Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Rogojinaru A - Relații Publice. Fundamente Interdisciplinare

    Încărcat de

    Paul-Octavian Voinescu
    27 vizualizări32 pagini

    Titlu original

    Rogojinaru A - Relații publice. Fundamente interdisciplinare

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    Descărcați ca pdf
    27 vizualizări32 pagini

    Rogojinaru A - Relații Publice. Fundamente Interdisciplinare

    Încărcat de

    Paul-Octavian Voinescu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    Descărcați ca pdf
    din 32
    © coPYRGHT TRTONIC BUCURESTI / ROMANIA 2008 tema eoturaairtaric re ‘yy juraton 0 Coletia: COMUNICARE”MEDIA Ceordoater BOGDAN HR Desctrea GPa Sees Najonse 2 Roni ocom 200 Reale ue ameter / Ae Rogera ed: Bogdan in. Bucuresti 2005 ttleg. Sev eronOI83 |Log 04 opera oe: CTH MATCH Teena O98 ESA conan. 205 / mas 2008 farce oe 14.03 205, “e000 ep Tpit Ronis Adela Rogojinaru 4, RELATIILE PUBLICE FUNDAMENTE INTERDISCIPLINARE TRITONIC Bucuresti Le PUBUCE Japoneze ca réspuns la resentimentsle profunde ale americanilr fata de eolonizarea economict japoneza™ De altfel, in Raportul Anval al Corpratiei Mitsubishi, din 1996, ‘unul intr obiectivele de misiune ale Miteubishi era acela de a ,dezvolta oinfelegere profunda a pietelor'? *e Inte aie ose de creat jponere pera aconvings ical american de banel ine de noperare comics # att Pobcte nen aioe penn pate le J mune {uta conpenentlr deface americans Vex Sinosa Nicela Micleea ~ Raat publics iurnatoale i ental global, Bornes, cman 200, p41 eng. lerogh tndrloding of mark’ in The Principles ht Defi Mizubiehi Caporton, ies Carorto, Annual Repare 1986 CAPITOLUL II RELATIT PUBLICE - CONTEXT SAU ISTORIE? RELATHLE PUBLICE - 0 PRACTICA INDUSTRIALA Este deja acceptat c& Relaile Pubice sunt o pacticd secilé, derivate dintro practict exonomich industald. Fandammentate pe un complex de eoromic politi, Relate Poblie dispun in acelagi plan exerctiul de corpretiecu cel de guvernare, un amester de tehnii de pobliitate,inor- mare sipropaganda, care servestedeopotriv li Roosevelt, x4 lus Ford ea lui Rockefeller, Nu putem vorbi despre ‘Relai Publiceinaintensféritui de secol XDK inti in Statele Unite, a chror prezenta national este mareata de ‘unite clonilor si adoptarea Decaratei de Independent ssi lntelegere de la 1776, relansata apoi economic in urma ‘Rboiului de Seesiune (1861-1866) ¢inringerea Sudului agrar si conservatér de Nordul(nfapt Nord-Bsta) indus Wal si progresist, Mari industrlagi ai fnanciari ei nceputalui de secl XX, J.P. Morgan, day Gould, Jim Fisk, Vanderbilt, John D. Rockefeller, ii dezvolt acum afacerie, din sperultille de isboi sau din tranzaciicu armata si ‘gwverul- in 190, economia nord-americané este domineta de citeva trusturi importante: United States Stee! Corporation, constituita de J.P. Morgan si H. Gary, care ‘ncorporeazd si ofenile grupului Carnegie; Standard Oi, fandats in 1870 de John D. Rockelelir, apoi imperil fimancare care grupeneh Firat National Bank a I J. P 384 RELATILE PuBUCE Morgen, General Blectre, Rubber Trust, US Stee, Cle {erate Vanderbilt, alte companii de electrstate, pe deo parte ‘National City Bank, «si Rockefeller, Standard Oil, Toboce ee Trust, Cail erate Gould si antreprze de telefonie, pe de alta pare, In epoce marilor trustar, Relate Publis ‘aman mai alot un exerci de puterecorporativa in .U.A. ‘Sunt apoi utilizate ca instrument de comunicare polities ruvernamentalé si prezidentialt®, In Europa, la inceputul secolului al XXdea, prin efortl politic al guvernelor de inluentare a opiniei publice antebelice, Relaile Publice intra in sferaexeritului guvernamental®, Ce enue fave ca aceasta practic socials evaluee att de rapid gi de spectaculos, de In .Blestemat fie publiul!