSnU B1Qy 3
‘yoodipe
22] Suayuad yezose a9,
‘ajoeniuoo ep epides ezoun -y
‘Z souelquiow any exewooues “Q
‘ayaa "9
‘2ucIOES Up FeANeP QuIsedoRIES W | Wass’
1 epejou Pe|nosnw eIgLy “}z
Tpusejdooes uy | wesis un 3
*eonejsuos ereuts peynosnus
enuco ens ezew najonu un
:afide0xe 0 na ‘ejeveoyeuuin
‘Rwuzaud poeypueo eueinosnu Bugis “02
10| 2224 &} IS nosndoo ujuco "3
‘soueu
ininsinduu e guasaje eassonpuoo ezeszyess ‘q
‘juqyeuneu usuoa “9
‘jeoyluies Bund juns
‘soneu Insc
© pOnyuueo eaieonpuca ezeszeas y
‘upd ezeazuajoese9 98 nu sjay4pued “6h
‘sougy feuea - os1veu "3
‘ogee lemueo - 4p jruoyined “@
souiBeue2 nso} - pros inlegre9 “Q
WED - YEW jou @ guIjU EOIN “a
seus y
‘ISB yeD0se 9195 ah
‘euyds 3
§nsnwejejody °G
‘ajepnoued “9
‘soyeuses jou no 9/n}20
Uujuo nu sof yew ap ojunjanas wip aie9 "25
sejnasnus
verends Y
:umnsej ep ofquowepuny undg gurzaida nu sf
Jeu! op unsundsgs jevecreuun anuip e129 9
‘eyo eseconu 3
sedi20 nuoy6ueB -q
:y osesp6 a8 nu yejodq juosneN ’S}
inure exe -3
‘wep
‘rena asleuto “9
‘sokuaia ates g
sojiave e pun eum -y
ye 98 nu uaeoo op aL PL
6 mice aos "2
‘oynou runt ep apua 95
“euneyais eu ap any culo 5
‘suelo anupoieq aed aun -g
esenepe
‘130 nu ejeow agounfuos mynsoj aidseg “ey
ju puoy6ueb 3
‘upuds eanpew “q
‘won “9
‘ojareye e aipew ea.um
‘onlay nuoy6ue8-y
2M RUE @8 yeInoNa4 ARoUNuco mnsej Zp
eway afouny ne ajun “3
‘@uojanes ajouny 2anejod “q
‘aljquosge ap ajoury zane jod “9
‘eqezuejposeneu uns 3
‘aveojdedai ajnja0 Bane jody
ud ezeazuoqoere9 os nu ojeyands sums] “4,
‘teow Afouniveoinjnsoj “3
‘p)a.co"q
‘eaeu0o 9
'soxeu ins
ueewed y
ronjezuejnose gurzoud MN “QL,
‘206130 8 easeomio ‘elseyg0a}s0auuco "3
!guyseje i usbeoo ap auay auiuco Q
‘nugeu # nies ap urues ro eieuBaxdun
24980 GuUW eleMsuepuny ehuesans auucd 2
‘ezuejnosen 80 nu 'g
“nplwes mounfuooynsol 2p EEeUEA O eIS0 -y
8080 mnsaj °g
‘sougy punto yas 3
‘Sougy SoutBeqye0 ins}
‘vejuod lens lapnu ‘ueunon afoeaucd "y "Muuzaxd goetpieo erejnosnu eiqia eg eus80 ‘munu erewwewepury elueisqns auluco “3 ‘aisexdospuoa 4 sreye aisergospuca Up yea aise"yeauemosen ase mug 956A oqeoynEASIUN Wondg “1g VP dy ¥ susczow uns eoyoeds ajayuetio wcinau ug ‘eewn ne} Injeueo y aigase6 os xe ajourfueoiminsal-y sotldooxe a6ip man & ‘ewqul eojun 16 aunBues sjesen e euleqy 2ojuM) Uy 2fs@ njduys soqausned ryece +g "NY BI8K@ wozoqued uy igpo100 ais9 aljeuuye easeoyuun ‘gy ‘guzouw 2 aje0 ye09p aseaiownu uy uPe op ajajuaweyos usoysny 1edse ave epaqau ex ‘tems axerosnwojauay w yoap oj ews alsa spaiou ajaugy y etzesuoo 9p rdw“ D. patrunde Na * ce determin’ depolarzaree ‘membrane . patrund ani hiperpolarizarea membranei; 1. Tesutul os0s spongios prezinta ractoisticl, cu o exceptie i organic oe determina foul epfzelor caselor D. dispoztaspecitcs a trabeculelorasiguraio mare rezistenta capeteor oaselorlungi; E. trabeculele delmiteazd cavit de ditto marin numite are 72. Tesutul muscular strat scheletic: ‘A este un fesut muscular cu contractie involuntard; B este alcdtut cin fbre musculare alungit gi ramificate; C. este format din fibre cuo structurd care ‘pare omogen’ la miccoscopul electronic; D. are contraci fine E contin fire care RE i sistemul tubular tii cu contractia 73, Despre fesutul muscular neted visceral ‘sunt adevarate urmatoarle, cu o exceptie: CC. prezintajonaiul ite fibre D. are sistemul T; are o contract lents 74, Despre teaca Henle sunt adevarate ‘urmatoarele, cu o exceptie: A est 0 teacd continua; B. sotesteramifcatile axonice pana la | 76. in esutlcartlaginos nu exist: ‘cond 8. fib de reticulin . sérui de calou gi nati 77. Teaca Schwann confine: E lipoprotein. stratficatcllindric se gaseste in: ‘A tunica infer a siomacutl, B, mucoase bronhleior, C. mucoasa uring; ©. are grosimea de 5 A; E_ se formeaza prin diterentere 80. Despre nucleu sunt ‘cu o exceptie: ‘A. este ivelt ini-o membran’ dubls B. i catoplasma se gaseste ccomatina C. coordoneaza acvatoa D. confine multi nucleoli bogati in ARN; E-are ol h tansmterea caractreor erie 81. Despre sinapsele electice sunt adevirato ‘urmatoarele, cu o excepte: ‘A transmiterea se fae forte rapid; B.suntbidie C. sunt prezent hn muschil noted D. se gasesc hie firele muscuare stile soheletie; E. sunt prezente in anumite regiuni din creer. £82, Despre sinapsele chimice sunt adevarate ‘urmatoarele, cu o exceptie: ‘A butonul terminal al neuronuipresinapic confine neurofiie, mtocondri, vezicule ou mediator hi 8. fata sina te spaful inte butonul sinapic (neuron, muschi sau glanda) -10- C. componenta postsinapic reprezinta 0 priune dierent 2 membranei neuronuti, fide musculare, sau ceil glandulare: . componenta postsnapticé contine vezioule ‘cu mediator chimic; E. componenta postsinapticg prezint’ receptor postsinapt £83, Potentialul postsinay for prezinta urmatoarole caracterstici, cu o exceptie: ‘A. apare sub acjunea unor mediator chimici inhibitor, de exemplu: GABA; B. consid fi hiperpolarizarea regiuni postsinaptice: Chiperpolarizarea se realzeaz prin infix de Cl; CC hiperpolarzarea se reaizeaz’ prin efx de K"; .consta fh iperpoaizarea regiuni presinapice. Beste determina de un infix de Nas: C. este determinat de un infux de Cl; . apare ca urmare a depolarizai determinats de efx de E, apare datontshiperpolarizariregiunit postsinaptce {85 Urmatoarea afirmatie despre neuron este incorecté: ‘A dendritele sunt mai groase ling3 corpul C. fn axon impulsul nervs est transportat celulpet; . axopiasma este strabatuté de neurofible care ajung pana i regiunea butonului ‘Aare tesutconjunctv fibros; gino hialn C. este nconjurat de peiconcru: . contine osteocite h osteoplaste; E.contine séruride cal gi fosfor. 