Relatia parinte- copil din perspectiva democratica

Intelegerea copilului, discutarea si exersarea principiilor de abordare a copiilor

Obiectiv: intelegerea scopurilor comportamentului copilului, invatarea de noi principii si

tehnici de abordare a copilului intr-un sistem democratic.

Cursul se adreseaza parintilor, educatorilor, profesorilor care doresc sa isi imbunatateasca

relatia cu copiii. Sunteti invitati sa invatati cum pot creste copiii devenind cooperanti,
responsabili si autodisciplinati fara a fi autocratici, dictatoriali

La finalul cursului participantii vor sti:

 principiile de crestere a copiilor din perspectiva psihologiei individuale
 modalitatile de recunoastere a scopului caracteristic al comportamentului deviant
la copil si de intampinare a nevoilor acestuia
 greselile si modul de abordare al copiilor
 cum sa isi ajute copiii sa se schimbe si sa le castige cooperarea

Bibliografie :

Rudolf Dreikurs, M.D. – “Happy children, a challenge to patents” ACER 1995, traducere
Anda Pacurar ,EIPPA, 2010
Betty Lou Bettner si Amy Lew- “ De ce are nevoie un copil pentru a reusi”

“DEMOCRATIA TREBUIE SA INCEAPA DE ACASA…FIECARE PARTICIPAND LA

ORGANIZAREA, EXPERIMENTAREA SI EXPLORAREA TUTUROR CAILOR PANA CAND SE
AJUNGE LA CEA CARE SE DOVEDESTE A FI CEA MAI POTRIVITA BINELUI COMUN.”
Social equality: the Challenge of today- Rudolf Dreikurs

Cresterea copiilor in rutina lor zilnica incepe sa ne dea dureri de cap. Multi copiii
mici se pare ca si-au pierdut tendinta naturala de a manca, a dormi.
Responsabilitatile zilnice sunt intampinate cu frustrare de multe familii.
Fiecare cultura si civilizatie, inclusiv a noastra, a dezvoltat un patern précis pentru
instruirea copiilor. Timp de multe generatii au fost crescuti astfel incat fiecare adult si
fiecare copil stia exact ce sa faca dar acum ne miscam rapid dinspre un trecut autocratic
intr-o noua perioada democratica, cu un grad crescut de egalitate sociala pentru toti. Copii
au castigat status, sunt parte a acestei egalitati. Acesta fractura in traditie aduce confuzie
atat parintilor si bunicilor cat si sistemului educational traditional. Observam cum in
evolutia democratica adultii si-au pierdut puterea asupra copiilor, nu ii pot controla,
subordona sau forta sa adopte un anume comportament. Recompensa si pedeapsa se
dovedesc ineficiente . copiii nu mai privesc recompensa ca pe o expresie a unei autoritati
binevoitoare ci un drept al lor. In replica, esecul pedepsei este evident, departe de a fi
intimidat, copilul incearca sa ii reziste raspunzand in cel mai bun caz doar temporar.
Constient de “ drepturile “ sale, copilul presupune ca daca este pedepsit de un adult si el are
acelasi drept de a pedepsi. Uneori in familii sau in scoli gasim copiii si parintii in razboi.
Cateodata in forme subtile cateodata cu toata brutalitatea manifesta. Astfel, copiii se simt
neintelesi si abuzati, adultii dispretuiti si infranti.
Intr-o admosfera democratica care presupune intelegere, bazata pe respect
reciproc, nimic nu poate fi castigat prin lupta sau prin predare, demisie: insa reusim, ca
parinti, sa renuntam cu usurinta la solutia traditionala, autocratica?
Avem nevoie de o noua traditie in cresterea copiilor, bazata pe recunoasterea
egalitatii sociale dintre parinte si copil sip e respectul reciproc. Incercarea de a impune
vointa cuiva asupra copilului, violeaza dreptul pentru el si il face si mai rebel in timp ce
permisivitatea si indulgenta violeaza respectul pentru adulti si produce copii tiranici si
anarhie.
Parintii au nevoie sa stie ce pot si ce nu trebuie sa faca in relatia cu copiii, in mod
special in momentele de conflict si dezordine. Parintii au nevoie sa stie cum sa-si motiveze
copiii sa coopereze, sa functioneze, sa respecte ordinea si sa-si assume partea lor de
responsabilitate.
Aceasta nevoie de a intelege motivatia copilului este una din conditiile de baza
pentru o noua abordare a copilului.

Dezvoltarea copilului

La nastere copilul intra intr-o societate, ale carei reguli si limite, el trebuie sa le
invete. El intra intr- o societate care are déjà stabilite conventii si un ghid stabilit. Un copil
ajunge la o concluzie vis- a vis de relatii, observandu-le pe cele din jurul lui. Interpretarea
lui subiectiva a tot ce se intampla catre el si in jurul lui , ii da un scop actiunilor sale. Are
abilitatea sa interpreteze sis a traga concluzii. Copilul invata foarte repede sa-si schimbe
atitudinea fata de cei din jurul sau , in avantajul lui.

Responsabilitatea initiala a copiilor este sa contribuie la o rutina rezonabila a

familiei. Responsabilitatea parintelui este sa stabileasca un program, un set de limite si sa
incurajeze copilul sa dezvolte un patern in legatura cu asta. Urmatoarea responsabilitate a
copilului este sa contribuie la starea de bine a familiei, iar a parintilor sa ofere structura
necesara in care aceasta sa aiba loc. De la copii se asteapta sa nu ceara servicii de care ei nu
au nevoie mai ales pentru actiuni in care ei se descurca singuri. Daca parintii fac lucruri de
care copiii nu au nevoie, isi dau voie sa devina victime si sa fie exploatati de acestia.
Toti membrii familiei au responsabilitati si se asteapta sa le indeplineasca conform
regulilor casei. Intr-o familie care functioneaza bine, toti membrii ei trebuie sa-si
indeplineasca rolul cat mai bine pentru ca toti membrii familiei sa se bucure la maxim de
confort.
 Fiecare ii respecta pe ceilalti si nu da voie nimanui sa-i trateze cu lipsa de respect.
Respectul reciproc fiind secretul unei atmosfere de familie corecte. Astfel familia devine o
echipa cooperanta. Este bine sa relationezi cu fermitate, atat cu copiii dar si adultii intre ei.

Dragostea, afectivitatea si bunavointa sunt considerate consecinte sau efecte ale unei
relatii respectoase, mi mult decat o cauza.
O greseala cruciala a parintilor este ca egaleaza dragostea cu dorintele lor si cred ca
prin supunere si satisfacand toate cerintele copiilor asta reprezinta dragoste. Fiind supra
indulgent sau supra protector si fiind autoritar si dominator sunt stiluri extreme de
parenting, ambele foarte daunatoare copiilor si familiei.

Adultii prin natua lor, fiind mai mari ca statura si cu mai multe cunostinte, pe
parcursul istoriei si-au disciplinat copii facandu-i sa se supuna, conformeze. Traditional,
conflictul dintre generatii a constat in puterea si autoritatea parintilor.
Delicventa juvenila si alte forme de conduite problematice sunt expresii ale formelor
de rebeliune a copiilor de azi. Copiii se simt neintelesi, iar adultii nerespectati si sfidati.
Cand vor sa schimbe ceva, ei cred– eronat – ca devin democrati, prin simplu fapt ca renunta
sa mai fie autocrati.
Astfel, ei ajung de cele mai multe ori sa fie supra indulgenti.
Intr-un curs viitor vom afla caracteristicile stilurilor parentale.

Constelatia familiei

Fiecare copil are pozitia sa in familie si din acest motiv percep evenimentele din
familie diferit. Locul copilului fata de fratii sai joaca un rol important in dezvoltarea
caracterului. Competitivitatea dintre frati duce la diferente fondamentale intre
personalitatile lor. Ordinea nasterii determina o linie de miscare unica, o atitudine si
comportament diferita in cadrul aceleasi familii.
Caracteristicile fiecarei pozitii in constelatia familiala, din perspectiva psihologiei
individuale o vom aborda intr-un workshop separat.

