C o l e c þ i a P r o f e s o r 2 0 0 0 +

Drept la þintã:
Ghid de dirigenþie ºi
consiliere educaþionalã

Coordonator Marcela Claudia CÃLINECI

Crina DAVID
Florentina MARCINSCHI
Alina Mihaela MUNTEANU
Ioana ªANDRU
Prezenta lucrare face parte din colecþia Profesor 2000+, realizatã de Educaþia 2000+ Consulting

Descrierea CIP a Bibiotecii Naþionale a României

Drept la þintã: ghid de dirigenþie ºi consiliere educaþionalã / coord.: Marcela
Claudia Cãlineci; Crina David, Florentina Marcinschi, Alina Mihaela Munteanu, Ioana ªandru.
– Bucureºti: Educaþia 2000+, 2008

ISBN 978-973-1715-04-9

I. Cãlineci, Marcela Claudia (coord.)

II. David, Crina
III. Marcinschi, Florentina
IV. Munteanu, Alina Mihaela
V. ªandru, Ioana

371.213.1

Echipa:
Coordonator Proiect editorial: Anca Nedelcu
Redactor: Florentina Sâmihãian
Copertã & layout: Eugen Alexandru Gustea
Paginare: Angela Ardeleanu

© Educaþia 2000+ Consulting S.R.L.

Cuprins


Argument ................................................................... 5

PARTEA ÎNTÂI. Despre ghid ºi despre rolul dirigintelui/consilierului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.1. Cum utilizãm ghidul? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2. A fi sau a nu fi un diriginte eficient . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.3. Managementul clasei la ora de dirigenþie/consiliere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
1.4. Ora de dirigenþie/consiliere sau mediul de învãþare care ajutã elevii sã se dezvolte . . . . . . . . . . . 14
1.5. Ora de dirigenþie/consiliere sau „o misiune posibilã” pentru profesori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

PARTEA A DOUA. Activitãþi practice pentru orele de dirigenþie ºi consiliere educaþionalã . . . . . . 17

Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

Activitatea 1. „Fântâna“ (clasa a V-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Activitatea 2. „Pentru cã sunt… o valoare“ (clasa a V-a) Alina Munteanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Activitatea 3. „Aflã mai multe despre tine…“ (clasa a VI-a) Florentina Marcinschi . . . . . . . . . . . . . 30
Activitatea 4. „Ceva mã streseazã, dar am stimã de sine OK“ (clasa a VI-a) Ioana ªandru . . . . . . . 35
Activitatea 5. „Cei de lângã noi“ (clasa a VII-a) Crina David . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Activitatea 6. „Eu ºtiu cine sunt“ (clasa a VIII-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44

Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Activitatea 7. „Emoþiile prieteniei“ (clasa a V-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Activitatea 8. „Despre prietenul meu/ prietena mea“ (clasa a V-a) Crina David . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Activitatea 9. „Un ochi plânge, altul râde…“ (clasa a VI-a) Ioana ªandru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Activitatea 10. „Comunic, deci exist“ (clasa a VI-a) Alina Munteanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61

3
 >> Cuprins

Activitatea 11. „Comunicarea este de aur“ (clasa a VII-a) Alina Munteanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65

Activitatea 12. „Lider ºi echipã“ (clasa a VII-a) Crina David . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Activitatea 13. „Liderul faþã în faþã cu responsabilitatea socialã“
(clasa a VIII-a) Florentina Marcinschi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73

Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77

Activitatea 14. „Aventura cunoaºterii“ (clasa a V-a) Alina Munteanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Activitatea 15. „Concertul stilurilor de învãþare“ (clasa a VI-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . 80
Activitatea 16. „Ai stil de învãþare, ai parte“ (clasa a VI-a) Florentina Marcinschi . . . . . . . . . . . . . . 86
Activitatea 17. „Opriþi timpul!“ (clasa a VII-a) Florentina Marcinschi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Activitatea 18. „Strategii de lucru, strategii de viaþã“ (clasa a VII-a) Crina David . . . . . . . . . . . . . . . 96
Activitatea 19. „Gândesc critic, învãþ eficient!“ (clasa a VIII-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . 100
Activitatea 20. „Mã pregãtesc pentru liceu/SAM“ (clasa a VIII-a) Ioana ªandru . . . . . . . . . . . . . . . . 104

Modulul 4. Planificarea carierei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109

Activitatea 21. „O meserie pentru fiecare“ (clasa a V-a) Florentina Marcinschi . . . . . . . . . . . . . . . 109
Activitatea 22. „Vreau sã fiu vedetã?“ (clasa a V-a) Ioana ªandru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
Activitatea 23. „Detectivi în alegerea carierei“ (clasa a VI-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . . . 123
Activitatea 24. „Drumul spre succes“ (clasa a VI-a) Alina Munteanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
Activitatea 25. „Mutarea potrivitã“ (clasa a VII-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132
Activitatea 26. „Cheia carierei“ (clasa a VII-a) Ioana ªandru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 136
Activitatea 27. „Spre o carierã de succes“ (clasa a VIII-a) Alina Munteanu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141
Activitatea 28. „Abilitãþi pentru profesia mea“ (clasa a VIII-a) Crina David . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145

Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148

Activitatea 29. „Curajul de a fi tu însuþi/însãþi“ (clasa a V-a) Crina David . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148
Activitatea 30. „Învaþã sã iei decizii“ (clasa a VI-a) Florentina Marcinschi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 153
Activitatea 31. „Am o problemã… dar ºtiu ce sã fac“ (clasa a VI-a) Crina David . . . . . . . . . . . . . . . 158
Activitatea 32. „Genul carierei“ (clasa a VII-a) Marcela Claudia Cãlineci . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162
Activitatea 33. „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“
(clasa a VII-a) Ioana ªandru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166
Activitatea 34. „Stresul la examene, o cursã cu obstacole“ (clasa a VIII-a) Alina Munteanu . . . . . . 172

Resurse . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179
Despre autoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182

Anexã. Programe ºcolare pentru Aria curricularã „Consiliere ºi orientare“,

clasele a V-a–a VIII-a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 185

4
Argument


Dragi profesori diriginþi,

Vã mulþumim cã aþi ales ghidul nostru, pentru a desfãºura cu succes activitatea dumneavoastrã cu elevii!

De ce acest ghid?
Acest ghid a apãrut din nevoia de a oferi profesorilor diriginþi un instrument de lucru concret, cu activitãþi
practice pentru atât de controversata orã de dirigenþie, devenitã orã de consiliere. Acest lucru s-a produs ºi
din nevoia exprimatã consecvent de cadrele didactice la numeroase întâlniri metodice ºi sesiuni de formare.
De asemenea, ghidul rãspunde nevoii profesorilor diriginþi de a-ºi dezvolta abilitãþile de comunicare, de empatie
ºi de negociere a conflictelor, nevoii de informare, de pregãtire psihopedagogicã, astfel încât clasa sã devinã
un spaþiu al interacþiunii pozitive. Participarea elevilor la ore de dirigenþie/consiliere de calitate reprezintã un
pas esenþial în dobândirea cunoºtinþelor, abilitãþilor ºi atitudinilor necesare pentru ca elevii sã devinã persoane
responsabile, atât în viaþa privatã, cât ºi în cea publicã.

Ce ne propunem prin acest ghid?

Orele de dirigenþie/consiliere transmit mai mult decât cunoºtinþe, de aceea sunt ore mai speciale. Informaþiile
sunt necesare, dar nu ºi suficiente. Important este ca profesorii diriginþi, prin subiecele propuse, sã stimuleze
participarea elevilor la activitãþi de explorare, reflecþie ºi acþiune, care sã le deschidã cãi spre schimbarea ºi
dezvoltarea personalã. Iar acest lucru nu se poate întâmpla decât dacã profesorul diriginte reuºeºte sã le propunã
elevilor activitãþi adecvate, dacã este motivat ºi dornic ca aceºtia sã obþinã rezultate pozitive. La ora de
dirigenþie/consiliere se dezvoltã în primul rând abilitãþi ºi atitudini, cunoºtinþele reprezentând suportul învãþãrii
ºi formãrii deprinderilor.

O bunã pregãtire profesionalã a dirigintelui, relaþia acestuia cu elevii, strategiile de lucru, atmosfera creatã,
activitãþile atractive sunt elementele unei ecuaþii care asigurã trãirea experienþelor personale ºi care pot conduce
spre: cunoaºterea de sine ºi atitudinea pozitivã faþã de sine, încrederea în ceilalþi, comunicarea cu colegii ºi
cu familia, dezvoltarea motivaþiei pentru învãþare, managementul emoþiilor, luarea deciziilor, pregãtirea pentru
carierã ºi piaþa muncii, dobândirea unui stil de viaþã sãnãtos, obþinerea de informaþii etc. Acestea sunt deprinderi
transferabile, importante pentru adaptarea cu succes la viaþa de zi cu zi.

Prin desfãºurarea cu succes a activitãþilor practice din acest ghid la orele de dirigenþie/consiliere, în care beneficiarii
sunt elevii, se asigurã:
• dezvoltarea unui mediu pozitiv de învãþare, bazat pe încredere
• crearea unui management eficient în clasã
• susþinerea procesului de dezvoltare personalã
• creºterea încrederii în sine
• optimizarea comunicãrii ºi a abilitãþilor de relaþionare
• asumarea responsabilitãþii propriei învãþãri
• pregãtirea pentru o carierã de succes
• dezvoltarea responsabilitãþii sociale faþã de comunitate

5
 >> Argument

Ce cuprinde ghidul?
Ghidul are o structurã simplã:
• un argument
• o parte teroreticã care cuprinde câteva direcþii de acþiune pentru o orã de dirigenþie/consiliere care sã
le placã elevilor ºi sã fie cât mai uºor de susþinut de cadrele didactice care se angreneazã în acest
demers
• o parte practicã, ce conþine exemple de activitãþi
• resurse importante în faza de investigare a literaturii de specialitate, care indicã câteva site-uri, publicaþii
ºi organizaþii ce constituie un suport pentru diriginþi în vederea îmbunãtãþirii activitãþilor
• câteva date despre autoare
• programa ºcolarã de consiliere ºi orientare pentru gimnaziu, clasele a V-a – a VIII-a
Abordarea este interactivã, prin folosirea jocurilor de rol, a lucrului în echipã, ca ºi printr-o varietate de tehnici
de învãþare creative care solicitã implicarea activã a elevilor pe parcursul activitãþilor. Pledãm pentru transformarea
orei de dirigenþie într-o orã de consiliere educaþionalã. Astfel: dintr-o orã centratã exclusiv pe organizarea,
administrarea ºi gestiunea clasei de elevi, într-o orã în care elevii sã se autocunoascã, sã aibã încredere în ei,
sã comunice unii cu ceilalþi, sã negocieze conflictele, sã-ºi asume responsabilitãþi, sã înveþe sã ia decizii, sã-ºi
planifice cariera ºi viitorul, sã-ºi dezvolte un stil de viaþã sãnãtos, sã fie ascultaþi, respectaþi ºi valorizaþi.

6
PARTEA ÎNTÂI
Despre ghid
ºi despre rolul
dirigintelui/consilierului
Despre ghid ºi despre rolul
dirigintelui/consilierului 

1.1. Cum utilizãm ghidul?

Ghidul este un instrument practic, cu o structurã simplã, uºor de utilizat pentru disciplina Consiliere ºi Orientare,
clasele a V-a — a VIII-a, care se adreseazã profesorilor-diriginþi din învãþãmântul gimnazial, dar ºi consilierilor
ºcolari care doresc sã susþinã activitãþi de consiliere educaþionalã. Obiectivele-cadru ºi modulele tematice
vizate în programa ºcolarã pentru aria curricularã consiliere ºi orientare, aprobatã prin Ordinul Ministrului
nr. 5286/09.10.2006 sunt urmãtoarele:

Obiective cadru Module tematice

Dezvoltarea capacitãþii de autocunoaºtere ºi a atitudinii

Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
pozitive faþã de sine

Dezvoltarea abilitãþilor de interrelaþionare în contexte variate Comunicare ºi abilitãþi sociale

Dezvoltarea abilitãþilor de utilizare a informaþiilor în procesul

Managementul informaþiilor ºi al învãþãrii
de învãþare

Dobândirea abilitãþilor de explorare ºi planificare a carierei Planificarea carierei

Exersarea abilitãþilor de management al unui stil de viaþã de

Calitatea stilului de viaþã
calitate

Partea a doua a ghidului cuprinde activitãþi concepute în conformitate cu programa. Acestea sunt structurate
pe modulele tematice cuprinse în programã, în conformitate cu obiectivele-cadru ºi cu obiectivele de referinþã
specifice programei ºcolare. Pentru fiecare modul tematic sunt prezentate activitãþi de învãþare pentru toate
clasele gimnaziale.

Fiecare activitate respectã o anumitã succesiune ºi are alocat un buget de timp de 50 de minute. Reperele
pe baza cãrora sunt construite activitãþile sunt prezentate mai jos.
• Modulul tematic, clasa, valori ºi atitudini, obiective de referinþã — toate acestea sunt cuprinse
în prima casetã din prima paginã a fiecãrei activitãþi ºi reprezintã „datele de identificare“, care sunt
preluate din programa de consiliere ºi orientare ºcolarã, în funcþie de conþinuturile învãþãrii. Sugerãm
ca obiectivele sã fie anunþate elevilor, la începutul activitãþii sau pe parcursul derulãrii sarcinilor de
lucru. Titlurile activitãþilor sunt atractive, metaforice, specifice nivelului de vârstã ºi dezvoltare al elevilor
din clasele gimnaziale.

9
 >> Partea întâi

• De învãþat… — pe margine, sunt definite conceptele-cheie sau se oferã clasificãri, explicaþii teoretice,
rezultatele unor cercetãri, experimente, statistici, o rubricã de tipul „ªtiaþi cã?“, practic, aspecte
importante pentru diriginþi în lucrul cu elevii, folositoare pentru clarificarea subiectului. Este partea
dedicatã diriginþilor ºi reprezintã o resursã pentru feedback-ul dat de aceºtia elevilor.
• Repere de acþiune — rubricã în care sunt prezentate, sintetic, ideile principale în jurul cãrora a fost
construitã activitatea.
• Resurse — rubricã în care sunt precizate materialele ºi consumabilele utile în derularea cu succes a
orei de dirigenþie/consiliere. De exemplu: coli de scris A4, coli colorate, coli de flipchart, flipchart/tablã,
markere, carioci, creioane colorate, sfoarã, foarfece, cutii confecþionate în mod special, ecusoane, scotch,
lipici, ziare ºi reviste, post-it-uri, ace cu gãmãlie, poveºti, poezii etc. Acestea trebuie pregãtite din timp.
De asemenea, pot fi utilizate ºi echipamentele: televizor, videoproiector, laptop, computer,
radiocasetofon, în funcþie de dotarea ºcolii, pentru prezentãri Power Point, filmuleþe educative, mici
fragmente din filme clasice sau recente, reclame etc. necesare realizãrii unui mediu pozitiv de învãþare.
Importante sunt fiºele de aplicaþie, care se vor multiplica, în funcþie de cerinþele activitãþii.
• Scenariul activitãþii — reprezintã momentele activitãþii, descrise pas cu pas. Cuprinde sugestiile meto-
dologice pentru diriginþi: ce tehnici de lucru sã se foloseascã, cum sã se realizeze echipele, care este
succesiunea logicã a secvenþelor etc., aspecte importante pentru atingerea obiectivelor propuse.
Majoritatea activitãþilor debuteazã cu exerciþii de spargerea gheþii, care au rolul de a realiza introducerea,
dar ºi de a trezi interesul ºi motivaþia elevilor. Reprezintã exerciþii inedite, originale, creative, pe care
le propune dirigintele, pentru a fi rezolvate, în mod individual, în diadã (în perechi), în echipe sau
frontal, necesare în achiziþionarea cunoºtinþelor ºi formarea atitudinilor ºi abilitãþilor personale ºi
interpersonale. Toate exerciþiile vor fi adaptate la specificul clasei de elevi.
• Reflecþii ºi evaluare — sugestii pentru analiza activitãþii, care se realizeazã prin întrebãrile posibile
pe care dirigintele le poate adresa elevilor, referitoare la conþinuturile învãþãrii ºi la derularea activitãþilor.
Se referã la beneficiile implicãrii de-a lungul unei activitãþi, la ceea ce gândeºte, simte sau la ceea ce
l-a determinat pe elev sã se comporte sau sã rãspundã sarcinilor de lucru într-un anumit mod. Întrebãrile
adresate sunt deschise. A fost evitatã întrebarea „de ce?“, care necesitã de cele mai multe ori justificãri
teoretice care nu au nici o legãturã cu gândurile, emoþiile ºi comportamentele reale ale elevilor. Se
acordã dreptul elevului de a rãspunde sau nu la anumite întrebãri, pe care le considerã intruzive. Acestea
constituie niºte repere, pe care dirigintele sã le poate utiliza la finalul activitãþii sau dupã fiecare secvenþã,
astfel ca bugetul de timp al fiecãrei activitãþi sã nu sufere modificãri ºi sã se încadreze în cele 50 de
minute planificate.
• De lucru în familie — secvenþã ce propune activitãþi pe care elevii le pot realiza împreunã cu membrii
familiei: pãrinþi, fraþi, surori, bunici, rude apropiate, în scopul conºtientizãrii ºi extinderii experienþelor
de învãþare, implicãrii în mod concret a familiei în educaþia copiilor.
• De lucru în ºcoalã — sugereazã activitãþi, evenimente pe care elevii le pot organiza sau dezvolta în
ºcoala unde învaþã sau în comunitate. Astfel de activitãþi pot fi realizate prin colaborarea cu colegii
de la alte clase, cu cadrele didactice, directorii, personalul ºcolii º.a.
• Fiºele de aplicaþie — cuprind exerciþii practice adaptate modulelor tematice, care se pot realiza
individual, în diade (în perechi), în echipe sau cu întreaga clasã. Completarea unor fraze lacunare,
întrebãri, comentarea unor citate, elaborarea unor proiecte ºi planuri de acþiune, în domeniul educaþiei
sau carierei, de exemplu, jocuri de rol, evaluarea experienþelor personale prin completarea unor
chestionare, dezbateri pro ºi contra, eseuri, rebusuri, tehnici ale gândirii critice etc. reprezintã doar
câteva dintre tipurile de sarcini de lucru din fiºele de aplicaþie.

1.2. A fi sau a nu fi un diriginte eficient

În derularea cu succes a activitãþilor de la orele de dirigenþie/consiliere, este necesar ca dirigintele sã aibã

anumite abilitãþi ºi atitudini, în relaþia cu elevii:
• sã fie bine pregãtit pentru a aborda tematica din programa de consiliere ºi orientare

10
 >> Partea întâi

• sã aibã încredere în el ºi în ceilalþi

• sã propunã activitãþi de învãþare adecvate
• sã comunice eficient (ascultare activã, feedback pozitiv)
• sã gestioneze posibilele situaþii de crizã
• sã ia decizii optime
• sã manifeste iniþiativã ºi creativitate

Pentru a fi un diriginte eficient, aveþi în vedere urmãtoarele recomandãri:

• Încercaþi sã deþineþi controlul clasei! Aceasta nu înseamnã sã vã comportaþi ca un dictator. De cele
mai multe ori, dacã încercaþi sã realizaþi o activitate fãrã a avea control, atunci calitatea orei de diri-
genþie/consiliere va avea de suferit.
• Respectaþi elevii, pentru a fi respectat! Aceasta nu înseamnã cã veþi accepta comentariile neplãcute
ale elevilor. Determinaþi elevii sã conºtientizeze consecinþele propriilor fapte.
• Stabiliþi limitele relaþiei dvs. cu elevii, pe care încercaþi sã nu le depãºiþi! Pentru a fi un diriginte cu
autoritate în clasã, dar nu autoritar, comunicaþi deschis, la începutul relaþiei cu elevii cerinþele dvs.
• Respectaþi ºi aplicaþi fãrã discriminare regulile pe care le-aþi stabilit de comun acord cu elevii! Un diriginte
nu poate fi mereu imparþial, însã este necesar sã vã ghidaþi activitatea dupã un set de reguli, fapt care
asigurã disciplinã, control ºi siguranþã.
• Nu adresaþi jigniri ºi nu puneþi etichete elevilor! O educaþie pozitivã susþine un climat pozitiv în clasã,
aºa cã nu ameninþaþi elevii. Dacã acþionaþi la furie, judecata dvs. poate fi greºitã. Învãþaþi sã fiþi calmi,
atunci când aveþi de rezolvat situaþii dificile. Nu luaþi ca un atac personal remarcile elevilor. La aceastã
vârstã, elevii pot sã-ºi urascã sau sã-ºi iubeascã diriginþii.
• Fiþi proactivi! E important sã acþionaþi pentru dezvoltarea personalã a elevilor cu care lucraþi, nu sã
reacþionaþi la situaþiile din clasã. Propuneþi situaþii de învãþare, în care aceºtia sã se exprime liber ºi
deschis. Daþi elevilor ºansa sã aleagã din mai multe variante, astfel încât aceºtia sã exerseze puterea
de a decide, de a alege ceea ce-ºi doresc.
Specialiºtii în educaþie le sugereazã profesorilor sã se manifeste pozitiv: sã le comunice elevilor, clar ºi ferm
nevoile ºi cerinþele sale, sã dea curs unei acþiuni adecvate, sã le rãspundã elevilor ºi sã nu încalce în nici un
fel interesele cele mai înalte ale acestora. (Marlene&Lee Canter, 2004)

Pentru a deveni un profesor cu un comportament pozitiv, luaþi în considerare urmãtoarele

recomandãri:
• Asumaþi-vã responsabilitãþi în sala de clasã, fiþi calmi, dar fermi cu elevii!
• Stabiliþi reguli, dar ºi consecinþe, atât pentru comportamentul adecvat, cât ºi pentru cel inadecvat!
• Comunicaþi elevilor ºi pãrinþilor, încã de la începutul anului, regulile ºi consecinþele respectãrii/nerespectãrii
acestora!
• Oferiþi semnale pozitive elevilor care respectã regulile!
• Cereþi din partea elevilor un comportament responsabil!
• Respectaþi promisiunile ºi angajamentele!
• Nu recurgeþi la ameninþãri!
• Fiþi consecvenþi ºi acþionaþi coerent!
• Comunicaþi cu fermitate, dar în acelaºi timp, cu cãldurã!
• Utilizaþi gesturi care sã sprijine afirmaþiile verbale!
• Menþineþi un climat pozitiv!
• Promovaþi valori ca: disciplina pozitivã, încrederea în sine, respectul faþã de ceilalþi, îndeplinirea
angajamentelor, implicarea ºi responsabilitatea socialã

1.3 Managementul clasei la ora de dirigenþie/consiliere

Iniþierea ºi menþinerea unui bun management al clasei la ora de dirigenþie/consiliere este una dintre cele mai
dificile sarcini atât pentru tinerii diriginþi, cât ºi pentru cei experimentaþi, în contextul în care: diriginþii nu
beneficiazã de o pregãtire profesionalã specificã, nu existã manuale, nu se dau note.
Planificarea ºi organizarea activitãþilor pentru realizarea unui mediu favorabil învãþãrii este esenþialã în
managementul clasei. Aceasta se realizeazã prin: asigurarea disciplinei, prevenirea comportamentelor indezirabile

11
 >> Partea întâi

ºi rezolvarea problemelor, stabilirea regulilor, aranjamentul bãncilor ºi personalizarea clasei, cunoaºterea elevilor,
implicarea elevilor în activitatea de învãþare prin utilizarea metodelor de lucru activ-participative, asigurarea
unui sistem de recompense ºi oferirea unui feedback pozitiv.

¤¤ Disciplina la ora de dirigenþie/consiliere. Multe comportamente disruptive sau negative din clasã pot
fi ameliorate, înainte ca ele sã devinã probleme de disciplinã. În acest scop, dirigintele poate apela la metode
organizaþionale eficiente. Urmãtorul set de practici este esenþial pentru ca dirigintele sã menþinã controlul
în clasã:
• Organizaþi un start bun! Realizaþi o primã întâlnire deosebitã ºi plãcutã între dvs. ºi clasa de elevi, al
cãrei diriginte sunteþi. Vã sugerãm sã creaþi ºi sã amenajaþi spaþiul de învãþare, într-un alt mod, decât
cel folosit pentru orele obiºnuite de curs, de exemplu: prezentarea portofoliului dvs. (studii, cine sunteþi,
ce spun alþi elevi sau pãrinþi despre dvs.), decorarea clasei cu afiºe, sloganuri, citate, vizionarea unor
mici fragmente din filme celebre, comentarea obiectivelor pentru ora de dirigenþie/consiliere, pregãtirea
unor exerciþii de autocunoaºtere ºi intercunoaºtere originale. Daþi elevilor ºansa sã formuleze impresii
despre dvs., sã se prezinte, chiar dacã veþi observa cã aceºtia vã vor testa comportamentul ºi toleranþa
faþã de atitudinea lor.
• Stabiliþi reguli! Nu uitaþi cã stabilirea unui set de reguli de comportament în clasã trebuie sã fie realizatã
prin comunicare ºi negociere cu elevii, pentru a vã asigura cã aceºtia le-au înþeles utilitatea. Formulaþi
reguli scurte, precise ºi clare, care sã includã atenþionare, respect pentru ceilalþi, protecþia clasei. Oferiþi-le
elevilor ºansa de a propune regulile pe care le considerã adecvate unui climat pozitiv.
• Învãþaþi numele ºi prenumele elevilor! Creaþi ecusoane, inventaþi un aranjament de bãnci care sã vã
ajute sã învãþaþi uºor numele elevilor. Adresaþi-vã elevilor, folosindu-le prenumele. Le oferiþi în acest fel
încredere în sine ºi le creaþi o stare de bine, pentru cã se simt valorizaþi. De altfel, specialiºtii afirmã cã
apelarea elevilor cu prenumele îi conferã profesorului-diriginte un mai mare control asupra situaþiilor în
clasã.
• Fiþi fermi ºi constanþi! Un profesor-diriginte poate fi ferm, suportiv ºi prietenos cu elevii în acelaºi
timp. Un profesor ferm poate crea un mediu în care elevii sãi se simt în siguranþã. Mulþi profesori au
afirmat cã este mult mai uºor sã începi anul într-un ritm mai ferm ºi sã te relaxezi pe parcurs, decât sã
începi relaxat ºi sã devii ferm pe parcurs.

¤¤ Aranjamentul bãncilor este deosebit de important pentru un management al clasei eficient la ora de
dirigenþie ºi trebuie sã se realizeze în funcþie de obiectivele propuse ºi de rezultatele dorite. În acest spaþiu,
dirigintele se poate plasa în diferite locuri, care sã nu distorsioneze procesul de învãþare.
• Clasa tradiþionalã este aranjatã cu banca profesorului diriginte în faþa clasei, bãncile elevilor fiind
aliniate în ºir, astfel încât copiii sã nu poatã copia la teste. Acest aranjament este ineficient, creeazã
rutinã, nu stimuleazã comunicarea ºi relaþiile interpersonale, dar elevii au acces uºor la locul lor.
• Mobilierul aºezat în diferite moduri, astfel încât elevii sã aibã contact vizual, faþã în faþã, încurajeazã
discuþiile, dezbaterile ºi multe alte activitãþi interactive ale clasei. Elevii ascultã, privesc, participã, iau
atitudine, îºi exprimã pãrerile. Aranjarea bãncilor pe douã rânduri faþã în faþã cu spaþiu între ele ºi
catedra plasatã în spatele clasei creeazã o atmosferã prietenoasã de învãþare.
• Potcoava este o variantã a aranjamentului bãncilor pe douã rânduri în formã de potcoavã, în care
dirigintele coordoneazã ºi provoacã discuþii interactive, dezbateri pro ºi contra.
• Lucrul în echipe presupune ca bãncile sã fie grupate, câte douã sau câte patru, în funcþie de spaþiul
disponibil. În acest caz, dirigintele are rol de facilitator al dialogului.