87, Despre fesutul conjunctiv lax nu este adevarat: ‘A celuele, rele s substanta fundamental se alan proporti aproximalv eg B. este col mai raspandit esut conjunctiv, . umple spafiledintre organe gileaga fibrele E, conjunctiv hi 89, fh scheletul embrionului se: sete fesutu membranel pen stimula C. inversarea sarci timp extrem de lung; . poarta si numete de repolaizare; E.intensitatea maxima a unui excitant ‘neoesard pentru a produce un réspuns poarti numele de prag. ‘91 Din fesutul o508 compact lipsesc: ‘A sistomele haversiene; B, sistemele interhaversione; C. trabecuiele; D. bree de colagen; E. oseina imoregnaté cu sdruri de Ca’ si Ne’. 92. Sarcomerul: ‘A.este poriunea dine doual membrane H succesive; 8. este portunea dintre membrana H si ‘membrana Z; . se scurteazé in impul contra D. este unitatea morffunctional roftamentelor; E. este prezent in structua isu sia a ‘gevoljpuosau ‘oqwaind ayeoy lune sundsps eo avede auraye ei a1eo19 fe2yuop} ‘Of ‘soaxdoas ttionput Go 8 weat20U00 \$ warpea ye sundns as peoqioo eoweup "3 ‘Woop ROI few aso ijeyoxe mejpey 27 ‘eyev0¥}puoqetu. uns ejeyoxs if eur yeomco ‘areunoe o Beoy)suatU 859 alleyaxe wud "y +99) 0189 ‘ojeuowepuny ejeopuce ajesaooud aidsoq ‘6 ‘oujauise Jo8n yuns 3 ‘ua s;ue610 ajeynyoe ‘duieoody ud 00 a) ‘unsnu ezeayuniap 2 apunyoud unjues ap ajepzeaq uns ‘ajeunsiuco egy wud sjevedas wuns “g soqgDSIu ajepxedwoo ezeajonuod xeUodoe Wud y ‘jeiqaie0 ajasajsiura‘@ jezjousBooy6 eareynuugs 2 ou maoqe Nenu & adeIeID'g eralo sooénu Bale y ‘zonpoud aneduys ANS eeseInwR ‘9 | ‘giejnayai eluesqns‘euGeou ejueysqns ‘nga jnapnu euds auqy yu ‘9 ‘prepuiend eajeo ad oseee6 a5 ‘ixaoooa|ed no Sr Ezeanu0UN "3 eveouatsod sn6 wieyoxe Bayra“q Sn ezeaNIOUN“S ‘ging 4 woowoyewos Jojuqy & ges esuuo neg eZeysoawoy earsuljueu 4 AUAIaIU NUD ‘eageyebon ‘joury ruad aveaBay ap nguso asa "@ ‘aayzues Jo} ynasea ad nojas ap axes asa y sunsnusejeodty Punud pesgnepe eleuye Feoynuepl*t ‘weping § 109 em nopse) ap aaUezaidas ne "= JeAnpeU menu 2} ezeesoni0u os "pseojoqaue0 eiseoos ad gzzeroaiaud 98) ‘snuele y ezeasionou 23g ‘leone ‘Jaueopico wud seinpaw nase ewuzald y seorzersoupy Wemarsues oyeD voyda0eu axds ‘amnquisip 8s s1e0 uorowojews wouneu aie "3 ‘a]eU avenosnut ojaqy anquISiD 98 e120 Yojouqewes wamneu aulu0D “a "gjesvop eugene: od tveodiq wounu no yeulds uoyue6 euiluco “9 "gleouesod eupepgs ad iqeueneid iuoyueb gluavoduoo uae “a ‘nelson mynxoya © 30 mo goqUep! |s0'Y SBWOS ynjnxoyas © UAL ee eeeSSSSSSSSSeFs SOAWAIN TNWALSIS ueuuujexins yruugso| sundsgs 2 rede 3 py ajeod ‘quesquiew op Inmeiueiod & ereiodwey aeoyoou 0 61809 ~tuI Ms 10nd ap sundses un aysa y wns g ‘auaqyoUD Uud aja anu 3269 yod“y Jespaape 80 nu a[e/0y “son agaunuco-y ansai 2p dy sojeuu ufuoo ore2on ayzi09 6 ae innjejaved @ ew eve; “3 snnsrusuny eayd9 q yrunwe e2ye "> ‘exgeuaNou sores (uaUeR nua @ EWEN ew y ‘oridsoxo o na ‘unjanss ereoyeuun 1 2808@6 98 aysoayso no aserdosisg “25 ‘gseojaqaisa eie028 3 ‘edieog saysen ouoy6ue6 ‘onnpeu je areauaque 39209 > ‘eeigaioo ebeons “a ‘eujer'y :ordaoxe 0 no ‘umjanis ojsecyeuun uy 289606 2 yojodninus 1wounaN “96 i600 "3 ‘rgoouowq !meayse 9 ‘ereuspuedo ena g ‘auspuadap feyon jeteuea eavepwuosapg “9 90 xnyut eH6810 re Senzoriale auc cu origine corganul Cori; E av aginoa oat eau vestbue ular bulbar. 13, Fasc spin partea opusd E. alunge la paleocerebel prin pedunculi cetebelosl inferior . sunt reflexe de apavare; E.receptoti pot fi exteroceptor sau roprioceptor. 15.Ny sunt refi vegetative localiza 416, Fasciculul spinotal ‘A esiguré conducereainformatitor termice gi dureroase; B. este localiza in cordonul medular anterior de accoagi parte; C. are deutoneuronu! in bul; D. conduce informa ce ajung fn aria somestezic I E. are deutoneuronul fh cordonul posterior. B. au ofginea aparenta h santul C. au fore somatomotori care se ‘mugchiorlaingeui; D. au fibre viscerosenzitve cu orgine ganglonul superior de pe traseul nerwiu . au fibre senzoviale gustative cu orgine ul superior de pe traseul nervul B. angela paleocerebel prin peduncull cerebels superior, C.se géseste fh cardoanole medlaelterale de pateaopusé; se crciazd la rivel medular; E. se mainumeste fsccuspinocerebelos venir 18. Neocerebelul: ‘este asociat cu ruc dina gf embolfor 8. pin xipare conte lagen vestibular 20. Hipotalamusul nu influenteaza: ‘A temperatura cout, B, metaboismul intermedia C. migcarle ene gi stereotipe; 1D. mul somn-veghe;, E aciviets lanl endocne C. dametrul bronhiolelos, D.treovenia cardiac; E, metabolism 22. Nervi spinal ‘A contin fibre ungi posiganghionare parasimpatice B. nu contin fixe viscerosenzive; paravertebral D. contin pe rédcina ventral un gangion E. se dstrbuie membrelo prin amurie ventral aie mugchiororbicular ai gui E. contin ramura mandibular doar fie 18 s aparenté la nivel 8. inerveaza mugchiul obi inferior C. intervin fh reflerul oculocefalogt, care au prods emofi putemice: (. are alate tracul gusta si hipocampul D.formeaz4 o unitate functionalé cu talamusul, E, nuintervine fh coordonarea ectivtati vegetative. 27. Despre neocortex este fals: ‘A are o grosime de 2-4 mm: B. contine 62 de ai cortical (arile Brodman); CC homuculus seni se formeaza in aria Brodman 4; ‘A. primeste colaterale de pe caile de conducere ale analizator BB. determina o reacie de trezie cortical; . se proiecteza specifi la nivelul scoartei cerebral; D. stimuleazé nespectic toate func sul cotical 28, Formafiunea reticulaté nu participa la: ‘A reglarea rtmuiui somn-veghe; B. memo 8. apar ca rispuns la stimu C. apartin specie, D. se transmit erediar, E, sunt involuntare 34. Cale sistemului extrapiramidal: ‘A. iau orginea doar i etajul cortical D. au pmul neuron situat ino se gésesc in cordoa 32, Urmatoarea afirmatie este incorecta: nsibliti exteroceptive cuprind re ‘este multipolar. 