* Jn ,Preaslivth. servirea clintlor#? Dezvoltarea tele ‘comunicatilor, n primul rind, nu numei prin extinderea fuanefiunilor preset alejurnalismului— in mod special prin {nfintares agentilor de pres -, dar si prin lansarea radioului de ottre Marconi, Pe baza inventiei Griianului german Heinvich Rudolf Hert, care publica in 1887 Iuerarea privind descopertes undelor electromagnetic, italianul Marconi descopert eplicaile telogratei fri fi (TF seu radiotelegrafia.O data cu adaptarea transmisie — Sha Bead —eria eplloma. Dela 1500 pn 200, (hii, Ba. Cre, CEU Pen 201, 9p 124-25, 17-18 ™ Demis Leos, Pili H. Ault, Waren Age, Glen iy pp. 90 Rien, p38. Ioan ie palicb damsed? Regie apie maga a fay, Win Vandel, a tputleeapaliuh ndaae a State Unt ‘ig ng.Aweaue cussmer serie” Tee om Peters op. ct Pima age pros fiat de Cares Havas a 1895, sn Frat. deve Agni rane Pres (184, te eat 185, in Angle, eg ft de dus Rewer RELA PU ~CONTExT SAUISTORET 1 39 ‘entra transmiteres voi umane, datorate americamului Lee de Forest radiodifuxiunea se dezvolta intéi timid, la ‘nceputul secolulu al X-lea, apo din ce ince malin for, ‘odatd cu ani 20, primele postu de radio incopind sf emitd In Statele Unitein 1920, apoi in Buropa: la Londra in 1923, in Franta ~ 1922, in Germania ~ 1923 gi in Ital ~ 1924 Societatea Romina gle Difwsiune se infinteaza in 1928, prima denumivefiind Difeunea Radiofonid din Romania. Ca now mediu de comuniare, radioul este credbil. Un exempla celebru din istoria radiodifuaiuni, chise de la ‘nceputurileacesteia in anii'30 ai seeolulultreut, est cel al transmiterii scenariului de fictiune dupa romanul ‘Razboiul lumilor al ui H. . Well, in interpretarea actor Orson Welle, Transmisia dramatizata de CBS (Columbia Broadcasting System) afost tit de realist inet american ‘iar au crezut ca Statele Unite vor fl invadate de mantieni Day dinelo de binefuceril radieelecomunicayie, Relate ‘Publice sunt o practicd determinsta de schimbari de struc- turd ale sferei publice, in special legate de exeritul iguverniri, Dezvoltsres’ mavlor trusturi de Ia fneeputul secolului treeut nu are doar benelicii economice. Asa cum sratam mai fnsinte, concentrarea economice se asociazd ca ‘omareconcentrare de autritae plitied, deopotriva corpo: rativa i do stat. In eonditile democratidlor europene si nord-americane, fundamentate initial pe dele Woeralsmalui ‘economic g pe ipotezlelansate de tacra contractul socal, apoi rediscutate {a termenii socislismulai utapic si ai ‘marsismului, autortetes se core pusa sunt control public, ‘Cresterea controului public asupre aparatului de guvernare i deavoltaroa presei constituie eaussle imediate ele configurtri unui nou spatiu social, fn care eate nevoie de ‘noi instrumente de influentare publicd. Civiamul, 0 realitatea socialé noud, generate de idile iberalismului politic dn secolul al XViTHea, dar ide ale eccialistiler, i 40 | RELATILE PUBUCE galt masuré, submineaza positia de necombatut « auto tai i eohimba perspectiva asupraspatiului public, care perdseste Curtea monarhului gi se instaleazAin...srada! ‘Urbanizarea jaca siea un ral important ardgeanl are spirit civic gi intreprinzator, el este un burghea, in sensu proprix al termenul, burgul este comunitatea care il reprezint& si pecareo