¤¤ Limbajul nonverbal al profesorilor diriginþi reprezintã o componentã esenþialã a comunicãrii în

procesul de predare-învãþare, mai ales la orele de dirigenþie/consiliere. De aceea, profesorii-diriginþi trebuie
sã-i acorde o atenþie deosebitã din trei motive: un control al limbajului nonverbal permite perceperea fidelã
a mesajelor elevilor, o transmitere pozitivã a mesajelor dorite în scopul unei învãþãri eficiente, un mod de
comunicare care faciliteazã crearea unei relaþii pozitive între profesori ºi elevi. Printre componentele esenþiale
ale limbajului nonverbal sunt: contactul vizual, expresia facialã, gesturile, proximitatea, umorul, elementele
de paralimbaj.

12
 >> Partea întâi

• Contactul vizual este un canal important de comunicare prin care se aratã interesul pentru interlocutor.
Ajutã ºi susþine comunicarea, creºte credibilitatea vorbitorului. Profesorii care susþin comunicarea prin
contactul vizual, privesc elevii în ochi, fãrã a-i fixa cu privirea, oferind cãldurã afectivã, interes, angajare
în discurs.
• Expresia facialã, de exemplu, zâmbetul este un indiciu puternic care poate transmite: bucurie,
prietenie, cãldurã, afiliaþie, apariþie plãcutã. De aceea, zâmbetul vã poate apropia de copii. Veþi fi mai
drãguþi, mai prietenoºi, mai calzi. Zâmbetul este, câteodatã, contagios ºi favorizeazã învãþarea.
• Gesturile. Dacã nu utilizaþi gesturi care sã puncteze adecvat ºi dinamic cele spuse prin cuvinte, puteþi
deveni plictisitor, tern. Un stil de predare plin, antrenant, viu, animat capteazã atenþia elevilor, face
materialul mai atractiv ºi faciliteazã învãþarea. Înclinarea capului, gesturile în timp ce ascultaþi ceea ce
spun elevii, conferã acestora siguranþa cã îi ascultaþi.
• Postura ºi orientarea corpului. Comunicaþi numeroase mesaje vorbind, mergând, stând în picioare
sau ºezând. De exemplu, stând drept, dar nu rigid, ºi înclinându-vã uºor în timp ce le vorbiþi, le comunicaþi
elevilor cã sunteþi apropiaþi, receptivi ºi prietenoºi. Dacã vorbiþi cu ochii în podea sau aflându-vã cu
spatele la ei, arãtaþi dezinteres ºi lipsã de implicare, prin urmare ºi învãþarea va avea de suferit.
• Proximitatea. Normele culturale dicteazã distanþa confortabilã pentru interacþiunea cu elevii. Ar trebui
sã fiþi receptivi la semnalele de disconfort ale elevilor cauzate de invadarea spaþiului personal al acestora.
Unele dintre aceste semnale sunt: legãnatul picioarelor, balansarea uºoarã a corpului, lovitul bãncii
cu degetele, evitarea privirii. În clasele mari, spaþiul nu este o problemã. Pentru a îmbunãtãþi comunicarea,
mutaþi bãncile, astfel încât sã facilitaþi contactul direct cu elevii ºi sã aveþi posibilitatea de a fi alãturi
de fiecare elev.
• Elemente paralingvistice. Aceastã faþetã a comunicãrii include elemente vocale ca: tonul, ritmul,
timbrul vocal, volumul, pauzele în vorbire, inflexiunile vocii. Pentru o eficientizare a activitãþii de
dirigenþie/consiliere, combinaþi aceste elemente ale vocii dvs., deoarece una dintre criticile frecvente
ale elevilor privitoare la profesori este cã vorbesc monoton.
• Umorul. Umorul este o „unealtã magicã“ de lucru în clasã. Râsul elibereazã de stres ºi tensiune. Încurajaþi
elevii sã fie joviali, deoarece aceasta faciliteazã învãþarea.

¤¤ Metodele de lucru. La ora de dirigenþie/consiliere, un management al clasei eficient se realizeazã numai

dacã profesorul-diriginte foloseºte metode de lucru activ-participative, care susþin învãþarea pe termen lung.
Vom face o succintã trecere în revistã a metodelor din prezentul ghid.
> Brainstorming-ul („asalt de idei“, „furtunã în creier“, „ploaie de idei“)
• generarea a cât mai multor idei, fãrã teama de a greºi, deoarece toate sunt acceptate, gãsirea a cât
mai multor soluþii, pentru un stimul sau o situaþie datã, care sunt notate; principiu de funcþionare:
cantitatea naºte calitatea, prin asocierea ideilor emise (de exemplu: ce este stima de sine? ce este
comunicarea?)
> Studiul de caz
• analiza unei situaþii particulare, reale sau ipotetice în vederea rezolvãrii acesteia, prin gãsirea unor
soluþii concrete ºi practice (de exemplu: analiza unui caz de discriminare etnicã)
> Problematizarea
• crearea situaþiilor conflictuale de tip pozitiv între ceea ce ºtiu ºi ceea ce nu ºtiu elevii ºi gãsirea unor
noi soluþii prin investigarea ºi prin rezolvarea de probleme (de exemplu: femeile nu sunt bune managere)
> Jocul de rol
• asumarea unui rol prin provocarea de discuþii ºi crearea unui scenariu, având ca subiect o problemã
actualã, conflictualã prin care se experimenteazã anumite comportamente, emoþii, ºi se adoptã un
limbaj specific
• realizarea în diade, în grupuri ºi echipe mici, sau una ºi aceeaºi persoanã care comunicã cu diferite
feþe ale eului propriu (elev trist, elev mulþumit, elev fericit, elev leneº, elev competent) sub forma
unui interviu (de exemplu: interviu de angajare: angajator ºi angajat)

13
 >> Partea întâi

> Metafora ºi scenariile metaforice. Tehnicile artcreative (desene, postere, colaje, legenda etc.)
• descoperirea unor strategii de abordare a unor situaþii de viaþã prin care cei implicaþi se exprimã
mult mai uºor ºi mult mai rapid, trãiesc „insight-ul“, conºtientizeazã probleme, nevoi ºi resurse,
descoperã soluþii (de exemplu: fântâna, zidul, labirintul, dacã ai fi…, ce-ai fi… etc.)
> Exerciþiul
• repetarea unor operaþii ºi acþiuni cu scopul însuºirii, fixãrii ºi consolidãrii de cunoºtinþe ºi deprinderi
practice (de exemplu: exerciþiile de elaborare a unor planuri de acþiune pentru planificarea carierei,
paºii luãrii unei decizii, completarea unor propoziþii sau fraze lacunare)
> Hãrþile
• dezvoltarea prin desene ºi cuvinte-cheie, a unei imagini clare a obiectivelor, resurselor, influenþelor
ºi modelelor care acþioneazã în spaþiul respectiv (de exemplu: harta conflictului, harta carierei, arborele
carierei)
> Observaþia
• evidenþierea situaþiilor, a comportamentelor sau a fenomenelor, care nu ies uºor în evidenþã, pe baza
cãrora se emit ipoteze (de exemplu: la observaþia stilurilor de învãþare)
> Învãþarea prin cooperare
• utilizarea grupurilor mici, a lucrului în echipã în rezolvarea sarcinilor de învãþare, pentru cã ºansele
de succes ale elevilor care învãþã împreunã cresc
> Dezbaterea
• analiza ºi discutarea unor probleme controversate, cãrora participanþii le acordã semnificaþii diferite
(exemplu: Vedetã: pro sau contra?, prezentarea unor avantaje sau dezavantaje)
> Convorbirea
• desfãºurarea comunicãrii într-o atmosferã caldã, de încredere, în care elevii se pot exprima liber, se
simt acceptaþi, se ascultã activ, se acordã feedback pozitiv (de exemplu: Ce pãrere au despre sine?,
Care sunt situaþiile de crizã din viaþa lor?, comentarii pe marginea unor poveºti, povestiri, filme artistice
sau documentare)
> Analiza produselor
• dezvoltarea unor rezultate, cum ar fi: caiete sau dosare personale, portofolii, colaje, compuneri, eseuri,
desene, construcþii, modelaje, albume cu fotografii, reviste, buletine informative cu bune practici,
pagini WEB etc., care se pot expune în clasã, în ºcoalã (în cabinetul de consiliere ºcolarã, pe holurile
ºcolii, în cancelarie, în sala de festivitãþi, în sala de sport etc.), în locuri cât mai vizibile sau acasã
> Ancheta pe bazã de chestionar/interviu
• colectarea de informaþii, fapte, date din mai multe surse, pentru a fi cât mai obiectivi, prin utilizarea
de teste ºi chestionare, organizarea de focus-grupuri ºi interviuri
> Analiza SWOT
• analiza propriei persoane, a unei situaþii, a unui proiect, a întregii organizaþii ºcolare prin identificarea
punctelor tari (Strengths), a celor slabe (Weaknesses), a oportunitãþilor (Opportunities) ºi a ameninþãrilor
(Threats) în vederea proiectãrii unor strategii de acþiune sau a luãrii unei decizii
> Metode de evaluare
• diagnosticarea activitãþilor din cadrul orei de dirigenþie/consiliere, a activitãþilor de lucru în familie
sau de lucru în ºcoalã, prin analiza portofoliilor, a proiectelor, dar ºi prin autoevaluarea gradului de
implicare personalã (scale de autoevaluare) sau prin realizarea unui jurnal personal

1.4 Ora de dirigenþie/consiliere sau mediul de învãþare care ajutã elevii sã se dezvolte
Mediul în care se contureazã profilul unei copil care învaþã independent promoveazã ( Costa ºi Kallick, 2000):
• ascultarea activã corelatã cu înþelegere ºi empatie
• gândirea flexibilã, clarã ºi independentã
• gândirea despre gândire (metacogniþie)

14
 >> Partea întâi

• creativitatea, imaginaþia, puterea de a se transpune în alt plan

• curiozitatea ºi respectul
• simþul umorului
• aplicarea cunoºtinþelor anterioare la situaþii noi
• atitudinea reflexivã ºi criticã în unele situaþii ºi emiterea de opinii
• controlul impulsivitãþii
• deschiderea cãtre învãþarea continuã
• colectarea de date prin toate mijloacele „Uºa
cãtre p
perso n rogres
ul
al se d
num a e schide
Mediul în care un copil devine responsabil pentru ceea ce învaþã… i dinãu
ntru“.“
• angajarea în învãþare prin acþiune proprie B URKE
HEDGE
S
• încrederea cã opinia îi este ascultatã, apreciatã „Cu c
ât înve
• credinþa cã are propria valoare ºi cã are demnitate mult… þi m ai
• implicarea activã pentru sporirea înþelegerii cu atâ
m ai m t câºtig
ult.“ i
• împlinirea prin efortul personal depus
• împãrtãºirea ideilor cu sinceritate ºi curaj HARVE
Y MC
KAY
• angajarea alãturi de ceilalþi
• dedicarea pentru grup, ºcoalã, comunitate
• ascultarea, renunþarea la emiterea de judecãþi de valoare
„Educatorii care
• neimpunerea propriei opinii în faþa celorlalþi cu orice preþ
implementeazã
• dialogul pentru examinarea ºi rafinarea propriilor idei
învãþarea socialã ºi
• experimentarea învãþãrii sociale ºi emoþionale
emoþionalã realizeazã
câtã putere are ºcoala
Mediul unde copilul trãieºte momente de…
în influenþarea vieþii
• toleranþã copiilor.“
• colaborare MAURICE ELIAS
• distracþie „Felul în ca
re vorbesc
• devotament ºi profeso pãrinþii
rii îi aratã
• entuziasm pãrerea lo
copilului
• independenþã r despre el
.
Afirmaþiile
• cooperare lor influen
þeazã
încrederea
• interes ºi preþuirea
o acordã p pe care
• împãrtãºire ropriei per
soane.
Într-o mar
• energie e mãsurã,
limbajul
• umor celor mari
determinã
acelui cop destinul
• atractivitate il.“
• atenþie HAIM GINO
TT
• rigoare
• responsabilitate
• nediscriminare

1.5 Ora de dirigenþie/consiliere sau „o misiune posibilã“ pentru profesori

La ora de dirigenþie/consiliere, profesorul-diriginte va urmãri ca elevii sã înveþe lecþiile esenþiale ale vieþii. Astfel,
alfabetizarea emoþionalã ºi socialã a copiilor trebuie urmãritã cu consecvenþã în astfel de ore. Aceasta presupune
ca, în afara programelor specifice, dirigintele sã le ofere elevilor oportunitãþi de a depãºi momentele de crizã
personalã, corelând activitãþile de la clasã cu ceea ce se întâmplã în familiile lor. De aceea, în orele de
dirigenþie/consiliere este necesar ca activitãþile sã provoace experienþele personale ale elevilor ºi reflecþia asupra
acestora.

Fred Jones, directorul programului pentru profesori, „Classroom Management Training Program“ promoveazã
metode ºi tehnici pentru îmbunãtãþirea eficienþei profesorilor. În acest context, accentul este pus pe motivaþia

15
 >> Partea întâi

elevului ºi pe comportamentul acestuia în sala de clasã. Iatã câteva coordonate de analizã a managementului
clasei:
• aproximativ 50% din timpul destinat lecþiei este pierdut datoritã comportamentului perturbator al
elevului ºi al lipsei de concentrare în raport cu sarcinile de lucru
• cea mai mare parte a timpului pierdut poate fi evitatã prin utilizarea sistematicã a comunicãrii nonverbale,
a sistemului de recompense ºi a unui ajutor individual
• eficienþa comunicãrii nonverbale presupune stoparea comportamentului indezirabil fãrã ca profesorul
sã piardã timpul: contact vizual, expresie facialã, poziþie, semnale ºi gesturi, apropiere fizicã
• sistemul de stimulente ºi recompense motiveazã elevii în desfãºurarea activitãþilor propuse
• pregãtirea „scenei“ sau aranjarea sãlii de clasã în aºa fel încât sã faciliteze miºcarea ºi dialogul, existenþa
regulilor de grup sã fie expuse pe postere
• crearea disciplinei pozitive în clasã, pe baza regulilor negociate ºi acceptate de comun acord

Thomas H. Allen, în studiul Developing a Discipline Plan for You, constatã cã profesorii nu mai sunt capabili
sã menþinã ordinea ºi disciplina în sala de clasã doar prin afirmarea autoritãþii lor. Începând din anii 1970,
sub presiunea realitãþii ºcolii, specialiºtii din ºtiinþele educaþiei au elaborat modele privind controlul în clasã.

Câteva reguli pentru elev:

„Elevii au nevoie de reguli
• Sã ajungi la timp la ºcoalã! ºi vor reguli. Ei vor sã ºtie
• Sã manifeºti respect pentru procesul de învãþare! ce se aºteaptã de la ei ºi
de ce. Profesorii care
• Sã pãstrezi curãþenia clasei! încearcã sã evite fixarea
• Sã vii la ºcoalã îmbrãcat adecvat! unor reguli ºi a unei
structuri vor descoperi
• Sã nu arunci cu gumã de mestecat pe jos!
adesea ca rezultatul este
• Sã fii cooperant! haosul.“
• Sã asculþi în liniºte! KENNETH MOORE

• Sã respecþi sugestiile dirigintelui!

„Toate
• Sã nu vorbeºti când vorbesc ceilalþi! lucrurile
mãreþe
au fost
• Sã utilizezi un limbaj adecvat în sala de clasã! realizate
cu ajuto
• Sã nu mesteci gumã în timpul orei! entuzia rul
smului.
“
• Sã-i respecþi pe ceilalþi! RALPH W
ALDO
• Sã nu þipi ºi sã nu alergi în sala de clasã! EM E R S O
N
• Sã respecþi regulile convenite împreunã!
• Sã nu te baþi cu mâncare!
• Sã nu fumezi în ºcoalã sau sã consumi droguri!

Câteva reguli pentru comportamentul profesorului:

• Folosiþi contactul vizual pentru aprobãri, dezaprobãri!
• Deplasaþi-vã în toatã clasa, astfel lãsaþi impresia cã vã aflaþi peste tot ºi cã nu vã scapã nimic!
• Controlaþi-vã gesturile ºi daþi dovadã de calm!
• Apropiaþi-vã de elevii care, din motive diferite, nu sunt atenþi!
• Ignoraþi în mod intenþionat problemele nesemnificative de comportament!
• Discutaþi cu elevii care disturbã clasa, dupã lecþie, nu în timpul lecþiei!

În concluzie, un bun management al clasei implicã stabilirea de reguli clare acolo unde este nevoie, evitarea
celor inutile, eliminarea pe cât posibil a celor punitive, revizuirea lor periodicã, schimbarea sau eliminarea
lor când este cazul. Toate acestea pentru formarea unei mentalitãþi ºi atitudini democratice în raport cu norma
ºi cu exigenþele acesteia ºi pentru succesul orei de dirigenþie/consiliere.

16
PARTEA A DOUA
Activitãþi practice
pentru orele de dirigenþie
ºi consiliere educaþionalã

2
Modulul 1.
Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
Clasa a V-a

Activitatea 1. „Fântâna“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

> Stima de sine reprezintã atitu-
dinea faþã de propria persoanã.
Stima de sine este un indicator al
eficienþei personale ºi sociale.
> Un copil care are stimã de sine
va fi mai „apt“ la întâlnirea cu
viaþa, la confruntarea cu
diverse obstacole sau
probleme. Astfel, stima de
sine pozitivã ajutã copiii sã
spunã „Eu pot“, „Eu vreau“,
„Eu acþionez“.
> În fapt, stima de sine este im-
portantã pentru noi toþi, copii
sau adulþi, fiind o dimensiune
fundamentalã pentru succes.
Este credinþa cã suntem:
• acceptaþi, iubiþi
• puternici, valorizaþi
• capabili, respectaþi
> Încã de mici, copiilor li se for-
meazã convingerile despre con-
ºtiinþa de sine, imaginea de
sine, în raport cu sine ºi cu cei-
lalþi. Familia este o resursã im-
portantã care dezvoltã respectul
de sine al copiilor.
progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane
• Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
Obiective de referinþã
1.1. Sã identifice situaþii în care se manifestã stima de sine
1.2. Sã exemplifice caracteristici specifice preadolescenþei
Repere de acþiune 
exemplificarea resurselor formãrii stimei de sine, definirea stimei de sine,
importanþa resurselor în formarea ºi dezvoltarea stimei de sine, exersarea
atitudinii pozitive faþã de propria persoanã
Resurse 
fiºele de aplicaþie 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, flipchart/tablã, coli de flipchart,
markere, post-it-uri, creioane colorate, scotch
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Daþi elevilor câte un bileþel colorat pe care
sã deseneze un simbol despre ei, dar care sã fie în legãturã cu iniþiala
prenumelui, de exemplu: Stelian — soldat (sãritor, organizat, disciplinat,
meserie preferatã), Dimitria — delfin (delicatã, dibace, inteligentã,
deºteaptã). Fiecare elev se prezintã în faþa clasei. Precizaþi cã una din
cãile prin care se formeazã stima de sine constã în investigarea ºi analiza
propriilor calitãþi, dar ºi în transmiterea cãtre ceilalþi de informaþii sau
impresii privitoare la propria persoanã. Se anunþã tema activitãþii.
[ Duratã: 10 minute ]

19
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
2. Realizaþi 5 echipe dupã criteriul flori de primãvarã
(ghiocei, toporaºi, brebenei, narcise, zambile). Daþi
o sarcinã comunã tuturor echipelor, care sã includã
urmãtoarele întrebãri:
• Ce este stima de sine? Propuneþi o definiþie ºi
un catren.
• Care sunt resursele stimei de sine? Enumeraþi
cel puþin 5 resurse, cu exemple concrete.
Fiecare echipã primeºte coli de flipchart ºi markere.
Se lucreazã în echipe, timp de 10 minute, apoi se pre-
zintã ºi se analizeazã rezultatele muncii cu întreaga
clasã. Pentru precizãri teoretice, cereþi elevilor sã con-
sulte fiºa de aplicaþie 1.1 „Ce spun experþii despre
stima de sine?“. [ Duratã: 15 minute ]
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 1.2. Un elev va
citi fragmentul din Fata Babei ºi fata moºneagului,
de Ion Creangã. Cereþi elevilor sã explice ce
înseamnã pentru ei „o fântânã“, ce semnificaþii
poate avea, ca metaforã. Fântâna poate fi oglinda
sinelui. În ea putem observa calitãþile, abilitãþile,
aptitudinile, aspiraþiile, responsabilitãþile, punctele
tari, punctele slabe, oportunitãþile, practic tot ceea
ce caracterizeazã o persoanã. Important este ca
cel/cea care se „priveºte în interior“ sã facã acest
lucru cu sinceritate, cu dorinþa de a se dezvolta ºi
de a progresa. Fiecare va completa primul punct
din fiºã: un eseu de numai 5 rânduri despre propria
personalitate, despre ei înºiºi, aºa cum se percep
în momentul dat, dacã se plac sau nu, dacã sunt
valorizaþi sau nu. De asemenea, provocaþi elevii sã
se gândeascã la ce sau la cine anume a avut con-
tribuþii deosebite pentru modul în care se percep,
pentru ceea ce sunt ei acum, pentru evoluþia ºi
dezvoltarea personalã, practic sã reflecteze asupra
resurselor formãrii stimei de sine. De exemplu: Cine
a îngrijit fântâna? Cine a curãþat-o? Ce a fost ne-
voie sã aruncaþi? Cum s-a produs transformarea?
A fost dureroasã, dar necesarã?
[ Duratã: 20 minute ]
4. Sintetizaþi, printr-un brainstorming, resursele
formãrii ºi dezvoltãrii stimei de sine. Notaþi toate
ideile, fãrã a fi criticate, pe o coalã de flipchart ºi
discutaþi-le. Daþi elevilor fiºa de aplicaþie 1.3, în care
aceºtia vor realiza un clasament personal al aces-
tor resurse, dupã ce, în prealabil, au fost analizate.
Realizaþi ºi un clasament al clasei cu primele 3 locuri
acordate celor mai importante resurse în formarea
stimei de sine. Numiþi doi elevi care sã afiºeze
rezultatele pe un perete din clasã.
[ Duratã: 5 minute ]
20
5. Suplimentar, puteþi împãrþi elevii în 5 echipe care
sã analizeze fiºa de aplicaþie 1.4. Aceasta menþio-
neazã aspecte ce þin de particularitãþile dezvoltãrii
lor la aceastã vârstã.
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce este stima de sine? Este importantã pentru
dezvoltarea unei persoane? Argumentaþi!
• Apreciaþi ce fel de stimã de sine aveþi?
• ªi anume, în ce mãsurã afirmaþiile prezentate sunt
adecvate propriei persoane?
• Care sunt cele mai importante resurse ale formãrii
ºi dezvoltãrii stimei de sine?
• Care este punctul vostru forte? Dar punctul slab?
• Ce veþi face în urmãtoarea perioadã de timp
pentru „a remedia“ stima de sine, „pentru a
curãþa fântâna“?
• Care citat v-a plãcut cel mai mult din ceea ce au
spus experþii despre stima de sine?
• Ce aþi învãþat din aceastã activitate?
De lucru în familie! 
• Fiecare elev va provoca o discuþie despre stima
de sine cu membrii familiei, poate într-o zi de
duminicã, într-un moment de relaxare ºi de îm-
pãrtãºire a unor amintiri de familie. Vor conversa
cu pãrinþii ºi cu membrii familiei despre cine i-a
ajutat pe ei sã-ºi formeze o stimã de sine pozitivã,
optimã sau, din contrã, cine i-a discreditat: per-
soane, situaþii, coincidenþe, diferite întâmplãri.
De lucru în ºcoalã! 
• Referitor la resursele formãrii stimei de sine, elevii
vor propune ºi la alte clase a V-a sau elevilor mai
mici ºi mai mari sã cerceteze tema. Vor fi delegaþi
responsabili cu sarcini clare ºi termene precise.
De exemplu, sã caute pe Internet ce spun experþii
despre stima de sine, sã realizeze clasamente
pentru fiecare clasã despre resursele formãrii
stimei de sine ºi chiar în rândul cadrelor didactice.
Rezultatele cercetãrilor vor fi expuse pe holurile
ºcolii sau în cadrul „fântânii“ stimei de sine,
confecþionatã de aceºtia.
 [ Activitatea 1. Fântâna ]

Fiºa de aplicaþie 1.1 „Fântâna“ 

Ce spun experþii despre stima de sine?

(www.childdevelopmentinfo.com, www.nncc.org/Guidance/self.esteem.html, www.en.wikipedia.org/wiki/Self-

esteem, www.positive-way.com)

• „Ceea ce simþi tu despre tine, îþi afecteazã modul de a acþiona. Când te înþelegi ºi te accepþi pe tine
însuþi, îþi va fi mai uºor sã-i înþelegi ºi sã-i accepþi ºi pe ceilalþi.“

• „O persoanã cu stimã de sine OK, simte cã meritã, cã este bunã ºi capabilã, pe când oamenii cu stimã
de sine negativã gândesc despre ei cã nu meritã ºi cã ceea ce fac nu este important pentru alþii, cu atât
mai puþin pentru ei.“

• „Stima de sine este asemenea unui «vaccin social», o dimensiune a personalitãþii care împuterniceºte
oamenii sã se apere împotriva unui comportament indezirabil social. Ea nu poate fi atribuitã unei persoane
de o altã persoanã sau de societate, trebuie sã fie câºtigatã de fiecare persoanã în parte.“

• „Familia este cea mai puternicã forþã în dezvoltarea stimei de sine. Primii ani sunt importanþi în stabilirea
unei stime de sine autentice. Un stil parental pozitiv este crucial în dezvoltarea la copii a unei stime de
sine optime ºi a eficienþei personale.“

• „Climatul ºcolar joacã un rol important în dezvoltarea stimei de sine la elevi. ªcolile care au ca þintã majorã
stima de sine au demonstrat cã elevii acestora devin mai buni, au succes academic ºi un stil de viaþã
sãnãtos. De asemenea, este mai puþin probabil ca elevii acestor ºcoli sã se implice în comportamente
distructive, precum consumul de alcool sau droguri, violenþe ºi crime.“

21
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 1.2 „Fântâna“ 

„ªi mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântânã mâlitã ºi pãrãsitã. Fântâna atunci zice:
— Fatã frumoasã ºi harnicã, îngrijeºte-mã, cã þi-oi prinde ºi eu bine vreodatã. Fata curãþã fântâna ºi-o îngrijeºte
foarte bine, apoi o lasã ºi-ºi cautã de drum […] Când, mai încolo, numai iaca fântâna îngrijitã de dânsa era
plinã pânã-n gurã cu apã limpede cum îi lacrima, dulce ºi rece cum îi gheaþa...“
(Fata babei ºi fata moºneagului, de Ion Creangã)

Imaginaþi-vã cã vã întâlniþi voi înºivã cu o fântânã. Priviþi apa limpede, curatã ºi rece, tocmai bunã de bãut
ºi analizaþi-vã chipul, întreaga personalitate oglinditã în ea. Ce spuneþi despre voi? Cine sunteþi? Cum vã
caracterizaþi? Scrieþi un eseu de numai 5 rânduri.
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................