Comportamentele nepotrivite transmit un mesaj care sunt de obicei reflectii autentice ale
nedreptatii sau ranirii. Putem intalni emotii ( frustrare, frica, suparare, tristete), reactii
fizice ( dureri de stomac, de cap) pentru a obtine rezultatele dorite de copil. Vom descoperi
impreuna care sunt aceste scopuri si la ce ii servesc.

De ce au nevoie copiii ca sa reuseasca? Teoria celor 4 C!

Cu totii ne nastem dependenti de altii pentru a supravietui, insa cu totii avem dorinta de a
creste si de a devein independenti. Combinatia dintre nevoia de ceilalti si nevoia de auto-
suficienta reies dorintele fundamentale ale tuturor oamenilor. Le vom numi necesitatile
celor 4 C.: SA FIM CONECTATI CU CEILALTI, AVAND CAPABILITATEA DE A NE PURTA
SINGURI DE GRIJA, STIIND CA CEILALTI NE VALORIZEAZA SI CONTEAZA PE NOI, AVAND
CURAJ.- Alfred Adler
Copilul care se simte CONECTAT…

 …se simte securizat

 …poate comunica cu cei din jur
 …isi poate face prieteni
 …coopereaza

“Cred ca apartin!”

Copilul care se simte CAPABIL…

 …se simte competent

 …are auto-control si auto-disciplina
 …isi asuma responsabilitati
 Nu cauta putere sau nu intra in lupta de putere

“Cred ca pot sa fac asta!”

Copilul care se simte CONTEAZA…

 …se simte valorizat
 …crede ca poate face o diferenta, in mod constructiv
 …poate contribui constructiv

“Cred ca contez si pot face o diferenta!”

Copilul care se are CURAJ…

 …depaseste sentimentul de frica

 …se simte egal, increzator si curajos
 …face fata incercarilor, singur

“Cred ca pot face fata situatiei!”

Abilitati critice
 Comunicarea – importanta in toate ariile
 Conectat

 Auto-disciplina - dezvoltarea rezistentei la presiunea sociala

 Capabil
 Asumarea responsabilitatii – drepturi si privilegii
 Contez

 Abilitatea de a face judecati bune si a lua decizii

 Curaj
O forma pentru respectul reciproc este atitudinea de bunatate si fermitate. Prima exprima
respect pentru copil a doua respect de sine. Multi suntem buni dar nu Fermi si altii sunt
Fermi dar nu buni. Rar in acelasi timp!!

Scopurile necooperante ale copilului

 Atentia (obtinerea atentiei)

 Puterea (lupta pentru putere)

 Razbunarea

 Resemnarea (pretinsa incompetenta sau inadecvarea)

Diagnosticarea scopurilor

 Care sunt sentimentele dvs. cand copilul nu se poarta frumos?

 Ce doriti sa faceti in acel moment?

 Ce raspunde/face copilul atunci cand il corectati?

Comportamentul e o alegere

Comportamentul e o alegere cu un scop

Comportamentul e un mesaj

Cum dezvolta copilul scopuri gresite?

 Cautarea atentiei, cu scopul de a apartine
 Cautarea puterii, pentru a se simti capabil
 Cautarea razbunarii, pentru a conta
 Evitarea pentru a compensa lipsa de curaj

Cautarea atentiei, cu scopul de a apartine

 Minimizarea atentiei date unui comportament gresit
 Valorizarea/notificarea comportamentelor pe care le vrem incurajate
 Actiuneaza inainte ca problema sa apara
 Actioneaza, nu vorbi!
 Ofera-i o activitate, unei atentii pozitive, prin ajutor acordat de ei altora
Cautarea puterii, pentru a se simti capabil
 Gandeste-te la ce poti tu sa faci, in loc de ceea ce trebuie sa faca el/ei
 Cand corectezi un comportament, focuseaza-te pe comportament, nu pe copil
 Nu escalada problema!
 Da-i copilului sa faca ceva, prin care sa-i dovedesti ca e capabil
 In moment de pace stabiliti reguli si consecinte

Cautarea razbunarii, pentru a conta

 Faceti o lista cu calitatile copilului
 Mentineti o relatie respectoasa
 Acordati-va un timp de racire
 Incurajati-l sa ajute
 Cereti-le parerea/ajutorul/opinia in rezelvarea unor probleme

Evitarea pentru a compensa lipsa de curaj

 Faceti greseli, experiente din care puteti invata amandoi

 Creati situatii in care succesul e garantat
 Recunoasteti orice efort sau mici imbunatatiri
 Invata-l sa se incurajeze singur
 Nu renunta!

Modalitati de a evita controlul

 Mentineti o pozitie de legimitate ca si leaderi ai familiei
 Nu-i spuneti niciodata unui copil “nu” decat daca exista un foarte bun motiv pentru a
spune “nu”
 Dati-i copilului oportunitatea de a invata sa se confrunte cu dezamagirea si
frustrarea
4. Fiti empatic la dezamagirile si frustrarile copilului
5. Nu faceti, in mod repetat, lucruri pentru copilul vostru pe care le poate face si el (chiar
daca el pretinde ca nu poate)
6. Practicati incurajarea!

Exercitiu pentru parinti:

 Cand erai copil cu cine / de la cine aveai comportamente necorespunzatoare ?

 Ce a facut acea persoana sa aveti acel C ? Ce ati simtit atunci ? simtiti si azi acelasi
lucru ?

 copilul dvs ce ar raspunde?

“Mama / invatoarea este acea persoana care...”
 ce v-ar place sa raspunda?
 ce vei face ca acest raspuns sa fie asa cum vrei ?
4 pasi de la dependenta la independenta

 Facem treaba pentru ei

 Facem treaba si ei asista
 Ei fac si noi asistam
 Ei fac

Incurajarea se centreaza pe:

 Aprecieri si intariri
 Evidentierea pozitivismului in orice situatie
 Increderea in capacitatile copilului de a face fata problemelor si greutatilor
 Incercarea ca esenta a vietii
 Progres, imbunatatire
 Utilitate si contributie

Descurajarea se centreaza pe:

 Esecurile si slabiciunile copilului
 Evidentierea negativului in orice situatie
 Acceptarea conditionata numai daca se conformeaza anumitor standarde
 Lipsa increderii in copil – supraprotejarea
 Perfectiune
 Lipsa de incredere in capacitatea copilului de a fi util sau de a putea contribui cu
ceva.

Efectele negative asupra respectului de sine

 Esec – participare pasiva

 Pesimism – vede infrangerea ininte de a incerca
 Se simte neiubit, dezaprobat, respins, izolat
 Teama de a infrunta si de a incerca sa faca fata problemelor – disperarea
 Renuntare atunci cand greseste
 Neincrederea in capacitatea de a avea succes – sentimentul de a fi incapabil
 Sentimentul de a fi neimportant, bun de nimic, inutil

Efectele pozitive asupra respectului de sine:

 Increderea in capacitatea de a invata
 Optimism si entuziasm
 Simte ca are loc si ca este iubit
 Priveste mai usor problemele vietii
 Dezvoltarea “curajului de a fi imprefect”
 Sentimentul ca poate face fata prvocarii
 Se simte important, voloros si util
Stiluri parentale