33, Urmatoarea afirmatie este corecté: ‘A fasccul motitatea at D, cle extrapiramidalecoricale prin irele strorubrice ajung la substanta neagré; E. le neuron motor din comul anterior al ‘maduve alung fibre ale fasciculul spinocerebelos fhrucisat at ‘gzeupu'g ne arezUuo ap | avepowooe 2p 8 no najonu “g ‘exqaieo inoung e greynogas ejueysqns “9 oe} eeisu08 3 ‘etaed rus apse ewopyepsuen coq seoqinds epoxy 9 ‘osu eau op viguasues season § gow “y “eojeo nujued vosnou v9 e eujuos nu snUfeL “op “loved auejuezeu uojoved 3 ‘esgeyensid wuoxbueb “q “neyo yvoyue8 “> ynuop6ue6 g 210 Jojosnus epesu00 wud “9 Te vejpel sowyoénu eisenquoo wud +g ‘goqedwis sxenuys wud y sovede ezo1y ‘oy ‘peduopns epue(6 3 yeorzen payou jnyosn Q ipleoow Y +24 earouojze nu ouoyou eagea6an etensou) sy ‘lt ostund gieeud epue ep e60| 31893, ‘eZyodyomnou uy gzeayzodap 298 69 1uouuoy gy2!98s IDollw HeonU g | ‘poets xeidana 9p jane youeod ven > "eonedusseesbo ap ane wovaue song “eu0o0 1S eunzeid ‘Hay ealoes uouayveHopnu y eigAepe ojs0 snuejeodiy exdsoq ‘ry I now aypURKOD uns 3 “gus enapew \Sreigaiso moun u Goneu muse neg "aceds eoqsuojrexo uns “9 pore yusuen os a ‘i@n geo, gzeanp sn0pe ‘180 nu yeuot)puosou ooxeyes useg EY aeouadns sd Jyes200. pos aise rxeuocoed 3 YPpipuruiede sjeuodpuoo ‘yeueueo 2 eesee| ej ayers ojs0 no ‘expauead eon ad asase8 os req von ‘ojegaveo Jojaraysia ezeq e| eye 2s 8 22 BlUEISGNS UP tlewuoy uns es Whoo “y jeuuye Hey9I@g ‘Zy ‘9R ave} feuay W Up uajodg puained NOU @ e221 eauBUO “g WU fees eau OOWOIEWOS 3a“ ‘Jeno ingop6 fe weyxeydaup Inoue} einqusp 9s sueonpge wvau g wosnus2| NASD 2 uawe6qsojou fe PoIOW jay “y rdaox ‘no ‘e338H09 uns yjouuye ajazeorew Ly ‘und uy soMeu quad ave jeune) jrxayes “3 yeleouazeu ‘rimuouna jan e| puoi 98 aieo gexeyau ‘guempou 1 eregng ‘ween: venyooad ius y exsese6 as Gen somiou e gluaiede eeuibu0 3 nuoyBue6 uw eye 2s 120% ‘ngeisné apeuozus 4 v8 08 o pu e pea eoubu0 2 "yeoueour up 1 seo v0 ne susonpge Wau 'g “apgosed aepue | nie Worbuves8 seu ae secs ay moa awe 20)8 ge ‘jten my eaund Lp ueayoo teen ob (Up i, eed none ees ‘eutsba rape ino To axNZUe8 aye Ia PAU-Q ‘uosoyseu pin gzeena so wo.ouniomh a a Aru “9 ‘od ay ud yuowy ezeaaeurusefournaud wie 'g ‘erevojBuetaid soyedusered axay wou -y rarideoxa © no ‘a}2e100u uns weuuye ojozecjewin “gE isnuejiodiy 19 Junreuoo a1e 2iqu IpUaSIS sjezye0o) yeusnau Iau, eaULOY 2jexqave0 Jojrajsws e ege ejuersqns ‘arevatowe-aqoaye -sjeawevodiuce pes aise aqua RIAs ‘eseojaqaieo aiajsiwe gnop ego esp Bung 200; idaoxa © no ‘e}00100 juns wieuuye ajareoyeuun 26 jeuaojsad nna uy aoe} 2s jmtasues ejpajaud “3 2 axe ep mp ‘Agen asa ‘MOSUL juns We Duy 98 a1l9 sjaxeye ‘9 2 ae anydaoaiey ajaxayes“q BIO ajeuds ajaxayos "> ‘auojoweld eve u 18 eaulBio ke 10d ejepiuend sjuapusosen of ‘epeNd oye uLede soubluows aeigy y smjos09 eleuLYe HeIDoI0g “ye le posteroare ale macuvel spindti I i Burdach dn bub; CC. coamelelatrale ale maduvei spina D. cordoanelepostriare ale mcuve! spina; E. ganglionul spina. 57. Care dintre urmatoarele, nu este fascicul ‘A piramidal direct; 8. corticospinal lateral C. spinacerebeos dorsal, D. rubrospinal E, vestibuiospinal Bde mioza: . pupliooonstritor, 1. salvar pentru glanda parotid; terioare ale méduve spn, matomotor din coamele lterale pinoverebeos direc, Flechsig; ul rubrospnal; E. fasciculul pramidal direct. 62, Despre structura interné a trunchiulut ‘cerebral nu este adevarat: ‘A nudel senzty sunt format din deutoneuroni Clo sensbiltti generale dn zona capu: B. nucel vegeta reprint originea reaié a parasimpatie ale unor C. nuclei motor repreznta orginea aparenta a firelormatori ale unor ner cranien; D.fibrletransversale din punte gi fibrele propti care leaga hire ei dfet nucei de substan cenugieformeaz& substanta alba din trunchiul corebr E, substanta neagra, nucleul osu, cob ‘evacrigameni sunt nucei prop mezenceal 63. Suntrefexe somatce cu cent In runchiul -refienu de supt. (64, Pedunculi cerebelos!inferiori contin ‘urmatoarele fascicule, cu o exceptie: ‘A spinocerebelos Fiecsig; B.olvocerebelos; C. spinocerebelos Gowers; D.vestivlocerebelos; ‘A plerderea echirului; B. afecteaz’ precizia migeanior comandate de scoarts . cresteea tonusului muscular D. scdderea tonusului muscular, ‘A. coordoneaza atemanta som B. regleaz’ aportlalimentar shir: C. menfine constants temperatura corpulul D.intervine in stale emotjonale, de comportament side sires; E. consituie mpreund cu sistemul piramidal 0 unitate functional 67, Nuclei bazali au ro in reglarea: ‘A, metabolsmulul intermedia gi hihi; i $i cardiovascular: EE. migcariorinconsionte ies 68, Aria de asocili prieto-cciptalé ae rol D regia activi soxuale E. inograi superoare a atv 69. Homunculus motor se gases ‘A girusul precentral, Bi. girusul postcentral C. gral impor super 'Aformatiunea reticulat Bi, maduva spina; aguiu, confine orginea ‘seromatori ale nevi X; visceromototi ale nervului Vl; E. nuceulsalvator superior righ ce se dstibule lander sub B. vasodlatator, C. de mictiune; D. defecate; E. pupiloconstrctor. 3. SNY simpatic determi ‘A. contracia muschiviui vezial B. vasodictaje 5 secrete lacrimalé abundent, C. vasoconstricha vasolor din tegument; D. bronhoconstrctie; E cardiomoderatie, bifia internd nu este adevarat: 74, Despre it A . apare sub acfiunea unui excitant exter; E_ poate fide stingers, 75, Aria de asociatie care are rol in determinarea personalititii este localizata in: Aol cota C.itervine fh orentarea capui fn functe de sursa odorant; 1. reprezintastaie de releu pe calea fbrelor olfactive; E,reprezint un cantru de integrare a Impuisurlor nervoase asoandente fh drumul lorspre cortex, 78, Prin pedunculii cerebelosi superiori nu ‘rece: A fascicull denttalamic; B.fasciculul spinocerebeios inorucgat; ‘nuclei se gisesc in bulb, cu 0 exceptie: A. senaty al trigemenuu B, salivator inferior; ©. Gol D. cohlear, olvar =19- eo ‘2g ejueysqns 9p eanfuoau juns 1 | ye1gei€9 wrauuaN “3 feyHO eunsnuG i$ opinjues osases 28 ojeigaveo Jojasysiuo e efzeq wi 2d -c ‘nlequiy wabajaju e nes