22
 [ Activitatea 1. Fântâna ]

Fiºa de aplicaþie 1.3 „Fântâna“ 

• Identificaþi în ordinea importanþei pentru voi care sunt resursele formãrii ºi dezvoltãrii stimei
de sine. Realizaþi un clasament personal, apoi un clasament al clasei (numai primele 3 locuri).

succesele ºi insuccesele familia (mama, locul naºterii,

personale tata, fraþii, comunitatea
surorile, bunicii)

grupul de prieteni,
strada
colegii / colegele
(vecinii, atmosfera)
pasiunile, hobby-urile,
interesele

imaginea de sine, evaluãrile ºi aprecierile

încrederea în sine celorlalþi
mass media

ºcoala (programul de planificarea viitorului,

învãþare, cadrele petrecerea timpului obiective, aspiraþii,
didactice etc.) liber valori

1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
9. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
10. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
11. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
12. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Altele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

23
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 1.4 „Fântâna“ 

• Analizaþi caracteristicile specifice grupei de vârstã: preadolescenþa, clasa a V-a! (11/12 ani).
Observaþi ºi discutaþi în ce mãsurã afirmaþiile de mai jos sunt adecvate propriei persoane!

Intrarea în clasa a V-a este o nouã provocare: profesori noi, colegi noi, sarcini mai complicate, discipline de
studiu diversificate, program de învãþare mai complex.

• Se dezvoltã abilitãþile de comunicare.

• Creºte numãrul de prieteni, în consecinþã ºi influenþa grupului (vestimentaþie, hobby-uri, modele,
interese etc.).
• Existã tendinþa de a se îndepãrta de pãrinþi, de a observa greºelile acestora ºi de a cãuta modele
noi.
• Începe sã se contureze sentimentul de identitate.
• Apar întrebãrile referitoare la propria sexualitate.
• La unele fete, se instaleazã pubertatea (explozia de creºtere ºi dezvoltare), la bãieþi, se amânã pânã
în jurul vârstei de 12 ani. Fetele au o dezvoltare fizicã mai rapidã.
• În relaþia cu pãrinþii, doresc sã devinã mai independenþi, au crescut, considerã cã nu mai sunt „pici“.
• Realizeazã activitãþi diferite cu prieteni de acelaºi sex.
• κi coordoneazã mai bine miºcãrile, are percepþie de sine.
• Încep sã fie dezvoltate deprinderile de igienã (se spalã singuri, fac curãþenie, oferã ajutor în gospodãrie).
• κi asumã responsabilitãþi. Are puternicã nevoie de afiliere.
• Are mai bunã percepþie a spaþiului ºi timpului, are sensibilitate esteticã.
• Are capacitate de concentrare ºi capacitate de memorare a faptelor.
• κi reprezintã mai bine trecutul ºi viitorul.
• Manifestã o mare capacitate de învãþare ºi muncã independentã.
• Are dorinþã de a învãþa, aratã curiozitate pentru cunoaºtere.
• Gândirea se îmbunãtãþeºte. Nu mai prezintã dificultãþi în a opera cu idei abstracte.
• Realizeazã interpretãri ºi descrieri precise.
• Învaþã noi calcule matematice (medie aritmeticã, funcþii, ecuaþii etc.) ºi structuri gramaticale complexe
în limba românã ºi în limbi strãine.
• Doreºte sã-ºi personalizeze spaþiul ºi modul de a se îmbrãca: camera lui, patul lui, mobilier adecvat,
îmbrãcãminte specificã vârstei.
• κi exerseazã empatia. Învaþã sã-i înþeleagã pe ceilalþi.
• Învaþã sã-ºi proiecteze viitorul ºi sã judece mai ferm ºi realist.
• κi identificã anumite aptitudini ºi preferinþe: sportive, artistice, matematice etc.
• Îi plac activitãþile în comun (muzicã, film, chiar învãþat), sporturile de echipã (baschet, fotbal etc.).
• Începe sã fie atent faþã de alimentaþie ºi faþã de lucrurile personale: cãrþi, haine, articole sportive.
• Are sentimentul de asemãnare cu ceilalþi, nu-i place sã se simtã strãin, izolat. Începe sã se descopere:
calitãþi, caracteristici, puncte tari, puncte slabe etc.
• Aspirã la diverse profesii.

24
Modulul 1.
Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
Clasa a V-a

Activitatea 2. „Pentru cã sunt… o valoare“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Stima de sine are un rol esen-

Atitudini ºi valori
þial în realizarea echilibrului
nostru psihologic: când este • Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
pozitivã, conduce la acþiuni efi- • Recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane
ciente, ne ajutã sã facem faþã
dificultãþilor, sã avem perfor-
manþe în activitatea desfãºu- Obiective de referinþã
ratã, sã întreþinem bune relaþii 1.1. Sã identifice situaþii în care se manifestã stima de sine
cu cei din jur. Când stima de
1.2. Sã exemplifice caractersitici specifice preadolescenþei
sine este instabilã sau scãzutã,
conduce la inadaptare, neplã-
ceri, frustrãri, eficienþã scãzutã
în acþiuni.

Repere de acþiune 
> Stima de sine este pãrerea pe exemplificarea resurselor formãrii de sine, exersarea comunicãrii
care o are fiecare om despre interpersonale, experimentarea lucrului în echipã
el/ea însuºi/însãºi.

Resurse 
Stima de sine se bazeazã pe
urmãtoarele aspecte: coli de flipchart, flipchart/tablã, markere, post-it-uri colorate, fiºele de
aplicaþie 2.1, 2.2
• valoarea fiecãruia ca om
• activitãþile pe care le face
fiecare
• realizãrile fiecãruia
Scenariul activitãþii 
• modul de percepere a 1. Anunþaþi tema activitãþii. Solicitaþi elevilor sã se gândeascã la un cuvânt
persoanei de cãtre ceilalþi care sã caracterizeze vârsta pe care o au. Inventariaþi rãspunsurile pe
• scopul în viaþã
• locul fiecãruia în familie ºi
o coalã de flipchart. Subliniaþi cuvintele care fac referire directã la calitatea
în mediul ºcolar de preadolescent sau copil. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 2.1 ºi
• potenþialul pentru succes solicitaþi rezolvarea primei sarcini. Discutaþi rãspunsurile ºi inventariaþi-le
• puterea fiecãruia de a pe o coalã de flipchart. [ Duratã: 5 minute ]
depãºi problemele

2. Desenaþi un tabel pe o coalã de flipchart. Solicitaþi elevilor sã completeze

tabelul din fiºa de aplicaþie 2.1. Scrieþi rãspunsurile lor în tabelul de la
tablã. Notaþi propoziþiile care vã atrag atenþia ºi discutaþi-le cu elevii.
[ Duratã: 10 minute ]

25
 >>
De învãþat…  atâtea lumânãri câþi ani au, iar în flacãra fiecãrei lumânãri sã enumere anii
Repere psihologice ale vârstei...
Se ºtie cã vârsta preadolescenþei
marcheazã la 12 ani urmãtoarele
modificãri:
• este începutul perioadei gân-
dirii formale, care îl ajutã pe
copil sã construiascã ºi sã veri-
fice ipoteze, sã evalueze raþio-
namente
• începe cãutarea identitãþii de
sine, ºi se dezvoltã imaginea
despre sine
• cresc îndoielile faþã de propria
persoanã (mai ales la fete) ºi se
manifestã comportamentul
distructiv (la bãieþi)
• învaþã sã-ºi adapteze
comportamentul lingvistic
în funcþie de situaþia
concretã de comunicare la
care participã
• sporesc conflictele cu pãrinþii
• se dezvoltã interesul pentru
sexul opus
• creºte gradul de înstrãinare
faþã de „tandreþea“ din familie
• se formeazã „gãºtile“ ºi, în
paralel, se dezvoltã dorinþa
pentru recunoaºtere în grup
26
Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
3. Distribuiþi elevilor fiºa 2.2 ºi cereþi-le sã deseneze pe tortul din imagine
pânã la vârsta actualã. Solicitaþi elevilor sã scrie, în lumânarea care
desemneazã anul 1 de viaþã, care este achiziþia cea mai importantã pentru
un copil de 1 an. Aceasta va fi scrisã în spaþiul liber din lumânare. Astfel
se va proceda ºi cu celelalte lumânãri pânã se ajunge la vârsta prezentã.
Discutaþi cu elevii achiziþiile fiecãrei vârste, aºa cum le percep ei. Dupã ce
completeazã fiecare tortul, elevii sunt invitaþi sã-ºi prezinte „tortul personal“.
[ Duratã: 10 minute ]
4. Citiþi elevilor „Povestea celor 7 minuni ale omului“.
„Unui grup de elevi i s-a cerut sã recompunã lista celor ºapte minuni ale
lumii, adaptatã timpurilor pe care le trãim. Au existat multe diferenþe, dar
iatã minunile care au obþinut calificative maxime:
1. Piramidele din Egipt
2. Taj Mahal
3. Marele Canion
4. Canalul Panama
5. Empire State Building
6. Basilica San Pietro din Roma
7. Marele Zid Chinezesc
În timp ce se citea lista, profesorul a observat cã o elevã încã mai scria.
Acesta a întrebat-o dacã are dificultãþi ºi eleva a rãspuns: «E atât de greu
sã decizi, sunt atâtea minuni pe lume!» Profesorul a întrebat-o dacã o
poate ajuta. Eleva a ezitat puþin ºi apoi a rãspuns: «Cred cã cele ºapte
minuni ale lumii sunt:
a vedea
a auzi
a mângâia
a savura
a simþi
a râde
a iubi»
Colegii au rãmas tãcuþi. Aceste lucruri sunt aºa de simple încât nici nu ne
dãm seama cât sunt de minunate!“
Discutaþi cu elevii povestea. Solicitaþi elevilor sã completeze pe fiºa de
aplicaþie 2.2, cele 7 minuni pe care le are fiecare ºi care îl ajutã sã fie special
ºi sã se autodezvolte. [ Duratã: 20 minute ]
5. În încheiere, provocaþi elevii la o discuþie pe marginea urmãtoarei
întrebãri: De ce fiecare preadolescent este o minune atât pentru pãrinþii
lui, cât ºi pentru el însuºi? [ Duratã: 5 minute ]
 [ Activitatea 2. Pentru cã sunt… o valoare
Reflecþii ºi evaluare 
• A fost dificil sã identificaþi ceea ce este specific
fiecãrei vârste?
• La ce v-aþi gândit atunci când am fãcut afirmaþia
cã „fiecare copil este o minune“?
• Vã simþiþi niºte copii valoroºi acum? Argumentaþi!
• Este important ca fiecare copil sã fie conºtient de
valoarea sa? Argumentaþi!
• Ce anume credeþi cã a fãcut-o pe eleva din poveste
sã se gândeascã la fiecare simþ al nostru ca la o
minune?
De lucru în familie! 
• Elevii/elevele întocmesc împreunã cu pãrinþii lor
o listã de „minuni ale unui preadolescent“ ºi
]
motive pentru care fiii sau fiicele lor sunt o minune
pentru familie. Puteþi organiza o ºedinþã cu pãrinþii
ºi copiii, în cadrul cãreia sã discutaþi „tortul“
copiilor ºi sã încurajaþi dialogul între elevi ºi familie.
De lucru în ºcoalã! 
• Propuneþi ca temã a lunii sau a sãptãmânii pentru
elevii claselor a V-a sã realizeze colaje în echipe
pe tema „Preadolescenþii, minunile ºcolii ºi ale
pãrinþilor“ ºi sã le prezinte într-o întâlnire la care
sã participe elevi din toatã ºcoala. Puteþi sã
organizaþi un concurs pe aceastã temã care sã
se finalizeze cu acordarea de diplome de
participare.
27
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 2.1 „Pentru cã... sunt o valoare“ 

1. Comentaþi citatul:
„Dacã vrei soare, aºteaptã rãsãritul.
Dacã vrei curcubeul, aºteaptã ploaia.
Dacã vrei zãpadã, aºteaptã iarna.
Dacã vrei sã fii copil, zâmbeºte.“

2. Completeazã spaþiile punctate:

Un copil este ca . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Un copil este, pentru pãrinþii lui, ca o . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã ar fi o culoare, un copil poate fi culoarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã ar fi o formã geometricã, un copil ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã ar fi un animal, un copil ar fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Completaþi tabelul de mai jos notând cuvinte care sã poatã fi asociate cu copiii/ copilãria ºi care
sã aibã valoarea gramaticalã indicatã:

Substantive Adjective Verbe

… … …
… … …
… … …

Selectaþi cel puþin câte un cuvânt din fiecare coloanã ºi formulaþi o propoziþie cât mai amuzantã
ºi adevãratã despre copii ºi copilãrie.
............................................................................ ....
........................................................................ ........
................................................................................
................................................................ ................
................................................................................
................................................................................
............................................................... .................
................................................................................
................................................................................
................................................................................

28
 [ Activitatea 2. Pentru cã sunt… o valoare ]

Fiºa de aplicaþie 2.2 „Pentru cã… sunt o valoare“ 

1. Acesta este tortul personal care îþi reprezintã achiziþiile pânã la vârsta pe care o ai în prezent.
Deseneazã atâtea lumânãri câþi ani ai tu (astfel încât sã ai spaþiu sã scrii în lumânãri). Numeroteazã
anii în spaþiul fiecãrei flãcãri a lumânãrilor. Scrie apoi, în spaþiul fiecãrei lumânãri, o achiziþie
specificã vârstei corespunzãtoare numãrului din flacãra lumânãrii.

2. Se spune cã lumea are 7 minuni. Care sunt cele 7 minuni ale tale?
1. Sunt o minune, pentru cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. Sunt o minune, pentru cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. Sunt o minune, pentru cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Sunt o minune, pentru cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
5. Sunt o minune, pentru cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
6. Sunt o minune, pentru cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
7. Sunt o minune, pentru cã pot sã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Argumenteazã de ce eºti o valoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

29
Modulul 1.
Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
Clasa a VI-a

Activitatea 3. „Aflã mai multe despre tine…“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Autocunoaºterea este primul Atitudini ºi valori

pas în tot ceea ce vrem sã • Recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane
facem în viaþã. Este de dorit sã
exersãm acest pas de mici • Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
copii, alãturi de pãrinþi, dar ºi
în cadrul ºcolii. Aceastã etapã Obiective de referinþã
mai este denumitã ºi kilometrul
zero în dezvoltarea personalã 1.1. Sã exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre sine
ºi profesionalã. Cu cât ºtii cine 1.2. Sã observe schimbãri asociate diferitelor vârste
eºti, ce poþi, ce îþi doreºti, ce
limite ai, cu atât îþi poþi construi
mai uºor un prezent ºi un viitor
durabile.

> Atunci când vorbim de autocu- Repere de acþiune 

noaºtere, ne referim la imagi-
nea de sine ºi la stima de sine.
> Imaginea de sine cuprinde
modul în care noi ne vedem,
dar ºi modul cum ne percep cei
din jur. La aceastã vârstã, copiii
sunt influenþaþi de pãrerea
celorlalþi despre ei. Ajutaþi-i pe
elevi sã înþeleagã faptul cã, în
primul rând, e important ceea
ce simt ºi cred ei despre propria
persoanã.
identificarea calitãþilor personale, prezentarea asemãnãrilor ºi deosebirilor
dintre el/ea ºi ceilalþi/celelalte
Resurse 
fiºele de aplicaþie 3.1, 3.2, 3.3, markere, creioane colorate, scotch, coli
de flipchart, flipchart/tablã
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Spuneþi elevilor/elevelor sã se gândeascã
la un lucru pe care îl pot afirma despre ei, ceva care îi caracterizeazã.
De exemplu: îmi place pictura, scriu frumos, sunt harnic, iubesc ºcoala,
am o voce frumoasã, sunt un elev ascultãtor, am învãþat sã interpretez
un text, îmi plac ecuaþiile, prefer fotbalul, ºtiu sã fac ordine în camera
mea, respect pe cei mai în vârstã, am prieteni minunaþi etc. Încurajaþi
toþi elevii/elevele sã rãspundã. Se anunþã tema activitãþii.
[ Duratã: 5 minute ]

2. Împãrþiþi fiºa de aplicaþie 3.1 pentru fiecare elev, tãiatã pe jumãtate.

Conþinutul acesteia este scris ºi pe o foaie de flipchart sau pe tablã.
Cereþi elevilor sã ghiceascã ºi sã noteze ce fel de calitate sau caracteristicã

30
 [ Activitatea 3. Aflã mai multe despre tine…
se potriveºte situaþiei descrise. Solicitaþi acestora
sã empatizeze cu personajele descrise în fiºã,
dacã s-au confruntat sau nu cu situaþiile din
studiile de caz date. [ Duratã: 5 minute ]
3. Daþi elevilor fiºa de aplicaþie 3.1, cealaltã jumã-
tate. Dupã ce au identificat toate calitã-
þile/caracteristicile, elevii sunt rugaþi sã aleagã
numai una care li se potriveºte cel mai bine ºi sã
motiveze alegerea fãcutã. Invitaþi elevii sã po-
vesteascã o situaþie realã: de la ºcoalã, din familie,
din grupul de prieteni, de la grãdiniþã, de pe
stradã etc. care sã demonstreze cã au dat dovadã
de calitatea respectivã. Precizaþi ce înseamnã ºi
cât de importante sunt autocunoaºterea, gân-
direa pozitivã, imaginea de sine pozitivã.
[ Duratã: 15 minute ]
4. Distribuiþi elevilor fiºa de lucru 3.2 ºi creioane
colorate. Individual, se vor desena pe ei înºiºi,
pe aceastã fiºã, aºa cum se vãd ei, cum simt ei
cã sunt. Precizaþi cã trebuie sã evidenþieze ca-
racteristicile pe care cred cã le au. Ei aleg mo-
dalitatea de a desena: numai faþa, tot corpul, o
situaþie de viaþã sau culorile. Dupã finalizarea
desenelor, expuneþi-le pe toate pe un perete din
clasã. Fiecare elev va vorbi 30 de secunde,
cronometrat, despre desenul lui, de fapt, despre
propria persoanã. Cine nu poate face acest lucru
va pierde oportunitatea de a vorbi despre sine
în public, în faþa colegilor de clasã.
[ Duratã: 20 minute ]
5. Identificaþi împreunã asemãnãri ºi deosebiri între
caracteristicile unor elevi, prin ridicarea mâinii.
De exemplu: Cine este sincer? Cine este harnic?
Cine are iniþiativã? Cine citeºte foarte bine? Cine
vorbeºte clar ºi frumos? Cine iubeºte animalele?
Cine este generos? Cine se împrieteneºte re-
pede? Cine are o pasiune? Cine se înþelege bine
cu ceilalþi? Cine este curios? etc. Subliniaþi cã
suntem diferiþi unii de ceilalþi, unici fiecare în
parte, chiar dacã existã ºi multe elemente de ase-
mãnare. Completaþi fiºa de aplicaþie 3.3 ºi dis-
cutaþi rãspunsurile. [ Duratã: 5 minute ]
]
Reflecþii ºi evaluare 
• Care este cel mai important aspect al vostru,
care vã defineºte 100%, acum în clasa a VI-a?
• Cum a fost sã vã desenaþi? Care a fost primul
lucru care v-a venit în minte pentru a-l
desena?
• Prin ce se aseamãnã ºi se deosebesc caracte-
risticile/calitãþile fetelor ºi ale bãieþilor?
• Cine vã ajutã sã vã formaþi imaginea despre
voi înºivã?
• Care sunt factorii cei mai importanþi pentru o
imagine de sine pozitivã?
• V-a fost greu/uºor sã vorbiþi despre voi în faþa
colegilor de clasã?
• Cum credeþi cã sunteþi: bun sau rãu? Cine
afirmã aceasta despre voi?
De lucru în familie! 
• Individual, elevii/elevele vor cerceta cum au
fost pãrinþii lor în clasa a VI-a, când erau de
vârsta lor: ce imagine de sine aveau, dacã se
cunoaºteau suficient de bine, cum se
înþelegeau cu ceilalþi, ce momente uimitoare
au trãit, mai vesele sau mai triste. Povestirile,
întâmplãrile spuse de pãrinþi pot fi scrise,
desenate, înregistrate pe o casetã audio sau
video ºi sunt împãrtãºite clasei.
De lucru în ºcoalã! 
• Elevii vor da fiºa de aplicaþie 3.3 directorului ºcolii
ºi altor douã cadre didactice din ºcoalã pe care
le preferã, chiar dacã nu le cunosc. Vor completa
ºi ei fiºa, apoi vor compara cu ceea ce au desenat
adulþii. Un responsabil de echipã din clasa a VI-a
va sintetiza rezultatele ºi le va expune în ºcoalã.
Vor fi evidenþiate asemãnãrile ºi deosebirile dintre
copii ºi adulþi, în ceea ce priveºte aspecte ale ima-
ginii de sine. De exemplu, pot fi importante:
familia, copiii, serviciul, cãlãtoriile, cãrþile, credinþa,
prietenii, etc. Pe locul I..., pe locul al II-lea..., pe
locul al IIIl-ea...!
31
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 3.1 „Aflã mai multe despre tine...“ 

1. Invitaþi elevii sã asculte urmãtoarele caracterizãri ale unor elevi ºi sã ghiceascã cum se numeºte
calitatea/caracteristica respectivã. Notaþi sarcina în spaþiul punctat.
a. Ei îi place sã vinã cu idei noi, are imaginaþie bogatã, îi surprinde pe cei din jur cu iniþiativele sale.
Aceasta este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

b. Atunci când el îºi propune ceva, nu se lasã pânã nu reuºeºte, îi place sã fie un copil. . . . . . . . . . . .
..........................................................................

c. Într-o zi, la ºcoalã, ea a luat un calificativ insuficient. Pentru o clipã, ar fi vrut sã nu le spunã pãrinþilor,
însã, ºi-a dat seama cã minciuna nu ar fi ajutat-o deloc! Atunci, ea s-a hotarât sa fie . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . cu pãrinþii sãi. Felicitãri pentru decizia luatã!

d. Lui i se spune cã are . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . sau cã este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .,

deoarece ºtie sã spunã glume ºi îi face pe ceilalþi sã se simtã bine.

e. κi face repede prieteni, îi ajutã pe cei din jur atunci când au nevoie, îi place sã-ºi petreacã timpul
liber cu colegii/colegele de ºcoalã, deci putem spune cã este un copil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
..........................................................................

2. Revedeþi cele cinci calitãþi/caracteristici „ghicite“ mai sus ºi alegeþi una care credeþi cã vi se potriveºte cel
mai bine. Explicaþi motivele pentru care aþi ales acea caracteristicã sau povestiþi o situaþie realã care
demonstreazã cã aveþi calitatea respectivã.

a. inventivã, creativã

b. ambiþios, perseverent

c. sincerã, deschisã spre comunicare

d. simþul umorului, glumeþ

e. prietenos, bun coleg, sociabil

32
 [ Activitatea 3. Aflã mai multe despre tine… ]

Fiºa de aplicaþie 3.2 „Aflã mai multe despre tine...“ 

Deseneazã-te pe tine însuþi/însãþi, aºa cum te vezi ºi cum simþi cã eºti!

33
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 3.3 „Aflã mai multe despre tine...“ 

• Deseneazã douã „lucruri“ importante pentru tine! Explicã motivele pentru care ele ocupã un loc deosebit
în viaþa ta!

34
Modulul 1.
Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
Clasa a VI-a

Activitatea 4. „Ceva mã streseazã,
dar am o stimã de sine ok“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Stima de sine pozitivã este un
factor esenþial în lupta împo- Atitudini ºi valori
triva stresului.  Recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane
 Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
> Majoritatea bolilor mileniului
trei au în componenþa lor stre- Obiective de referinþã
sul, adicã oboseala cumplitã,
1.1. Sã exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive despre sine
depresia, iritarea, presiunea in-
suportabilã la care suntem 2.1. Sã aplice tehnici de autocontrol
supuºi.

> În Europa, aproximativ o

treime din angajaþi, respectiv
peste 40 de milioane de
oameni, considerã ca sunt Repere de acþiune 
afectaþi de stres în muncã. Este identificarea surselor de stres ºi reacþii la stres în diverse situaþii, exersarea
cunoscut faptul cã stresul ºi
tehnicilor de autocontrol, enumerarea modalitãþilor de a face faþã stresului
anxietatea acþioneazã negativ
asupra sistemului imunitar al
organismului, crescând riscul
de îmbolnãvire a individului. Resurse 
fiºele de aplicaþie 4.1, 4.2, 4.3, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
scotch
> În consecinþã, adoptarea unui
stil de viaþã mai relaxat,
acceptarea propriei persoane
poate conduce la creºterea Scenariul activitãþii 
rezistenþei organismului ºi la
rezultate mai bune la locul de
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 4 echipe ºi cereþi-le
muncã. acestora sã mimeze cuvântul „stres“. Vor fi 4 moduri de exprimare
nonverbalã a stresului. Fiecare echipã iese în faþa clasei, iar dupã mimã,
vor primi aplauzele colegilor. Anunþaþi tema activitãþii.
[ Duratã: 5 minute ]

2. Distribuiþi pentru fiecare elev o fiºã de aplicaþie 4.1, pe care o vor com-
pleta în urma discuþiei cu colegul de bancã, în diadã, gãsind surse/motive
de stres ºi moduri de relaxare, de combatere a stresului. Sintetizaþi
rãspunsurile elevilor, apoi scrieþi-le pe o coalã de flipchart/la tablã.
[ Duratã: 10 minute ]

35
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
3. Solicitaþi elevilor sã-ºi descrie modul de manifestare
în diverse situaþii de stres, explicând reacþiile ºi trã-
irile personale, imitându-le sau redându-le prin
desen. Precizaþi importanþa stimei de sine în per-
ceperea stresului ºi relaþia cu autocontrolul.
Simptomele stresului pot fi:
• fizice: dureri de cap, tulburãri cardiovasculare,
deficienþe gastrointestinale, alergii, probleme
dermatologice, tulburãri ale somnului ºi cele
ale respiraþiei etc.
• psihologice: probleme emoþionale, depresie,
anxietate, plictisealã, frustrare, izolare,
etichetãrile, imaginea de sine negativã etc.
• comportamentale: evitarea muncii ºi a unui
program riguros de lucru, utilizarea alcoolului
ºi a drogurilor, pofta exageratã sau diminuatã
de mâncare, agresivitatea faþã de colegi sau
membrii familiei, probleme interpersonale,
productivitate scãzutã etc.
[ Duratã: 10 minute ]
4. Distribuiþi câte o fiºã de aplicaþie 4.2. Elevii au sarcina
sã identifice ºi sã explice care sunt sursele de stres
legate de familie, ºcoalã, prieteni. Insistaþi asupra
conºtientizãrii acelor elemente de stres care au
legãturã cu dezvoltarea unei stime de sine pozitive.
[ Duratã: 15 minute ]
5. Distribuiþi elevilor câte o fiºã de aplicaþie 4.3 în care
sã se gãseascã cele 10 moduri de a scãpa de stres,
adãugând elemente noi în imaginea datã. Cereþi
elevilor sã afiºeze în clasã cea mai reuºitã fiºã.
[ Duratã: 10 minute ]
36
Reflecþii ºi evaluare 
De ce credeþi cã am numit activitatea „Ceva mã stre-
seazã, dar am stimã de sine OK“?
• Ce legãturi aþi descoperit între stima de sine
ºi stres?
• Ce este autocontrolul?
• Ce înseamnã pentru copil/ adult/ bãtrân „stresul“?
• Sunt pãrinþii/prieteni/profesorii voºtri stresaþi?
• E important sã cunoºti moduri de relaxare ºi de
combatere a stresului?
• Cum acþionaþi pentru a crea în jurul vostru o stare
pozitivã, de armonie?
• Puteþi trãi într-o lume „stresantã“?
• Descrieþi persoane care au scãpat de stres.
• Stresul e necesar?
De lucru în familie! 
Solicitaþi pãrinþilor sau membrilor familiei sã completeze
ºi ei fiºa de aplicaþie 4.3 ºi sã vã vorbeascã despre cum
combat stresul ºi ce tehnici de autocontrol funcþioneazã
la ei. Întrebaþi-i pe aceºtia cum reuºesc sã menþinã o
asemenea stare de echilibru, relaxare, bunã dispoziþie.
De lucru în ºcoalã! 
Propuneþi ºi celorlalte clase sã gãseascã surse de stres
ºi sã dezbatã metode de relaxare, de combatere a
stresului. Afiºaþi fiºa cu modurile de a scãpa de stres
pe holurile ºcolii. Publicaþi articole pe aceastã temã
în revista ºcolii.
 [ Activitatea 4. Ceva mã streseazã, dar am o stimã de sine OK ]

Fiºa de aplicaþie 4.1 „Ceva mã streseazã, dar am stimã de sine OK!“ 

Completaþi motivele de stres ºi moduri de relaxare, în tabelul de mai jos:

Motive de stres Moduri de relaxare

.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................