Cele patru scopuri ale comportamentului neconstientizat

 Scopul Atentiei

Cum puteti sa diagnosticati comportamentul gresit

Ideea gresita Ce doreste Ce simte Ce gandeste Raspunsul Metode de a
a copilului copilul sa parintele parintele copilului va descurca
comunice atunci cand e mai bine cu
prin purtarea corectat purtarile de
sa obtinere a
atentiei
Cand sunt tot Uita-te la mine! Sacait As vrea sa nu se Se opreste cand Nu-i dati atentie
timpul in central mai bage in ce parintele ii da nemeritate si
atentiei, atunci fac! atentie. astfel nu-i veti
am un loc si simt intari purtarea
ca apartin. gresita.
Nu uita ca sunt Iritat Ce mai pacoste! Scopul de a Dati-I atentie
aici! obtine atentia a numai cand se
fost indeplinit. comporta
acceptabil.
Serveste-ma, ai Nu pot sa fac Copilul isi va Nu serviti un
grija de mine! nimic! reconsidera copil cu lucruri
purtarea daca pe care le poate
este ignorant. face singur.
Nu le da atentie Incurajati copilul
si altora cand eu sa participle la
sunt aici! treburile casnice
pentru care
familia ar putea
sa-l laude si
astfel ii veti da
atentie in sens
pozitiv.
Fii cu mine! Luati copilul din
grup daca ii
deranjeaza pe
altii.
Distreaza-ma! Delimitati-va de
purtarea
copilului.
Sunt singur fara Folositi Tehnica
tine Baii
Nu pot sta Nu-i dati
singur! explicatii!
Vorbaria ofera
atentia mult
dorita!
Numai prezenta Aranjati pentru
tai mi place! el sarcini
independente
care ii dezvolta
 abilitatea de a se
descurca cu
situatiile
independent de
altii

 Scopul Razbunarii

Cum puteti sa diagnosticati comportamentul gresit

Ideea gresita a Ce doreste Ce simte Ce gandeste Raspunsul Metode de a va
copilului copilul sa parintele parintele copilului descurca mai
comunice prin atunci cand e bine cu
purtarea sa corectat purtarile
razbunatoare
Apartin si am un Am sa ma razbun Lezat, doreste sa Cum poate fi atat Continua sa se Evitati sa aratati ca
loc numai cand te pe tine. retalieze sis a-l de crud si rau? poarte razbunator suferiti pentru a
ranesc pentru ca sit raneasca pe copil pana cand se nu-i intari copilulu
u ai facut la fel. in replica. razbuna pe succesul obtinut
parintele satisfacut prin retaliere.
pentru ca l-a facut
sa sufere.
Insemn ceva si m-ai ranit, asa ca Poate avea Ma simt vinovat ca Se poate razbuna Nu-l pedepsiti mai
sunt important am dreptul sa fac si sentimente nu-mi place de mai tare daca mult, pentru ca
cand sunt capabil eu la fel. negative puternice propriul copil. incercati sa-l daca o veti face nu
sa ma razbun. indreptata spre pedepsiti. veti reusi decat sa-
copil. convingeti ca-l
urati.
Ma ranesti pentru Poate incerca alte Nu retaliate in fata
ca ma urasti. moduri de a se copilului. Daca o
razbuna daca faceti, razbunarea
metoda initiala nu va intra intr-un
a dat roade. cerc vicios.
Nu pot fi iubit. Spuneti-I frecvent
copilului ca-l
iubiti. Incercati sa
va intelegeti mai
bine pe dvs.: urati
ceea ce face insa
va iubiti copilul.
Separati fapta de
autorul ei.
Imi iubeste sora Imbratisati-va cat
(fratele) mai mult mai des copilul
decat pe mine. (copiii).
Afectiunea fizica e
foarte importanta
in demonstrarea
dragostei ce le-o
purtati.
Ma urasti, deci te Petreceti impreuna
urasc. mult timp
distrandu-va
Stabiliti reguli
impreuna.
 Eliminati cat mai
mult criticile,
pentru ca acesti
copii sunt foarte
sensibili si usor de
ranit.
Purtati discutii
frecvente in care sa
subliniati
imbunatatirile.
Ajuta la cresterea
stimei lor de sine.

 Scopul Pretinsei Incompetente/Inadecvarii

Cum puteti sa diagnosticati comportamentul gresit

Ideea gresita a Ce doreste Ce simte Ce gandeste Raspunsul Metoda de a va

copilului copilul sa parintele parintele copilului descurca mai
comunice prin atunci cand e bine cu
purtarea sa corectat incompetenta/
inadecvarea
Am un loc si simt Vreau sa incetzi a Sentimente de Copilul meu e Copilul are Nu renuntati.
ca apartin numai ma presa. Nu e disperare, lipsa prost. privirea fixa Copilul este
cand ii fac pe nimic de capul oricarei sperante. (tampa) si nu are capabil, dar nu are
ceilalti sa nu meu. nici o initiative, incredere in el si
astepte sa execut nu incearca nimic. de aceea incearca
sarcini sau sa sa-I convinga pe
invat sis a ma ceilalti sa-l lase in
lase-n pace. pace ca el e
incapabil.
Renunt. Vreau sa Nu are nici un Copilul poate Oricat de mica ar
fiu lasat in pace. rost sa incerci sa-l raspunde pasiv cu fi imbunatatirea,
inveti ceva. lipsa oricarei aceasta trebuie
sperante de mentionata ca si
reusita. sursa de
incurajare.
Nu pot s-o fac. E mai bines a-l las Stimulati-l pe copi
Sunt prost. in pace. sa continue sa
incerce, pentru ca,
incercand, s-ar
putea sa vina si
succesul.
Oamenii or sa Abtineti-va de la
creada ca sunt orice critica sau
prost daca nu subliniere a
reusesc. greselilor.
Aratati entuziasm.

REZOLVAREA EFICIENTA A PROBLEMELOR vs PEDEAPSA
(traducere din “A Parent, Guide to Understanding and Motivating Children”,
Amy Lew, Ph. D. & Betty Lou Bettner, Ph. D.)
Diferentele majore intre rezolvarea eficienta a problemelor si pedeapsa sunt:
Pedeapsa
Profesori Putere arbitrara
Control extern
Emotiilor adultilor Furie
Actiunea adultului Raneste
Arbitrara
Deseori impulsiv
Focusul adultului Pe trecut
(ceea ce s-a intamplat)
Pe ceea ce nu se poate face
Sentimentul copilului Inferioritate
Dati-I atentie
lucrand cu el (ea),
pentru a simti ca
este implicat
active.
Incercati sa nu va
fie mila de el,
pentru ca mil ail va
convinge si mai
mult de
incompetent sa.
Nu-l (o) comparati
cu alti frati (surori)
sau copii.
Angajati-l in
activitati diverse
decat sa-l lasati sa
lancezeasca toata
ziua in fata
televizorului.
Rezolvarea eficienta a
problemelor
Cooperare
Auto-disciplina
Prietenoasa
Solicita acordul
Legata de comportament
In mod deliberat
Pe viitor
(ce trebuie facut)
Pe ceva care se poate face
Capabil
 Respectat
Amintirea copilului Nedreptate Contributie personala
Umilinta Conexiunea intre
comportament si rezultate
Scop Controlul asupra altora Auto-control

REZOLVAREA EFICIENTA A PROBLEMELOR

Stim ca avem o solutie eficienta daca:

 Ajuta copilul sa invete ce sa faca in viitor intr-o situatie

asemanatoare

 Solutia este similara cu ceea ce s-ar intampla cuiva care ar actiona

asa intr-o lume a adultilor

 Il ajuta pe copil sa se vada mult mai capabil in rezolvarea

problemelor

 Demnitatea copilului si a adultului este mentinuta

 Copilul crede ca este cauza inconvenientei in loc ca altii sa fie

gasiti vinovati pentru ea

Rolul nostru este sa ghidam, nu sa fortam.

Rolul nostru este sa fim disponibili pentru sfaturi, in timp ce le

permitem copiilor sa invete din greselile lor (oamenii nu invata
cand sunt speriati sau furiosi)

Aveti incredere ca atunci cand le oferi copiilor alegeri autentice:

 A invata sau nu,
Sa reuseasca sau sa esueze,
Sa fie acceptat sau nu,
Sa munceasca sau sa nu faca nimic
Fiecare copil va alege variant cea buna.

PEDEAPSA VS. RECOMPENSE

Nu ai nevoie de:

Curaj
Gandire
Efort
Talent
Timp

Pedeapsa spune: Copilul

crede:

Fa asta sau altfel uite ce am sa-ti fac ce vor sa fac si mi se

intampla daca nu o fac?

Recompensa spune:

Fa asta si o sa primesti asta ce vor sa fac si eu ce

castig din asta?