ereoued eayejaudiaiy eye aise axon, eu “O nojeduis -nmuosnaap eauexeia 3 yoyedwis -ezou “g ‘euyevaipe ous ojepaus ~ soqedwisered sieuoybued sod ajaugy “9 owadns suewazau jai -exsosnend xod ‘puyseBodiy xaid — exgeyenaid xed -y iy9ai00 ase olfeyoose eoxeoreUN “96 ‘2 1uouneu = annpu ae aseouUe elause0d “3 Bs snjrounwoY ~ jeiusdjsod ynsna6°Q “eoneduiseied + fexgaiao inmnyouna up anyereba oroxeyes “9 pose eareo}guun Fyos100U) ay onedunsesed anjeyaBan oxayes uns “66 joyguun woesoour oye "56 Aras aceon wean \Saseb os. ne ynuounauooud laa meerta 4 aber ct st yp noun g soiopsmeury ONE | seats aennson i murah 'O "scjp eee rerio ‘enetunerd ee eee ‘euyeayeo wnzos 2 [eye 2p 16 sued 0 ap axfase6 as gienaA eve -y ‘gjoav0ou eieuuye EIo9I95 "¥6 vyesnwequ yuon6ueB "3 ‘epjuesdenxemnuoyss e eusaibod Suzioubop ois vosunieg wea a vopusuooowog neo av ajeduiseed Slejeporeec puueiap ronedus 2 merous owwsiopnunmamin mo gonace | ela} POUR ONOW aayHO Uy | "mpel00u eeuuye We1219S 6 | ininsnuejeody inynsrwejejody fe wousjue : 9898e6 0 ioneduus iapeyeBen 1uouneN “C6 eee wuowneud piepuncas punoy “aypoasew ‘ayo 9 Beiede aj20d e2i2o00unaud epb ual 3 "ubbaiee ojo ad ywsuey, 28 a1eo occoBuueus 9p gesaraudy ejeod +g !gseo,Bequ00 ajs0 gonoocuneud eYBuLeRY “2 "ea yognu "3 InBues Jojesen eajeyotew“g ‘aveduopns sjepues “> !efejeuaveudnsoynpau g ‘ued ep sjau e wore won y lida0x0 0 na “gonedunseed Ine nu auebuo ojareoyeui “46 jal ae aveoueuegyz 320 "3 esoduie rusénu“q ‘pjentuygns exeajes epuel6 9 ‘oeugong osu 3 innGique “3 ‘eudsoiqny ynoesey ouatue suiereouds jnajosey y on ‘ainojos tuguids jeanpeu anneeBon aiqy ny 29 ews ennpew 1200 u eaul6v0 ne "3 ‘oustuy ousjuazow § souadns uawezeu ‘92360 nuoyBue6 uy sdews 202 od ids mnalau e ereoueIue ‘areuoybuebisod feus 0 pzeazyeas a 6 u eaulbuo ne “y eoneduis ‘angeya6on aseuoyBueBard ajaiqiy 99 "noseuy nes eleuolipuogeu 680 IN Mo Jepose ‘2189 eu nu 23 pug oun eonpoud 28 “g ‘2ueyp Higysuaju iSesaoe ep evolipuoo alajoose 2 songoid 2s) ‘gueye 8p epeoued o ednp avede 1Bvoiypuco inxeyas pugo unje aonpaud 2¢ “g ‘aiSoeu 28 Na eaveayde 16 93 easeoyce anup du 2p injewoiu pup aune eonpaid os y relefjuasayp 2p | a ‘98 ‘aug goiBua elgeuenaia lueyoxe. syeuoriowo ioees nquad aijejpose op euy "yg ‘sjewuce jspumb ejarses ezeeimuNs “3 {9913866 sojapueé eos equ ‘a dueoodiy 9 seh Y :24jda0xa 0 no ‘anatase, ajreoyewn ujuoa upuyds reanpew ae ajesaye ajouzopi0 “og ANALIZATORIT 4. Muguril gustativi gi mucoasaolfactiva nu au urmatoareacaracteristic’ in comur: ‘A prezenfa colder de susnere; B. prezenia clelorbazale, C. prezeiacauleorreceptoare; D.prezenta glandelor mucoase; E. conn celle chemoreoeptoare. ‘A. receptor sunt repezenty de neuron bipoia D. hlocurea neuronior alfactv se face prin dlferentereaceluelor de sustnere; re C. pot stimuay de temperature extreme; D. sunt reprezentaf de terminatile nervoase lbere; E. sunt receptor tonic. 4. Calea gustatva are urmitoarele solar pontin; C.tritoneuronul este fa talamus; Do parte din rele ci gustativeajung si sistem imt ‘A. contracia mugchiuiui cil B.scaderea razei de curburd a cristal CC. se relaxeaza fibrele igamentulu suspensor, D. cresterea puter de convergent a cristal E. cresterea tensiuni din cistalod 6. Organele tendinoase Golgi: ‘A sunt stimulate de relaxarea muscular’; B.prezintainervatie sez 1-3 fibre tends intracapsular, 7. Crestele ampulare: sunt ocelzat la baza canal serirouare iodopsina, . av un prag de excitabitate mai mare decdt cel al celueior cu bastonas, E. sunt mai putin numeroase decdtcellele ou bastonag, 98. Cele dous categoril de receptori vestibular nu au in comur ‘apical al celuleor de susfinere; . prezentacllor care vin h contact cu 0 masa gelatinoss8; E.ngangionu Scarpa se gseste rotoneuronul cl care transite impusu peluat ce la -n- 40, Selecta afirmatiafalsd referitoare la calea coptica: {A protoneuroni se af retin; B. axoni deutoneuronior au traseu ascendent ‘pre tlamus; C, deutoneuroni trimit colaterale spre colcul ‘ovadrigemeni superior; D. erucigarea fiseloroptce din jumatates ' sunt proproreceptor; B. sunt cei mai mar corpuscull senzitv; C. sunt situa fe baza dermal 1. se gsesc hn pulpa deget E.sunto varelae a oganelortendinoase Gog 13, Dermul nu se caracterize ‘A. contine canalele de excrete ale glandelor sudorpare B. spre epiderm prezintS dermul reticular gi papile dermice; . conte isi gi mush erector ai fill de pr D. prezints corpuscull Krause si Meissner, E. prezinté TNL, corpuscuit Ruf informatia incorecta referitoare la into pare infipta Piele,rédécina gio parte ie sudoripare fh numar de 2-3 ne au rol excretor, D. glandele sebacee, acinoase secretd 0 substan lipcica cu E.glandele sudoripare frunte, buze, plant, 18, Organul Cort nu se caracterizeaza: ‘A este agozat pe membrana baziara i lear, ntru un spatiutrunghivar B. sunt diseminate print fibrele musculare state cardiace; C. sunt inervate senztv de axoni ai neuroior 417. Despre calea auditiva nu este adovarat: ‘A. confine protoneuronul fh gangionul spinal Cott; 8. thmite colaterale spre SRAA; C. are deutoneuronul in nuclei clear ventral si dorsal din punte: . axonul deutoneuronuiui se orucigeaza gi ‘apo are traseu ascendent spre metatalamus; E. are tritoneuronul i compli geniouati mea 418, Selectatiinformatia incorecta refritoare la aria olfalctv ‘A. este localizat pe fata medialéa emisfeelor E. este in paleocortex. 