.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................

.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................

.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................

.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................

.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................

2. Descrieþi propriul mod de manifestare într-o situaþie de stres. Ce legãturã are cu stima de sine?
............................................................................ .
..............................................................................
. ............................................................................
.... .........................................................................
....... ......................................................................
.......... ...................................................................
............. ................................................................
................ .............................................................
................... ..........................................................
...................... .......................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

37
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 4.2 „Ceva mã streseazã, dar am stimã de sine OK!“ 

Notaþi cu DA aspectele precizate mai jos pe care le consideraþi surse de stres. Completaþi tabelul
cu alte elemente pe care le consideraþi surse de stres. Care dintre aspectele menþionate influenþeazã
dezvoltarea stimei de sine? Argumentaþi.

Familie Da/Nu ªcoalã Da/Nu Prieteni Da/Nu

Programul familiei Orarul Numãrul acestora

Comunicarea cu pãrinþii Examenele Atitudinea lor

Grija pãrinþilor Profesorii Viciile lor

Banii de buzunar Notele Timpul petrecut împreunã

Curãþenia Rechizitele Banii cheltuiþi cu prietenii

Camera personalã Uniforma Orele de întâlnire

Fratele/sora Programul de învãþare Vestimentaþia acestora

Transportul pânã ºi de la
Computerul Hobby-urile lor
ºcoalã

Altele… Altele… Altele…

38
 [ Activitatea 4. Ceva mã streseazã, dar am o stimã de sine OK ]

Fiºa de aplicaþie 4.3 „Ceva mã streseazã, dar am stimã de sine OK!“ 

Identificaþi ºi analizaþi modurile în care putem face faþã stresului. Adãugaþi ºi voi douã, apoi faceþi
o ierarhie personalã, referitoare la modalitãþile de a face faþã stresului.

Fã
sport!
Realizeazã un
Schimbã ceva program cu
la tine! familia, cu
prietenii!

……………… Ascultã
muzicã!

10
moduri
de a scãpa
de stres!

Practicã Relaxeazã-te
hobby-ul ºi fã exerciþii
favorit! de respiraþie!

Ai încredere
în forþele ………………
proprii!
Planificã din
timp
activitãþile!

39
Modulul 1.
Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
Clasa a VII-a
Activitatea 5. „Cei de lângã noi“
De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze
> Orice copil poate fi victima
discriminãrii într-un moment al
vieþii.
> Toþi copiii au dreptul la
educaþie.
> Nici un copil nu trebuie
subestimat sau discriminat,
prin excluderea dintr-o clasã
sau ºcoalã din cauza etniei, a
nevoilor speciale sau din cauza
altor aspecte care îl deosebesc
de majoritate.
> Segregarea îi învaþã pe copii
temãtori ºi ignoranþi.Deter-
minã apariþia prejudecãþilor ºi
contribuie la formarea imaginii
de sine pozitive sau negative.
> Diversitatea înseamnã bogãþie.
40

progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane
• Receptivitate la emoþiile celorlalþi
• Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
Obiective de referinþã
1.1. Sã dovedeascã încredere în sine, în diferite situaþii
Repere de acþiune 
argumentarea impactului diversitãþii la nivel individual ºi social, analiza
asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre copii de naþionalitãþi, culturi ºi etnii
diferite, cunoaºterea efectelor „etichetãrii” pe termen lung în viaþa copiilor
de altã etnie
Resurse 
fiºele de aplicaþie 5.1, 5.2, flipchart/tablã, markere, 4 cartonaºe colorate,
foarfece
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Anunþaþi tema activitãþii. Începeþi activitatea
cu o discuþie referitoare la etniile care trãiesc la noi în þarã. Explicaþi-le,
dacã este nevoie, ce înseamnã „etnie“ ºi cum au ajuns acestea sã trãiascã
alãturi de noi, românii, populaþia majoritarã. [ Duratã: 4 minute ]
2. Cereþi elevilor sã enumere etniile pe cele care le cunosc ºi ce anume ºtiu
despre acestea. Notaþi pe tablã/flipchart ideile. [ Duratã: 3 minute ]
3. Decupaþi 4 cartonaºe ºi scrieþi pe fiecare denumirea unei etnii, identificatã
de elevi; de exemplu: rromi, maghiari, evrei, turci. Împãrþiþi clasa în patru
 [ Activitatea 5. Cei de lângã noi ]

echipe, în funcþie de cele patru cartonaºe ºi distribuiþi câte un

De învãþat…  cartonaº fiecãrei echipe. [ Duratã: 3 minute ]

> Segregarea nu le permite 4. Decupaþi cu foarfecele fiºa de aplicaþie 5.1 ºi distribuiþi câte un caz
tinerilor sã-ºi dezvolte
abilitãþile personale, sociale ºi la fiecare echipã. Atenþionaþi elevii cã vor avea de citit câteva situaþii
profesionale necesare unei din viaþa unor copii ºi fiecare echipã va avea de rãspuns la întrebãrile
persoane adulte. care apar scrise pe fiºa de aplicaþie. [ Duratã: 15 minute ]
> Toþi copiii au nevoie de o
educaþie care sã îi ajute sã
dezvolte relaþii cu diferite 5. Dupã ce au terminat de lucrat, cereþi echipelor sã citeascã pe rând situaþia
categorii de persoane care copilului de pe fiºa primitã ºi rãspunsul la întrebarea studiului de caz.
provin din diverse medii ºi care
[ Duratã: 10 minute ]
au diferite abilitãþi.

> Educaþia interculturalã trebuie

sã îi pregãteascã pe elevi 6. La finalul lecþiei, daþi elevilor sã completeze fiºa de aplicaþie 5.2.
pentru a trãi ºi a munci într-o
societate diversificatã.
Comentaþi câteva dintre ele. [ Duratã: 15 minute ]

> Numai incluziunea poate

reduce teama ºi poate construi
relaþii de prietenie bazate pe
respect ºi înþelegere.
Reflecþii ºi evaluare 

• Credeþi cã, în realitate, fiecare dintre copii s-ar purta în acelaºi fel,
în situaþiile descrise pe fiºa de aplicaþie? Argumentaþi!
• Credeþi cã faptul cã au altã etnie îi face pe unii copii sã simtã ºi
sã gândeascã diferit faþã de ceilalþi copii?
• Ce asemãnãri ºi deosebiri existã între voi ºi copiii din situaþiile
prezentate?
• Când copiii se ceartã, ce anume influenþeazã în mare mãsurã felul în
care ei se comportã: sentimentele lor sau gândurile lor? Argumentaþi!
• Dacã aþi avea în clasã un copil rrom, ungur, turc, evreu sau de altã
etnie, cum v-aþi comporta cu el?
• Care sunt consecinþele „etichetãrii“, diferenþierii sau indiferenþei
în viaþa copiilor?
• Enumeraþi consecinþe ale discriminãrii, etichetãrii pe termen scurt
ºi pe termen lung!

De lucru în familie! 

Folosiþi acasã fiºa de aplicaþie 5.2, pe care aþi lucrat-o în clasã. Cereþi
pãrinþilor sã completeze ceea ce simt ei, în situaþiile date. Împreunã,
discutaþi despre situaþiile reale trãite de aceºtia ºi despre sentimentele
trãite de ei în momentul respectiv. Întrebaþi-vã pãrinþii cum s-ar simþi,
ca pãrinþi, în situaþia în care copiii lor ar fi discriminaþi din cauza etniei.

De lucru în ºcoalã! 

Identificaþi ce fel de oportunitãþi puteþi avea în clasã sau în ºcoalã dacã

aveþi colegi de alte etnii. Ale cui sunt beneficiile? Notaþi ideile ºi
împãrtãºiþi-le colegilor. Iniþiaþi o zi dedicatã etniilor din ºcoala voastrã,
o zi de sãrbãtoare, în care aceºtia sã prezinte istoria, religia, vesti-
mentaþia, mâncãrurile specifice, tradiþiile ºi obiceiurile etniei lor. Invitaþi
familiile acestora, faceþi expoziþii cu fotografii. Investigaþi dacã existã
ºi cadre didactice de alte etnii în ºcoala voastrã.

41
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 5.1 „Cei de lângã noi“ 

Emel
Emel este o fetiþã turcoaicã cu ochii migdalaþi ºi pãrul negru strãlucitor ºi sãnãtos. Pasiunile ei sunt dansul ºi
patinajul. De curând, a împlinit 9 ani ºi a primit o eºarfã roºie de prins la mijloc, ce îi înfrumuseþeazã miºcarea
în dans. Locuieºte într-un cartier frumos din Constanþa. Lângã casa ei, are vecini turci, tãtari, greci, dar ºi români.
Atunci când iese la joacã, se alãturã celor de aceeaºi etnie, care par sã o înþeleagã mai bine, ºtiindu-i familia
ºi obiceiurile.
De ceva vreme suferã cã la ºcoalã unii colegi ºi-au sãrbãtorit ziua de naºtere ºi nu au invitat-o, spunându-i
cã este turcoaicã.

Ce credeþi cã a gândit Emel în momentul în care nu a fost invitatã de colegi?

........................................................................

Istvan
Istvan are 12 ani ºi este maghiar. Este un bun sportiv, care a obþinut mai multe medalii la atletism. Recent,
s-a mutat la o ºcoalã din oraºul Târgoviºte. Ar dori sã povesteascã despre succesele lui, dar de multe ori se
simte stânjenit, deoarece nu ºtie prea bine româneºte. Copiii râd de el ºi îl imitã.
Pe zi ce trece simte cã este tratat altfel de noii colegi ºi a început din ce în ce mai mult sã fie singur. Pasiunea
pentru sport nu mai este suficientã pentru a fi bucuros ºi împlinit. Pãrinþii îl vãd deseori trist ºi fãrã prieteni.

Imaginaþi-vã cum ar putea sã reacþioneze Istvan faþã de colegii lui de clasã.

........................................................................

Rada
Rada este în clasa I la o ºcoalã din cartierul Ferentari, Bucureºti. Face parte dintr-o familie de rromi cu mulþi
fraþi. De multe ori, pãrinþii ei nu au avut bani sã îi cumpere lucrurile pe care ºi le-ar fi dorit. Vine la ºcoalã
îmbrãcatã modest. Stã singurã în bancã pentru cã nu a vrut nimeni sã stea alãturi de ea. Colegii ei nu o
chemã sã participe la jocurile lor ºi de multe ori evitã sã colaboreze cu ea în echipã la diferite activitãþi.
Doamna învãþãtoare a remarcat, în pauze, cã deseneazã foarte frumos. Pe foaie, se desena pe ea, la joacã,
înconjuratã de mulþi copii. Lucrãrile ei au fost afiºate la panoul de expoziþie al clasei.

Ce credeþi cã a determinat-o pe Rada sã deseneze mulþi copii împreunã cu ea?

........................................................................

David
David este un bãieþel firav de 10 ani, are pãrul ca focul ºi pistrui ce îi acoperã nasul ºi obrajii. El este evreu
ºi a moºtenit de la bunicul sãu talentul de a cânta foarte frumos. La un concurs interºcolar a fost remarcat
de cei din juriu ºi a fost sfãtuit sã urmeze o ºcoalã de muzicã.
De multe ori a venit acasã supãrat, spunându-le pãrinþilor cã i se spune „roºcovanul pistruiat”. Când copiii
îl strigã ºi îl poreclesc, îi vine sã plângã. Acum i se pare cã toatã lumea se uitã numai la pãrul ºi la pistruii lui.

Cum credeþi cã se va purta David de acum în acolo cu colegii?

........................................................................

42
 [ Activitatea 5. Cei de lângã noi ]

Fiºa de aplicaþie 5.2 „Cei de lângã noi“ 

Dacã eu aº fi în „situaþia ta“, aº fi simþit, aº fi gândit, m-aº fi comportat…!

Situaþia lui Emel Situaþia Radei

Situaþia lui Istvan Situaþia lui David

Semnãtura
pãrintelui

43
Modulul 1.
Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
Clasa a VIII-a

Activitatea 6. „Eu ºtiu cine sunt“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Vã place sã fiþi controlat? Vã Atitudini ºi valori

place sã aveþi responsabilitatea • Recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane
unui proiect? Vã place sã creaþi
• Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
anumite lucruri? Vã place sã
conduceþi? Preferaþi sã fiþi lider
al unui grup? Sunteþi compe- Obiective de referinþã
titiv? Sunt întrebãri care ne 1.1 Sã-ºi autoevalueze punctele tari ºi pe cele slabe, în raport cu
ajutã în definirea intereselor, ca propriile interese privind evoluþia personalã
repere-cheie în autocunoaºtere
ºi în alegerea carierei. Interesele
sunt preferinþele pentru anu-
mite activitãþi.
Repere de acþiune 
> Abilitãþile diferã de la om la
exersarea prezentãrii personale, demonstrarea respectului de sine,
om. Ele ne fac speciali ºi aratã
în ce mãsurã lucrãm foarte autoevaluarea intereselor ºi abilitãþilor personale
bine într-un domeniu. Existã
abilitãþi generale (învãþare,
memorare, atenþie, inteligen- Resurse 
þã etc.) ºi specifice: verbale, fiºele de aplicaþie 6.1, 6.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere, scotch,
matematice, motrice, tehnice, cubul obiectivelor, 2 scaune
artistice, interpersonale, de
comunicare etc.
Scenariul activitãþii 
> Analiza SWOT (Albert
Humphrey, 1960, 1970, 1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Daþi cubul fiecãrui elev. Acesta va circula
Universitatea Stanford) este în toatã clasa. Fiecare are sarcina sã rãspundã rapid ce obiectiv ºi-a stabilit
un instrument de evaluare a
modului în care funcþioneazã
pentru anul acesta. De exemplu: sã aibã mai mulþi prieteni, sã înveþe
organizaþiile, dar poate fi ºi un mai bine, sã se înþeleagã cu pãrinþii, sã ia examenul de limbã strãinã etc.
instrument de autoevaluare Anunþaþi tema activitãþii. Precizaþi cã pentru atingerea obiectivelor este
personalã. necesar sã ne cunoaºtem ºi sã avem încredere în noi.
[ Duratã: 10 minute ]

2. Întrebaþi elevii „Ce este autoevaluarea? Ce anume putem autoevalua

la propria persoanã?“ Distribuiþi fiºa de aplicaþie 6.1. Prima sarcinã este
de a scrie legenda prenumelui, iar a doua de a identifica interesele ºi
abilitãþile personale. De exemplu: îmbrãcãmintea favoritã, culoarea

44

preferatã, materia favoritã de la ºcoalã, genul pre-
ferat de muzicã, activitãþile ºi hobby-urile preferate,
cãrþile, revistele, emisiunile preferate, modul în care
vã petreceþi timpul liber, modalitatea în care vã
place sã învãþaþi sau sã lucraþi etc. Invitaþi elevii sã
citeascã câteva legende ale prenumelui ºi sã
prezinte abilitãþile ºi interesele cele mai importante
pe care le au. [ Duratã: 20 minute ]
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 6.2. Explicaþi ele-
vilor ce este analiza SWOT, cine a inventat-o ºi cum
poate fi aplicatã pentru evaluarea propriei per-
soane. Încurajaþi elevii sã identifice punctele tari,
adicã cele „forte“ ale personalitãþii lor, ceea ce este
cel mai bun la ei, ºi pe cele slabe, de îmbunãtãþit.
De asemenea, cereþi-le sã analizeze: oportunitãþile
pe care le au pentru dezvoltarea lor, identificând
persoane care-i pot sprijini, stimula sau situaþii fa-
vorabile; ameninþãrile, identificând persoane care-i
intimideazã/criticã, circumstanþe care creeazã
obstacole ºi dificultãþi. Apoi, 2-3 elevi sunt invitaþi
sã realizeze un joc de rol între un punct tare ºi un
punct slab al personalitãþii lor, utilizând ºi cele douã
scaune. Afiºaþi, în clasã, analizele personale SWOT,
observaþi asemãnãri ºi deosebiri.
[ Duratã: 20 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Argumentaþi importanþa cunoaºterii ºi a conºti-
entizãrii abilitãþilor ºi intereselor!
[ Activitatea 6. Eu ºtiu cine sunt ]
• Cum „aþi resimþit“ prezentãrile personale în faþa
clasei? (legendele prenumelui, analiza SWOT, jocul
de rol, soarele abilitãþilor ºi intereselor)?
• Respectul de sine are legãturã cu autoevaluarea?
• Ce a fost uºor/dificil?
• Ce aþi aflat despre voi din aceastã activitate?
De lucru în familie! 
• Aplicaþi analiza SWOT pentru a investiga calitãþile
ºi slãbiciunile, oportunitãþile ºi ameninþãrile în
dezvoltarea personalã a pãrinþilor, a fraþilor ºi su-
rorilor sau a bunicilor. Aflaþi în ce mãsurã analiza
realizatã de voi este în concordanþã cu ceea ce
cred pãrinþii, membrii familiei despre voi.
• Folosiþi analiza SWOT ºi pentru alte situaþii de
viaþã, în special pentru evaluarea calitativã a unor
decizii.
De lucru în ºcoalã! 
• Instruiþi elevii din celelalte clase a VIII-a din ºcoalã
sã foloseascã analiza SWOT. De asemenea, pro-
puneþi-le sã realizeze investigarea propriilor abi-
litãþi ºi interese, pentru o bunã autocunoaºtere
ºi planificare a carierei. Contactaþi consilierul/psi-
hologul ºcolar pentru a vã aplica un chestionar
privind interesele, abilitãþile ºi aptitudinile per-
sonale.
45
 >> Modulul 1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

Fiºa de aplicaþie 6.1 „Eu ºtiu cine sunt“ 

1. Legenda prenumelui. Vã place sau nu prenumele vostru? Cine vi l-a dat? Ce semnificaþie are?
Care sunt numele de alint? Ce porecle aveþi? În ce culoare vã vedeþi prenumele? Cu ce prenume
aþi vrea sã-l schimbaþi?
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
.. ............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
.............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

2. Care credeþi cã sunt interesele ºi abilitãþile personale cele mai importante („soarele abilitãþilor
ºi intereselor“)?

Prenumele

46
 [ Activitatea 6. Eu ºtiu cine sunt ]

Fiºa de aplicaþie 6.2 „Eu ºtiu cine sunt“ 

1. 1. Realizaþi o autoevaluare rapidã, folosind analiza SWOT personalã.

Puncte tari (lb.englezã: Strengths) Puncte slabe (lb.englezã: Weaknesses)

… …
… …
… …

Oportunitãþi (lb.englezã: Opportunities) Ameninþãri (lb.englezã: Threats) …

… …
… …
… …

2. Alegeþi un punct tare ºi un punct slab. Imaginaþi-vã cã se aflã faþã în faþã ºi stau de vorbã. Ce
îºi spun unul celuilalt?
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

47
Modulul 2.
Comunicare ºi abilitãþi sociale
Clasa a V-a

Activitatea 7. „Emoþiile prieteniei“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Se poate afirma cã nimic nu
este mai valoros decât a avea Atitudini ºi valori
un bun prieten. • Receptivitate la emoþiile celorlalþi
> Într-o prietenie, emoþiile trãite • Valorizarea relaþiilor interpersonale
sunt variate. Pot fi emoþii po-
zitive ºi negative, care influen-
þeazã în mare mãsurã calitatea
unei prietenii ºi, implicit, cali-
Obiective de referinþã
tatea vieþii. O prietenie se 2.1. Sã exerseze exprimarea adecvatã a emoþiilor
menþine dacã ne educãm ca-
pacitatea de a vorbi deschis
despre emoþiile trãite. Emoþiile
sunt o parte fireascã a vieþii.
Repere de acþiune 
> Prietenia implicã exprimarea
emoþiilor în mod responsabil ºi dezvoltarea strategiilor pentru exprimarea adecvatã ºi în siguranþã a emo-
realizarea managementului þiilor, exprimarea emoþiilor specifice unei relaþii de prietenie, argumentarea
emoþiilor de comun acord: iden- importanþei managementului emoþiilor într-o prietenie, exesarea relaþiilor
tificarea, exprimarea ºi contro- interpersonale
lul emoþiilor.

> Uneori prieteniile se pot

schimba deoarece registrul
emoþiilor este perceput diferit.
> Prietenia seamãnã cu construc-
þia unui pod, trebuie ca picioa-
rele de pe ambele maluri sã fie
puternice pentru ca o prietenie
sã fie trainicã; altfel, se prãbu-
ºeºte.
Resurse 
fiºele de aplicaþie 7.1, 7.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere, scotch
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 4 echipe, dupã criteriul
culori. Cereþi elevilor sã creeze câte un refren despre prietenie ºi o emoþie
(de exemplu: bucurie, tristeþe, surprizã, mulþumire, dezamãgire etc.), pe
care îl vor cânta, în echipe, în faþa clasei. Îl vor compune ºi-l vor scrie
pe o coalã de flipchart. Anunþaþi tema activitãþii.
[ Duratã: 10 minute ]

2. Distribuiþi pentru fiecare elev câte o fiºã de aplicaþie 7.1, pe care o vor
completa individual, în funcþie de ceea ce cred ei despre emoþiile într-o
relaþie de prietenie, din experienþa lor de viaþã. Pot lua în considerare
prieteniile avute pânã în prezent. Ca variantã de lucru, încurajaþi-i sã

48
 [ Activitatea 7. Emoþiile prieteniei
se consulte cu colegul/colega de bancã. Dupã
completarea copacului emoþiilor prieteniei, fiecare
elev îl va expune în faþa clasei. Punctaþi acele emoþii
care se repetã ºi scrieþi-le pe o coalã de flipchart.
Afiºaþi „copacii emoþiilor prieteniei“ în clasã.
[ Duratã: 20 minute ]
3. Distribuiþi câte o fiºã de aplicaþie 7.2 echipelor
create anterior. În primul rând elevii au sarcina ca,
în echipe, sã reflecteze ºi sã dezbatã setul de afir-
maþii despre prietenie ºi prieteni/prietene. Apoi, vor
formula o definiþie originalã despre prietenie ºi
despre ce înseamnã un/o prieten(ã). De asemenea,
se vor gândi la emoþiile trãite atunci când câºtigã
sau pierd o prietenie, cu exemple concrete, ºi le vor
alege pe cele mai relevante pentru echipa lor. Sar-
cina finalã este de a identifica algoritmul manage-
mentului emoþiilor într-o prietenie. Fiecare echipã
îºi va alege un reprezentant care va susþine rezul-
tatele negociate în faþa clasei.
[ Duratã: 20 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• De ce credeþi cã am numit activitatea „Emoþiile
prieteniei“?
• Daþi exemple de emoþii pozitive ºi negative într-o
prietenie.
• Ce vã place sã faceþi împreunã cu prietenii?
• De ce un prieten este o persoanã specialã?
]
• Ce simþiþi când rezolvaþi un conflict cu un prieten/
o prietenã? Dar când vã petreceþi timpul liber îm-
preunã?
• Povestiþi o scurtã istorie despre prietenul/prietena
pe care o aveþi acum ºi arãtaþi ce emoþii aþi trãit
atunci când v-aþi împrietenit! Cum aþi depãºit
situaþiile mai dificile?
De lucru în familie! 
• Solicitaþi pãrinþilor sau membrilor familiei sã com-
pleteze ºi ei fiºa de aplicaþie 7.1 ºi sã vã vorbeascã
sau sã scrie despre cel/cea mai bun(ã) prieten(ã)
ºi emoþiile trãite împreunã. Analizaþi, împreunã
cu aceºtia, în ce mãsurã rãspunsurile pe care le-aþi
dat voi concordã cu cele ale familiei voastre: Ce
vã place cel mai mult la prieteni? Ce nu vã place?
Ce aþi vrea sã schimbaþi? Din ce cauze unele
prietenii s-au destrãmat?
De lucru în ºcoalã! 
• Propuneþi ºi celorlalte clase din ciclul gimnazial
sã creeze poveºti ºi benzi desenate despre emoþiile
într-o prietenie. Afiºaþi-le pe holurile ºcolii. De-
dicaþi o sãptãmânã, în ºcoalã, prieteniei. Eveni-
mentul se poate numi „Sãptãmâna prieteniei“.
De asemenea, elevii pot cãuta poveºti, povestiri,
cãrþi sau casete video cu filme interesante despre
prietenie ºi emoþii.
49
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

Fiºa de aplicaþie 7.1 „Emoþiile prieteniei“ 

1. Completaþi în copacul emoþiilor prieteniei, de mai jos, emoþiile specifice.

50
 [ Activitatea 7. Emoþiile prieteniei ]

Fiºa de aplicaþie 7.2 „Emoþiile prieteniei“ 

1. Copiii de vârsta voastrã din SUA au spus urmãtoarele despre prietenie, prieteni/prietene. („Supã
de pui pentru suflet de copil“, Jack Canfield, 2001)

Voi ce credeþi despre prietenie, prieteni/prietene?

a. „Prietenia face ca bucuria sã fie mai mare ºi tristeþea mai micã.“

b. „Un prieten e cineva care se þine de cuvânt, spune adevãrul ºi râde împreunã cu tine.“
c. „Un prieten vine ºi te susþine atunci când ai meci.“
d. „O prietenã îþi va spune mereu cã arãþi grozav, chiar atunci când nu-i aºa!“

a. „O prietenã nu te lasã niciodatã la greu!“

b. „Un prieten rãmâne cu tine la ºcoalã când dai de bucluc, ca sã te ajute sã scrii 250 de propoziþii.“
c. „O prietenã nu spune nimãnui secretele pe care promite sã nu le spunã.“
d. „Un prieten te ajutã sã-þi faci noi prieteni.“

a. „Un prieten te încurajeazã sã-þi îndeplineºti visurile.“

b. „O prietenã nu dã niciodatã vina pe tine!“
c. „Un prieten îþi dã ultima bucãþicã din prãjitura lui.“
d. „Un prieten va râde de glumele tale chiar dacã nu sunt grozave.“

Ce este prietenia? Ce este un prieten/ o prietenã?