reprezint, afer ui de interes, in primul rind "Relatile Publice reprezint, prin urmare, © practic seciala pe care o putem defini in societatea de le sirgitul secolui al XDCIea,drept un rezultat al conitllr sociale ale corporatismului occidental (in mod special in Statle Unite) Ele reprezint8oconfigurare de spati social, deter rinat de diverse forme de partcipare public, care doban- deste 0 structuré spciic Ja sfirstul secolului al XDCles, dar care este semnalata anterior in diverse contexte pol tices sociale fara ca aceste manifestri st poata fl identi ficatedrept Relat Publice. ‘Relatile Public nu pot fi definite fn contexte preindus- ‘wiale, Cultivarea imaginil personale sau existenta unor forme de comunicare politica sav public sunt anterioare ‘vea ce mumim Relaii Publce Prectcie public antericare, ‘n Antichitate sin Bul Mediu, reprezita instrumente de comunicare accdentale, fra rang dg practic integrata, servind scopri strdine de ceea ce ath definit sub Relatit PPublice-anume o practic socala de comunicare generala. de cresterea contaluli public asupre exeritului de guver- nate, ie politice(imaginea monaraului si Curtea ~ ilustrata spectaculos sub Ladovieal:XIV-ea), fe legal-administrative --— Sirgen Haber op cit 102 fn afer pubic burgh se der emt pli arteling ioteiv ptr ble ‘nines scerta una fg eenrle gaat invtnd en inst, fSepne publ. safe ncaa de vie lver opti last tear Reta PUBU CONTEXT SAU STORE? 1 41 dera dima Iansate de Juliue Caesar seu preoeuparea cardinalului Richelieu pentru strle oficile de sta, fe ‘deologi de stat (Principele ui Machiavelli), practice ante- ‘ioare de cultivaze @imaginil monarhulu, a statului sau a aparatului administrativ sunt interesante girelevanteince priveste formele de influenta publicé si tipul de opinie erat fra ca din acostes e4 puter evidentia un ert ‘metodic do rosponsabilizre publica a aparatului de stat Dimpotiva, exemplele sunt iustrative pentra contexte de absolutism’ monarhie sau de guvemare auteerata. Dar, intr-adevér, cei care pot vedea in acest forme pre-modemne exemple de relai pubice sunt la fel de conving ct Reatile blice ramén, pind azi,o practict machiavelics. Aceste ructur de pulere public, rupte de context store fn care ‘au prods, pot fi totusi semnificative eub raportul con- figurérispatului public (le exemplu,Sfatul mare de bste in Evul Mediu romanese). In ciuda optiunilor speculatori, Relate Publice nu pot fi definite istoricinainte de aparitia relator industriale, Dar configuatile spatiulut public, ca gi formele de partcipare public consttuie elementele din care se con- struieste practca uterioara a Relailor Pubic. Givismul ruminese se dezvolta tdxzu, abia la milocul secolului al ‘NUGleadiverslesocettilitrare¢stiintilie remodeleaza ‘patil public gi fotmeaza un public burgher lumina. Dar forme pre-capitalist ale participtii publce pot fi invocate anterior, in Bvul Mediu, prin coea ce istorii definesedrept fatul mare do obsta” sau structure public largitd a STatului Domnului ~ 0 adunare # etarilor seciale repre- tentative, eu drept de voce publica. Adunarile de stiri eprevinta un element emportant de guvernare, in tranzitia elle feudalism la oragenism, burgheri gi capitalism inci- pent, iar orgenizaea srr socal din ire Romane este ‘comparabil cu procesele de constituire aparlamentelo, ca ‘sdunéride str social, din Europa secolelor al XIV-1ea si 42 nevayue PuBucE al XV-lea, care evolueaza ce organisme poitce in secolele ‘urmtoare,permifind stfel autonomizareasferei pubice® “Aceste