Obiectivul disciplinei este sa ghidezi care auto-disciplina, auto-control,

sa ajuti copilul sa vada ceea ce trebuia sa faca sis a-si assume
responsabilitatea pentru oricare dintre situatii.

CONSECINTA LOGICA vs PEDEAPSA

Exercitiu

Disciplina

Cum v-a disciplinat parintii vostri?

Ce iti amintesti?
Ce a vrut sa te invete?
Ce ai invatat de fapt ?

Pedeapsa
 de ce pedepsim?

 cand pedepsim?

 ce face pedeapsa?

 are rezultate?

Principiile consecintei logice intr-un climat /sistem democratic - de Manford Sonstegard

Consecintele logice si naturale sunt o alternativa la pedepsirea autocratica. O consecinta

naturala este rezultatul natural imediat al unei actiuni, nu impuse de o autoritate (parinte,
profesor etc)ci de realitatea situatiei.
Cand un copil incalca ordinea naturala se vor produce consecinte inevitabile.
(daca un copil nu isi leaga sireturile se va impiedica de ele si va cadea jos). O consecinta
logica se produce cand parintele sau profesorul ARANJEAZA consecinta( regizeaza), mai
degraba decat consecinta sa fie doar rezultatul propriei actiuni a copilului.

Este important pt consecinta logica sa fie conectata la comportamentul specific si la

circumstantele situatiei astfel incat sa fie experimentata de copil ca fiind logica si
naturala.astfel:

1. Intelegerea scopului este importanta. Este o regula generala sa nu incercam sa aplicam

consecinte logice in timpul unei lupte de putere. Consecinta logica este cea mai eficienta
cand scopul comportamentului este atentionarea.

2. Trebuiesc respectate drepturile si demnitatea adultului si a copilului.

3. Cand avem situatii recurente ca problemele de alimentatie, consecinta poate fi discutata

cu copilul intr-un moment calm O SINGURA DATA. Asta da copilului oportunitatea sa aleaga
comportamentele si consecintele pe care le prefera cand situatiile apar din acel moment
incolo.
4. Exista intotdeauna o alta oportunitate care se ofera copilului( alegere). Aceasta NU
inseamna ca este protejat de consecinte primind a doua sansa. URMATOAREA data cand
problema apare el va avea o alta ocazie de a-si alege comportamentul.

5.Folosirea alegerilor pot fi foarte eficienta. Daca se va dovedi logic pentru copil va fi mult
mai cooperant in raport cu solicitarile cu care se va confrunta. Oricum, alegerile date nu
trebuie sa fie de tip" deschis/inchis"-rezultatul final ar trebui sa fie acelasi cu fiecare dintre
alegeri.

Ex. Vrei sa aranjam masa acum sau peste 5 minute?

Vrei sa-ti cureti camera singur sau vrei sa te ajut?
Imi pare rau dar nu alergam si nu tipam in casa. Vrei sa stai cuminte inauntru sau vrei sa
iesi afara sa tipi si sa alergi?

6. Scopul adultului nu trebuie sa aiba nuante punitive( de pedeapsa) sau sa implice

superioritate. La fel, nu ar trebui sa existe o judecata morala facuta sau sugerata de adult cu
referire directa la copil.( nu etichetarea copilului ci a faptei)

7. Atitudinea implicita a adultului, care poate fi exprimata sau nu, ocazional si sumar, este
accea a unui usor regret caci copilul a ales actiunea care duce la aceste consecinte
nedorite/ineficiente dar exprimand speranta ca data viitoare va alege, probabil, un alt
comportament mai adecvat cu realitatea situatiei.

Cateva diferente intre consecintele logice si pedepse

Consecinta logica= CL
pedeapsa= P

1. CL .Realitatea situatiei invata ( centrarea pe problema/situatie)

P. Puterea autoritatii domina ( centrarea pe sinele adultului)

2. CL . Este legata logic de comportament

P. Este de obicei arbitrara( putina logica)

3. CL. fara elemente de judecata morala( bine/rau, corect /gresit)

P. De regula, judecata morala( rau, gresit)

4. CL. trateaza ce se va intampla de acum

P. Trateaza doar trecutul

5. CL. invata copilul sa fie responsabil de propriul comportament

P. Sugereaza ca adultul este responsabil de comportamentul copilului

6. CL . dezvolta disciplina interioara, intrinseca

P. Mentine disciplinarea externa , pe moment
7. CL . Adultul ramane prietenos( atmosfera pozitiva este mentinuta)
P. Adultul afiseaza manie , se creaza o atmosfera antagonica.

8. CL. influenteaza sau conduce copilul catre scopuri mai dezirabile in viitor
P. Forteaza sau determina supunerea copilului( de regula numai temporar)

Cateva erori comune din partea adultului:

1. Sentimentul de parere de rau pentru copil il invata pe copil sentimente similare, de mila
vizavi de el sau cedarea la solicitarile acestuia- il pot invata pe copil sa creada ca nu esti
consecvent
2. Dandu-i inca o sansa il poate invata ca poate beneficia de acest lucru , nesuportand
consecinta iresponsabilitatii sale.
3. Adoptand o atitudine punitiva, nerabdatoare, ridicola, umilitoare, rusinoasa,
razbunatoare...ii da copilului un motiv sa-l pedepseasca la randul lui. Ar putea sa considere
astfel ca sa fii puternic este cel mai sigur mod de a trata cu oamenii.
4.Sa te temi de consecinta este prea usor. Nu este neaparat necesar ca o consecinta sa fie
dificila sau neplacuta. Majoritatea lor sunt cumva neplacute si inconfortabile dar suferinta
nu este o parte necesara sau esentiala a procesului de invatare.
5. Aratand inconsecventa sau nefiind capabil sa faci ce ai spus...poti afecta ordinea in familie
(autoritatea in familie?!)copilul devine seful in functie de sentimentele cuiva....???
Ex. Mama nu poate suporta copilul plangand asa ca cedeaza.
6. Gestionand mai mult decat un comportament o data...mai ales atunci cand esti
nemultumit de felul in care copilul accepta consecinta; el fie nu demonstreaza destula
cainta, fie incearca sa scape de ea. Rezultatele pozitive ale consecintei pot fi astfel anulate
printr-o coercitie necontrolata a scopului gresit al copilului.
7. Sa te simti vinovat, poate arata acelui copil ca renteaza pentru el sa se simta abuzat daca
adultul se simte vinovat pentru el
8. Sa vorbesti prea mult poate anula consecintele prin reintarirea scopului copilului si de
asemenea copiii tind sa devina "surzi de mama".
9. Sa dai prioritate expeditivitatii- intr-un moment este cateodata mai usor adultului sa
impinga sau sa treaca cu vederea, decat sa piarda timp si nervi sa initieze consecintele
logice si sa le implementeze in mod adecvat si pasnic.
10. Sa astepti standarde de comportament de la copil , acolo unde parintele nu le are.
11. Sa rasucesti cutitul in rana,"ti-am spus eu"-oricare lucru spus care sporeste mania
copilului impotriva adultului ii scade dorinta de evaluare a consecintelor ca fiind logice si de
asemenea ii scade dorinta de a coopera in general.
12. Tonul vocii-afisarea de manie, strigatele sau solicitarile imperative transforma situatia
dintr-o consecinta logica intr-o pedeapsa sau retaliere.
Un ton prietenos dar ferm este cel mai eficient.
13. Intr-o situatie periculoasa, consecintele nu trebuiesc folosite-actiunea este necesara.

Sintetizat, consecintele logice trebuie sa treaca testul celor 3 R:

 Legate logic de comportamentul deviant
 RESPECT-trebuie evitata umilinta; trebuie sa fie fermi si buni
 REZONABILI-trebuie sa fie atat pe intelesul adultului, dar si a copilului.
Scopul in cazul pedepsei este controlul asupra altora;
Consecinta logica este auto-controlul.

Consiliul de familie

 Reprezinta o reuniune a tuturor membrilor familiei in cadrul careia de discuta si

sunt solutionate problemele fiecaruia dintre membrii implicati in familie
 Consiliul de familie este cea mai buna metoda de rezolvare a problemelor din cadrul
familiei intr-o maniera democratica.