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

Ce simþi când câºtigi un prieten/ o prietenã? Daþi exemple!

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

Ce simþi când pierzi un prieten/ o prietenã? Daþi exemple!

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

De ce este important sã învãþãm managementul emoþiilor pozitive ºi negative într-o prietenie?

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

51
Modulul 2.
Comunicare ºi abilitãþi sociale
Clasa a V-a

Activitatea 8. „Despre prietenul meu/prietena mea“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Comunicarea interpersonalã
este abilitatea oamenilor de a
Atitudini ºi valori
transforma spusele fãrã noimã
în cuvinte vorbite ºi scrise, prin • Recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane
care ei sunt capabili sã îºi facã • Receptivitate la emoþiile celorlalþi
cunoscute nevoile, dorinþele,
ideile ºi sentimentele.
• Valorizarea relaþiilor interpersonale

> De ce avem nevoie de relaþii de Obiective de referinþã

prietenie?
• pentru sãnãtatea psihicã ºi 2.2. Sã exerseze comportamente de cooperare în grup
fizicã
• pentru cã suntem fiinþe so-
ciale
• pentru cã trãim împreunã, Repere de acþiune 
muncim împreunã ºi ne ju-
dezvoltarea unei atitudini pozitive faþã de ceilalþi, descrierea principalelor
cãm împreunã
• pentru siguranþa noastrã, calitãþi pe care le admirã cel mai mult la prieteni, identificarea calitãþilor
pentru confortul nostru, pe care ar trebui sã le dezvolte la ei înºiºi
pentru prietenie ºi dragoste
• pentru a ne maturiza prin
dialog Resurse 
• pentru a ne îndeplini scopu- fiºele de aplicaþie 8.1, 8.2, flipchart/tablã, markere, scotch
rile, obiectivele

> Nici una dintre aceste nevoi nu

ar putea fi satisfãcutã fãrã co-
municare interpersonalã.
Scenariul activitãþii 
1. Anunþaþi pentru întreaga clasã tema activitãþii. Începeþi activitatea cu
un exerciþiu de energizare „Alegeri“, prin care întrebaþi elevii ce preferã
din coloanele de mai jos. Fiecare elev va arãta preferinþa prin ridicarea mâinii.
Cereþi câtorva elevi sã-ºi motiveze alegerea fãcutã.

 tren sau autobuz  dimineaþã sau searã

 filme TV sau filme cinema
 fructe sau prãjituri
 e-mail sau telefon
 lapte sau ceai
 fotbal sau înot
 varã sau iarnã
 ploaie sau vânt
 oraº sau sat
 bicicletã sau role
 jocuri pe calculator sau în aer liber
[ Duratã: 5 minute ]

52
 [ Activitatea 8. Despre prietenul meu/prietena mea
2. Discutaþi cu elevii/elevele rãspunsurile la întrebãrile
urmãtoare:
• Ce fel de persoane sunt prietenii pe care îi aveþi?
• Ce anume admiraþi sau apreciaþi cel mai mult
la aceºtia?
• Care sunt criteriile de alegere a prietenilor?
• Ce anume vã deranjeazã cel mai mult la prie-
tenii voºtri?
• V-a dezamãgit vreodatã un prieten? Cum aþi
reacþionat?
• Ce fel de prieten credeþi cã ar dori pãrinþii sã
aveþi? Ce calitãþi ar trebui sã aibã?
[ Duratã: 10 minute ]
3. Distribuiþi în perechi fiºa de aplicaþie 8.1. Cereþi
elevilor sã aleagã ºi sã sublinieze trei caracteristici
pozitive pe care doresc sã le aibã prietenul/prietena
ºi trei caracteristici negative pe care le dezaprobã
total ºi care contribuie la faptul cã nu ar putea sã
întreþinã o relaþie de prietenie pe termen lung. Dupã
ce au ales, solicitaþi sã ierarhizeze caracteristicile,
de la cea mai importantã – pe primul loc, la cea
mai puþin importantã – pe locul trei, punând în
dreptul fiecãreia cifra 1, 2, respectiv 3. La fel se va
proceda ºi în cazul caracteristicilor negative, de la
cea mai puternic dezaprobatã, pe primul loc, pânã
la cea de pe locul trei. [ Duratã: 10 minute ]
4. Reveniþi asupra discuþiei, menþionând cã fiecare
persoanã are criterii de alegere în funcþie de felul
de a fi sau de modelul de prieten descris, dorit,
acceptat de familie. Este necesar sã avem câteva
repere, în funcþie de care facem alegerile, repere
inoculate de familie, rude, profesori, experienþe
anterioare, plãcute sau neplãcute. Rugaþi câþiva
elevi/eleve sã spunã ce au ales, specificând de ce
anume au ales în acest fel. [ Duratã: 10 minute ]
5. Grupaþi elevii/elevele în echipe de câte ºase. Cereþi-le
sã facã o ierarhie a portretului prietenului dorit, atât
cu cele pozitive, cât ºi cu cele negative, completând
o singurã fiºã de aplicaþie 8.2 de echipã. Pentru
fiecare loc se vor trece caracteristicile alese de toþi
membrii echipei respective. Afiºaþi prin lipire toate
fiºele pe tablã/flipchart ºi solicitaþi echipelor sã de-
semneze un raportor care sã prezinte ceea ce au
lucrat. [ Duratã: 10 minute ]
6. Conchideþi cu ideea cã lipsa de prieteni, de co-
municare poate produce singurãtate, conflicte,
]
probleme în familie, insatisfacþii ºcolare, profesio-
nale, tristeþe, boli fizice ºi chiar moartea.
Citiþi exemplul ºi comentaþi!
„Împãratul Frederic, care a condus Sfântul Imperiu
Roman în secolul al 13-lea, a dorit sã ºtie ce limbi
se vorbeau la naºterea omenirii, în Grãdina Raiului.
Era vorba de ebraicã, de greacã sau de latinã? se
întreba el. Prin urmare, a dat ordin sã se facã un
experiment: un grup de copii urma sã fie complet
izolat, într-un mediu care reproducea cu mare acu-
rateþe circumstanþele originale din Grãdina Raiului.
Copiii urmau sã fie crescuþi de cãtre dãdace, cãrora
li s-a interzis sã vorbeascã în prezenþa acestora. Nici
un cuvânt nu urma sã fie auzit, pânã ce aceºtia nu
începeau sã vorbeascã propria lor limbã. Rezultatul?
Toþi copiii au murit.“ (People Skills, Robert Bolton)
[ Duratã: 5 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• V-a fost greu sã alegeþi caracteristicile pozitive ale
unui prieten ºi sã le precizaþi pe cele negative?
• La ce v-aþi gândit când aþi ales caracteristicile po-
zitive ºi negative ale unui prieten pe care îl aveþi
deja sau ale unui prieten pe care vi-l doriþi?
• Aþi dori sã aveþi ºi voi caracteristicile pozitive ale
prietenului? De ce?
• Ce caracteristici asemãnãtoare au apãrut în fiºele
voastre?
• De ce este important sã ºtim ce anume dorim ºi
ce nu de la un prieten?
De lucru în familie! 
• Elevii/elevele îºi întreabã pãrinþii în funcþie de ce
criterii îºi aleg sau ºi-au ales prietenii pe baza fiºei
de aplicaþie 8.1 ºi sintetizeazã rãspunsurile. Se
poate extinde discuþia pânã la a determina ce
conteazã cel mai mult atunci când ai un prieten/o
prietenã: cum sã faci relaþia de prietenie sã fie
cât mai frumoasã, cât mai realã, cât mai sincerã.
De lucru în ºcoalã! 
• În echipe cu elevii/elevele din clasã sau cu copiii
de la alte clase au ca sarcinã sã observe ºi sã
dezvolte relaþii de colegialitate sau de prietenie
bazate pe sentimente ºi emoþii autentice. Se
discutã la orele de consiliere/dirigenþie aspectele
care stau la temelia unei prietenii. Se utilizeazã
numerele de telefon sau adresele de e-mail pentru
a lega prietenii pe viitor.
53
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

Fiºa de aplicaþie 8.1 „Despre prietenul meu/prietena mea“ 

1. Alege trei caracteristici pozitive pe care doreºti sã le aibã un prieten ºi trei caracteristici pe care
nu le aprobi sau nu ai putea sã le accepþi pentru a lega o relaþie de prietenie.
Prietenul meu sau prietena mea...

Sã fie ... Sã nu fie...

un bun exemplu rãu cu ceilalþi

apreciat vinovat
calm lipsit de iniþiativã
grijuliu secretos
binevoitor cicãlitor
prietenos violent
sãritor leneº
încurajator nepoliticos
respectuos supãrãcios
sincer mincinos
înþelegãtor îngâmfat
cinstit agitat

2. Completaþi, în spaþiile punctate, aspecte care se referã la prietenul tãu sau la prietena ta.

Prietenul meu / prietena mea (prenumele sau numele de rãsfãþ). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.............................................................................
El/Ea este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
El/Ea aº vrea sã fie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Nu aº vrea niciodatã sã fie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Pasiunile comune sunt.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Culoarea preferatã este. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am cunoscut . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Data
• Locul
• Alte persoane
Un cuvânt pentru prietenia noastrã este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cea mai frumoasã amintire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am certat, pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ne-am împãcat, pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Motto-ul nostru este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

54
 [ Activitatea 8. Despre prietenul meu/prietena mea ]

Fiºa de aplicaþie 8.2 „Despre prietenul meu/prietena mea“ 

1. Realizaþi, în echipã, portretul unui prieten/al unei prietene dupã ce aþi discutat, în prealabil, ceea
ce aþi scris în fiºele individuale. Completaþi pentru fiecare loc caracteristicile pozitive ºi negative
ierarhizate de voi.

Sã fie.... Sã nu fie...

1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
6. 6.
7. 7.

2. Povestiþi în 20 de rânduri, cum v-aþi împrietenit, cum aþi vrea sã evolueze prietenia voastrã ºi
care sunt valorile pe care se bazeazã prietenia dintre voi!

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

55
Modulul 2.
Comunicare ºi abilitãþi sociale
Clasa a VI-a

Activitatea 9. „Un ochi plânge, altul râde…“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Printre emoþiile principale, con- Atitudini ºi valori

siderate de specialiºti univer- • Receptivitate la emoþiile celorlalþi
sale, indiferent de indicatorii
socio-culturali, se numãrã: • Valorizarea relaþiilor interpersonale
tristeþea, bucuria, fericirea.
Obiective de referinþã
> Charles Darwin susþinea ipo-
teza conform cãreia toate fiin-
2.1. Sã aplice tehnici de autocontrol
þele umane sau animale se
nasc cu un echipament emo-
þional pe care îl împart cu
semenii ºi care le permite
adaptarea din instinct la situaþii
delicate. De aceea, a ne stãpâni
cu orice preþ emoþiile poate Repere de acþiune 
pune în pericol viaþa noastrã. identificarea tipurilor de emoþii ºi moduri de manifestare în diverse situaþii,
rezolvarea problemelor emoþionale cu potenþial de risc sau crizã,
> Tristeþea permite replierea
asupra sinelui. Lacrimile conþin exprimarea diferitelor emoþii
pe puþin aproape de douã ori
mai mulþi hormoni ca sângele.
A plânge este maniera cea mai Resurse 
naturalã de exteriorizare a
durerii.
fiºele de aplicaþie 9.1, 9.2, 9.3, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
scotch
> Bucuria stimuleazã producþia
de hormoni de plãcere ºi ne
permite sã îndeplinim cu en- Scenariul activitãþii 
tuziasm toate sarcinile care ne
revin. 1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 4 echipe ºi cereþi-le
acestora sã mimeze câte o emoþie. Astfel, fiecare echipã va mima, în
faþa clasei, urmãtoarele emoþii: bucurie, tristeþe, fricã, surprizã.
Anunþaþi tema activitãþii. [ Duratã: 5 minute ]

2. Distribuiþi pentru fiecare elev o fiºã de aplicaþie 9.1, pe care o vor

completa individual, în funcþie de ceea ce cred ei despre motivele/sursele
de producere a emoþiilor: fericire sau tristeþe. Sintetizaþi din rãspunsurile
elevilor sursele de fericire/tristeþe ºi scrieþi-le pe o coalã de flipchart/la
tablã. [ Duratã: 15 minute ]

56
 [ Activitatea 9. Un ochi plânge, altul râde…
3. Daþi elevilor câte o fiºã de aplicaþie 9.2. Sarcina
acestora este sã identifice ºi sã analizeze un eve-
niment din experienþa personalã care i-a impre-
sionat pânã la lacrimi sau i-a determinat sã aibã
emoþii puternice. Insistaþi asupra analizei modului
de manifestare a emoþiilor. [ Duratã: 10 minute ]
4. Propuneþi ca elevii sã reflecteze ºi sã dezbatã cu-
getãrile/afirmaþiile din fiºa de aplicaþie 9.2, punctul
al treilea, prin gãsirea unor situaþii concrete care
sã susþinã afirmaþiile. [ Duratã: 10 minute ]
5. Distribuiþi elevilor câte o fiºã de aplicaþie 9.3, unde
au sarcina de a gãsi o definiþie personalã a fericirii
ºi sã contureze un autoportret într-o situaþie în care
sunt fericiþi. [ Duratã: 10 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• De ce credeþi cã am numit activitatea „Un ochi
plânge, altul râde…“?
• Ce înseamnã pentru fiecare starea de fericire?
• Sunt prietenii voºtri fericiþi?
• E important sã fii înconjurat de oameni fericiþi?
• Cum acþionaþi pentru a crea în jurul vostru fe-
ricire?
]
• Cu cine vã place sã vã împãrtãºiþi fericirea?
• Care sunt condiþiile de menþinere a stãrii de
fericire?
• Spuneþi o scurtã istorie despre prietenul/prietena
cu care aþi trãit emoþia fericirii.
• Cum se câºtigã fericirea?
De lucru în familie! 
• Solicitaþi pãrinþilor sau membrilor familiei sã
completeze ºi ei fiºa de aplicaþie 9.3 ºi sã vã
vorbeascã despre momentele fericite din viaþa lor.
Analizaþi împreunã cu aceºtia portretele per-
soanelor fericite ºi construiþi portretul familiei
voastre într-un moment de manifestare a emoþiei
fericirii. Cum menþineþi o asemenea stare de bine?
Care este preþul fericirii?
De lucru în ºcoalã! 
• Propuneþi ºi celorlalte clase sã identifice eve-
nimente pozitive care au adus emoþii pozitive:
bucurie ºi fericire. Afiºaþi autoportretele cu oa-
meni fericiþi pe holurile ºcolii. Cãutaþi poveºti,
povestiri, cãrþi sau casete video cu filme intere-
sante despre cum poþi deveni fericit.
57
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

Fiºa de aplicaþie 9.1 „Un ochi plânge, altul râde…“ 

1. Citiþi fragmentul de mai jos ºi comentaþi. Aveþi astfel de pasaje în jurnalul personal? Meditaþi
deseori la starea de fericire, bucurie sau tristeþe? Argumentaþi!
„Lacrimi de fericire cã…cineva acolo sus a permis ca eu sã cunosc aceastã lume, lacrimi de fericire pentru
cã am niºte pãrinþi ºi o familie extraordinarã, cã pot sã vãd, sã merg, sã alerg, sã simt, sã ating ºi sã gust
în fiecare zi din plãcerile acestei vieþi... am uitat sã preþuim un zâmbet... am uitat de lucrurile mãrunte
care ne fac viaþa atât de frumoasã. Astãzi vreau sã râd, sã cânt ºi sã zâmbesc... fiindcã astãzi am simþit
cã am aripi de înger. Dacã aº putea, aº plasa în inima fiecãruia un strop din fericirea mea... ºi viaþa lor ar
fi cu totul alta...“ (www.jurnale.ro)

2. Completaþi tabelul cu sursele/motivele emoþiilor de fericire ºi de tristeþe:

Fericirea Tristeþea
…apare atunci când…

•........................... ...........................

•...........................  ...........................

•...........................  ...........................

•...........................  ...........................

•...........................  ...........................

•...........................  ...........................

•...........................  ...........................

•...........................  ...........................

•........................... ...........................

58
 [ Activitatea 9. Un ochi plânge, altul râde… ]

Fiºa de aplicaþie 9.2 „Un ochi plânge, altul râde…“ 

1. Redaþi, pe scurt, un eveniment care v-a emoþionat pânã la lacrimi:

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Ce a provocat emoþia?
• V-aþi manifestat în faþa celorlalþi?
• Ce fel de lacrimi au fost?
• Dacã evenimentul s-ar repeta, aþi mai reacþiona la fel?
• Gãsiþi o variantã opusã desfãºurãrii situaþiei redate ºi identificaþi emoþiile pozitive/negative posibile.
• Ce fel de emoþii vã exteriorizaþi mai uºor: pe cele pozitive sau pe cele negative?

2. Analizaþi cugetãrile, de mai jos, oferind exemple de situaþii care sã susþinã afirmaþiile:

a. „Nimic nu e mai trist decât o lacrimã ce ofileºte un zâmbet.“

..............................................................................
..............................................................................

b. „Frumuseþea este lacrima lui Dumnezeu stoarsã din lumina-i infinitã în universul nostru.“
..............................................................................
..............................................................................

c. „Curcubeul este metafora cerului, floarea – metafora pãmântului, iar lacrima este metafora
sufletului.“
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

59
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

Fiºa de aplicaþie 9.3 „Un ochi plânge, altul râde…“ 

Gãsiþi definiþia personalã a „fericirii“ ºi desenaþi-vã într-o ipostazã fericitã:

Pentru mine, FERICIREA este…

..............................................................................
..............................................................................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
..............................................................................
..............................................................................
.............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

Autoportret: „Eu, când sunt fericit!“

60
Modulul 2.
Comunicare ºi abilitãþi sociale
Clasa a VI-a

Activitatea 10. „Comunic, deci exist“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> „Oamenii trãiesc în comunitate Atitudini ºi valori

în virtutea lucrurilor pe care le • Receptivitate la emoþiile celorlalþi
au în comun, iar comunicarea
este modalitatea prin care ei • Valorizarea relaþiilor interpersonale
ajung sã deþinã în comun
aceste lucruri. Comunicarea e Obiective de referinþã
un mod de a exista al comu- 2.1. Sã aplice tehnici de autocontrol
nitãþii.“ (John Dewey)

> Tipuri de comunicare:

• 7% – comunicarea verbalã:
limbajul oral ºi scris exprimat
prin claritate ºi acurateþe
• 38% – comunicarea para-
verbalã: expresivitatea lim-
bajului, evidenþiatã prin voce
(timbru, tonalitate, accent,
intonaþie), viteza de vorbire,
pauzele în vorbire
• 55% – comunicarea non-
verbalã realizatã prin: ex-
presia feþei (mimicã, zâmbet,
privire), miºcarea, gesturile,
postura corpului, prezenþa
personalã, atitudinea
Repere de acþiune 
recunoaºterea emoþiilor de bazã apãrute în contexte de comunicare diferite,
exersarea comunicãrii nonverbale în situaþii date, crearea în echipe a unui
„copac al comunicãrii”
Resurse 
flipchart/tablã, coli de flipchart, markere, post-it-uri, culori, hârtie glasatã,
lipici, foarfece, fiºa de aplicaþie 10.1
Scenariul activitãþii 
1. Anunþaþi tema activitãþii. Cereþi sã asocieze comunicarea cu culori,
mirosuri, plante, note muzicale etc. Notaþi rãspunsurile pe o coalã de
flipchart. Daþi elevilor fiºa de aplicaþie 10.1 ºi cereþi-le sã identifice ac-
þiunile care sunt sinonime cu verbul „a comunica“, apoi sã aleagã douã
sau trei din cuvintele enunþate anterior, un verb scris de ei în fiºa de
aplicaþie ºi sã alcãtuiascã enunþuri amuzante ºi originale despre
comunicare. Discutaþi rãspunsurile. [ Duratã: 5 minute ]

2. Invitaþi doi elevi, care se oferã voluntari, în faþa clasei. Spuneþi-le sã stea
faþã în faþã. Unul dintre ei are ca sarcinã sã-i comunice ceva celuilalt,
fãrã sã vorbeascã. Apoi, cel care a jucat rolul receptorului va desena

61

De învãþat…  confruntã desenul cu ceea ce a vrut sã transmitã partenerul de
> Empatia se referã la capaci-
tatea de transpunere, de a fi în
„pielea“ sau „pantofii“ celei-
lalte persoane, de a simþi ceea
ce trãieºte într-un anumit mo-
ment.
> Empatia presupune tentativa
de a ne situa pe poziþia ce-
luilalt, în încercarea de a în-
þelege ce gândeºte ºi ce simte
acesta.
> Empatia cognitivã
• implicã parafrazarea spuse-
lor celuilalt pe un ton ne-
critic ºi deschis, pentru a
putea descoperi ceea ce
gândeºte el cu adevãrat.
> Empatia afectivã
• presupune conºtientizarea
a ceea ce simte celãlalt, pe
baza afirmaþiilor acestuia.
62
>> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale
pe o coalã de flipchart ceea ce a înþeles de la colegul sãu. La final, se
comunicare. Se discutã despre modalitãþile de comunicare nonverbalã
folosite ºi se noteazã pe o coalã de flipchart ideile principale. Precizaþi
importanþa tuturor formelor de comunicare. [ Duratã: 5 minute ]
3. Alegeþi cinci elevi. Daþi fiecãruia câte un bileþel pe care este scris un
cuvânt, care ocupã un loc în propoziþia pe care trebuie s-o formeze.
Solicitaþi acestora sã comunice între ei, fãrã a folosi cuvinte. Sarcina este
de a gãsi poziþia corectã în propoziþie, aranjându-se în ordinea logicã
a înþelesului propoziþiei. Discutaþi cu clasa tipurile de comunicare
nonverbalã identificate. [ Duratã: 5 minute ]
4. Sugeraþi elevilor sã creeze un cod personal de comunicare, apoi sã scrie
un mesaj pentru colegii lui în limbajul creat. [ Duratã: 10 minute ]
5. Împãrþiþi clasa în trei echipe. Discutaþi analogia dintre un copac ºi co-
municare ºi propuneþi sã realizeze „copacul comunicãrii eficiente“ pe
o coalã de flipchart, prin tehnica colajului îmbinatã cu desenul. Sugeraþi
urmãtoarele:
• rãdãcinile – sursele comunicãrii: familia, ºcoala, grupul de prieteni
• tulpina – modalitãþile prin care comunicã
• coroana cu frunzele – rezultatele unei comunicãri eficiente
La sfârºitul activitãþii, cereþi sã prezinte colajul pe echipe, sub forma unei
poveºti sau prin tehnica dramatizãrii „Eu sunt copacul comunicãrii ºi…“.
[ Duratã: 25 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce modalitãþi eficiente de comunicare nonverbalã cunoaºteþi?
• Ce a fost greu în comunicarea cu colegul, neavând voie sã folosiþi cuvinte?
• Care tip de comunicare vi se pare cel mai important?
• Argumentaþi necesitatea îmbinãrii comunicãrii verbale, paraverbale ºi
nonverbale.
• Ce obstacole intervin în comunicare?
• Ce nasc dificultãþile de comunicare?
• Cum te-ai simþit în crearea propriului mod de comunicare ?
• Cum poþi ajuta copacul comunicãrii sã creascã armonios?
De lucru în familie! 
• Împreunã cu pãrinþii lor, elevii/elevele vor identifica elemente de limbaj
nonverbal care influenþeazã relaþia pãrinte-copil ºi vor stabili regulile
comunicãrii eficiente.
De lucru în ºcoalã! 
• Formaþi echipe de câte 3 elevi/eleve. Propuneþi-le sã discute cu colegii
de la alte clase ºi sã afle cum privesc aceºtia comunicarea eficientã ºi
ce anume le displace la modul de relaþionare din clasa lor.
• Organizaþi un concurs la care elevii sã creeze propriul set de reguli de
comunicare eficientã în ºcoalã, sã inventeze un salut personalizat pentru
ºcoalã.
 [ Activitatea 10. Comunic, deci exist ]

Fiºa de aplicaþie 10.1 „Comunic, deci exist!“ 

1. Desenaþi conturul mâinii drepte, în chenarul de mai jos, ºi scrieþi, pe fiecare deget, un verb care
este sinonim cu „a comunica“. Daþi un titlu desenului.

63
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

2. Scrieþi câteva reguli de comunicare eficientã în clasã ºi acasã, apoi daþi un titlu fiecãrui set de
regului.

Reguli de comunicare eficientã în clasã Reguli de comunicare eficientã acasã

(în familie)

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

........................... ...........................

64
Modulul 2.
Comunicare ºi abilitãþi sociale
Clasa a VII-a

Activitatea 11. „Comunicarea este de aur“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

> Cuvântul „comunicare“ provine
din limba latinã: „communis“,
însemnând „a pune de acord“,
„a fi în legãturã cu“ sau „a fi
în relaþie“.
progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Receptivitate la emoþiile celorlalþi
• Valorizarea relaþiilor interpersonale

> Termenul circula în vocabularul Obiective de referinþã

anticilor cu sensul de „a trans-
mite ºi celorlalþi“, „a împãrtãºi
2.2. Sã exerseze tehnici de comunicare eficientã în contexte variate
ceva“. din punct de vedere social ºi cultural

> Elementele procesului de co-

municare:
• existenþa a cel puþin doi par-
teneri (emiþãtor ºi receptor)
• capacitatea partenerilor de Repere de acþiune 
a emite ºi recepta mesaje demonstrarea abilitãþilor de comunicare eficientã, exersarea
într-un anumit cod comun comportamentelor de cooperare în grup, identificarea barierelor de
(de obicei, o limbã)
comunicare, transformarea mesajelor care provoacã disconfort psihic în
• existenþa a unui canal de
transmitere a mesajului mesaje asertive

> Barierele de comunicare sunt

acele aspecte care reduc fi- Resurse 
delitatea sau eficienþa mesa- fiºa de aplicaþie 11.1, frânghie groasã, cartonaºe colorate, flipchart/tablã,
jului transmis de la emiþãtor la coli de flipchart, markere
receptor.