structuri premodeme incep 24. reprezinte ingepénd eu stool al XVIFee, un pubic raisonneur, care conferd credibilitate decislor dommului si aetalui de (guvernare in sine: dn multe eazu, domnul stig dinainte care va Bi votul adundts, dar, prin convocarea ei, urmérea ‘crestareapropriulu su prestigit in popor, erednd imaginea unui damitor care se pune de ecard Ga oben" sia in cansiderare nelle 6 nazuintele populate. Bra oncercare de a forma ,opinia publica, ‘Adunarea stérilor sociale constituie un spatiu public timpuru, in ambele sensuri habermasiene ale functiuni acetuia paia public eprezenati i pati publi raisomne. (Convoctri delegatlor sdundri ise conferd rang publi, ci dunarea este oficatd spre informares férii gi pentru obtinereacreibilitati public: modu de convucare a fst celal publica (eubl n} masuror guvernamentale in — © Vex eign alae enela, in Jngen Habermas, ‘ip 0-11e yn 6 latldonantin a eens sso fx'peut gt plaespoleh Cara Conaor yo pert feacurl de uunare fetter stn mu me in eat k= Sonatas, a masur a xn cowl mare, dn ep asl end ‘flows a au din deg cporsir, mal dea, pene el eriel catego le Burge mie prostate, promtzare se omarull gl odus (a exo interes cepts impusnaserd onli rset cea et Ge st elt reresetatein Pasament) conus in ap cl ceva de gel aoe Ct ‘reparamenarin permanent ntindore An ealtate de palode ‘Searle (bl a eurid ol publi, uate de amen ‘ranqe armaren dere sboetepelamece”™ ‘Azania V, Bold Adan de alr sole trio Made a Pr Barn Stl mare de cite Bare, Alsat, 2000, Added star sunt sleeps ame de stractrt He Palen a egacom rata etal ei ivbatie en as stats de de ire ext ori a dunt in daus mal mle caer cain ale tase xrpene, pp. 162-163, RELATI PUBLICE - CONTEXT SAU STORE? 1 43 ‘general: seit autortétilor locale primeau earti sau dispo- ‘kiuni din partes repedinge tinutul (distriealuiy™, Sunt aceste prctei precedent utile fn defnirea timpurie ‘aRelailor Publice? Sunt mai utile pentru metodolog deeit pentru eel care ar intreprinde o istorie stricto sensu a FelatllorPublie. Dintr-un enumit pune de vedere, aceste cxzuri, care aledtuige un portofoliu de experienta sociala ‘unor grupuri sau cofnunititi disparate, serves acluiasi sop: inventarierea formelor de partcipare public. Ralaile Publice sunt vazute cao practic judecata pe fundal storie, dar dint-o perspectiva non storia. Un ref al istorel? Mai carind unl al istorismulut. Motodologe vorbind,epatiul public se dafinegte in contexte mutable. Penomenologia spatiulu public este mal impresionanta docdtdetermiamnul ‘store al practiilr publics, medelul—mai important decdt ‘manifestarea lui empivied. Configursrea spetului socal poate fi abordatd istorc, dar este irelevanta pentru struc ‘ura practiciiRelatilor Pubice. bordarea spetiulu socal a spatiu de Relatii Public este mai curdnd de tip con textusl. Cu alte euvint, cceptim existenta unor momente sicontexte sociale fn care semnalim prezenta nor practci public si pe care le tratém ea structurirelativ autonome, Premise noes’ metodlogic mu exclude proietareaacestor omen din peeps iste dar gnork prin cronslgic RELATIILE PUBLICE - 0 PRACTICA ANTITOTALITARA, Relatile Publiceroprosinta relat de tip politic, grefate pe exeritiul democratii gi al pluraliamulai politic. In — * biden, 9.161 analiza evelutilopinei publie, muse poate faceo diferent ‘ntre public si politic, intreideea de cetatenie(participare la activitatile statului si civism (manifestare a libertati individual), ambele sustindnd in egalé masurd dreptul ‘expresie publica. Relatiile Publics sunt construite in structurile unei gtinte a sxcietatil (Geseelechaf), si nu a comunitatii (Gemeinschafh.