419, ldentificatieroarea legatd de analizatorul unt gispuse posteroiateral -B- -st e e}j@UEA 0 uns uozZEN 1B} asd “g “aoa nqued uoydeoas feapisuca juns asnexy wnasndioo“y ‘osu S aap uns geigaieo eveons 2 swsuen so sonsau jd 169 wud equepusdse 0189 °q yenueo #$ axfeunu 2s selpouney myuawitas y "g]00109 o}s0 ovjeuuye easeoneWN “Ze “onde insjueo ajateds 1 wu Ze} eye 2s eujar dowowia yoo e| 3 ‘niBu ap ejezuas goeotoid lunuoo 2p und ea Jojo @ ees eaLeInUNRS “ 20-9 "RreaA afoaju 0 ap eieumuozon ese ‘g ‘eluazes eOBsele UU o aiso -y :S]e) &i80 gzouljod audsaq ‘zz ‘tesryenu ay O}-§ ujueo eeuaunau gunsny 3 'afeugarao lalre00s oe wojow eye a 18 ‘zeaxdepe 28 nu i6jo9 aseoupuay sjauedio neds W myndco npuggye e preyed eau ~tuow$ soje2siu earevopicco y wna y @ veidurs| ‘sedioy ap sjeusuuarep uns afayuuspod “3 ‘see ou "To eavejs9ju ep euuusap aise nsadiay q ‘ynop fay no een eleod as eaauce “9 ‘seFoyoy Noyo run -3evejo njuoyezjeue ‘oa ep eBoy eeioo eeuuge tr200s 02 upwiedeS Z-| 988121] ajeuozues ajaingo “3 ‘S)EN exed}de0al 280 8001-05 ouuo ney Inoau 2} afeazues so} no Juco w exul gpdes eiueisgns ‘jeuazu9s ainzo wna Pupuuo} ueuewuod ezeuaieyp 98 apeysnd InjamnGn eumpris up aezeq aoinco joneaza presiunea; unt mai numerosi E. supratata cmpului receptor al unui neuron implict hn sensibiltatea cutanat esto direct proportonalé cu denstatea receptorioe cin rogiune. 40. Care dintre urmatoareleafirmatit ‘eferitoare fa analizatorul vizu ‘A. colulelefotoreceptoare din retina reprints ‘segmentul peter; E. chiasma opticéreprezintd locul unde se ‘norucigeazé fbrele opice din jumatatea raza 4A. Selectatiafirmatia corecta: ‘A hpapia optic’ exist elomentefotosensibile; B, umoareasticloasé ocupé camera viroasd situaté anterior de cristaln; C.cristalinul devine mai putin sastc prezbiism; . cu naintarea in varstécreste puterea de convergent; & scart ntact Find re vase de sage; E-epidermul se afi fh contact direct cu mediu! intern 43, Urmatoarele afimmati sunt corecte, cu 0 ‘este situat spre epider: leissner sunt situaf h partes dermulu C. receptoi pentru rece sunt mai numerosi decd cei pentru cal D. receptori pentru durere sunt algoreceptor, E. discrminarea tact este dstanfa minima la ‘are sunt percepute distinct dou8 puncte stimulate, 44, Solectatiafirmatia corecti lagati de ‘analizatorul kinestezic: A. inervatia senziva afusului neuromuscular B.fusutle neuromusculare sunt situate print fbrele musculare netede; C.fusutle neuromusculare prezinta 0 inarvajo ‘ator asiguata de fibrele gama aferente; D. in organele tendincase Golgi patrund fibre in articulai sunt ‘urmatoarele afirmatil nalizatorul olfactiv este falsi: ‘A receptor analzatorulu ofacti fac parte din categoria chemoreceptoior, B.recepiotiofacvi sunt reprezenta ‘neuron bipolar din mucoasa ofactva; CC. denchitele receptor olfactiv prezints bul fact; D. cil celuleorofacive pitund fh mucusul ce se reaizeazi 8. receptor analizatouiui gustativ sunt reprezental de papiele gustatve: a putea fi mirositéo substan 38 alg obi de ssa E protoneuronul ci gustav est stuat in ‘ganglion de pe traiecu nervor Vl IX IX. -26- 47. Urmatoarele afrati despre analizatorul {gustati sunt corecte, cu o exceptie: i qustative este st ustative se ‘ndreapt spre talamus; . aria qustativa este situaté bh partea inferioara a girusuli precentral D.excitalile gustative cin treimea situa la nivell papelorgustatve 48, Selectaiafirmatia corect&: 'A reoeptoni transforma acfiunea stimuli senzall; ner olfacv strat lara cir a etmoidut milo al 49, Selecta arma ‘A. pentu a putea fi eceptionat de neuron cu ©. Tr structura mugurior gust se gasesc clue senzoriale optic este reprezentat din reting; , musculatura exisecd a globuul ocular se inserd pe conjunctiva, 50, Urmatoarele afirmafi sunt corecte, cu 0 hipermetrop imaginea se ja retine; ‘miop axul ochiuui este mai Jar detocteaz variate “Amery ape paseo 8, formeaza nervul optic; se tering fh co D. fac sinapsa cu celulele E. fac shapsa cu celuele fotoreceptoare. 53. Urmatoril receptori sunt neincapsulati, cu ‘o exceptic: ‘A Tusurle neuromusculare; E. cori gen’ 55, Aria auditivd primar ‘A. giusul precentral B. giusul frontal superior, fern, grusul tomy 56, La polul bazal al celulelor gustative din 1/3, ‘corpuscull tendinogi Golgi este situaiprintre Mbrole musculare state; B. sunt stu de cresterea tens h tendcane, determinatS de relaxarea muscuiara; eee (qenosene 6 gleweubid aise epcico ean) ‘wsqewbyse "ale Bale0ino ep 19 Up opiqisuascjy aiuesqns 1920 © ewojun eseunducosap nuns ‘eajeysuai no greuotodaud exp eis areqzeq overqwew rejeqn eeupmidueg | ap ojemnuns yu ‘eouuep apded guzaud jnuuep mrs ejuauneuoyon wore“ | -sepodiy e elezeq evesqueW no |mIDEIUODe}“ yeIeIEIg eZeeIDAION! INO UeBL eLeD=y 'S ‘uuued eye (2 souesqusous a0 1$ soso njusine| any seaseose Heoynuepy “pL yelodusy nso uyedes aysa soso muinget 3 pousjes"eseougy e01UN}“Q ueysqns aueoay rquad ‘Way a189 eanessnd ajEyuaE|ox9 op nBexd “gy ojaigy und esqusuen ajso rqus 1 eonpuco = eseciaino § gout “glnoe EREWIAISUES y ‘ayideoxe © no ‘s}20100 uns iewuye ojereoyRUA “EL snnsnui6 ezeq e|EIems 9183 enjeisnB eve “3 :gueyGupejoong secon jpugdseyyuns ageisnB unfnas “Q “elueisp ep uoideoexowayo eul0a -aeyo uns vordaooudord ueyodu ew #0 ‘osesgBasaieny | ‘aresmjongs sojunjewiy exinse eyaiexe =| aoeay u ounsaid us Bone weg nosndo ‘sou aise ajewuye eevee 21 | 2d euuoyunau 0153 eause e=jeyeesues “y ‘geyo ‘apne “eluesip ap wowdeoas “g IAe}SNB"ygDe J2eWUCO ap wo}deDeL Y sgjoas0oul eeuuye fer29}0g *}. twounau uns enroeyo s1eoydeoes e803 ‘areosn uewuoyap onpoud 8 IeUUUa}ap ase guy BADE) eaIEyqsuES “g ‘ereuuuospp ap ayejpedeo areu o eysqyuew 98 geteosi eaienp e1'Y ‘erxoyat ap aseoaid uud ‘dot ezwaiojep 28 guyas ad 1a pluosep 26 i unued fea) u esndsip ynqgsen uoyezyeve ap une “C WeUIp 1§ ogeIS njuqUDS ae ane16 zingim, ULWETEp rymuge| easebras ‘D re inndeo oe ajo: ep souroSiw eauuizou, nes ealeiejeone 9p feud sjeynuigs juns axendue aee10 g edeog wove ywosnauojud ave sencseh juoyezyeue [e ateanpuco ap muauios“y ‘axjdaax 0 9‘ msoyezpeue aidsap ‘areoideoat nyo up fewnu eymysueo wns “y oseindue 9918219 "19 euopay eveiquew ‘oe Uy JuNs ‘elerona eUEIqUON JegeHS 50 gap ‘auauisns p 2} ‘09 e eye op aed 0 ap as 8 eunjanus up step aeuozues ajanao ‘veojdeoas ‘amje0 8 aiouiisns 9p ayryeo up yrigorea4s0 “9 ‘og |esds nuoySue6 up soquainau ae eqpuep no Blejaud0 aise sjuo7uas Jo}INEO ezeG “a "eizeq eueque od aye sy ratideoxo og inuesvo aidsag 99 "eaeis aijoewyay es unos teu xe wud ezeazueypere9 36 °3 !unuoo na ajnye0 up nqsuasCIy -ojluawtid @ getied elussge ep yezneo as ‘q ‘eoupuyo alquay no ezeeyaL0o a8 “9 no yesgaopi synusqewbpsy ‘59 ‘ateoydeoe aiyneo ‘up no ojevozues sn8 aunow uneate °g is Jod un gurzaidyeide rod et) :5)e} 9480 jageysn6 wunBnw aidsoq ‘yg ‘angou afueisqns oun e wisuefio u wepunsed eanuenaid “3 ‘yndico @ nijeds 4 ‘avenSu 16 eiizod audson ONS eaLeUUoyL!