> Bariere de limbaj: Scenariul activitãþii 

• aceleaºi cuvinte au sensuri
diferite pentru diferite per-
soane
• cel ce vorbeºte ºi cel ce as-
cultã au experienþe diferite
• starea emoþionalã a recep-
torului poate deforma ceea
ce acesta aude
• ideile preconcepute ºi rutina
• dificultãþi de exprimare
• utilizarea unor cuvinte sau
expresii confuze
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Invitaþi doi elevi în faþa clasei. Fiecare va
spune un mesaj celuilalt, astfel încât comunicarea sã fie cât mai eficientã.
Listaþi împreunã pe o coalã de flipchart regulile unei comunicãri eficiente,
importanþa limbajului verbal, paraverbal ºi nonverbal.
[ Duratã: 10 minute ]
2. Decupaþi bileþelele din fiºa de aplicaþie 11.1. Aºezaþi pe jos bileþelele
care au scrise pe ele câte un cuvânt. Pe rând, câte un elev va extrage
un bileþel ºi va comunica ce scrie pe acesta, fãrã a folosi cuvinte. Colegii
vor ghici cuvântul. Inventariaþi, cu elevii, pe o coalã de flipchart ele-

65

De învãþat…  comunicãrii nonverbale în dezvoltarea cooperãrii cu ceilalþi.
> Barierele de mediu
• climat de comunicare ne-
corespunzãtor
• climat afectiv care poate de-
termina interlocutorii sã-ºi
ascundã gândurile adevã-
rate
> Poziþia receptorului ºi a inter-
locutorului
• imaginea de sine pe care o
au emiþãtorul ºi receptorul
• sentimentele ºi intenþiile
interlocutorilor
• imaginea receptorului despre
interlocutor ºi invers
> Barierele de concepþie
• existenþa presupunerilor
• exprimarea cu stângãcie a
mesajului de cãtre emiþãtor
• lipsa de atenþie în receptare
• concluzii grãbite
• lipsa de interes faþã de mesaj
> Asertivitatea este...
• abilitatea de a ne exprima
emoþiile, opiniile ºi convin-
gerile farã a afecta ºi ataca
drepturile celorlalþi
• o abilitate pe care o poþi
învãþa
• modalitatea de a comunica
ºi de a te comporta cu cei-
lalþi; te ajutã sã ai mai multã
încredere în tine
66
>> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale
mentele de limbaj nonverbal observate. Explicaþi-le elevilor importanþa
[ Duratã: 10 minute ]
3. Stabiliþi un cod comun de exprimare a stãrilor emoþionale prin culori.
Daþi elevilor cartonaºe colorate. Transmiteþi-le elevilor un mesaj agresiv
ºi solicitaþi-le sã indice culoarea corespunzãtoare mesajului. De exemplu:
„Pleacã de aici!“, „Nu vreau sã fac temele cu tine!“, „Mã enervezi cu
blugii tãi de firmã!“, „Întotdeauna ai fãcut aºa, mã jigneºti!“, „Vai de
mine, ce note proaste ai, de ce nu înveþi?“ etc. Cereþi elevilor sã le re-
formuleze asertiv. [ Duratã: 10 minute ]
4. Solicitaþi elevilor sã-ºi imagineze comunicarea ca pe o frânghie care îi
leagã. Invitaþi elevii sã comunice între ei, liber, timp de 5 minute, despre
orice subiect doresc, de exemplu o întâmplare deosebitã din viaþa lor.
La fiecare blocaj de comunicare, frânghia se înnoadã. „Nodurile co-
municãrii“ se desfãºoarã în perechi sau poate fi organizat ca un concurs.
Propuneþi elevilor sã reformuleze mesajele considerate agresive în mesaje
asertive, pentru a contracara barierele de comunicare sau, metaforic
vorbind, pentru a deznoda frânghia. Câºtigã acel elev care reuºeºte sã
„deznoade“ mai repede frânghia. În încheiere, solicitaþi-le copiilor sã se
gândeascã la „formule magice“ de adresare. [ Duratã: 20 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Care este importanþa comunicãrii?
• Ce înseamnã sã comunici eficient?
• Cum ne pregãtim pentru comunicarea eficientã?
• Ce te deranjeazã atunci când cineva îþi cere ceva fãrã sã foloseascã
„cuvintele magice“?
• Cum te simþi când comunici cu prietenii tãi?
• Ce cuvinte te fac sã te simþi bine atunci când comunici cu prietenii tãi?
• Ce bariere de comunicare te afecteazã cel mai mult?
• Cum te-ai simþit când ai auzit mesajele negative?
• Ce emoþii ai avut?
• Þi se pare dificil sã fii asertiv?
De lucru în familie! 
• Elevii/elevele, împreunã cu pãrinþii lor, trebuie sã facã o listã de expresii
asertive importante pentru comunicarea eficientã în familie.
De lucru în ºcoalã! 
• Formaþi o echipã care sã coordoneze activitatea. Fiecare clasã va trimite
acestei echipe ideile proprii, pentru a-i ajuta sã creeze un decalog al
comunicãrii asertive pe care sã-l expuneþi ºi sã-l respectaþi în ºcoalã.
 [ Activitatea 11. Comunicarea este de aur ]

Fiºa de aplicaþie 11.1 „Comunicarea este de aur!“ 

1. Completaþi „floarea comunicãrii“. Scrieþi pe fiecare petalã un cuvânt care are legãturã cu
„comunicarea“. Apoi, în centru, desenaþi chipul unei persoane care comunicã bine cu ceilalþi.

2. Decupaþi bileþelele de mai jos.

celulã comunicare iubire convalescenþã vacanþã

agresivitate doctor respect Crãciun propoziþie

dorinþã rugãciune viaþã valoare echipã

cooperare pãrinþi condescendent modele muzicã

beneficiu reticenþã Uniunea Europeanã capitalã prietenie

descoperire conflict judecatã actor corespondent

droguri sexualitate impietate învãþãturã global

sãnãtate autocontrol normal computer urgenþã

secret stil distracþie încredere dicþionar

decizie continent pasiune cod soare

67
Modulul 2.
Comunicare ºi abilitãþi sociale
Clasa a VII-a

Activitatea 12. „Lider ºi echipã“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii vor fi capabili sã demonstreze progresul

prin:
> Leadershipul presupune: viziu-
ne, motivaþie, entuziasm Atitudini ºi valori
> „Oamenii sunt deseori atraºi
• Valorizarea relaþiilor interpersonale
de anumite cauze ºi îºi dedicã • Receptivitate la emoþiile celorlalþi
întreaga viaþã unor idei mari, • Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
datoritã persoanelor care în-
trupeazã aceste idei. Ei trebuie
sã gãseascã întruparea ideii în
Obiective de referinþã
carne ºi oase pentru a se putea 2.1. Sã analizeze caracteristicile comportamentului de lider, în cadrul
devota ei”. (Martin Luther grupurilor de apartenenþã
King)

> Esenþa leadership-ului

> Viziunea este o imagine po-

zitivã a ceea ce ar putea deveni
organizaþia ºi calea de atingere
a destinaþiei.
> Motivaþia este aceea care
„împinge” la acþiune. Liderul
îºi foloseºte aptitudinile inter-
personale pentru a trezi
energia oamenilor ºi a-i ajuta
sã vadã cum ar putea profita
atât de „cãlãtoria“ cãtre obiec-
tiv, cât ºi de satisfacþia în
urma atingerii obiectivului.
> Entuziasmul este necesar
pentru proiectele ºi iniþiativele
organizaþiei, este elementul
care ajutã organizaþia sã
ajungã la destinaþie.
Repere de acþiune 
dezvoltarea unei atitudini pozitive de lucru în echipã, achiziþionarea
cunoºtinþelor despre lider ºi echipã, descrierea principalelor calitãþi pe care
le are un lider, identificarea propriilor calitãþi de lider, exersarea atitudinilor
ºi abilitãþilor specifice liderului
Resurse materiale: fiºe de aplicaþie 12.1, 12.2, flipchart/tablã, markere,
coli de flipchart
Scenariul activitãþii 
1. Anunþaþi tema activitãþii. Realizaþi un brainstorming despre ce este un
lider. Notaþi, pe tablã, ideile elevilor fãrã a fi cenzurate. Selectaþi-le
apoi pe acelea care sunt relevante pentru conceptul respectiv. Ca o
clarificare, scrieþi pe coalã de flipchart/tablã ce este un lider.
[ Duratã: 5 minute ]

68

De învãþat…  Liderul
> Formarea echipelor
> Liderul eficient se confruntã
încã de la început cu o pro-
vocare importantã: câte echipe
sã stabileascã ºi, mai concret, pe
cine sã numeascã în echipa care
va împarþi cu el conducerea
organizaþiei. El decide ºi ce echi-
pe sau grupuri sã elimine.
> Practicile eficiente în ceea ce
priveºte formarea echipelor
includ:
• Existenþa unui obiectiv –
echipa are un obiectiv clar ºi
logic, legat de viziunea ºi
strategia organizaþiei; obiec-
tivele sunt înþelese de mem-
brii echipei ºi de persoanele
relevante din afara ei.
• Orientare spre obiective –
membrii echipei (ºi echipa ca
întreg) ºtiu cine trebuie sã
producã ºi când.
• Colaborare – membrii echi-
pei simt o responsabilitate
de genul „toþi pentru unul
ºi unul pentru toþi“; intere-
sele sunt comune.
• Disciplina – comportamentul
echipei este definit ºi impus:
punctualitate, respectarea
angajamentelor, discuþii
respectuoase, dar deschise.
• Permeabilitate – echipa ac-
ceptã membrii temporari
sau noi când este nevoie;
comunicã cu restul organi-
zaþiei.
[ Activitatea 12. Lider ºi echipã ]
• Conduce echipa cu sufletul
• Schimbã ceea ce este necesar
• Încurajeazã dezvoltarea ºi munca oamenilor
• Inspirã echipa cu o viziune (direcþie de urmat)
• Oferã metode de rezolvare a problemelor
• Promoveazã creativitatea
• Contribuie la realizarea celor propuse
2. Anunþaþi elevii cã vor avea prilejul sã afle ce înseamnã sã fii lider ºi cum
ar trebui sã coordoneze acesta o echipã. Elevii/elevele vor avea de realizat
o schimbare la nivelul unei localitãþi ce se aflã într-o situaþie de crizã.
Schimbarea aceasta se realizeazã din douã motive:
• dintr-o constrângere: trebuie schimbat ceea ce existã deja
• dintr-o viziune: oferã o nouã direcþie de urmat spre ceva nou
Puteþi organiza echipele ºi situaþia de lucru prin împãrþirea clasei în douã
grupuri mari. Fiecare grup va fi o echipã ce va avea de realizat un proiect
de reconstrucþie. În ambele echipe elevii/elevele vor avea urmãtoarele
roluri:
• un lider expert ce conduce situaþia de crizã, reprezentant al Minis-
terului Mediului
• reprezentantul autoritãþilor, un prefect al judeþului
• un arhitect
• un inginer în construcþii
• primarul
• membrii Consiliului local
• sãtenii localitãþii respective
• doi observatori [ Duratã: 5 minute ]
3. Oferiþi echipelor, prin cei doi lideri, fiºele de aplicaþie 12.1 ºi 12.2. Aceºtia
vor citi sarcina de lucru echipelor. Fiecare grup va lucra separat, fãrã
sã þinã cont de activitatea celuilalt. Proiectul de reconstrucþie va fi scris
pe câte o coalã de flipchart, care va fi afiºatã la prezentarea finalã. Elevii
observatori ai celor douã echipe vor avea de completat o foaie de
observaþie cu urmãtoarele aspecte:
• studierea relaþiilor dintre lider ºi echipã ºi, implicit, a calitãþilor sale
(oferirea unei viziuni ºi a unei strategii de lucru, comunicare, co-
laborare, coordonare, supervizare ºi evaluare în echipã, încredere
în specialiºti)
• analiza relaþiilor dintre specialiºti (colaborare, afirmare, pasivitate,
iniþiativã, competiþie, etc.)
• analiza relaþiilor dintre specialiºti (arhitectul ºi inginerul) ºi repre-
zentantul autoritãþilor locale, prefectul
69
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale
• analiza relaþiilor primarului cu sãtenii ºi în ra-
port cu prefectul, superiorul sãu
[ Duratã: 30 minute ]
4. Dirijaþi prezentarea proiectelor celor douã echipe.
Pe baza celor consemnate de observatori, realizaþi
o analizã a desfãºurãrii lucrului în echipã ºi a
modului de coordonare a celor doi lideri.
[ Duratã: 10 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce înseamnã sã fii lider? Poate sã fie lider orice
persoanã?
• Care sunt calitãþile necesare unui lider?
• Cum v-aþi simþit lucrând într-o echipã coordonatã
de lider?
70
• Care lucru credeþi cã este cel mai important ºi
necesar într-o situaþie de crizã?
De lucru în familie! 
• Elevii/elevele vor alege împreunã cu pãrinþii un
mare lider al lumii ºi vor face un scurt eseu, în
care vor descrie ce apreciazã cel mai mult la
acesta.
De lucru în ºcoalã! 
• Elevii/elevele vor avea de fãcut profilul liderului
din clasã sau din ºcoalã. Activitatea poate fi
extinsã la nivelul cadrelor didactice din ºcoala
respectivã.
 [ Activitatea 12. Lider ºi echipã ]

Fiºa de aplicaþie 12.1 „Lider ºi echipã“ 

Dezvoltã liderul din tine...

„Un sat dintr-o zonã de munte a fost devastat în urma unei inundaþii. Consiliul local a contactat Ministerul
Mediului. Tu, în calitate de lider al departamentului de situaþii de crizã, ai fost desemnat sã gestionezi
situaþia respectivã. Va trebui sã conduci o echipã care sã reconstruiascã satul în întregime ºi care sã rãspundã
nevoilor localnicilor.

Deplasându-vã la faþa locului, aþi constatat cã inundaþia s-a produs în urma deversãrii râului care traverseazã
satul, împãrþindu-l în douã zone distincte. Legãtura dintre cele douã pãrþi se fãcea printr-un pod, care
acum este distrus în totalitate. Partea mai joasã a satului a fost mãturatã de apa vijelioasã ºi oamenii s-au
refugiat în pãrþile mai înalte doar cu câteva lucruri. În partea dinspre munte, drumurile sunt impracticabile
ºi reþeaua electricã a fost distrusã aproape în întregime.

Pentru rezolvarea situaþiei de crizã din acestã localitate, aveþi la dispoziþie doar 30 de minute, sã scrieþi
un proiect de reconstrucþie.“

Planul vechi al aºezãrii satului

71
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

Fiºa de aplicaþie 12.2 „Lider ºi echipã“ 

Proiectul de reconstrucþie

Orice proiect începe prin a fi planificat pas cu pas, pentru derularea sa cu succes de la început pânã la
sfârºit.

Completaþi schema proiectului de reconstrucþie a satului dupã modelul de mai jos. Folosindu-vã de specialiºtii
din echipã, scrieþi pe scurt întreaga desfãºurare. Discutaþi, în echipã, ºi realizaþi cel mai bun plan de refacere
al satului care sã ofere localnicilor siguranþã pe viitor.

Viziune • Care va fi imaginea satului în ansamblu, dupã ce va fi reconstruit?

• Cum trebuie sã ajungã ca aºezare?
• Formulaþi ideea!

Scop • Care este þelul vostru când porniþi la lucru?

Obiective • Care sunt paºii pe care îi veþi face sau ce vã propuneþi pentru a vã îndeplini scopul?
Atenþie, paºii sã fie realiºti!

Sarcini de lucru • Ce veþi face concret de la început pânã la sfârºit cu întreaga echipã?

Limite de timp • Care sunt intervalele de timp alocate fiecãrei sarcini de lucru?

Rezultate • Cum va arãta satul „nou“ reconstruit? Desenaþi-l.

72
Modulul 2.
Comunicare ºi abilitãþi sociale
Clasa a VIII-a

Activitatea 13. „Liderul faþã în faþã cu
responsabilitatea socialã“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Literatura de specialitate fo- Atitudini ºi valori

loseºte noþiunea de lider pen- • Receptivitate la emoþiile celorlalþi
tru a desemna acea persoanã
care motiveazã oamenii pe • Valorizarea relaþiilor interpersonale
care îi conduce, astfel încât
aceºtia sã obþinã cele mai
bune rezultate. Obiective/competenþe
> Caracteristicile liderului eficient 2.1. Sã explice importanþa responsabilitãþii individuale ºi sociale, în
sunt: viziune coerentã, comu- diferite contexte
nicare excelentã, simþul umo-
rului, flexibilitate, integritate,
autodisciplinã, încredere în sine
ºi în ceilalþi, încredere în succes,
atitudine pozitivã, orientare
spre schimbare, creativitate, Repere de acþiune 
carismã, nonconformism, aº-
explicarea importanþei responsabilitãþii sociale a liderului în diferite contexte,
teptãri înalte, energie, empatie,
claritate, potenþial de dezvol- analiza factorilor care contribuie la dezvoltarea abilitãþilor de lider, exersarea
tare, loialitate. abilitãþilor sociale: comunicare asertivã, sociabilitate, leadership, dezvoltarea
responsabilitãþilor unui lider
> A educa calitãþile unui lider
este echivalentul unei revoluþii
în propria evoluþie. ªcoala ca
organizaþie care învaþã are Resurse 
responsabilitatea de a dezvolta fiºele de aplicaþie 13.1, 13.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
programe de leadership (con- creioane colorate, scotch
ducere) pentru copii ºi ado-
lescenþi.

Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Cereþi elevilor sã dea exemple de lideri
din lumea întreagã, de-a lungul timpului, din diferite domenii. Discutaþi
ce asemãnãri existã între aceºtia ºi ce-i deosebeºte. Precizaþi cã existã
mai multe tipuri de lideri. Specialiºtii spun cã existã lideri pozitivi (Mahatma
Gandhi, ªtefan cel Mare, Papa Ioan Paul al II-lea, Gorbaciov) ºi lideri
negativi (Hitler, Stalin, Musollini, Ceauºescu). Precizaþi deosebirea dintre
aceºtia din perspectiva responsabilitãþii sociale, prin argumente pro ºi
contra. Anunþaþi tema activitãþii. [ Duratã: 5 minute ]

73
 >>
2. Împãrþiþi elevii în 4 echipe. Distribuiþi fiºa de aplicaþie
13.1 pentru fiecare echipã. Elevii au sarcina de a
rezolva cele 3 puncte ale fiºei, apoi sã prezinte
rezultatele, prin raportorul echipei, în faþa clasei.
În timpul rezolvãrii sarcinii, observaþi modul în care
elevii îºi împart responsabilitãþile, dacã cineva preia
iniþiativa, are comportament de lider, este optimist,
gãseºte soluþii rapide, depãºeºte situaþiile de crizã,
îºi asumã deciziile luate, îi ajutã pe ceilalþi etc.
[ Duratã: 25 minute ]
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 13.2, care se
referã la completarea, în mod individual, a unui
chestionar pentru investigarea potenþialului de lider.
Provocaþi elevii sã analizeze cu atenþie fiecare item
ºi sã argumenteze cu situaþii din viaþa personalã
calitãþile unui lider. [ Duratã: 15 minute ]
4. Transmiteþi elevilor urmãtoarele idei: cercetãrile
aratã cã, în societatea cunoaºterii, învãþarea este
esenþialã, în proporþie de 92%, în dezvoltarea
liderilor, oferind bucurie ºi încredere. Învãþarea este
cheia pentru valorizarea la maximum a întregului
potenþial personal. În noi stã puterea de a ne trans-
forma, de a avea succes acasã, la serviciu ºi în
comunitate. Învãþarea ne ajutã sã gãsim noi soluþii
la problemele cu care ne confruntãm zi de zi. Sunt
toþi liderii înnãscuþi sau unii dintre noi se formeazã
ca lideri? „Nu poþi transforma într-un lider pe cineva
care nu vrea sã devinã lider. Toþi îºi pot dezvolta
capacitatea de a conduce. Dar existã într-adevãr
ºi lideri înnãscuþi. Însã ambele categorii pot ajunge
cei mai buni doar prin practicã ºi învãþare.“
(http://www.impactfactory.com)
Ceea ce face diferenþa între un lider ºi „ceilalþi“
este capacitatea de a se implica în viaþa comunitãþii,
un indicator important al responsabilitãþii sociale.
[ Duratã: 5 minute ]
74
Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce este un lider?
• De ce este important ca un lider sã demonstreze
capacitatea de a da dovadã de responsabilitate
socialã?
• Aþi descoperit cã aveþi calitãþile potenþiale ale unui
lider? Cum v-aþi simþit?
• Pe baza cunoºtinþelor dobândite, ce credeþi:
sunteþi deja un lider sau puteþi deveni lider, prin
educaþie?
• Existã o legãturã între rezultatele obþinute la
chestionar ºi ceea ce ºtiaþi despre voi referitor la
potenþialul vostru de lider?
• În echipele din care aþi fãcut parte s-au „ivit“
lideri? Argumentaþi!
• Ce aþi învãþat din aceastã activitate?
De lucru în familie! 
• Cine este lider în familia voastrã? Investigaþi acest
aspect. Purtaþi o discuþie cu membrii familiei ºi
identificaþi potenþialul de lider al acestora pe baza
chestionarului din fiºa de aplicaþie 13.2.
De lucru în ºcoalã! 
• În fiecare clasã de gimnaziu, iniþiaþi un sondaj de
opinie printre colegi referitor la: liderii formali ºi
liderii informali. Realizaþi o listã cu numele aces-
tora ºi cu descrierile despre ei, care sã fie sintetizate
într-un portret robot al liderului. Dezvoltaþi un
sondaj asemãnãtor în rândul cadrelor didactice.
Afiºaþi rezultatele la panoul special creat pe tema
„Responsabilitatea socialã a liderului“.
 [ Activitatea 13. Liderul faþã în faþã cu responsabilitatea socialã ]

Fiºa de aplicaþie 13.1 „Liderul faþã în faþã cu responsabilitatea socialã“ 

1. Analizaþi, în echipã, citatele de mai jos ºi definiþi noþiunea de lider.

„Nu sunt decât un simplu plugar din Arkansas, dar am învãþat cum sã þin închegatã o echipã: cum sã-i
stârnesc pe unii ºi cum sã-i domolesc pe alþii, pânã când, în cele din urmã, îi aduc pe toþi la unison.
Întotdeauna am zis aceste trei lucruri: dacã ceva iese prost, eu sunt de vinã, dacã ceva merge oarecum
bine, am lucrat împreunã, iar dacã totul merge ca pe roate, atunci este meritul lor. Acesta este tot secretul
ca sã-i faci pe oameni sã câºtige.“ (Bear Bryant, antrenor)

„Puteþi sã-mi luaþi atelierele, sã-mi daþi foc la clãdiri, dar lãsaþi-mi oamenii ºi îmi voi reface afacerea.“ (Henri
Ford, om de afaceri)

„Pe drumul vieþii existã douã tipuri de oameni: ºoferi ºi pasageri.“ (Reclamã TV pentru marca Volkswagen)

„O caracteristicã a oamenilor deosebiþi este cã refuzã sã-ºi gãseascã scuze, sã dea vina pe alþii sau sã se
plângã de situaþia lor. Ei repetã neîncetat: Sunt responsabil.“ (Brian Tracy, formator, profesor, consultant
în afaceri)
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

Dezbateþi, în echipã, urmãtoarele întrebãri:

• Liderii se nasc sau se creeazã?
• Care sunt calitãþile unui lider?
• Ce subiecte ar conþine un program de formare pentru elevi lideri din gimnaziu?
• În ce mãsurã ºcoala voastrã încurajeazã potenþialul de lider al elevilor?
• Are ºcoala în care învãþaþi o strategie clarã, împãrtãºitã elevilor, pentru dezvoltarea liderilor?

Realizaþi, în echipe, portretul unui lider, apoi desenaþi o caricaturã a acestuia.

75
 >> Modulul 2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

Fiºa de aplicaþie 13.2 „Liderul faþã în faþã cu responsabilitatea socialã“ 

Itemi 1 2 3 4 5

1. Ai influenþã asupra colegilor.

2. Manifeºti autodisciplinã.

3. Obþii succes în activitãþile pe care le desfãºori.

4. Îþi place ºi ºtii sã lucrezi cu ceilalþi.

5. Ai abilitatea de a rezolva rapid probleme ºi situaþii complicate prin decizii corecte.

6. Nu te mulþumeºti cu situaþiile date.

7. Eºti capabil sã lucrezi sub presiune/stres.

8. Ai puterea sã transmiþi bunã dispoziþie, atitudine pozitivã.

9. Gândeºti în perspectivã ºi ai viziune.

10. Îi înþelegi pe cei din jur ºi empatizezi cu ei.

11. Îþi asumi responsabilitãþi sociale.

12. Îþi plac schimbãrile ºi progresul.

13. Ai o bunã imagine de sine.

14. Iei uºor decizii în situaþii-limitã.

15. Eºti o persoanã organizatã ºi planificatã.

16. Îþi place sã înveþi.

17. Eºti carismatic, simpatic ºi ai simþul umorului.

18. Îþi place sã-i ajuþi pe ceilalþi, eºti generos.

19. Manifeºti iniþiativã.

20. Crezi în ceea ce faci.

Evaluaþi-vã calitãþile unui lider, pe o scalã de la 1 la 5, unde 1 = deloc, 2 = în micã mãsurã, 3 = în potrivitã
mãsurã, 4 = în mare mãsurã, 5 = întotdeauna.
Acordã un punctaj conform scalei de evaluare. Acesta se poate încadra în urmãtoarele marje:
• 90-100: manifeºti un potenþial deosebit pentru a fi lider
• 80-89: ai un bun potenþial pentru a fi lider
• 79-60: deþii un potenþial de lider care se poate dezvolta
• Sub 60: ai o capacitate redusã de a deveni lider
Acest chestionar se completeazã ºi se interpreteazã în mod individual. Chestionarul este o modalitate de a
analiza calitãþile personale ale unui potenþial lider ºi nu neapãrat de a obþine un scor specific.