CONSECINTELE STILURILOR PARENTALE ASUPRA ADULTULUI

Tabelul nr.
STILUL PARENTAL RAPORTAREA RAPORTAREA RAPORTAREA RAPORTAREA
ADULTULUI LA VIATA ADULTULUI LA ADULTULUI LA ADULTULUI LA SEX SI
CEILALTI MUNCA CASATORIE

Se simte legat de Doreste sa ajute, sa Munca folositoare Sexul ca expresie a

viata,simte ca face parte impartaseasca cu pentru ceilalti. Face tot dragostei mature, a
Democratic din ea. Atitudine ceilalti, sa contribuie si ce-i sta in putinta sa grijii fata de celalalt si a
pozitiva. Doreste sa-si sa coopereze cu ei. ofere valoare. Poate sa daruirii. Se simte egal
imbunatateasca viata. conduca sau sa cu partenerul.
coopereze cu o echipa.

Se rasfata pe sine, Asteptari pasive in ceea Nu-i place sa Se ataseaza de

plictisit, apatic, fara ce-i priveste pe ceilalti. munceasca. Nu-si poate parteneri care sunt
Prea liber odihna, fara initiativa. Asteapta ca ei sa gasi de lucru. Fara indulgenti cu el. Poate
anticipeze dorintele. decizii in ceea ce sa se foloseasca de
priveste cariera, fara atractie sau sa simuleze
pregatire sau slabiciune.
perseverenta.

Foarte impulsiv, dificil Obisnuit sa faca ce vrea Impulsiv, distrat, Vrea sa fie asteptat,
de stabilit limite, el, nu se gandeste la nerabdator, tiranic. alege un sclav drept
Prea supus extravagant, are accese drepturile celorlalti. Asteapta admiratie partener. Egoist,
de furie. pentru eforturi neatent. Se simte ranit
modeste. daca nu se ocupa cineva
de el.

Imparte viata in Imitatie: face pe seful. Poate fi rezistent la Sexul si casatoria pot fi
categorii de tipul – Conformare: se supune. programe si la asteptari vazute ca indatoriri si
Prea constrangator Totul sau nimic-- Internalizare: sau poate sa-i impinga pot fi indeplinite cu ura,
compulsiv. pe altii si pe sine fara fara satisfactie.
Rebeliune: refuzul de a mila.
se supune.
Rezistenta: amana totul.
 Viata este o munca Incapabil de a accepta Se epuizeaza singur. De obicei nu este
lunga, plicticoasa, fara laude. Se simte superior Trebuie sa se intreaca afectuos si nici expresiv.
Perfectionist culoare sau stralucire. celor care au standarde pe sine tot timpul. Este Relatia cu partenerul
Nu exista niciun fel de mai joase. Poate fi critic foarte preocupat de poate consuma mult
placere cu privire la si imposibil de detalii. Nu este timp. Poate fi in
efortul depus sau la multumit. niciodata satisfacut cu cautarea partenerului
rezultatul obtinut. Are o munca sa si a altora. perfect. Face reguli cu
stare frecventa de privire la performanta.
depresie.

Foarte responsabil. Ii Preia asupra sa multe Se simte intotdeauna Nu ajunge niciodata sa

Excesiv de este greu sa se relaxeze, obligatii, adesea presat si condus. Se aiba parte de momente
responsabil devenind anxios. Nu privandu-i pe ceilalti de teme ca totul se va duce de relaxare.
exista nici un fel de partea lor de naibii daca ii Incapacitate de a se
relaxare mentala. responsabilitate sau dezamageste pe ceilalti. relaxa si de a petrece
oportunitate. Se blazeaza daca nu timp cu partenerul si
munceste. copiii.

CONSECINTELE STILURILOR PARENTALE ASUPRA ADULTULUI

Tabelul nr. 2
STILUL PARENTAL RAPORTAREA RAPORTAREA RAPORTAREA RAPORTAREA
ADULTULUI LA ADULTULUI LA ADULTULUI LA ADULTULUI LA SEX
VIATA CEILALTI MUNCA SI CASATORIE

Tinde sa fie impulsive, Nu are contacte
umplandu-si viata cu apropiate si
Neglijare compensarea unui semnificative. Relatii
sentiment de vid superficiale si
interior. Singur. exploitative. Se ascunde
in spatele distantei pe
care o ia fata de ceilalti.
Poate sa urmareasca sa Poate tanji dupa dorinta
obtina in mod ca partenerul sa joace
compulsive bogatia, rolul unui parinte,
succesul sau faima oferindu-I atentia
pentru a-si alina nelimitata, acceptare si
sentimentul de vid afectiune. Poate fi
interior. Jucatul pe promiscuu, obtinand ce
scena ii poate oferi poate de la cat mai
identitati imaginare. multi.

Acru, ostil, suspicios si Se poate vedea pe sine Prefera sa munceasca Este insetat dupa
distant. Poate suferi de ca pe un proscris, singur. Se poate simti dragoste, dar se
Respingere temeri mari sau de inacceptabil pentru sine mai bine cu animalele. asteapta la o respingere
anxietate. Se simte ca si si pentru altii. Foarte si o provoaca. Are
cum nu valoreaza sensibil la esec. tendinta de a-I rani si a-
nimic. Poate recurge la Suspicios, se poarta cu I respinge pe ceilalti.
abuz de substanta ceilalti cu ostilitate si Este adesea atras de
pentru a-si usura agresivitate. parteneri neprietenosi.
durerea.
 Simte cu putere Poate sa-I pedepseasca
nedreptatea si tanjeste pe cei care sunt mai
Cel care pedepseste dupa revansa. Priveste mici si mai slabi. Poate
lumea cu invidie si continua sa duca la
gelozie. Nutreste o ura implinire ceea ce
interioara puternica. Se parintii i-au interzis.
poate simti rau si poate Poate fi excesiv de
cauta pedeapsa. critic si indreptatit de
sine.
Se doftoriceste in mod Viata sociala este
constant, nu se simte redusa la acei oameni
Hipocondriac bine si nu poate care il compatimesc,
participa la diferite care ii ajuta si care sunt
activitati. Este indulgenti. Ii face
preocupat de durere si placer ca ceilalti sa-i
boala. sune sau sa-I viziteze
sis a-I asculte
supararile.
Poate fi atras de Poate abuza in mod
activitati aspre, rigide: fizic de partener. Se
politie, armata, box, poate angaja in
fotbal. Poate devein un cheltuielifoarte mari,
om de afacere fara mila abuz de bautura, poate
care zdrobeste fi vitezoman, bataus si
competitia. Se poate infidel pentru a-si
pedepsi pe sine pedepsi partenerul. Este
muncind excesiv de de obicei bolnav de
mult. gelozie.
Absenteaza in mod Adesea previne
frecvent de la serviciu. casatoria. Partenerul
Face foarte putin pentru este vazut ca un doctor
a-si pastra serviciul. intelegator sau ca o
Munca este vazuta ca sora. Sexul este adesea
pe o povara care trebuie dureros si scurtat.
indurate, dificultatile Incapabil de a face
sunt exaggerate. menajul, de a gati si de
a face cumparaturi.

Stimulativ din punct de Tendinta de a sexualize Preocupat de atractia
vedere sexual multe aspect ale vietii sexuala si de
sau de a o respinge cu experienta. Poate
totul. devaloriza prietenia si
sentimentele non-
sexuale in favoarea
celor referitoare la sex.
Atractia sexuala poate Preocuparea pentru
fi folosita pentru profit partea fizica a sexului.
sau influenta. Intimitatea emotionala
si dragostea sunt
evitate. Partenerul este
flosit pentru
declansarea fanteziei.
Poate sa-l urasca pe
partener.