“g ‘avenyes jajaides eauekueyap °D nnuse yigieo eaiacaide -g ‘sojauauie nigieo eaioaide -y 2M eUIALoU| NU ANDeYO IOIEANeUY “Eg won exepunu ap Inpei6 9p ayemnuns uns exewpd seaysace no jjeued 1S avejnosnu augy anu ayo 271 ojanu mu yeu no ‘eseoutunyon ‘Bu 2js0 enenvooeu gequeo auniod “2 60 9U07 aeOsNS 2 ayemysjuns jayong uy" wotou aargy “a ‘eeauso euoz u oieras uns sejeuds evewud axnzu0s ayieunze)-y ‘ereGar0wey 3 SMU C “ang up ses ineyanu 9 U yemys eye 2s eaneysni ‘80806 as aieo y afeunjangs teidnse ereiaiexe avemosnw ajay aquud jeuwesip ung :nupuoued 1soved ‘a1ejnaye aynsdeo u ders uns -y ‘atidaax0 0 no exgaape 2}s9 jul2eq inasndioo aidsoq ‘6g snymyognu eesepun ap Hyruuysyuns 3 ‘lemosnu elpesuon ap euuuzp 'gueepu ‘ajnsdeo ‘2z0un . umoarea apoasé este secretaté permanent e procesele care gi crenata prin sistemul arterial 76. Selectatiafirmatia corecta legata de ‘analizatorul gustatv: A. infenstatea senzalieigustative nu depinde de conceniratiasubstaneldizolvate fr sali pentru substantele amar £. papi gone formes Val nga 77. Urmatoarea afirmatie logata de analizatorul rissa medial se desprnd spre miduva cenico-dorsal C. de o parte side ata a scizuti calcarine se af aria optic secundara; . corp vitro este un ge transparent retinol si opsind, are loc cuellberare de energie; C. refacerea pigmentiorfotosensibil este un proces de sintoz8 fh care un ‘are vtamina D.celiele cu bstonage au pregui de exci i puterea de rezolutie crescute; ‘cu conur nregisteaza culoarea, ard prin membrana Reissnes; -senzoriale ciate din structura ‘organului Cort sunt dispuse medial pe un singur rand, C. baza ceullor senzoriale este conectata cu dendrite ale neuronior cin ganglionul flat in columela; . acuitatea audiiva maxim’ este hte 40004000 tz; = cl cana su eae 80. Identical eroarea: ‘A tegument conduct audtiv este previzut er gd tebecee mete cae secret ce B ipsa vitami C. priectarea imagini pe retin se datoreazé _aparatuli opt 8. Fibrele care conduc sensibilitates offactiva ‘ealizeazd conexiuni cu 82, Sensibiltatea tactil grosierd are prolectia cortical 84, Selecta afrmatiaincorect legati do miople: ‘A razele hminoase vente dela un obiect converg fh fata retina B. persoanele cu miopie pre tate 2 vedea obiectoo situate la distant =30- C. glbul ocular are exul antero-posterior prea tung, D. crstalinul are curb E, se corecteazs cu lente BleUgselU elqiosqe oySa10 *g ‘euecqeoodiy ap eejums aS8 es efazaes y “vaBoulsded i$ gH 2p etainas pes 3 ‘repuouiogseavesqenn apes Inrwaspus eiuede guuueap atjanesodiy uy ezU0D "9 ‘woortody 2p ipuco wy gnosa. anes oar 3 ‘jeoGinaup 8 ous Sas op shpucou gyrzas ajax 0 exe ‘snuejjody ap 8npoud 32 [e JOINS UN aS "Y sdonowew jnuowioH 's ‘ezo 3 ‘ppeouwe Up ezeuetoaucon6 ud aqeoyBredhy ‘ed op niuy te petou myo efse.qua9 “9 trypan aje apaiou ead 02183 ‘ajounod op eos vepue e gowoieve alee 020 ag ‘BoMjeyous $n onde 8 esp 0 ep afjszesiadiy o ax 29 2p. 2p eijaioxs peas ‘9 ‘ezavoBousbooy6 ezeanuns yezeq nsyoqeyau peasy plosn wuounoH *Z HiLS 2p eiav00s equ insous 3 ‘pou Inynsruwetejody ie wounoyouneu op ud “a ‘eueoyGuediy a yeu ope wud“ 9p yejatoes. \ninsnueeody ae tiacosoneu wd y ‘yeIGa1 ase doojewos injnuowui94 ea:295 ANIYOOGNA STAGNVID ae mayo muojezjeve-s06 :quoyeayeue woe yod ao aytoq op eB, aijejose eoseoyguun 4201024) 318390} ‘ened ase adeou javoied PUI 3 lsojueU 8s &129 WepAN fe Yojap UN esa -y ‘xideoxe 0 no ‘ay2a100 uns ordoqu audsop ieuuye ejereoyewin 6g ‘ejoued ingo| w yemys se JE Z}eUE fe JausD uaWBes 3 ‘ageuua6 meus puryoxd jS 8 owedns gurzaid ewiopde “q einbaxou mneud 80 un eqeas MNDeVO WAIBU“C) fed minso 8 oeaneD o-nu eIEMyS no euyd pieweo ‘pau eaypaun “g ‘epider ugosu ep depugsyunsslemorye up type, anosndi "y ‘moevooul 2950 ovjeuuye eareoyeuun “gg ‘O1018A In| eauuNd 1200) e488 anyone veo uoanaUojnap “3 ‘ue Heayeo9| uns seduopns sqapue6 aruewo6 anexsn6 © no ‘aooiooul uns wlewuye sjreorRWIN “26 ‘ate;nqysen veo ruomnaucynep ‘uzeadau edieog inuoy6ue6 up yuasneu “3 ‘aunwoo axeripeus Igo uud asnpuco wns grein i$ eanewos seovenp eaiewstsues coase0ap angeyabon ‘jniysuco gual wip weed puauneu -y ‘aypo100 erfewuye Heoynuspt-96 seulco.ee eleyequt ef ajpejar gud o eisyns eseounun) ejezes a 'ejodiun uaunau auluco gxpaeyo eseoonus ‘2 ‘ajoajaud 9p (or 212 18 ayps-qjeauzojo op asa eagosos'g “oygenga Inzeo 4 - pide eeredou 16 yunisaudjnze #6 Souusyon jeu co yun uy ‘oi oep ewe aiedsip nu emtesn6 elezuasy :mjoai09 eleuuyeseroa1g "y6 “apqaurepuny, eda 6 use) 5 es0ep pou) poe \snB ay20) dao | |8sewe aymsn6 adsaiad innyeed eseoonw ‘a 8IW00 9p AUD Joje2yeue un aise Ayeisn6 mo|eZIBUE“D ‘1, Melatonina g timocrescina au in comun: ‘A localizarea glandelor care i secret ih acseasi zona a compulu 8. afunie enatoare asupra func gonadelor, C. eectele asupra metabolsmului glucd; , mecanismul de relare a secrete: B. stimuleaz’ secrofia bila; C. scade secretia gastrca; D. stimuteaza glcogenogeza hepatica nu 1 muscular; E. stimuleazé gluconeogeneza. 18, Despre hormonul luteinizant este fas: ‘A slimuleaza secret de androgeni de cétre spermatogonile Leydig; B. slimuieaza owiatia; C. simuleaza secret de progesteron: D. are secrets reolat de un hormon eliberator de gonadtropine; E. determing apariia copulu gaben. 