76
Modulul 3.
Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
Clasa a V-a

Activitatea 14. „Aventura cunoaºterii“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Învãþarea este schimbarea, mo- Atitudini ºi valori

dificarea stabilã în comporta-
mentul individual, atribuitã
experienþei trãite activ de
subiect, ca rãspuns la influen-
þele mediului.
> Reuºita/nereuºita învãþãrii se
datoreazã influenþei combinate
a unor categorii de condiþii
interne ºi externe.
• Adaptare ºi deschidere la noi tipuri de învãþare
• Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
• Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
în societatea cunoaºterii
Obiective de referinþã
3.2. Sã analizeze factorii favorizanþi ai învãþãrii eficiente

> Condiþii interne

1. biologice: ereditate, vârstã,
sex, maturizare, dezvoltare Repere de acþiune 
2. psihologice: potenþialul ge- definirea noþiunii de învãþare, identificarea elementelor care îi ajutã sã de-
netic intelectual, nivelul dez- pãºeascã dificultãþile din învãþare
voltãrii intelectuale atins la
un moment dat

> Condiþii externe

Resurse 
1. influenþele ºcolii:
coli flipchart, flipchart/tablã, foarfece, lipici, coli de hârtie A4, markere,
fiºa de aplicaþie 14.1, post-it-uri colorate
• sistemul de cerinþe ºcolare
(obiective, conþinuturi), cali-
tatea instruirii, caracteristicile
clasei de elevi, ambianþa Scenariul activitãþii 
psihosocialã, personalitatea
ºi competenþa profesorului, 1. Anunþaþi tema activitãþii. Începeþi cu tehnica „ªtiu – Vreau sã ºtiu – Am
tipul de relaþii profesor- elev,
învãþat“ despre noþiunea „învãþare“. Notaþi rãspunsurile pe o coalã de
timpul ºcolar, dotarea logis-
ticã a ºcolii flipchart, pentru primele douã categorii ºi sugeraþi elevilor sã formuleze
definiþii despre ce reprezintã învãþarea pentru ei pe câte un post-it.
2. influenþele extraºcolare: Discutaþi exemplele care vi se par deosebite. Precizaþi ce este învãþarea
• mediul familial (statutul socio- ºi oferiþi rãspunsuri la întrebãrile adresate la rubrica „Vreau sã ºtiu“.
economic, cultural al familiei), La ultima rubricã „Am învãþat“, elevii vor rãspunde la finalul lecþiei, pre-
mediul local (urban/rural), ni- cizând ce achiziþii au realizat. [ Duratã: 10 minute ]
velul cultural al societãþii în
ansamblul sãu, regimul ali-
mentar
2. Discutaþi cu elevii despre cauzele diferenþei dintre rãspunsurile date,
accentuând unicitatea fiecãruia în ceea ce priveºte capacitatea de a

77
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
învãþa. Solicitaþi elevilor sã deseneze pe o coalã de
hârtie A4, o valizã de dimensiunea 7/7 cm, s-o
decupeze ºi s-o lipeascã pe o altã coalã A4, astfel
încât sã rãmânã o parte liberã pentru a putea
introduce materiale în interior. Discutaþi cu elevii
despre resursele personale importante pentru o
învãþare eficientã: zestrea geneticã, obiºnuinþele,
regulile ºi motivaþia pentru învãþare etc.
[ Duratã: 5 minute ]
3. Cereþi elevilor sã completeze pe post-it-uri diferite
urmãtoarele fraze lacunare:
• Sunt capabil sã...
• Când învãþ, mã stimuleazã...
• Sunt special, pentru cã...
• Persoana care mã ajutã sã învãþ este...
• Îmi place sã învãþ...
• Consider cã a învãþa este...
• Când învãþ, mã simt...
Apoi acestea vor fi introduse în „bagajul personal“.
[ Duratã: 10 minute ]
4. Solicitaþi câtorva elevi sã se prezinte celorlalþi,
folosind datele din „valiza personalã“. Se poate
sugera un mod de prezentare, de exemplu „Mã
numesc... ºi când am pornit în cãlãtoria spre
aventura cunoaºterii mi-am fãcut bagajul cu ceea
ce pot sã fac..., mi-am descoperit talentul de a...,
am aflat cã mã stimuleazã..., atunci când studiez
ºi mã determinã sã am rezultate bune“.
[ Duratã: 5 minute ]
5. Invitaþi elevii sã se gândeascã ºi sã aleagã o disciplinã
unde întâmpinã probleme în învãþare. Dacã nu pot
gãsi, pot sã enumere, la modul general, cu ce fel
de greutãþi se confruntã în învãþare. Identificaþi
împreunã cu ei, prin întrebãri ajutãtoare, dificultãþile
pe care le au în învãþare pentru exemplul ales.
Sintetizaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart.
[ Duratã: 5 minute ]
6. Distribuiþi fiºa de aplicaþie 14.1 ºi sugeraþi elevilor
sã-ºi imagineze cã pleacã în cãlãtorie, în aventura
cunoaºterii, având cu ei „bagajul personal“ pe care
78
trebuie sã-l utilizeze pentru a trece de greutãþi ºi
a ajunge la final cu bine. Explicaþi cã la fiecare blocaj
al labirintului, trebuie sã scrie una din greutãþile
identificate. Pentru a depãºi obstacolele, trebuie sã
selecteze din bagaj ceea ce îi poate ajuta sã treacã
peste greutatea respectivã. Încheiaþi cu rãspunsurile
oferite de elevi pentru rubrica „Am învãþat…“.
[ Duratã: 15 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce anume din bagajul personal aþi identificat cu
greutate?
• Cum aþi identificat dificultãþile de învãþare?
• Aþi reuºit sã gãsiþi câte o caracteristicã din „bagajul
personal“ care sã vã ajute sã treceþi de fiecare
dificultate de învãþare?
• Ce factori favorizeazã învãþarea?
• Care sunt regulile pe care le respecþi atunci când
înveþi?
• Cât de motivat sunteþi pentru învãþare? Argu-
mentaþi!
De lucru în familie! 
• Solicitaþi elevilor sã creeze „un bagaj personal“
împreunã cu pãrinþii, în care sã introducã ceea ce
cred pãrinþii cã ar trebui sã aibã un elev de 11/12
ani ca resurse importante, atunci când merge la
ºcoalã, în clasa a V-a, pentru a avea performanþe
ºcolare ridicate.
De lucru în ºcoalã! 
• Sugeraþi celorlalþi diriginþi ai claselor a V-a sã
realizeze la orele de consiliere/dirigenþie, un portret
ideal al elevului de clasa a V-a, privind activitatea
de învãþare ºi sã-l expunã la avizierul ºcolii. De
asemenea se pot realiza postere, eseuri despre
regulile învãþãrii, despre cum învãþãm eficient ºi
despre motivaþia învãþarii.
 [ Activitatea 14. Aventura cunoaºterii ]

Fiºa de aplicaþie 14.1 „Aventura cunoaºterii“ 

1. A învãþa este un proces uneori dificil, asemãnãtor cu parcurgerea unui labirint. În aventura
cunoaºterii, vei fi însoþit de „bagajul tãu personal“ pe care singur þi l-ai realizat. Pentru a trece
de dificultãþi, trebuie sã selectezi din bagaj acele resurse care te ajutã sã depãºeºti greutãþile în
învãþare. Când ajungi la capãtul labirintului deseneazã-te în dreptunghi ºi scrie un motto care
sã ilustreze succesul învãþãrii.

2. Scrieþi, mai jos, dificultãþile identificate ºi ce anume din „bagajul personal“ v-a ajutat sã le depãºiþi.

Dificultãþile identificate Resurse personale

... ...
... ...
... ...

79
Modulul 3.
Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
Clasa a VI-a
Activitatea 15. „Concertul stilurilor de învãþare“
De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze
> Copiii au stiluri diferite de
învãþare: unii rãspund pozitiv la
sarcini verbale, alþii au nevoie
de stimuli vizuali, iar alþii doresc
sã se implice în activitãþi prin
miºcare.
> „Fiecare stil de învãþare este
asemenea unui instrument
dintr-o orchestrã“. Copiii au
nevoie sã conºtientizeze ce
instrument sunt ei în aceastã
orchestrã ºi cum funcþioneazã.
Profesorii care cunosc stilurile
de învãþare ale elevilor cu care
lucreazã îi conduc spre succes
pe aceºtia. (Jody Whelden,
consilier ºcolar)
> Oamenii învaþã în moduri dife-
rite, însã fiecare are o moda-
litate preferatã de a învãþa. În
funcþie de modalitatea sen-
zorialã existã 3 tipuri de stiluri
de învãþare: vizual, auditiv ºi
tactil-kinestezic.
80

progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Adaptare ºi deschidere la noi tipuri de învãþare
• Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
• Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
în societatea cunoaºterii
Obiective de referinþã
3.2. Sã identifice caracteristici ale învãþãrii proprii
Repere de acþiune 
definirea stilului de învãþare, exersarea abilitãþilor de învãþare, identificarea
stilului personal de învãþare
Resurse 
fiºele de aplicaþie 15.1, 15.2, 15.3, coli de flipchart, flipchart/tablã, markere,
scotch
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Realizaþi un scurt brainstorming, pornind
de la cuvântul „învãþare“. Scrieþi toate cuvintele asociate. Încurajaþi elevii
sã spunã tot ceea ce gândesc, fãrã teama de a fi criticaþi. Grupaþi rãs-
punsurile elevilor pe diferite categorii referitoare la subiectul „învãþare“:
ce este, cum se învaþã, procese implicate, mediu, modalitãþi etc. Iniþiaþi
o discuþie cu întreaga clasã. Precizaþi cã fiecare are un stil personal de a
învãþa. Anunþaþi tema activitãþii. [ Duratã: 10 minute ]
2. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 15.1, pe care o vor rezolva în echipe.
Dupã ce fiecare echipã prezintã rezultatele prin intermediul unui raportor,
dezbateþi cu întreaga clasã modalitãþile de învãþare eficientã.
[ Duratã: 20 minute ]
 [ Activitatea 15. Concertul stilurilor de învãþare
3. Împãrþiþi elevilor fiºa de aplicaþie 15.2, pe care o vor
rezolva individual. Elevii trebuie sã rãspundã la itemii
din chestionar care-i ajutã sã-ºi identifice stilul propriu
de învãþare, apoi distribuiþi fiºa de aplicaþie 15.3
pentru a afla „cheia“ modului preferat în care învaþã.
[ Duratã: 20 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce aþi aflat despre stilul de învãþare?
• ªtiaþi cã stilul de învãþare identificat în chestionar
vi se potriveºte?
• Cum vã îmbunãtãþiþi modalitãþile de a învãþa
eficient, în funcþie de stilul propriu de învãþare?
• Care este mediul adecvat pentru dezvoltarea
stilului propriu de învãþare?
• Consideraþi cã, la ºcoalã, cadrele didactice vã res-
pectã stilul de învãþare personal? Argumentaþi!
• Dacã aþi fi profesori, cum aþi adapta predarea la
stilurile de învãþare ale elevilor?
]
De lucru în familie! 
• Dacã pãrinþii cunosc stilul de învãþare al copiilor,
îi pot sprijini pe aceºtia sã obþinã rezultate mai
bune. Daþi chestionarul din fiºa de aplicaþie 15.2
pãrinþilor ºi membrilor familiei. Discutaþi despre
stilurile de învãþare, gãsiþi asemãnãri ºi deosebiri.
De lucru în ºcoalã! 
• Aplicaþi chestionarul din fiºa de aplicaþie 15.2 la
celelalte clase de gimnaziu ºi stabiliþi ponderea
stilurilor de învãþare pentru fiecare clasã. Provocaþi
ºi cadrele didactice sã rãspundã la chestionar. În
cadrul unui seminar, la nivelul ºcolii, pe tema
„Cum învãþãm eficient?“, prezentaþi rezultatele
obþinute, exprimate în procente. De exemplu, cla-
sa a V-a: 53% – vizual, 25% – auditiv, 22% –
tactil-kinestezic etc.
81
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 15.1 „Concertul stilurilor de învãþare“ 

1. Completaþi acrostihul „învãþare“!

Î...
N...
V...
Ã...
Þ...
A...
R...
E...

2. Ce înseamnã „a învãþa“?
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

3. La ce materii învãþaþi cel mai uºor? Dar cel mai greu? Cum explicaþi acest lucru?
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

4. Ce înseamnã „stil de învãþare“?

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

4. Alegeþi 3 dintre modalitãþile de învãþare eficientã pe care doriþi sã le îmbunãtãþiþi:

• Stabileºte un plan de învãþare.

• Organizeazã conþinuturile învãþãrii.
• Creeazã un mediu de învãþare pozitiv ºi confortabil: camera, instrumente de lucru, persoane etc.
• Eliminã stãrile emoþionale negative, stresante.
• Utilizeazã tehnici de memorare: scheme, cuvinte-cheie, culori etc.
• Exerseazã deprinderi de studiu: luarea notiþelor etc.
• Acordã timp suficient studiului.
• Identificã stilul de învãþare.
• Regândeºte materialul de învãþat.
• Nu te descuraja în faþa obstacolelor.

82
 [ Activitatea 15. Concertul stilurilor de învãþare ]

Fiºa de aplicaþie 15.2 „Concertul stilurilor de învãþare“ 

1. Rãspundeþi, cu sinceritate, la întrebãrile din chestionarul de mai jos, ca sã aflaþi ce stil de învãþare aveþi:

Niciodatã Uneori Întotdeauna

Itemi
1 punct 3 puncte 5 puncte

Înþeleg ºi-mi amintesc cel mai bine informaþiile atunci când le vãd în paginã
1.
sau pe monitorul computerului.

Memorez foarte bine atunci când particip cu întreg corpul (miºcãri,

2.
atingeri) la activitãþi.

3. Particip cu bucurie la discuþii.

4. Decorez spaþiul personal de învãþare.

5. Prefer sã ascult ºtirile la radio, nu sã le citesc în ziare ºi reviste.

6. Vorbesc cu ceilalþi când învãþ ceva nou.

7. Prefer sã vãd cuvintele scrise.

8. Îmi place sã folosesc computerul în învãþare.

9. Îmi place sã recit versuri.

Îmi place sã scriu sarcinile pe care le am de fãcut ºi numerele

10.
de telefon.

11. Îmi amintesc foarte bine sarcinile verbale.

12. Am o bunã coordonare motricã.

13. Îmi place sã vizualizez ceea ce am de învãþat.

14. Prefer activitãþile manuale ºi fizice.

15. Înþeleg cel mai bine informaþiile, atunci când le aud.

16. Învãþ rapid dacã exersez în activitãþi practice.

17. Am nevoie de sarcini scrise.

83
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Niciodatã Uneori Întotdeauna

Itemi
1 punct 3 puncte 5 puncte

Mã joc cu mici obiecte în timp ce învãþ, muncesc sau ascult profesorul

18.
la ore.

19. Mã bucur când particip la activitãþi artistice vizuale.

20. Folosesc hârtia ºi creionul pentru a învãþa ºi memora ceva.

21. Îmi amintesc foarte bine ceea ce fac.

Memorez cel mai bine prin repetiþii verbale ºi prin discuþii

22.
cu voce tare.

23. Mã bucur atunci când acþionez.

24. Întâmpin probleme în ascultarea ºi înþelegerea unei lecturi.

25. Îmi place „sã mestec ceva“, sã mãnânc atunci când învãþ.

26. Îmi este greu sã învãþ când este liniºte ºi tãcere.

27. Am probleme dacã stau mult timp într-un singur loc.

28. Am nevoie sã discut ideile pentru a le înþelege.

Înþeleg ceea ce învãþ dacã folosesc diagrame, tabele, hãrþi, scheme, schiþe,
29.
idei principale, postere, fotografii.

30. Repet numãrul de telefon cu voce tare pentru a-l þine minte.

84
 [ Activitatea 15. Concertul stilurilor de învãþare ]

Fiºa de aplicaþie 15.3 „Concertul stilurilor de învãþare“ 

Calculaþi scorul ºi stilul de învãþare!

Numãr Puncte Numãr Puncte Numãr Puncte

1 3 2

4 5 8

7 6 12

10 9 14

13 11 16

17 15 18

19 22 21

20 26 23

24 28 25

29 30 27

Total puncte Total puncte Total puncte

Stil de învãþare Stil de învãþare Stil de învãþare
vizual auditiv tactil-kinestezic

Stil de învãþare vizual

• Vã amintiþi cu uºurinþã materialul pe care l-aþi scris sau citit, mai ales dacã aþi luat notiþe. Preferaþi informaþiile
scrise, însemnãrile, graficele, diagramele, benzile desenate, reclamele, filmele, experimentele, hãrþile,
imaginile etc. Vã plac prezentãrile frumos colorate ºi activitãþile vizuale. Cel mai bine înþelegeþi informaþiile
pe care le vedeþi sau pe cele comunicate în scris. Vizualizaþi imaginile cuvintelor, simbolurilor, conceptelor
în mintea voastrã. 65% dintre oameni practicã stilul de învãþare vizual.

Stil de învãþare auditiv

• Reþineþi mai bine ºi vã amintiþi cu uºurinþã ceea ce se spune sau ce auziþi, de exemplu: poezii, poveºti,
melodii, cântece, cuvintele reclamelor etc. Vã plac detaliile vizuale. Preferaþi discuþiile din clasã ºi cele
din grupurile mici. Ar trebui sã staþi în bãncile din faþã pentru a auzi mai bine informaþiile. Puteþi fi printre
cei mai talentaþi vorbitori în public. 30 % dintre oameni practicã stilul de învãþare auditiv.

Stil de învãþare tactil-kinestezic

• Învãþaþi mai bine prin atingeri ºi miºcãri. Vã exersaþi abilitãþile prin practicã ºi imitaþie. Folosiþi simþul tactil
kinestezic. Cercetãtorii spun cã învãþaþi deseori mai greu în comparaþie cu ceilalþi, deoarece informaþia
vã este prezentatã diferit faþã de modul în care v-ar plãcea. Învãþaþi mai uºor prin activitãþi practice, folosind
diferite instrumente ºi jocul de rol. Manifestaþi abilitãþi motrice. 5% dintre oameni practicã stilul de învãþare
tactil-kinestezic.

85
Modulul 3.
Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
Clasa a VI-a

Activitatea 16. „Ai stil de învãþare, ai parte“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Fiecare copil are un potenþial Atitudini ºi valori

propriu de dezvoltare. • Adaptare ºi deschidere la noi tipuri de învãþare
> Interacþiunea cu lumea încon- • Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
jurãtoare ºi adaptarea la situa- • Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
þiile de viaþã se realizeazã în în societatea cunoaºterii
moduri diferite, astfel cã fie-
care om are mai multe tipuri de
inteligenþe. Howard Gardner Obiective de referinþã
descrie, în Teoria Inteligenþelor 3.1. Sã exerseze deprinderi de selectare a informaþiilor relevante pentru
Multiple (1993), mai multe învãþarea eficientã
tipuri de inteligenþã:
3.2. Sã identifice caracteristici ale învãþãrii proprii
1. verbal-lingvisticã
2. logico-matematicã
3. vizual-spaþialã
4. muzical-ritmicã
5. corporal-kinestezicã Repere de acþiune 
6. interpersonalã definirea inteligenþelor multiple, identificarea stilului propriu de învãþare
7. intrapersonalã
din perspectiva inteligenþelor multiple, exersarea abilitãþilor de învãþare
8. naturalistã
9. existenþialistã

> Învãþãm în moduri diferite. Resurse 

Astfel: unii oameni învaþã mai
bine dacã sunt singuri ºi este
liniºte, dacã ascultã muzicã,
dacã scriu impresii personale
sau socotesc, dacã acþioneazã.
Alþii preferã sã comunice cu cei-
lalþi, sã planifice, sã cânte etc.
> Pentru a obþine rezultate de
succes este necesar sã ºtim
care sunt punctele tari refe-
ritoare la modul în care învã-
þãm sau sã identificãm tipurile
dominante de inteligenþã.
fiºele de aplicaþie 16.1, 16.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, 1 coalã de
flipchart cu tipurile de inteligenþe multiple, markere, post-it-uri
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Scrieþi pe un post-it activitatea preferatã.
De exemplu: sã lucrez pe computer, sã dansez, sã citesc, sã joc baschet,
sã ascult muzicã, sã ies cu fetele ºi bãieþii, sã desenez, sã scriu poezii
etc. Lipiþi post-it-urile pe o coalã de flipchart, în dreptul fiecãrui tip de
inteligenþã, aºa cum consideraþi voi. Anunþaþi tema activitãþii ºi clarificaþi
conceptul de inteligenþe multiple. Daþi un exemplu: „îmi place sã fac
curãþenie“.
• Muzical-ritmicã: ascult muzicã în timp ce fac curãþenie, mã
mobilizeazã.

86
 [ Activitatea 16. Ai stil de învãþare, ai parte
• Intrapersonalã: mã gândesc la propria persoanã,
la ce decizii am de luat, mã relaxeazã.
• Naturalistã: îngrijesc florile din camera mea.
• Corporal-kinestezicã: mut obiectele de mobilier.
• Vizual-spaþialã: pe un perete afiºez ceea ce am
de învãþat ºi desenele preferate, postere.
• Interpersonalã: dupã curãþenie, invit prietenii în
camera mea. [ Duratã: 10 minute ]
2. Distribuiþi fiºa de aplicaþie 16.1. Individual, elevii
au de realizat corespondenþa între tipul de inte-
ligenþã ºi notele definitorii ale acesteia. Analizaþi
în ce mãsurã îi caracterizeazã. Care tip de inteli-
genþã este predominant? Care tip de inteligenþã
este necesar sã fie dezvoltat?
[ Duratã: 15 minute ]
3. Propuneþi elevilor sã completeze fiºa de aplicaþie
16.2, individual. Dupã ce elevii rãspund la itemii
din fiºã cu DA sau NU, calculeazã punctajul, pe care
îl scriu în cãsuþa aferentã. Invitaþi elevii sã realizeze
un top 3 al tipurilor de inteligenþã. Apreciaþi dacã
ceea ce au considerat la fiºa anterioarã corespunde
cu rezultatele chestionarului.
[ Duratã: 25 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Care sunt tipurile de inteligenþã?
• De ce se numesc inteligenþe multiple?
• Ce aþi aflat despre voi în urma aplicãrii ches-
tionarului?
]
• Ce personalitãþi din lumea întreagã au excelat în-
tr-un anumit tip de inteligenþã? (de exemplu, Na-
dia Comãneci – inteligenþã corporal-kinestezicã,
Walt Disney – inteligenþã vizual-spaþialã etc.)
• Ce v-a plãcut ºi ce nu v-a plãcut în aceastã acti-
vitate?
• În ce mãsurã ºcoala, cadrele didactice acordã
suport dezvoltãrii inteligenþelor multiple la orele
de curs?
De lucru în familie! 
• Aplicaþi chestionarul din fiºa de aplicaþie 16.2
membrilor familiei ºi identificaþi tipul de inte-
ligenþã dominant. Aflaþi în ce mãsurã i-a
influenþat în alegerea carierei.
De lucru în ºcoalã! 
• Realizaþi un proiect cu tema „Încãlzirea globalã.
Salvaþi Pãmântul“, pe echipe, în care elevii sã
lucreze în funcþie de tipul de inteligenþã dominant.
• Clubul scriitorilor
• Clubul oamenilor de ºtiinþã
• Clubul sportivilor, dansatorilor
• Clubul celor cu idei practice
• Clubul muzicienilor
• Clubul pictorilor
• Clubul psihologilor/consilierilor
• Clubul prietenilor cu iniþiativã
• Clubul naturaliºtilor
• Clubul existenþialiºtilor
87
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 16.1 „Ai stil de învãþare, ai parte!“ 

1. Gãsiþi corespondenþe pentru fiecare tip de inteligenþã:

Inteligenþa
verbal-lingvisticã • Îi place sã cânte, sã asculte muzica, sã batã ritmul.

Inteligenþa • Îi place sã danseze, sã atingã ºi sã pipãie obiectele, sã

logico-matematicã gesticuleze, sã „meºteºugeascã“.

Inteligenþa
• Îi place sã petreacã timpul în naturã, sã observe
vizual-spaþialã
animalele ºi plantele, sã facã experienþe.
(plasticã)

Inteligenþa • Îi place sã aibã mulþi prieteni, sã discute cu oamenii,

muzical-ritmicã sã participe la evenimente.

Inteligenþa • Îi place sã deseneze, sã construiascã, sã proiecteze,

corporal-kinestezicã sã foloseascã imagini în învaþare.

Inteligenþa • Îi place sã citeascã, sã povesteascã ºi sã se joace cu

interpersonalã cuvintele.

Inteligenþa • Îi place sã lucreze cu numere, sã calculeze, sã rezolve

intrapersonalã probleme de logicã ºi perspicacitate.

Inteligenþa • Îi place sã mediteze asupra marilor probleme ale lumii,

naturalistã sã-ºi punã întrebãri, sã analizeze.

Inteligenþa • Îi place sã reflecteze, sã lucreze singur, sã se cunoascã,

existenþialistã sã-ºi evalueze propria persoanã.

88
 [ Activitatea 16. Ai stil de învãþare, ai parte ]

Fiºa de aplicaþie 16.2 „Ai stil de învãþare, ai parte!“ 

Completaþi chestionarul, prin încercuirea lui DA (1 punct) sau NU (0 puncte) în tabelul de mai jos!
Calculaþi punctajul pentru fiecare tip de inteligenþã ºi stabiliþi un top cu primele trei dintre acestea.