** Participarea politica sau partciparea publics repreainta dows dimensiuni manifestate ‘in modelele democratice:cetenia democratica se bizuie pe egaltovn tn fata legit imiveara abuzul de putere al guver anil; cinismal repreznta exercitarea controlului public supra decizilor care privesclibertatie individuale Relatille Publice ca practica socila sunt grefate pe smodlell politic democratic gi sunt un instrument de moni torizare a opinii publi, e modaltait in care se exercita controlul azupra guvernail, Aceste dimensiuni sunt ale Fama non est nis publica In orice ea, distinetia publioprivat este consderata de Habermas o distinct zburghett". Moda salosnelor gi corespondenti, specifica Seclalui al XVIIlee, deschide spatial patriarhal gi inti. ltr socictaea comercial, gi astfel femilia gi gospodéria bf o pocitiecompatibila eu sea public: paul public. ‘al mari fami constitu sla cea mare de ocuit in care alituri de stip, stapdna casei indeplinea in fata servi ‘orig vecinilor ofisile de reprezentare; ea ii cedeaxd ‘acum loculcamerei de loeuit micfemilile, in care soti si copii Jor minor ge iroleaza de personal. Serbarile casei se ‘transforma in sorate de socetate, iar odais in care ae intr: nea familie devine cameré de primire in care persoanele private se reunesc ca public" Definite ca relaipolitce, Reltile Public se denvolta {ncdmpul puter de stt gi se insriu printeinstrumentele tguvernrii, Definite ca relaticivile,Relaile Pubice def ‘eee un cémp al uteri publiceprvete gi sunt instramente ale Ibereati gi sledeczielindividuale. Raporturileintre privat public se deavltadetimpuri la ramani in functie ‘Spppe to Gurzes Duby cour) ~ tra viet priate, ‘LV, Baars B, Meriny 1995-1, ‘Sorgen Habermas opi, 9.88 RELATI PUBUCE ~ CONTEXT SAU ISTORIE? 1 59 de dimensiunea transparent nontransparent", Ca domenit, al gospodiriei eel unui pater familias, privatul este opae, ‘otras din creutul economical liberului sehimb, domestic slincontrelail. In cermeni economicl,patrimoniu, privat, se opune ofaceri,publce ® Altminteri, privatul incemeiat ‘pe dreptul roman, este de fapt expus public, prin jusiie, loge, dar si opinie Gea ce avem in vedere cand dscutam despre practcile prectente Relailor Publice, este definires impurie « unui spofiu privat expus judecofit publice. Publieul presupune transperenta, deschiderea puter ssuverane sau de stat (cnstitutonala) in report eu alte ruputi care detin control public economic, in primal rind, ‘Mai trziu, separate economicului de plitie (a Hegel) sau ‘repolitizarea economiculu prin atul emancipari sociale de sul imperial explosti capitalise (i Mara) dau exeriilu public o dimensiune da replare sorials ‘In eeoll el XVilea, spatile publie ale guvernéaii sunt Curea emitentl de opine ~suveranu) si eancelaria, Regle rmentarea de tip public a derzillor se fae fe prin deizile suveranului, fle prin ordinele eancelariei, In. steele ‘wmittoare, modaliteten de a constr spatiul public de tip administrativ aduce o imbunétatire constructiei spatiulu ° Se ceo devs a cna atari aac Datinail romance tu tcleen spea cede Ve Figs Ais Ceres Duby (nord) Taos si prov Baer Bi Mere, 1984 p14 Lipan un pe eer x clea enwoinst a nfemstirsptaaldatdepatens ic, ll wor tel elu fest ease, ‘Solsesiare eva exit acomplia price dap ‘eau viol mal inprate edo pat stat pre Sena iden, 17: flint ae stint ue lca iaaee erpeprtle pele sua xu ‘Ser pra (Carma na event pe