14, Boala Addison se caracterizeaza prin: E.crestere h greviate 415. Despre vasopresina este adevarat cu o excoptie: AA stimuleaza reabsorbjia ape! la nvelul tubilor contort distal gi colector, B. este secretat de celule neurchipotzare; C. in tipersecrete determin hipertensiune; D. In hipersecrete scade elimina hi renale; E, scade diureza, 16. Despre parathormon nu este adevérat: ‘A. ceste reabsorbja Nat i Cala nivelul D. stinuleazd elimina E. in hipersecrete duce la apartia boli Reckiinghausen, 17 Mena eran opt boa ‘ouia sunt proieminent (enoftalie) este umedi s caldé: E se manifesta ittablitate 18, Hormoniltroidien: ‘A aul h procesele de cretere gi diferentiere B. auelect hipercolesterolemiant; C. scad metabolsmul baza: . nu actioneaza la nivel sister cardiovascular, E, scad consumul de energie; 419. Boala Addison: ‘A ae crept consecinta obeziatea B. apare prin hipersecrefie de aldosteron; CC. se caracerizeaza prin perderi de apa si sare; . duce ia hipertensiune; Ese manifest prin crosoreatonus.ti musoulr. 20, Hiposecretia de mineralocorticoizi produce: ‘A boala Cushing: B hipergicemie; C. boala Addison D-cresterea capaci de efort; E. boala Conn, 24, Despre LTH este adevérat, cu o exceptie: Beste hormonul stootrop; . stmuleazd secre lactata; ‘A apare boala Basedow ~ Graves; 8. se instaloazdsindromul Conn; zinta obeztate, diabet, HTA; i scade efcienta E. bolnavi prezinta enotaie; 23. Alege varianta corecté de réspuns: ‘A glucagonul este secret gi de celuiele piele subi, umeda gi caida; -34- CC. dabetul insipid survine fh leziuni ale insulelor Langerhans; in glanda sebacee, hormonilor secretati de ipergicemia; B, contractia mugchilorerectori al firelor de Dhiba sistemuli recut actvator ascendent; E, dlatarea pupil 26, Hiposecrefia de ACTH produce: ‘A sindromul Cushing; 8 boala Addison; . boala Conn; D. mixeder; E.nanism, 21, Care dintre urmatoarele actiuni nu sunt induse de FSH: ‘A. spermatogeneza B, dezvotareatublor seminferi C. secrefia de estrogen; D. cresterea si maturarea folcullor ovarieni; E_stimularea secrtii de androgen. 28, Care din urmatoarele simptome nu ‘aparfine diabetului zaharat: ‘A cregte diureza; B.secretaié in doze mari determina vvasoconstrcie gi hipertensiune arterial; . scade volemia; 0, stimuleaza elminerea apel fa nivel renal; E.oreste absoriia obligatore @ ape a nivel renal. 30, Bolle tiroidei sunt urmatoarele, cu exceptia: ‘A. boala Perry: 8. nanismul hipoiar C. boala Basedow-Graves; D. mixedemul E, gusa endemica, 31. Urmitoarea afirmatie este incorecta: ‘A. hiposecretia de treostimula produce boala Basedow-Graves; . mixedemul se caracterizeazA prin pice ‘ngrosati, scaderea metaboismuii bazal; . hipersecrtia de STH in copie determing cresterea viscerelor, . guga endemicd este provocaté de aportul insufiient de iod; E. hormoni tiroiien’ au efect caorigen. 32, Selecta afirmatia corecta: melatonin determina apara si dezvotarea ‘caracterelorsexuale secundare; D. fr condiile unui apor gluciic crescut, i scaderea glcemiei prin ‘are efectanabolizant asupra rmetabolsmulu protec. 33, Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu 0 exceptie: ‘A, medulosuprarenala (MSR) ate origine eclodermica: B insulle hi Langerhans formeazé pancreasul tendoctin si reprezinta 1-2% din masa resc eliminate de azot; D.hipertunctia tioiana produce obeztate; , ADH-ul etine HO hh organism, ‘34, Selectatiafirmafia incorecta: ‘A glandele endocrine au fh structua lor epiteli seoretori; 8. tract hipotalamo-hipotzar transport produsi de neurosecretie; . sistemul port-hipatizarleag& adenohipofiza de hipolalamus; D. hipersecretia de STH inainte de pubertate determina cresterea exagerata in nalime; eres “oj se}08s80 m0 8 8 jungenasnu e ae u “9 ‘Ho ap eases eqiyu 9g) Ininjozj0o @ eundues jajaroas Ba1a\Saz9 “9 ‘yed op mina so}818 son Bhoenuco aye ne ‘sundses op #3001 ereovawe BaLed W meZHEOO “ees00e etouryody ‘ep eos ‘9pm epueée won evopgos uud esajueu 366 poly a2ex98 deroeuoz y avedeeouepuo end “g eds “3 4% 0818 eueuaine % oz ‘erejnosnu ezyou2b00y6 ud auogSuedy guiuueysp jnuoBean|6 vazaveboaucon|6 eareinugs “200H 8-19 2 eu ‘onpoud uavesope o ‘arepungas ajenxes iojajoeieo | ‘BavEyoAzap e| nquyuo YeIOaIsOxeS -y raridaoxe © no ‘e}08109 juns wiewuye ajeseojeuN “Ly unyenosnu sje auseds ‘rede sr 9p sojsioenxe sjsiays aquud “g ‘2ipion6 innwsjoqejou idnse aja ave euuoyejau 9 09 UP env ‘exepunoes 99 gyezne9 y 120d REZ ‘supe luniseiBe 2 nnusivesio e aetdepe 9p ou ne oq 2p 294 ‘worendsas on op ewe BURUA}Ep (O1LUR JO|OUUOY elje:esodIy *Y sorddeoxe | 0 no ‘e2i09 uns ijeuye aeueojewin ‘FP ‘ounsuauedty Yeqer 2] zonpuco lazjuoo 9p eaioasiodiy “y :mjosioou) ays atjeuuye eaveoyeusin ‘CY ae wueweBupers 1 ave ead "3 "eleuaponp se0onus ap uuoopue nseaioued 9f2 D ainjeo ap eieaioas ase eunsul“g “oqweoteoody eonpu jruowoesed “9 tynoyoo no epeuoyou ezoan6 3 redquosqe eoveoysvayu wid | Weipouy Jojuouoy e oweayGodiy mDa}e y ser90i00 eyjeunye HeyDeI0g “zy ‘asB0onu ‘@uepe ‘zieosn oid ‘mnugd eauepeo 2 sonpvco sie0d euepaig etlouyodty 3 ‘wepueose "Sunde p ease) eueen pe +H 8p elaoxs ezeajnuns micisope warp nuowoy “q ‘ouwepoueraw uu i nlgnai6 eauaiSexo wud ezeszueizeie0 6s uosippy e0q ‘tuoyeo ayaa euUORDIeD“g ‘ueyprouy uouuoy 2989 euyngo|boauy“y ssundspu 9p e200 eueueA HeBary “oy “wrong u ajedru8 aeyeye anjeo up yeuuo) 2189 uepoun 0185088 jaja} 3 ‘yereyez mjeqerp ¥ auede ezopjaeoq20 "q ‘ounsueyedy wud pzeszuane1e9 38 uue9 Bj804 “9 ‘SeIp1e9 JENS eo BIeOEU ySpoxd npeuLoyy aud ezyody ez2oj.quoo insnwereodhy 3 ‘aleuaverdnscoruco re wowoy 3p Batnesiody eonpaud Hoy 6p eiawvesiedly'g TOUB|UE insnwseey 2p feji2es juns wezyodyounau yuowuoy “9 usa njoe wud ssoyGodiy FUaIEP jucialsopee ‘ay ep BIEMUNS aise HS 9p Bfenes y ‘mee109u} ays0 afjeuuye Paseoreuun “ag “vouersod 00 Up