CREATIVITATEA psihologici implicafi in procesul creafi Procesul creativ Niveluri ale creativiti(ii IV. Metode de stimulare si dezvoltare a creativitatii L. Definitia si factorii psihologici implicati in procesul creatici Definitie: Creativitatea reprezint& ansamblul, unitar al factorilor subieetivi si obiectivi care duc la realizarea de cdtre indivizi sau grupuri a unui produs original si de valoare pentru societate. Factorii psihologici implicati in procesul creatiei: A. Factori inteleetuali B. Factori non-intelectuali A. Factori intelectual 1. Factorii de fluentiiluiditate identificati de Guilford: fluenta verbala, fluenta asociationaldi, fluenta expresionala, fluenfa ideationala, 2. Flexibilitatea gdndirii; usurinja cu care un individ face legaturi noi intre elemente independente, restructureazi scheme, clisee. Opusul acesteia este rigiditatea gandirii, 3. Originalitatea: solutii neobisnuite, ingeniozitate, asociatii surprinztoare intre cunostintele detinute; 4, Inteligenfa; nu exist& intotdeauna o corelatie pozitivi intre valoarea IQ si creativitate; 5, Imaginatia, in special cea creatoare (sau productiva). Procedeele imaginatici produc combinari noi, originale, fir de care creativitatea nu poate fi conceputd. B. Factori non-intelectual 1. Factori aptitudinali: aptitudinile speciale favorizeaza desfisurarea unor tipuri de activitiqi cu rezultate supramedii (aptitudini artistice, tehnice, literare, muzicale). 2. Factori motivafionali si atitudinali: motivatia intrinsec’ il orienteazi pe om spre ceea ce-] preocupa, ce il atrage. Atitudinile creative pot favoriza dezvoltarea aptitudinilor.PSIHOLOGIA PRIN SINTEZE $I GRILE ee ee ae ee 3, Factorii temperamentalt igi pu “ ram In amprenta asupra stilului creator al persoanel. 4, Factori sociali $i psihosociali vealed vail Eel ops Neveanu apreciaz ci, in calitate de dimensiune complexa a personal ii, Creativitatea poate fi explicats prin modelul bifuctorial, are const in interactiunea optim inte apitudin si attudin, inte vector (pozitivi sau negativi) $i operatii (creative sau noncreative). IL. Procesul creativ Etapele procesului creativ: a. Prepararea sau pregatirea este 0 etap’ deosebit de complexa gi uncori decisiva pentru reusita procesului creator, in cadrul cdreia au fost puse in evidenta urmatoarele subetape: + sesizarea probleme; «analiza gi definirea problemei; + acumularea materialului informational; + formularea de ipoteze preliminare, incercarea de restrueturare a materialului, schitarea primelor solutii. ’. Incubatia (perioada frustrajiei) este etapa de asteptare in care la nivelul subconstientului sau inconstientului au loc asociarii intre informatii c. Iluminarea este faza in care ideea, solutia la o problema apare brusc, fara stirea sau intenia persoanei. Se produce in stiri mai putin constiente— de somn, stare de trezire, in general tocmai cénd nu te astepti si pot gisi o solutie la o problema. 4. Verificarea este etapa in care solutia este testati logico-matematic sau experimental; este 0 etapi de elaborare, revizuie si cizelare a ideilor si solutilor, presupundnd 0 gandire solide. III Nivelurile creativita¢i 1. Creativitatea expresivi este forma fundamentalii de creativitate care se manifesta in comportamentul nostru, in gesturi, mimic, desenele copiilor mic. 2. Creativitatea productivi este cea care se materializeaz’ in anumite produse originale. 3. Creativitatea inventiva duce la inventii si descoperiri. Ea pune in evidenta capatcitatea de a sesiza relafii noi si neobisnuite in cadrul unor fenomene cunoscute, 4 Creativitatea inovativa presupune injelegerea principiilor fundamentale ale unui domeniu (art, stint) si imbundtitirea intr-un mod semnificativ a unui produs.ORDAN 202 | Prof. FLORICA DUMITRESCU, Prof. MARIETA IC 5. Creativitnten emergentii este nivelul suprem al cea ae foarte putini indivizi si care presupune descoperiren unui principity idei care revolutioneazi un intreg domeniu al cunoasteril. IV. Stimularea si dezvoltarea creativitatii tea exista sub forma latent’, virtuala, in grade $i proportit diferite la icati si antrenat’. tai inlturarea unor blocaje: Je scheme si stereotipuri cognitive oi, stabilirea unor noi Creativitat fiecare individ si poate fi stimulat, edu Dezvoltarea creativitatii presupune inl 1. Blocaje cognitive, care constau in unel ne § care impiedica realizarea unor restructurari, a unor asociatii n' utilitati si structuri existenfiale. 2. Blocaje de natura psiho invatate de individ si de grup. F 5. Blocaje afective: teama de a nu gresi, de a nu se face de ras, de a nu se Jogict: conformismul, normele de comportament compromite. Metode de stimulare a creativita Brainstormingul (furtund in creier, asaltul de idei) Fsen{a metodei const& in separarea intenfionali a actului imaginafiei de faza gandirii critice, obiective, rationale. Sinectica (metoda analogiilor) Se folosesc dowd operatii de baza: si faci ca un Tucru ciudat sii devina familiar, jar un lucru familiar si devind ciudat. Metoda 6-3-5 Grupul cuprinde 6 persoane, fiecare emite cate 3 idei, care sunt prelucrate de celelalte 5 persoane. Creativitatea poate fi dezvoltati si in cadrul sistemului de invatamant prin stimularea comunicarii libere si eficiente intre educator si educat, stimularea initiativel in formularea de probleme, in exprimarea opiniilor, a solutiilor, utilizarea de metode creative de invatare. iy