SCOPURILE GRESITE ALE COPIILOR

SCOPUL CHEIA PENTRU SENTIMENTELE SI RASPUNSUL STRATEGIA DE

COPILULUI SI COMPORTAMENTUL REACTIILE COPILULUI LA ACTIUNE
GANDIREA SA COPILULUI ADULTULUI REACTIA DEMOCRATICA A
ADULTULUI ADULTULUI

ATENTIE Intreruperi, incercarea Te simti enervate, Daca ii ceri sau ii Ignora activitatea care
EXCESIVA de a-i se face pep lac in deranjat si il privesti pretinzi, de obicei presupune incercarea
mod excesiv, zgomotos, pe copil ca pe o copilul se opreste- dar de atragere a atentiei.
“Nu vreau sa fiu fara odihna, se da in pacoste care iti numai pentru o Nu intari
trecut cu vederea. Cer spectacol, face pe intrerupe in mod perioada scurta de comportamentul
atentie speciala din clovnul, ingenious, constant activitatile timp, dupa care repeat negative. Ofera-i
partea celorlalti. ‘hiperactiv’, interogari sau care iti ocupa in comportamentul. copilului oportunitati
Trebuie sa fii tot frecvente, obiceiuri mod nejustificat prea pentru o atragere
timpul cu mine”. proaste, dificultati mult timp. La un pozitiva a atentiei.
simulate in ceea ce moment dat te poti da Numai actiunea ajuta,
priveste temele, pozne batut, dar pe parcurs te nu cuvintele. Copilul
 minore. enervezi si il certi pe trebuie sa invete sa se
copil. simta bine din
realizari si contributii.
SIMPATIE Copilul este in mod La inceput il poti Daca refuzi s ail La inceput, ofera-i
EXCESIVA SI frecvent plangaret si compatimi si ai compatimesti, sa-i stai intelegere( “ Regret ca
DISPOZITIE anxios, putandu-i acuza impulsul de a ajuta , la dispozitie sau sa-l te simti rau “) , dar pe
pe ceilalti ca se iau de dar in cele din urma critici, lacrimile si parcurs incepe sa-l
‘’ Trebuie sa-ti para el. Asteptarile si incepi sa te simti plansul se vor intrebi pe copil ce
rau de necazul meu cerintele copilului in impovarat si iritat. amplifica. poate fi facut pentru a-
sis a fii la dispozitia timpul bolii pot fi l ajuta sa faca fata
mea in mod special. ‘’ extreme de mari. necazului si sa-l
previna.

PUTEREA Agresiv , rebel, Te simti suparat, Daca incerci sa-ti Retrage-te din lupta
“Nu esti seful meu. insolent, refuza sa invins, frustrat. Poti afirmi autoritatea, pentru putere.
Te voi infrange si voi munceasca, minte, nu simti ca autoritatea ta comportamentul Stabileste limite clare
face asa cum doresc. “ se supune, a fost provocata sau necorespunzator si actioneaza fara sa te
temperamental, amenintata si sa continua- poate chiar infurii. Iti poti allege
incearca sa dea ordine, incerci s-o aplici sa se manifeste si mai propriul stil de
se supara, plange cand progresiv. rau. actiune, la fel si
nu I se face pe plac. copilul.

SCOPURILE GRESITE ALE COPIILOR

Tabelul nr.2

SCOPUL CHEIA PENTRU SENTIMENTELE SI RASPUNSUL STRATEGIA DE

COPILULUI SI COMPORTAMENTUL REACTIILE COPILULUI LA ACTIUNE
GANDIREA SA COPILULUI ADULTULUI REACTIA DEMOCRATICA A
ADULTULUI ADULTULUI

RAZBUNARE Violent , ursuz. Ranire Te simti ranit. Il poti Daca ii spui vorbe Nu lua atacul in mod
verbala sau fizica a privy pe copil ca usturatoare, el/ea personal sau nu te
“ Ma ranesti si nu-ti adultilor, a animalelor meschin, obraznic sau izbucnesc intr-un atac simti ranit. Incearca sa
pasa de mine. Si eu te sau de sine. rautacios si doresti sa-l si mai violent- cauta fii prietenos sis a
voi rani acolo unde ranesti pe copil la sa-si ia revansa. Acest empatizezi cu el. Afla
stiu ca esti vulnerabil. randul tau. ciclu poate creste in ce il deranjeaza pe
“ intensitate in mod copil. Lasa-l sa-si
 periculos daca adultul exprime supararea prin
si copilul sunt cuvinte. Fa-l sa se
incapatanati. simta in siguranta.
Ofera-i modalitatea
securizanta de a-si
exprima agresivitatea.
Apeleaza la ajutorul
unui profesionist.
RETRAGERE Nu face nimic sau face Te simti neajutorat, Niciun raspuns. Nu te da batut.
SOCIALA foarte putin. Daca simti ca renunti. ‘’Ce Pasteaza-ti credinta in
“ Nu pot sa castig. incearca ceva, renunta poti face cu el/ea? “ Te copil. Incearca sa-l faci
Vreau sa fiu lasat in cu usurinta. Se izoleaza poti gandi la copil ca la sa obtina mici succese
pace. Nu ma de ceilalti. Nu are o un visitor ca la o care il/o vor incuraja.
deranjati.” problema de persoana abrutizata. Apeleaza la ajutorul
comportament unui profesionist daca
dezbinator. nu apare nicio
imbunatatire.

EVADARE DIN Insensibil , foarte Esti speriat sau Niciun raspuns sau Apeleaza imediat la
REALITATE depresiv, doarme in cea disperat. Contactul cu raspunsuri rationale. ajutorul unui specialist.
mai mare parte a copilul este aproape
“ Trebuie sa ma retrag timpului,actiuni bizarre, absent.
in fantezie si departe temeri irationale, se
de realitatea raneste pe sine, refuza
inacceptabila. “ sa manance, abuz de
alcool sau droguri.

INCURAJARE SAU LAUDA?

 Fratele tau este foarte talentat la geometrie. Desigur si tu ai putea face acelasi lucru ca si
el.

 Compunerea ta este foarte placuta cand o citesc .

 Este dragut din partea ta sa ma ajuti, dar o fac mai bine singur.
 Cineva a inchis ieri in timpul furtunii geamul. Multumesc frumos.

 Culorile pe tabloul tau stralucesc deosebit de frumos.

 Ai fost cel mai bun la examenul de matematica.

 Stiu ca vei reusi. Trebuie doar sa te straduiesti mai mult.

 Am remarcat cat de mult s-a imbunatatit scrisul tau in ultima vreme.

 Ma bucur mult ca ati colaborat in aceasta dimineata atat de bine.

10.Da, ai facut aici o greseala. Ia sa vedem, de ce oare?

11. Desenul tau a reusit bine, dar de ce nu l-ai si colorat?
12.Voi doi sigur sunteti in stare sa va rezolvati singuri cearta voastra.

LAUDA
 Are un effect injositor, mareste relatia inferioritate/superioritate.

 Deseori, exista un ‘dar’ (…dar,… este legat de alte conditii.

 Apar comparatiile cu ceilalti.

 Se refera la “faptas”, nu la fapta, si are un effect de judecata absoluta.

 Cere o staruinta nevrotica spre superioritate, creaza dependenta.

INCURAJAREA

 Se face pe baza de echivalenta, celalalt este luat in serios.

 Nu pune conditii.

 Compara cu cel cu care se vorbeste , cu capacitatile lui.

 Se refera la “fapta”si este o constatare facuta pe moment.

 Ridica valoarea de sine, Sentimentul de Comuniune Sociala.

PREMISE PENTRU APLICAREA TEHNICILOR DE INCURAJARE

Incurajarea in conceptia psihologiei individuale nu trebuie sa conduca pur si simplu la o

imbunatatire a performantelor la elevi. Ea are ca scop si intarirea sentimentului de comuniune
sociala si a sentimentului valorii proprii. De aceea, sunt descurajate tehnici traditionale ca lauda,
premiile sau chiar recompense.