opuosnau re uoxe zoo owEody oe “3 “ninpeau eavenaje ud ezesauere 38 eyeBawore ‘eid wsjoqetesonpord yencesiuowoy 5 ‘ezyoduouepe ste a ag Indo ap yreioas ase jrucuayaiud -g ne ‘2uun ep eajequeo eonpes eusaidosea ‘9 !haueno opnoyoy easeumeu -Fze9inuusyuez}U8I PUN 29 ejenes ezeamnuns 210 uowloy un gawes sezyody sepawey gy “y raiideaxa ‘pid nnusyoqeyeus eidnse eueznogejeo eunioe ave eujnsuy "3 wes 1NOULOY juNs| 2014 wsroqeyeo anpoud aie jwowwo4 °q “eyes soja eaieyorzap eumneyap wemnumsousnoyey MuowoY "eq eI“ ‘rcooooan 6 2 emus asa ajeueverdnscoco lepue6 e auaiannes esjeanoe ‘puna |S aounu ew 9s danoan uowoy y Mjoai09 ays0 ovjeuuye eaveoyewin ‘se ‘jeuavexdnsonpeu lepueiS © auojanes eeIE\ANpe ezeanus HOY 3 C. crese depositele pidice prin activarea ‘corecteurmitoaroe afrmati, cu o exceptie: ‘A. slimuleaza gluconeogeneza; 8. mobitzeazé acizi grag din tesutuladipos; CC. au rol antintamator . au efecthipergicemiant; D. inhib majoratea secrtilor digestive; _ produce tahiarte si hipotensiune, ‘54, Glugaconul: ‘A. produce gicogenolzé hepatica gi muscular B.intensiic’ gluconeogeneza; lulard a glucoze, pancreasul endocrin, 55, Urmatoarele afirmati despre opifizé sunt Ccorecte, cu o exceptie: ‘A este un organ al creierulu intermedia cu functie endocring; fn partea posteroara a principal, meatonina, are actune inhibtoare asupre glandelor sexuale; , melatonina acioneaza asupra axulul hipotalamo-hipofiz-medulosuprarenalian; tur functional cu retina ‘A. involueaza fh copii; B. stimuleaz8, prin hormonilprodusi, demineralizarea osoasé, cal un organ limfoid; 1. hornon timic are efecte gonadotrope; - este format din 4 loi 57. in diabetul zaharat nu intAlnim urmatorul E glcozure. ‘58, Despre medulosuprarenalé nu este adevérat: ‘A. are otigine mazodermic3; B.reprezints 20% din masa glande’; C. secreté 20% norepinefing, D. secreté hormoni cu acfune identic’ celei a 'SNV simpatc; . confine neuroni secretor 59, Hipersecrotia hormonilor mineralocorticoii determi E.reabsortiia crescuta de K*. 60. Hipersecretia de insulina produce: . consum exagerat de brand 61. Aleget varianta corecté de réspuns: ‘A. parathormonul are ca acune principal ipofaze este consult din insule celulare, care formeazd epteiul secretor al giandei; E. prin actiunea lor, la distant de locul ‘urmatoarele, cu 0 exceptie: ‘A. tulburri motorii— contract convulsive controlate ale musculatui scheletice; rr sencitve — sensibiltate sport la ~38- C.tulburin nervoase —irascbitate, confuzi tale, Palucinai, trofce — caderea péruli ia Je — spasme ale spinel ‘urmatoarele actuni, cu ‘A gicogenolz B tahicardie; 64, Urmatoareleafrmati sunt corecte, cu 0 exceptie: ‘A insulle Langerhans, agezate hte acini doctn secret B.epifiza are legatur functonale cu retina lobulu ocular C. hormonultimic simuleaza mineraizarea osoasai . medulosuprarenale (MSR) secret D. hiposecretia de cal E - hipersecreta de parathormon, 66, Selectai afirmatia corecti: '.hiperfuncjia paratrldiand determing boala lui Basedow, B hiposecretia de insund produce hipogicemie; CC. melatonina actoneaza asupra ax mezodermica. 67, Urmatoarea afirmati ‘A. hormonulfoicuostimulant (FSH) stimuleazé ADH! secretat fh doze mari determing 0 ‘acjune vasopresoare generale; , hipouncti troidiand determind aceleasi fact inditerent de varstala care apare; E. perathormonul determina scaderea fsteteia, 68, Alogeti varianta incorecta de réspuns: ‘A. cele doua zone ale glandel suprarenale difera din punct de vedere embrioiogic, anatomic functional; B. insula determin cresterea gradulul de hematogend si sunt diferentiate i timus, . glucagonulintensfcd glcogenogeneza. 69, Boala jul Basedow nu se caracterizeazi prin: dere ih dimensiun a glandei E.hipertension. 70. Stimularea activitatit osteoclastelor este realizata de: ‘A calcitonin; B. parathormon; E_estrogeni 71, Alegetivarianta corecta de réspuns: 'A. nucleul paraventricular secreta prolatina; B, nucoul supraoptic secreté vasopresina; C. hormonii corScosuprarenalieni au structura proteia D.lobu intermediar a gland ptuitare .ocilocina sau hormonul mamotrop stmuleaz& secrefa lactata irmatii sunt corecte, cu 0 jeaz’ condrogeneza ia nivel crestere; scade socrofia de pepsind si HCL . hormanilmineralocorticozi sunt secretai de zona glomerulré; aciioneaza la distant d E,hipersecrejia de TSH duce la hipert s/boala Basedow. -39- as ‘ezauabojao e2eIMWNS IMIS “3 stugsuooosen gustan et HITS HSd 9 eiaios ezeaynuiys euquur 3 ‘uuopouReu ‘yO}e op ieyoedeo earopens suede uosippy eie0a 4 “a ‘zoooacon6 ap insoxa ep gyeoaxaid eisa Guysno e209 ‘euequods unjoey ‘esenso eveyrjenen ud ‘pzeaae}e1e9 as vesNeyBuIPoO 21200 a ‘9860 Y rngjeo eae @| Enfe eUUOHDIEO “y ‘eyseu8 efewye deoynuopl es so0oed jap szyids |apuey6 ea!029\ 3 aj bavoy$en conpaud ‘yews ‘ojrsepoais0 eaeyaype|§ eareuno} ezeanUNs BUUCHOIED'g ‘expqyatue ezjodty oye your 9p usp y sjeod Buysng jnusapurs y © no ‘3}08109 yr ‘jens 1}@pueI6 Buluuoyop sezyodiypod iynusoysis 2910707 "L6 nHLoys eunon HLS # euxauy yevosiod eavesaye onpoud ‘ejeyozues veoypow euauejap y SONU [nUE}SIS fad yo9y0 ruoyewun ne oIplosy tuoWUOH “gg ‘owed ne HSL aunioe ans e068 paul & aagowso yunisaid orouuau uJ ne keoaooojerounu "uO 6p efaizas equ Jeqy innuczpoo ® sunBues iojequaouco ease “y ‘atideoxe © no ‘sjo0109 uns yewuye epeseoyewin ‘ze ueoyody "3 ‘axpueayey 9 ‘ajeodioo wmeseds} eararéana“g "72269 njnusyoqejau eareSa19 -y roede goqwopue eén6 uy “og ‘weuun yea e| gon Hid ap etlxoasiedy “3 ‘elezyodny ejaices 9p 18 Boxy yruys ap guepuedep ‘2389 sjepiinesed jojaices eaveiéal“g ‘abups lp s1HeS0 etiequsouoo pens euvowned “9 ‘eusjejso}ody eunajep jnvowoyeed !huayposs J0999| © eieoustsod a} od enop ayeo alenys “lous apue puns “y #818) 9989 opyouneued audsaq ‘6, ao Tezeq innuisyoqeyeu eavenuuup 3 :myndsoo wunexeduia eavepg0sS-ar putea să vă placă și