gal br, ‘Ends ma vt tin cats fu ponsane parser ce scan rte flere un pr” 60 1 RELATILE PUBUICE public, intrucdt prin autonomizarea grupurilor defunct. ‘ari, prin feptul e& administratia devine repreventativa, avem de-a face eu un inceput de separate inte uvernares ‘suverand i coa administrativa (publica). Puteres suverand amendata de un instrument public separat, suplimentar, care are In primal rind un rol sore, acela'de a dispune ‘reglementar de tp civ. O data intratiin sera reglementarlor de tp civ, suntem confruntati cu lansarea wnor noi meca- nisme public, care nu mai tn de simpla expunere a ceta- ‘eanuhai ber la acta guvernare ci da paticiparea pubica® [dea de cancelare vind in subsidir separarea de cute ‘duce nu numa figura functionarali ii intlectualior, ‘ ckror prezen este din cin oo mai puternicd in emitor Ae opinie. Mutatia este constatata de Habermas in prag secol XVII, eind aceste grupuri autoreprezentate devin fextrem de puternice in emiterea de opin, in participarea Ia decizie Se emancipeazd astfelo fer public aintereselor civil, separata de guvernare~,sfera publics burgheza’, al ‘ire instrument de cntrol social este opinia public ‘0 dats ex apantia primelor instrumente de comunicare public ~ srisori ofiile, prime ziare, o informatie cu caractar privat este pusd in circulate i declangeaza dowd ‘mecanisme publice de baza: procica decbateriipublice care conduce Ia eristalizareaopiniei publice, 6 proctica publi citard, Ambele sunt simulten conduite datorita noilor Instrumente de comunicare, presei si liberului schimb. Concept de public nu mai este legat automat de deen de guvernare, de putere, ci se incarcd tot mai mult de sem nifcate socal si morala. Daca initial concept de public © Jango Habermas opin. Leni, $9—pnt dain seo putin bie fr pte pub” lp 68 ~ pera dh ‘lll adminis epitrle peoteson eects (mei, ‘role, ros). spre deere de pra dip earperati le ma eter bel ‘Biden. eap.1VSfen pale burger ides elope RELATI PUBLICE ~ CONTEXT SAU STORE? 1 61 este asociatcu cel de putere, iar pubic, in calitatea Iu de Public ,polte’, represinta’puterea suverand si puteres constititional, ulterior conceptul de putere alunecd din plitcain sfera civil, Se formexza grupur antoreprezentate, cme reprerinta interesele civile burghewe. Dacd gruptl ‘eprezentat este formalizat prin instivotile guvernéri, grup autoreprezentat participa la dean mume prop, Lbteresele civle sunt: eoonomice, de apérare a liberi individuale«libertati de expresie, de egalitata in fata leg. O data intratin sfere participri civil, atributul de public include pe el privat ‘Atita vreme cit pubic" oste logat de fra repre zentativs, oat de tip privat este exclusd din efera pubis Familia, gospodria, a spati private, sunt exrhuo de la fara palitica, se delimitasza. de cota ineearné expunere sau ‘wanifestare public Publi esto un gpat deschi, ar privat— ‘us pati inchs. Deschidereaspatiului public spre intareele vile coniuce ao deschidere sila ozoginire a ecetera din ‘wn prin includereaprivatului. Dela oeconomie domestica inchis, spatial privat dvine spat economic esta asmulat > spatial public, Eoonomia cased (domestica) eveluena la ‘ezmnomiedeschisa, publi politics. Publica devine o parte 2 scietii civ (unde se regementeaza dreptaril gi liber- ‘ail civil, independent de stat) Sehimbul comercial este facta de aceastt dopasir,deschdere a spatiul privat prin denwltarea negustorsi, mai inti, apot prin dervoltaren ‘orpoatilor. Corporati la incepst, saloanele, cfeneele, strads poi preses paslamental