Lauda:
 Creeaza distanta in loc de coeziune intre elevi

 Creeaza dependenta

 Nu intareste valoarea proprie, ea favorizeaza aspiratiile nevrotice pentru superioritate

 Lauda intareste sistemul autocratic prin faptul ca profesorul, ca distribuitor de laude si

reprosuri, obtine o superioritate periculoasa

Atitudinea de baza a profesorului trebuie sa fie pozitiva, in niciun caz orientate spre
greseala, neincrezatoare, dispretuitoare.
Don Dinkmezer, un reprezentant American al psihologiei individuale si elev al lui
Rudolf Dreikurs spune despre incurajare: “Surprinde-macand fac ceva bun! “o atmosfera
de respect reciproc trebuie sa dea copilului sentimentul ca este luat in serios.
Toate mijloacele de educatie democratica, cum ar fi caietul clasei, discutia cu clasa, consecintele
logice (in loc de pedepse) si coresponsabilitatea copiilor sunt incurajante. Pe termen lung, ele au
un effect mai mare decat tehnicile de incurajare, deoarece efectele lor surprinzatoare dureaza
putin, daca nu se lucreaza in acelasi timp si la constructia democratic a clasei.
Construirea democratic a clasei cere de la professor ca el sa aiba o atitudine noua fata de
clasa si fata de el insusi, sa urmeze cu adevarat principiile conducerii democratice, sa tina cont de
echitate si de respectful reciproc. Daca profesorul nu reuseste acest lucru, elevii privesc aceste
tehnici de incurajare ca un nou mijloc de putere, ca o “smecherie” pentru a-i putea face sa se
supuna. De asemenea, nu este vorba de a-i oblige cu orice prêt pe elevi sa aibe o atitudine
pozitiva. Supararea, tristetea sau chiar furia trebuie sa aibe locul lor. In orice intalnire din clasa se
pot pune in discutie si conflictele.
Pentru multi dintre noi este greu sa spunem lucruri incurajatoare sau sa le primim de la
semenii nostril. Se spune ca este chiar nepoliticos sa primesti vorbe positive, pentru ceva ce ai
facut bine, si atunci vorbim despre “pescuitul de complimente”. Astazi, oamenilor le lipseste
antrenamentul de spune si primi vorbe positive. De aceea incurajarea trebuie incurajata prin
tehnici (de exemplu, tehnica “Colegul cel bun”).

INCURAJARE SAU LAUDA?

Erika Echle, Widen, CH

 Fratele tau este foarte talentat la geometrie. Desigur si tu ai putea face acelasi lucru ca si
el.
 Compunerea ta este foarte placuta cand o citesc.
 Este foarte dragut din partea ta sa ma ajuti, dar o fac mai bine singur.
 Cineva a inchis ieri in timpul furtunii geamul. Multumesc frumos.
 Culorile pe tabloul tau starlucesc deosebit de frumos.
 Ai fost cel mai bun la examenul de matematica.
 Stiu ca vei reusi. Trebuie doar sa te straduiesti mai mult.
 Am remarcat cat de mult s-a imbunatatit scrisul tau in ultima vreme.
 Ma bucur mult ca ati colaborat in aceasta dimineata atat de bine.
 Da, ai facut aici o greseala. Ia sa vedem, de ce oare?
 Desenul tau a reusit bine, dar de ce nu l-ai si colorat?
 Voi doi sigur sunteti in stare sa va rezolvati singuri cearta voastra?

LAUDA
 Are un efect injositor, mareste relatia inferioritate/superioritate.
 Deseori, exista un “dar” (...dar,...este legat de alte conditii)
 Apar comparatiile cu ceilalti.
 Se refera la “faptas”, nu la fapta, si are un efect de judecata absoluta.
 Cere o straduinta nevrotica spre superioritate, creeaza dependenta.

INCURAJAREA

 Se face pe baza de echivalenta, celalalt este luat in serios.

 Nu pune conditii.
 Compara cu cel cu care se vorbeste, cu capacitatile lui.
 Se refera la “fapta” si este o canstatare facuta pe moment.
 Ridica valoarea de sine, Sentimentul de Comuniune Sociala.

GRADUL DESCURAJARII

Daca si cat de tare este descurajat un copil, putem sa ne dam seama dupa comportamentul
in familie, respectiv intr-o grupa sau in clasa
Model de comportament
 Activ Pasiv
Constructiv CURAJ
CURAJ
Distructiv CURAJ CURAJ

Copilul activ-constructiv simte ca apartina unui grup si are destula incredere in sine, pentru a
participa la activitatile acesteia. Are insa si destula putere pentru a-i lasa pe altii sa preia conducerea si sa
se retarga, daca aceasta ajuta la atingerea scopului.
Daca vrea sa atraga atentia, arata un comportament special si realizari deosebite, cu scopul de a castiga
recunoastere si laude. Atunci iese in evidenta prin constiiciozitate exagerata si prin disponibilitatea de a-i
ajuta pe ceilalti.Uneori, lasa impresia ca este prea matur.
Copilul activ-distructiv ii este deranjat sentimentul de apartenenta la grup, mai are insa destula
incredere sa se faca observat. Intra activ in scena, fara sa ia in calcul pierderile. Atentia o castiga prin
prosteli, insistenta, lauda de sine si da impresia de “enfant terrible”. Sentimentul de putere si de
superioritate le castiga prin contrazicere, cearta, iesiri nervoase, obiceiuri proaste (de ex. facut pipi in pat).
Razbunarea si-o manifesta prin rautati, violenta, brutalitate, furt, etc.
Copilul pasiv-constructiv nu este dusmanos fata de grup, insa nu mai are curajul sa participe cu
ceva valoros. Este de obicei, un exclus iubit, pe care ceilalti il ajuta cu placere. Atentia: daca vrea sa atraga
atentia, incearca sa o obtina, de exemplu, prin: sarm, incercarea exagerata de a face pe placul celorlalti,
adaptabilitate, narcisism, etc.
Copilul pasiv-distructiv nu are nici sentimentul de apartenenta, nici incredere in sine. Pare strain
in grup si dusmanos fata de toata lumea.
Atentia o castiga, de exemplu, prin timiditate demonstrativa, frica, dezordine, dorinta de a savura.
Sentimentele de putere le castiga prin lene, incapatanare, nesupunere, uitare. Savureaza neputinta adultilor
de a combate “calitatile” lui. Razbunarea si-o manifesta prin incapatanare indarjita. Retragerea se observa
prin inertie exagerata, reflexul de “aface pe prostul”, pierderea sperantei. La formele extreme ale retragerii
se formeaza impresia de debilitate (pseudo-debilitate).

DESCURAJARE INCURAJARE
Asteptari negative (distruge speranta) Arta incredere
Focusare pe greseli Subliniaza puterile
Supraprotejare (produce teama) Stimuleaza independenta
Pune accentul pe supunere (produc rebeli si roboti) Ofera variante
Perfectionism (are scopuri inaccesibile) Pune accentul pe efort, sporeste efortul
Etichetare Separa fapta de cel care o face
Foloseste pedeapsa (abuz) Foloseste logica sociala
Umilitor (sentimente de inferioritate) Respectos

CARACTERISTICILE INCURAJARII

Incurajarea se centreaza pe: Descurajarea se centreaza pe:

  Aprecieri si intariri
 Evidentierea pozitivului in orice situatie
 Increderea in capacitatile copilului de a face fata
problemelor si greutatilor
 Incercarea ca esenta a vietii
 Progres, imbunatatire
 Utilitate si contributie
Efecte pozitive asupra respectului de sine:
 Increderea in capacitatea de a invata/participarea
activa
 Optimism legat de rezultate
 Simte ca are un loc si ca este iubit
 Priveste mai usor problemele vietii
 Dezvoltarea “curajului de a fi imperfect”
 Sentimentul ca poate face fata provocarii
 Se simte imposrtant, valoros si util
 Esecurile si slabiciunile copilului
 Evidentierea negativului in orice situatie
 Acceptarea conditionata numai daca se
conformeaza anumitor standarde
 Lipsa increderii in copil – supraprotejare
 Performante remarcabile
 Perfectiune
 Lipsa de incredere in capacitatea copilului de a f
util sau de a putea contribui cu ceva.
Efecte negative asupra respectului de sine:
 Esec – participare pasiva
 Pesimism – vede infrangerea inainte de a incerca
 Se simte neiubit, dezaprobat, respins, izolat
 Teama de a infrunta si de a incerca sa faca fata
problemelor – disperarea
 Renuntare atunci cand greseste
 Neincrederea in capacitatea de a avea succes –
sentimentul de afi incapabil, prost
 Sentimentul de a fi neimportant, bun de nimic
inutil

OBSTACOLE IN FOLOSIREA UNOR METODE

EFICIENTE DE CRESTERE ACOPIILOR

Francis X. Walton, Ph. D.