devin ews publics prin care “Rien, p10 181. Connie Hegel Marx ‘apr seitates cil ate fundamen pe éetrmineee seid alee publi nal nite, Hegel soitaen cee Some fra pubes burghen, wn peti copra, intra ‘Poptart obirgherluche Greta La Mare, care eh Experatsmal began, ccetaten cle devine o saiate Der a persue denpvtrat ernie le care $s fever proprtaior brs 62 | -RELATILE PUBLICE se mercheatt Ja ive social aceasta deschidere total a sp ‘Gulu privat gia contopir spatial privat cu eel public™ ‘Alunsearea din sera guvernai in cea a partiipari prin paritia unorgrupuri augoreprezentate determina struct: ‘ares societdi civil, Primul lueru care afecteazt puterea ‘uoverand este schimbl comercial ibe. [n seo al XVI-es. Se face un galt etre schimbul comercial eorporstist si apar primele compan: Inteeseleeconomieg se separa (stan ‘eazi) de cele polite, igi deavota propre mecanisme de fomouniere, Seccul al XVIILlee instaureazésfera publica Titerava ea fundament al publisitiit intereselor private bburgheze.O dat puse in miseae, aceste mecanisme deter. rind aperitia unor noi practi, care se consolideaza in decurslulimelorsecale~ mediatizarea dezbateri publice fi publisitetea de mast. “in sensl pubicitr el secolului al XVIMT-ea — prin care publiitatea defines cota ce se supunea judecati publice~ publielrepesina expresiartiunicoletve,comunitare® Publiul deabate in mod dies, contrleaza gi opines: supa intereaalr perscanslor private eareil compun scare se consitue intvun for eritc gi politic, de sanetionare a sctuli de guveraae, Bl represinté in mod egal interesele private, inlusiv interesele familie are edevenit uma din trupurile de interes ale osietai civil, a edrel consolidare fost faclitata de corporat sl de pres instrumente de ‘comunicae ce nu mai apertn statului. O deta cu massif area publicitai, aceasta fs perde earactaralraisomneur, devine publicitate de mast, forma e consumulu cultural de ruasd, Construith gi industvaliata pe idaca accooulu larg al cttorlor,indiferent de determinarea economich sa socials prec de mast dopltizeant publi Altadatobiect 1 Hberel polemic, desbatorea mediatizata devine obiect de procedurd: ,Pe mumitorul eomun al aga-isului human 6 iden». interest apare un miztum compositorum de material de diver: tisment, in acelasi timp agreabl si acesibil care substituie tendentel indreptatirearealitati prin disponibilitatea de conaum, conducind, mai dograba decét la uzul public al ‘atiuni, In un consum depersonalizat al pliceri de a te destinde. & OBIECTUL RELATHLOR PUBLICE ESTE OPINIA PUBLICA. Definite droptconsens al persoanelor private reunite in ‘rupuri de interes, opinia publica face obiecul practil de ‘omunicare a Relatilor Publ. Opinia publi mu reprezinta asi obiectul exclusi al Relatllr Public, lve practci publictare care au drept cbiectopinia publics, eum ar f jurnalisml, vizeezA, de asemenes, generarea une! opin publice gi conscidarea unui tip de opinie. Discipline asociate Relator Public uilizearé opine publi dae mu ea cbiost specific, atune in relatie cu abieetul lr intern deactivate Marketingul, de exemplu, se edresee24 opiniei publice indirect, in asciere eu obiectul specific al acestepractci conomice, anume achiztiaprivata de produse gi servi Marketingul vizear8 imaginea publisitara gi reflectarea ei Seopa ple, peice depne un er de medatare institutional ‘Desi derivate istorie din practice publictars, Relstile PPublice nu pot f reduse le publicitte, In baza eantinutului de judecat& criti, Relatile Publice construese, in plus strategi de obtineres unui seord publicintr institutional Grupurile se asociaad in interes recipre, se implied intro relate de increder, care presupune transparent informa — iden, oe motivarea interlocutoruli si raporuri de tip parteneral Conform definitilo specialstilor, publicitatea rémane un proces de comunicare unilateral sau, in ipesteze mai Aacoentuat interactive, bilateral asimetric” Publicitatea se ceoncentreazi pe puterea deintlegere~ pliticd saw numa psihologic ~ a emitentului de opinie publica. In Relatile ‘Publice,constuite printr-un proces de comunieare bilateral ‘imetries,emitam ipotena una partneriat implicit; accental ‘nucade doar pe emitent, ci presupun o anumitareciproitate a influenei pubice, aceptate de pe poi deschise, de tip cstg (win-win, (Ge este opinia publics? 0 list posiila de réspunsuri mediate ar cuprinde,printze altele ce NU este opinia publics, ‘anuime: parerea uneicoletvitati, parere general velebls; prerea majoritati o react polemiea; vocea masslor un ‘raspung; o zeactie general: odorintt. Dimpotriva, opinia public emite un aeordearese cbtine asupra une diversitati de interese partiulare, nu ete doar 0 opie individual uuniet eau omogent. Atributul consensual, care defineste opinia publick de Ia lansarea vermenului in secolal al XVILea, otsvit ui Habermas, nu presupune un acord de ‘ip opini unct imlica un aco indiversitate, un consens luna grup de emitentiparticalar. Din aceasta perspectiv, ppracticile consensuale trebuie inteld¥e ca tipuri de acord bxinute int. diversitate de interese ‘Are opinia publica o dimensiune polemics? Dupa Habermas, care deplinge masificarea opiniei prin ‘ase-media contemporant si pierderea caracterului critic —— "eri James B, Graig Lavissa A. Grunig Modes of Public ‘elton and Commune In ame E.Grag (eh) ~Bxelnce Public Reations and Conmaniatin Monagement, New Jersey [rence Eee fatten 1902p 288-90, ‘Vex amavis op. RELATI PUBUCE ~ CONTEXT SAU 570% 16s si polemic direct, raspunsul este afirmativ*® Dar plemica pleaca de lao relate de adversitate, de inegalitate intre locutori, generdnd deseoriefecte agresive. Dimpotriva, caracterl critic al Relatilr Pubice presupune oveatie de egalitate, do tip partenerial,ineris in efera unor interese comune, asupra cArora trebuie ¢h ee objina o posite de cacceptare explicit. Argumentele lansate in decbatee se adut pentru a consolida interesele comune, in schimb polemica demonteast argumentele celulalt, fi refuza premisele, Strategiile persuasive de construe a mesajelo, centrate pe obtinerea smediatorului Acceptare" in campul experientsi comnitive a Teceptorului, arata cd numérul gi puterea _argumentelor (tipice mesajlor polemics) nu at intotdesune ‘unre major in obtineresrhgpunewrilr cognitive, nerewsind 4 ajunga la un acord al publicalu reeptceasupra problemei ‘omaalatePolemica, uit ca ,inctator” in termenit fat IN. Kapferer, poate avea influente pozitive ssupra ‘eceptarii menajelor doar fn eazuril in care audienta eate {nformet] si aptt a ofere anumite rfepunsuril contin rpesejul.® Chiar dact avem in vedere wn openent (un ublic osti), prin persuasiune se urmareste revelarea ‘ponentului in raport cu pocitia Ini afirmativa (dar ‘neconstientizaté) fata de problema semnalat calitatea iui de partener (nedeslarat). in Relatii Publice, componenta pelemicd raméne, prin urmare, mai curind o optiune ‘ahnic8~ de construire a mesaelor-, decit una strategicd~ 2 proces persuasiv acd opinia publica intentioneaza cbtinerea acorduluiin

    S-ar putea să vă placă și