 “Martirul” dorste sa aiba o aura de sfant deasupra capului sau, fiind de toate pentru toti
ceilalti in parte. Stimuleaza dependenta copilului si poate si a partenerului. Submineaza
eforturile partenerului de a utilize metode mai respectuoase de crestere a copilului.
 Doreste sa “colectioneze” nedreptatile pentru a-si mari sentimental de superioritate
morala. E important sa aiba atatea de facut!
 Metodele de crestere a copiilor sunt de multe ori subiecte de cearta intre parinti.
(Problema nu este de fapt care metoda este buna, ci mai degraba cine va castiga cearta).
 Competenta dintre parteneri pentru cel mai favorizat statut in fata copilului.
 Competitia cu fostul sot (sotie) pentru cel mai favorizat statut in fata copilului (copiilor)
 Parintele divortat se vede ca privindu-i pe copii de celalalt parinte. El incearca sa se
revanseze in fata copilului.
 “Controlorul”. Modul in care parintii vad viata ii poate uneori duce la exagerarea nevoii
de protective in fata pericolelor de orice fel. De multe ori, e vorba despre protectia in fata
periccolelor din copilaria parintelui (pericole fizice, alcool, abuz sexual, abuz de droguri).
 Parintii cedeaza prea usor datorita exagerarii nevoii de armonie permanenta in camin.
 Parintii se vad “ratati” in anumite domenii si sunt absolute hotarati sa nu lase sa se
intample acelasi lucru cu copii lor.
 “Cel care face pe plac si ajuta” (Pleaser-Helper). Persoana care are nevoie sa se faca
placuta se simte obligate sa-I multumeasca pe toti deodata. Tinde sa ofere prea multe
servicii si nu are curajul de a spune NU.

CE NU VREM SA INVETE COPIII NOSTRI

Francis, X. Walton, Ph.D. , Columbia, S.C.

VREM CA EI SA:
 NU INVETE CA- Am nevoie de altiisa resolve problemelepentru mine.

 NU INVETE SA- Dauvin ape altiiatuncicandexista problem in viata.

 NU INVETE SA- Ii pedepsescpecei care poate au contribuit la problemelemele.

 NU INVETE CA- Trebuiesafiu in centrulatentieipentru a insemnaceva.

 NU INVETE CA- Trebuie “sa fie ca mine”indifferent de ceeacedorescaltii.

 NU INVETE CA- Ceartaestecalea de a rezolvaneintelegerile.

 NU INVETE SA- Gasescgreselilecelorlaltipentru a maisimtimai bine in pielea mea.

 NU INVETE CA- A castigainseamnatotul.

 NU INVETE CA- Aprobareacelorlaltiesteceeace ma face sainsemnceva.

 NU INVETE CA- A face o gresealaestecevaingrozitor.

 NU INVETE CA- Doresc ca ceilaltisa nu se descurcepentru ca sa“aratmai bine” in

comparatie cu ei.
 NU INVETE CA- “Fiecarebarbatsifemeieeste cu ale lui (ei)”este un mod acceptabil de
a ma miscaprinviata.

IN SCHIMB:

VREM CA EI SA:
 INVETE SA- Se simtalegati de celelaltefiinteumane.

 INVETE SA- Le pese de binelealtora.

 INVETE SA-Se ridicesinguriatuncicandviata le oferaunobstacol.

 INVETE SA- Se bazezepepropriapersoanapentruaajuta la

rezolvareaproblemelorvietii.

 INVETE SA- Sagaseascasatisfactieatat in incercarile cat si in realizarilenoastre.

 INVETE SA- Se bucure de realizarilesichiar de incercarilecelorlalti.

 INVETE SA- Le pese de altii sis aintinda o manacandacestia se confrunta cu greutati.

 INVETE CA-Este un act de curajsidragostesa ne

mentinemmoralulridicatatuncicandaltiiincearcasani-l “doboare”.

 INVETE CA- Sigurputemsa ne alegematitudinea in fata oricareisituatiisi ca nu

trebuiesa ne simtimdescurajatisaunefericitidoarpentru ca cei din jurul nostrum
suntdescurajatisaunefericiti.

 INVETE SA- Rezolve problem farasa se certesau a da curs certurilor.

 INVETE SA- Imbratisezesausa fie imbratisati.

 INVETE SA- Se iubeascapeei sip e ceilalti sis aarateaceastadragostelorsicelorlalti.

 INVETE SA- Treacapesteocazia de a-I invinovatipeceilaltisi, in loc de asta, sacautecai

de a ajuta la imbunatatireauneisituatii.

 INVETE CA- Modul in care “jucam”estecu adevaratmai important decatfaptul de a

pierdesau a castiga.

CHESTIONAR DE AUTO-EVALUARE
SCALA DE EVALUARE A CERINTELOR
Mai jos sunt cateva cerinte pentru oamenii care le fac. Noi le numim “Duzina
cu Probleme” . Pe o scala de la 1 la 5, notati cum se aplica aceste convingeri
pentru dvs.
 Se aplica foarte rar pentru mine.

 Se aplica rar pentru mine.

 Se aplica uneori pentru mine.

 Se aplica deseori pentru mine.

 Se aplica foarte des pentru mine.

NOTA: Poate doriti sa copiati aceasta scala, pentru a o complete de mai

multe ori si a o pastra pentru mai tarziu.

 ____ Trebuie sa fiu perfect si sa nu fac niciodata greseli.

 ____ Ar trebui sa am tot timpul controlul.

 ____Trebuie sa reusesc. Nu suport nereusita.

 ____Ar trebui sa fac pe plac sis a castig aprobare. Respingerea este oribila.

 ____Sunt o victima a situatiilor din trecut sau present si deci sunt condamnat(a) sa
sufar.

 ____ Viata trebuie sa fie corecta.

 ____Oamenii ar trebui sa faca cum spun eu.

 ____Unii oameni sau unele grupuri sunt inferioare.

 ____Trebuie sa am dreptate.

 ____ Trebuie sa castig; a pierde este de nesuportat.

 ____ Altii ar trebui sa aprecieze lucrurile pe care le fac pentru ei.

 ____ Viata ar trebui sa fie usoara.

Desi aceasta lista nu include absolut toate cerintele pe care oamenii le au de la

propria persoana, ceilalti si viata, ea le enumera ppe cele mai importante. Este
 posibil ca aceste cerinte majore sa nu fie usor de recunoscut- ele pot fi mai drgraba
mesaje ascunse. Si totusi, ele stau in centrul emotiilor deranjante. Practicand, ceti
avea o idee mai buna despre propriile dvs. Cerinte.

GRAFICUL DIRECTIONARII CURAJULUI

Curajul se indreapta catre

„ Turned-Off”
„Turned-On”

Nu pot face Nu voi face niciun Pot face un efort Doresc si voi
niciun efort efort face un efort sa
Rational, cu schimb
Limitat Rational dar fara speranta, Constructiv
initiative pretabil la a
Dorinta pentru prelua initiative Inovator( curaj
stapanirea ul de a fi
identitatii Dezvoltarea imperfect)
atitudinii
Stagnat pozitive In dezvoltare

Iresponsabil Responsabil

Neajutorat Eficient

Incapatanat Flexibil
INTERESUL SOCIAL

 Ganditi-va la exemple din cursulsaptamaniitrecutein care copiiidvs. au

demonstrate interes social.

 Ganditi-va la treimoduri in care atiputeaaveagrija de interesul social al

copilului.

 Numititreimoduri in care unparintearputeadescuraja- neintentionat-

dezvoltareainteresului social.