Verbal-lingvisticã
• Învãþ bine atunci când citesc cãrþi. DA/ NU
• Explic cu uºurinþã ceea ce am învãþat. DA/ NU
• Sunt convingãtor atunci când vorbesc ºi scriu. DA/ NU

Logico-matematicã
• Pot realiza cu uºurinþã calcule ºi probleme. DA/ NU
• Sunt bucuros când lucrez cu numerele. DA/ NU
• Îmi amintesc foarte bine informaþiile atunci când sunt într-o ordine logicã. DA/ NU

Vizual-spaþialã (plasticã)
• Mã orientez uºor în spaþiu. DA/ NU
• Am o imaginaþie bogatã. DA/ NU
• Exprim ideile noi cu ajutorul imaginilor, hãrþilor, desenelor ºi diagramelor. DA/ NU

Muzical-ritmicã
• Sunt sensibil la sunete, melodie ºi ritm. DA/ NU
• Învãþ mai repede atunci când ascult muzicã. DA/ NU
• Întotdeauna îmi amintesc cântecele pe care le aud. DA/ NU

Corporal-kinestezicã
• Învãþ fãcând ºi acþionând. DA/ NU
• Îmi plac activitãþile care solicitã miºcare. DA/ NU
• Îi imit pe ceilalþi ºi-mi place jocul de rol. DA/ NU

Interpersonalã
• Îmi place sã lucrez în echipã. DA/ NU
• Sunt sensibil la ceea ce simt cei din jurul meu. DA/ NU
• Învãþ mai uºor de la oameni decât din cãrþi. DA/ NU

Intrapersonalã
• Învãþ mai eficient dacã gândesc în liniºte. DA/ NU
• Îmi amintesc mai repede experienþele în care am fost implicat. DA/ NU
• Vorbesc mai uºor despre emoþiile mele decât despre idei abstracte. DA/ NU

Naturalistã
• Mã simt excelent în mijlocul naturii. DA/ NU
• Am un simþ al observaþiei dezvoltat. DA/ NU
• Învãþ repede dacã particip la experimente. DA/ NU

Existenþialistã
• Îmi place sã discut despre problemele cu care se confruntã lumea. DA/ NU
• Învãþ mai bine dacã mi se oferã argumente. DA/ NU
• Operez foarte bine cu idei abstracte. DA/ NU

Top 3

1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

89
Modulul 3.
Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
Clasa a VII-a

Activitatea 17. „Opriþi timpul!“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Managementul timpului nu Atitudini ºi valori

este un lucru uºor, este o mare
provocare în organizarea cu
• Adaptare ºi deschidere la noi tipuri de învãþare
succes a vieþii zilnice: progra- • Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
mul ºcolar, activitãþile de timp
liber, viaþa socialã. Obiective de referinþã
> Managementul timpului în- 3.1. Sã foloseascã eficient timpul, ca resursã, pentru a obþine succes
seamnã respectarea paºilor: în învãþare
• obiective pe termen lung
• obiective pe termen scurt
• stabilirea prioritãþilor
• planificarea activitãþilor: zi,
sãptãmânã, lunã, an Repere de acþiune 
• organizarea bugetului de definirea managementului timpului, aplicarea elementelor de management
timp al timpului pentru succesul în învãþarea ºcolarã, exersarea întocmirii unui
• evaluarea respectãrii progra-
mului jurnal

> Pentru elevi, în fiecare zi, este

necesar „sã-ºi gãseascã timp“
pentru: asumarea responsabi-
litãþilor din familie, ºcoalã,
temele pentru acasã, igiena
personalã, odihnã, organizarea
meselor, timp liber.
Resurse 
fiºele de aplicaþie 17.1, 17.2, 17.3, 17.4, coli de flipchart, flipchart/tablã,
markere, scotch, culori, coli de hârtie colorate
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Scrieþi pe flipchart/tablã urmãtoarea
întrebare: Ce aþi face dacã mâine aþi avea o zi liberã? Cereþi elevilor
sã dea rãspunsuri cât mai creative, menþionând responsabilitãþile ºi
activitãþile planificate pentru aceastã zi. Discutaþi în clasã argumentele
pentru alegerile fãcute. Afiºaþi coala de flipchart pe un perete din clasã.
[ Duratã: 10 minute ]

2. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 17.1, care constituie clarificarea

conceptului de managementul timpului. Individual, elevii au de realizat
un eseu, prin alegerea unor cuvinte-cheie din mai multe date. Invitaþi
elevii sã citeascã câteva eseuri în faþa clasei ºi sã argumenteze alegerea

90

cuvintelor, semnificaþia acestora pentru ei. De
asemenea, analizaþi ce anume i-a determinat sã nu
aleagã anumite cuvinte. Precizaþi importanþa
managementului timpului pentru obþinerea suc-
cesului în viaþã ºi la ºcoalã.
[ Duratã: 10 minute ]
3. Cereþi elevilor sã completeze frazele lacunare din
fiºa de lucru 17.2, dupã ce aþi dat-o fiecãruia.
Subliniaþi ideea cã fiecare trebuie sã analizeze felul
în care „consumã timpul“ pentru a îmbunãtãþi
modalitãþile de utilizare a acestuia.
[ Duratã: 15 minute ]
4. Împãrþiþi elevilor fiºa de aplicaþie 17.3. Individual,
au sarcina de a realiza bugetul de timp al ac-
tivitãþilor pentru o zi oarecare din timpul sãptãmânii
sau din week-end ºi sã-ºi imagineze cum ar fi ziua
pentru ei, dacã ar avea 25 de ore. Discutaþi ºi con-
torizaþi pe o coalã de flipchart, în medie, tipurile
de activitãþi ºi timpul alocat.
[ Duratã: 12 minute ]
5. Consideraþi fiºa de aplicaþie 17.4 temã pentru
acasã, dupã ce aþi discutat câteva minute despre
ce înseamnã un jurnal ºi ce poate cuprinde: de-
scrierea evenimentelor speciale întâmplate în fie-
care zi, persoanele participante, impresii, întrebãri,
reflecþii. [ Duratã: 3 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• De ce credeþi cã activitatea se numeºte „Opriþi
timpul!“?
• În urma activitãþii, consideraþi cã sunteþi un bun
manager al timpului vostru?
• Care sunt etapele cele mai importante pentru un
management al timpului eficient?
• Ce aþi învãþat din aceastã activitate?
[ Activitatea 17. Opriþi timpul! ]
• Ce vã place/ce nu vã place la felul în care vã
„cheltuiþi“ timpul?
• Daþi exemple de situaþii din viaþa realã în care aþi
ºtiut sã folosiþi timpul în favoarea voastrã.
• Ce înseamnã pentru voi expresia „Timpul
înseamnã bani“?
De lucru în familie! 
• Împreunã cu membrii familiei realizaþi o listã pe
o coalã de hârtie coloratã, cu toate respon-
sabilitãþile fiecãruia, pe parcursul unei sãptãmâni:
mama, tata, fraþi, surori etc. ºi alocaþi timpul
pentru fiecare activitate. Afiºaþi lista pe frigider,
cu un magnet, ºi evaluaþi la sfârºitul sãptãmânii,
dacã fiecare ºi-a îndeplinit responsabilitãþile.
Apreciaþi dacã au fost realizate activitãþile din listã
ºi, acolo unde observaþi cã membrii familiei au
întâmpinat dificultãþi în ceea ce priveºte res-
pectarea timpului, discutaþi-le într-un consiliu de
familie. De asemenea, puteþi negocia redis-
tribuirea sarcinilor, persoanele care le efectueazã
ºi timpul de lucru.
De lucru în ºcoalã! 
• Realizaþi un calendar cu momentele importante
din viaþa clasei voastre: testele de evaluare, re-
capitulãrile, zilele de naºtere ale copiilor, eve-
nimente care þin de climatul clasei (elevul/eleva
sãptãmânii, cea mai curatã bancã, aniversãrile
colegilor/colegelor etc.), activitãþile extraºcolare
(excursii, vizite la muzee, întâlniri cu diverse per-
sonalitãþi etc.) pe un semestru sau pe un an
întreg. Afiºaþi-l în clasã. Extindeþi calendarul la
nivelul claselor a VII-a. Extindeþi programul la
nivelul ºcolii, în sensul cã toate evenimentele spe-
ciale ale ºcolii vor fi afiºate pentru a fi cunoscute
de „actorii“ ºcolii.
91
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 17.1 „Opriþi timpul!“ 

1. Realizaþi un eseu, de o jumãtate de paginã, cu titlul „Managementul timpului“, în care sã folosiþi

numai 10 cuvinte din cele mai jos.

program amânare
prieteni
internet obiective

televizor studiu individual

ºcoalã

igienã personalã somn

responsabilitãþi
planificare

sport teme pentru acasã

viitor relaxare

buget
mâncare
hobby-uri
prioritãþi

................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................

92
 [ Activitatea 17. Opriþi timpul! ]

Fiºa de aplicaþie 17.2 „Opriþi timpul!“ 

1. Completaþi urmãtoarele fraze lacunare:

• Pentru mine, timpul înseamnã…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Cred cã îmi petrec prea mult din timpul meu cu…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Simt cã nu mai am suficient timp pentru…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Ar trebui sã aloc mai mult din timpul meu pentru…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Motivele pentru care nu am timp sunt…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Modalitãþile preferate de a-mi petrece timpul sunt…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Obstacolele întâlnite în organizarea timpului sunt…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Pentru a-mi îmbunãtãþi managementul timpului am nevoie de…

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

• Dacã ceasul mi-ar transmite un mesaj despre timpul meu, acesta ar fi...
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

93
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 17.3 „Opriþi timpul!“ 

1. Enumeraþi activitãþile pe care le desfãºuraþi într-o zi (de ºcoalã sau de week-end). Distribuiþi
numãrul de ore petrecute pentru fiecare activitate. Mai jos, este un exemplu, care poate fi
îmbunãtãþit, în funcþie de tipurile de activitãþi.

Ziua...
Numãrul de ore
Lista activitãþilor de fãcut!

somn de exemplu, 8 ore

baie

îmbrãcat

pregãtire pentru ºcoalã

mic dejun

drum cãtre ºcoalã

timp petrecut la ºcoalã

prânz

teme pentru acasã

sporturi practicate

discuþii în familie

activitãþi cu prietenii

Internet

TV

citit

cinã

distracþii

relaxare

...

...

...

Total 24 ore

1. Ce-aþi face în plus, într-o zi, dacã ziua ar avea 25 de ore?

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

94
 [ Activitatea 17. Opriþi timpul! ]

Fiºa de aplicaþie 17.4 „Opriþi timpul!“ 

Începe chiar acum sã scrii o paginã în jurnalul tãu.

Cum îmi petrec o zi din viaþã? Cum ar fi o zi perfectã din viaþa mea?

95
Modulul 3.
Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
Clasa a VII-a
Activitatea 18. „Strategii de lucru, strategii de viaþã“
De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze
> Managementul învãþãrii presu-
pune planificarea, organizarea,
controlul, direcþionarea, eva-
luarea ºi utilizarea resurselor.
> Presupune:
1. Aspecte motivaþionale
• cogniþii (cunoaºtere)
• emoþii ºi comportamente
• direcþionarea ºi menþinerea
motivaþiei pentru învãþare
2. Aspecte strategice
• tehnici pentru creºterea efi-
cienþei învãþãrii
• motivele pentru care învaþã
96

progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
• Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
în societatea cunoaºterii
Obiective de referinþã
3.1. Sã foloseascã eficient timpul, ca resursã, pentru a obþine succes
în învãþare
Repere de acþiune 
aplicarea elementelor de management al timpului pentru succesul în
învãþarea ºcolarã, identificarea cauzelor dezorganizãrii muncii intelectuale,
exersarea abilitãþilor de planificare a învãþãrii
Resurse 
fiºele de aplicaþie 18.1, 18.2, flipchart/tablã, markere, coli de flipchart
Scenariul activitãþii 
1. Anunþaþi tema activitãþii. Începeþi o discuþie care sã sublinieze:
• importanþa organizãrii ºi planificãrii activitãþilor, a sarcinilor de lucru
în funcþie de dificultate, timp alocat etc.
• eficienþa în orice demers de învãþare datoritã unor strategii de lucru
• învãþarea sã fie adaptatã în funcþie de stilul de învãþare (auditiv,
kinestezic, vizual), momentele de timp cu cel mai bun randament,
de odihnã, alternate cu momente recreative
Întrebaþi elevii/elevele dacã fac ceva anume pentru a face învãþarea mai
uºoarã, dacã au învãþat de la cineva anumite reguli de lucru care le uºureazã
munca. Discutaþi, de asemenea, despre strategiile lor de a face corect ºi
mai repede temele. [ Duratã: 3 minute ]
 [ Activitatea 18. Strategii de lucru, strategii de viaþã
De învãþat…  de viaþã din lectura „Înþelepciunea Vulpoiului Bãtrân“, cel care poate sã
> Dimensiunile autoreglãrii de
cãtre elev a propriei învãþãri:
1. motivaþia pentru a-ºi regla
propriul succes în învãþare
2. metodele, tehnicile, strate-
giile folosite în autoreglarea
învãþãrii
3. organizarea timpului de
studiu în vederea obþinerii
unor performanþe ridicate
4. controlul mediului de învã-
þare
5. dimensiunea socialã a auto-
reglãrii – solicitarea la nevoie
a ajutorului colegilor, pãrin-
þilor, cadrelor didactice, bu-
nicilor, specialiºtilor º.a.
> Managementul informaþiilor
presupune identificarea ºi
utilizarea adecvatã a infor-
maþiilor pe care le avem la dis-
poziþie la un moment dat
pentru a rezolva probleme ºi a
lua decizii optime.
> Tipuri de informaþii:
• pe suport scris: cãrþi , reviste,
broºuri, ziare
• informaþie oralã: expuneri,
cursuri, dezbateri, discuþii
• în format electronic: dis-
chetã, CD ºi internet.
> Surse de informare:
a. formale – manuale ºcolare,
biblioteci reale ºi virtuale,
programe mass-media
b. informale – emisiuni de di-
vertisment, experienþã direc-
tã, reþeaua socialã (prieteni,
rude, specialiºti)
]
2. Pentru completarea discuþiei, daþi exemplu elevilor/elevelor de strategii
împãrtãºeascã experienþe de viaþã datoritã încercãrilor prin care a trecut.
• Fapte: „Nu existã nimic care cade din cer. Dacã vrei sã ai o viaþã mai
bunã, trebuie sã faci ceva pentru asta. Roagã-te lui Dumnezeu, dar
între timp munceºte din greu pentru a deveni încrezãtor în tine.“
• Fapte: „Ca sã poþi sã mergi în direcþia bunã, trebuie sã scoþi capul
din nisip ºi sã încetezi sã mai mergi într-o direcþie greºitã.“
• Fapte: „Nu e nevoie sã pui mâna pe sobã, ca sã ºtii cã nu e bine sã
faci asta.“
• Fapte: „Fã-þi în minte un plan de a face lucrurile ºi pune-l în aplicare.
Fãrã organizare pierzi mai mult timp ºi energie.“
• Fapte: „Ceilalþi se vor folosi de tine dacã îi laºi. Când vor sã-þi ia ce-i
al tãu, priveºte-i în ochi ºi spune ce ai de spus.“
• Fapte: „Viaþa este o competiþie. Cineva þine scorul ºi existã un cronometru.
Dacã trece timpul vei pierde startul.“ [ Duratã: 2 minute ]
3. Comentaþi fiecare faptã în parte ºi explicaþi înþelesul. Discutaþi pe mar-
ginea acestor „sfaturi“:
• Care fapte v-au plãcut cel mai mult. De ce?
• Strategiile Vulpoiului Bãtrân pot deveni strategii proprii de viaþã. Cum
procedaþi?
• Care este utilitatea acestor strategii pentru viaþã?
[ Duratã: 3 minute ]
4. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 18.1 pentru a o completa cu lucrurile
pe care nu reuºesc sã le facã sau nu au succes în realizarea lor. Dupã
ce au scris, cereþi acestora sã citeascã, apoi sintetizaþi pe tablã/flipchart,
câteva lucruri notate de elevi în fiºã. Este importantã conºtientizarea
de întreaga clasa a lucrurilor comune pe care nu le rezolvã cu succes.
[ Duratã: 15 minute ]
5. La finalul lecþiei, vor completa fiºa de aplicaþie 18.2. Menþionaþi cã aceasta
are drept scop inventarierea strategiilor lor de lucru în învãþare. Întrebaþi
elevii pe care dintre acestea le folosesc ºi pe care le considerã utile.
Precizaþi cã aceste strategii de învãþare devin mai târziu strategii de
muncã. [ Duratã: 27 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Aþi identificat ce anume vã împiedicã sã vã faceþi temele corect ºi la timp?
• Cum îþi vei planifica munca pentru a avea performanþe ºcolare crescute?
• Cu ce vei începe?
• Ce strategii puteþi adopta pentru a vã face viaþa mai organizatã ºi,
implicit, mai uºoarã?
• Care este legãtura între strategii de viaþã ºi strategii de lucru?
De lucru în familie! 
• Elevii vor avea de identificat o problemã din familie, de exemplu spãlatul
vaselor, aruncatul gunoiului, fãcutul patului dimineaþa, ordinea din
camera personalã, hrãnirea animalelor de casã etc. Ce strategii folosesc
pentru a rezolva aceste situaþii?
De lucru în ºcoalã! 
Elevii/elevele vor realiza un afiº cu „Secretele succesului la învãþãturã“, care
va fi expus în clasã ºi pe holurile ºcolii.
97
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 18.1 „Strategii de lucru, strategii de viaþã“ 

u-mi reuºeºte?
Ce n
În fiecare zi, ai de realizat diverse teme pentru ºcoalã. Pe unele le faci cu plãcere ºi le duci la bun sfârºit. Pe
altele ai dori sã le amâni pânã în ultimul moment, pentru a face altceva. Foarte multe discuþii pe care le ai
cu pãrinþii sunt din cauza timpului insuficient alocat temelor, dezordinii din camera de lucru, privitului la televizor
timp îndelungat, jocului pe calculator ºi nerespectãrii orelor de somn.

Enumerã lucrurile care nu vã reuºesc!

...............................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................
................................................................................

Încercuieºte, mai jos, pentru fiecare situaþie, ce te împiedicã sã faci temele corect ºi la timp.

1. Pierd prea mult timp:

a. în faþa televizorului
b. la calculator
c. la joacã

2. În pregãtirea temelor, nu:

d. apreciez corect timpul pentru rezolvarea acestora
e. pãstrez ordinea în camera de lucru
f. creez o atmosferã liniºtitã

3. În pregãtirea temelor, nu:

g. încep cu cele mai dificile
h. citesc atent cerinþele
i. verific corectitudinea rezolvãrii

4. Îmi este greu sã fac temele, când:

j. nu dorm 8 ore pe noapte
k. abia am terminat o activitate care a solicitat efort
l. nu fac pauze scurte între teme

98
 [ Activitatea 18. Strategii de lucru, strategii de viaþã ]

Fiºa de aplicaþie 18.2 „Strategii de lucru, strategii de viaþã“ 

Atenþie! Cu doar 4 paºi rezolvi oricare problemã pe care tu ai descris-o în fiºa de aplicaþie 18.1 „Ce
nu-mi reuºeºte“.

Pasul I. Scrie problema cu care te confrunþi cel mai des în noriºorul de mai jos!

Pasul II. Scrie câteva soluþii posibile de rezolvare a acesteia.

1.
2.
3.

Pasul III. Comparã soluþiile ºi scrie ce se poate întâmpla.

Dacã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dacã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , voi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Pasul IV. Alege-o pe aceea pe care o consideri mai bunã.

..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

99
Modulul 3.
Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
Clasa a VIII-a

Activitatea 19. „Gândesc critic, învãþ eficient!“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

> Pentru a deþine controlul asu-
pra propriei învãþãri ºi a avea
succes este necesar sã exer-
sãm modalitãþi de învãþare
eficientã. Printre acestea, afir-
mã specialiºtii, gândirea criticã
îi implicã activ pe elevi în rea-
lizarea învãþãrii.
progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Adaptare ºi deschidere la noi tipuri de învãþare
• Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
• Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
în societatea cunoaºterii

> Gândirea criticã înseamnã cã Obiective/competenþe

fiecare emite idei, opinii per- 3.2. Sã analizeze informaþiile cu privire la ofertele educaþionale dupã
sonale, dezbate responsabil finalizarea clasei a VIII-a
soluþiile propuse, rezolvã pro-
bleme într-un mod eficient.

> A fi critic nu are semnificaþie

negativã, ci presupune „ceva“ Repere de acþiune 
constructiv, cunoaºterea pãre- explicarea sintagmei „gândire criticã”, aplicarea tehnicilor gândirii critice
rilor celorlalþi, acceptarea diver- ca modalitãþi de învãþare eficientã, exersarea abilitãþilor de învãþare în
sitãþii de argumente solide,
pregãtirea pentru finalizarea clasei a VIII-a
raþionale, convingãtoare. Este
un exerciþiu de colaborare cu
ceilalþi, de lucru în echipã, de
dezvoltare a încrederii în sine. Resurse 
> Prin tehnicile gândirii critice,
fiºa de aplicaþie 19.1, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere, cercuri din
elevii învaþã sã aibã opinii ar- coli colorate, culori
gumentate, sã-ºi asume res-
ponsabilitatea pentru propriul
proces de învãþare, sã realizeze Scenariul activitãþii 
schimburi de idei cu ceilalþi ºi
sã le sintetizeze, sã punã între- 1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Fiecare elev va primi un cerc realizat din
bãri.
coli colorate pe care au de desenat ce înseamnã gândirea criticã ºi de
> Cercetãrile au arãtat cã, cu cât gãsit o definiþie pentru aceastã sintagmã. Toþi elevii vor citi ceea ce au
procesarea informaþiei este scris ºi vor prezenta desenele. Afiºaþi rezultatele pe o coalã de flipchart.
mai profundã, cu atât rezul-
Anunþaþi tema activitãþii. Precizaþi cã astãzi vor trãi o nouã provocare,
tatele învãþãrii sunt mai du-
rabile. vor învãþa cum sã înveþe singuri, utilizând tehnici ale gândirii critice,
care sã-i ajute în analiza informaþiilor cu privire la ofertele educaþionale
dupã finalizarea clasei a VIII-a. [ Duratã: 15 minute ]

100
 [ Activitatea 19. Gândesc critic, învãþ eficient!
2. Împãrþiþi elevii în 5 echipe. Distribuiþi fiºa de aplicaþie
19.1. Fiecare echipã va primi câte douã tehnici pe
care trebuie sã le înveþe, în modul în care doresc,
apoi sã le prezinte clasei, pentru a-i învãþa ºi pe
ceilalþi despre acestea (numai verbal, prin expunere
pe flipchart, prin joc de rol etc.)
• În ce constã?
• Cum se utilizeazã?
• Care sunt materiile unde se pot aplica?
• Exemple?
Precizaþi cã fiecare echipã a devenit expertã în tehnica
respectivã, deci va trebui sã rãspundã competent la
toate întrebãrile colegilor. [ Duratã: 30 minute ]
3. Propuneþi elevilor sã gãseascã exemple ºi pentru
materiile unde învaþã mai greu. De asemenea, sã
exemplifice modalitãþi de analizã a informaþiilor cu
privire la ofertele educaþionale dupã finalizarea
clasei a VIII-a. Formulaþi concluzii privitoare la im-
portanþa tehnicilor de învãþare eficientã.
[ Duratã: 5 minute ]
]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce este gândirea criticã?
• Ce tehnici vi se potrivesc cel mai bine în analiza
informaþiilor cu privire la ofertele educaþionale
dupã finalizarea clasei a VIII-a?
• Consideraþi cã a gândi critic este „un atac la per-
soanã”? Argumentaþi!
• Cum v-aþi simþit în calitate de experþi ai unor
tehnici specifice gândirii critice?
• Care tehnicã v-a plãcut cel mai mult?
• Care vi se pare cel mai uºor de utilizat?
De lucru în familie! 
• Exersaþi una dintre tehnicile gândirii critice cu mem-
brii familiei, atunci când aveþi de luat o decizie sau
de rezolvat un conflict sau pur ºi simplu când aveþi
de învãþat ceva nou ºi dificil.
De lucru în ºcoalã! 
• Realizaþi colaje ºi postere despre tehnicile gândirii
critice ºi afiºaþi-le pe holurile ºcolii, pentru a fi
folositoare ºi altor elevi sau chiar profesorilor.
101
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 19.1 „Gândesc critic, învãþ eficient!“ 

1. Citiþi, învãþaþi ºi prezentaþi fiecare tehnicã de învãþare eficientã din gândirea criticã de pe fiºa
primitã.

Brainstorming (engl. „asalt de idei“, „furtunã în creier“)

• modalitate de a genera idei noi, stimuleazã creativitatea bazatã pe douã principii: cantitatea naºte
calitatea (emiterea cât mai multor idei) ºi necriticarea ideilor celorlalþi
• încurajeazã manifestarea liberã a imaginaþiei (asociaþiile libere, ideile sunt acceptate fãrã cenzurã)

Exemplu: Realizaþi un brainstorming pentru cuvântul-stimul „conflict“, apoi gãsiþi o definiþie.

Gândiþi/Lucraþi în perechi/Comunicaþi
• învãþare prin colaborare cu un/o coleg(ã) pentru a reflecta asupra unui conþinut
• pe baza unor întrebãri-cheie asupra unui conþinut de învãþat, fiecare elev dintr-o pereche rãspunde
individual la acestea, le scrie, apoi cei doi negociazã rãspunsurile date ºi obþin un rãspuns comun,
o concluzie

Exemplu: Analizaþi un text „Despre stres“.

Termeni-cheie iniþiali
• promoveazã reactualizarea unor cunoºtinþe anterioare, importante pentru stimularea motivaþiei
• cei 4-5 termeni cheie se pot scrie pe tablã de profesor sau pot fi gãsiþi de persoanele care învaþã
ºi timp de 4-5 minute se discutã ºi se gãsesc relaþiile dintre aceºtia, pânã ce se ajunge la o concluzie
comunã; se comparã, apoi, cu semnificaþiile din textul dat

Exemplu: Gãsiþi termeni-cheie iniþiali despre stima de sine.

ªtiu/ Vreau sã ºtiu/ Am învãþat

• se realizeazã un tabel cu trei rubrici
• se inventariazã individual, prin discuþii, în perechi sau în grup, ideile pe care considerã cã le deþin
despre subiect, ideile pe care ar dori sã le clarifice, iar la ultima rubricã, dupã investigarea materialului
de învãþat, se noteazã noile idei

Exemplu: Ce ºtiþi, vreþi sã ºtiþi ºi aþi învãþat despre paºii luãrii unei decizii?

Tehnica ciorchinelui
• un fel de brainstorming prin care se gãsesc cuvinte sau sintagme, noi sensuri ale ideilor, legãturi
cât mai variate ºi inedite
• se porneºte de la un cuvânt sau propoziþie-nucleu, plasatã în centru, pe o foaie ºi se construieºte
un ciorchine, o structurã cu mai multe puncte-cheie, numite „sateliþi“

Exemplu : Care sunt efectele consumului de droguri?

102
 [ Activitatea 19. Gândesc critic, învãþ eficient! ]

Cubul
• Citirea unui text sau realizarea unei investigaþii pe o temã datã (individual, în perechi sau în grup)
• Notarea ideilor conform instrucþiunilor de pe feþele unui cub
• Descrie!
• Comparã!
• Asociazã!
• Analizeazã!
• Aplicã!
• Argumenteazã pro ºi contra!

Exemplu : Analizaþi opþiunea pentru alegerea liceului pe care doriþi sã-l urmaþi.

SINELG (sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii ºi a gândirii)

• se referã la implicarea activã a gândirii elevilor în citirea unui text ºi observarea gradului de înþelegere
• întâi se noteazã tot ceea ce cred cã ºtiu despre tema ce va fi prezentatã în text, apoi vor citi
textul cu atenþie ºi se vor face niºte însemnãri pe marginea acestuia
√“ pentru idei care confirmã ceea ce ºtiau deja
„√
„-“ pentru informaþii citite care contrazic sau sunt diferite de ceea ce ºtiau deja
„+“ informaþia cititã este nouã
„?“ idei confuze, neclare sau despre care doresc sã ºtie mai multe

Exemplu: Care sunt factorii care influenþeazã calitatea stilului de viaþã?

Mozaic
• se formeazã grupuri de 4-5 elevi, denumiþi „experþi“, care vor rezolva sarcina de lucru
• fiecare grup studiazã o parte de text ºi apoi o „predã“ celorlalþi colegi
• raportorul revine în grupul iniþial ºi predã conþinutul aflat de la colegi

Exemplu: Ce este comunicarea asertivã?

Jurnalul cu dublã intrare

• presupune corelarea noilor informaþii cu experienþa personalã
• se alege un pasaj dintr-un text sau o idee care îi impresioneazã ºi se fac comentarii personale
• fiecare trebuie sã rãspundã la întrebãri adresate de ceilalþi
Exemplu : Poveºti de succes în carierã

Investigaþi ºi alte tehnici ale gândirii critice: scrierea liberã, realizarea unor predicþii, algoritmi de sintetizare
a unor idei (o propoziþie, o sintagmã, un cuvânt, o culoare, un simbol, cel mai interesant), cadranele, interviul
în 3 trepte, linia valorilor, turul galeriei, investigaþia comunã, cvintetul, lasã-mã pe mine sã am ultimul cuvânt.

103
Modulul 3.
Managementul informaþiei ºi al învãþãrii
Clasa a VIII-a

Activitatea 20. „Mã pregãtesc pentru liceu/SAM“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Învãþarea presupune schimbare Atitudini ºi valori

ºi adaptare permanentã.
• Adaptare ºi deschidere la noi tipuri de învãþare
• Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
> Cei care învaþã doar pentru a • Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
lua un examen uitã în urmã-
în societatea cunoaºterii
toarele zile peste 60-70% din
ceea ce au învãþat.
Obiective de referinþã
3.1. Sã se documenteze în privinþa opþiunilor pentru clasa a IX-a,
> ªtiaþi cã, atunci când învãþãm,
creierul este cel mai implicat?
utilizând TIC (tehnologii de informare ºi de comunicare)

> Creierul este asemãnãtor cu un

muºchi, cu cât este exersat mai
mult, cu atât se dezvoltã ºi
Repere de acþiune 
devine mai puternic. Conexiu- comunicarea strategiilor alegerii opþiunilor, exersarea luãrii deciziei
nile creeazã învãþarea, memo- pentru clasa a IX-a, planificarea activitãþilor specifice ciclului liceal/SAM,
rarea. Ele dezvoltã creierul. documentarea privind opþiunile pentru clasa a IX-a
Existã mai multe conexiuni în
creierul uman decât toþi atomii
din întregul Univers cunoscut!
Resurse 
fiºele de aplicaþie 20.1, 20.2, 20.3, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
> Dupã clasa a VIII-a, elevii vor
scotch
urma un anumit traseu educa-
þional: liceu (uman, real, teh-
nologic, vocaþional) sau SAM.
Scenariul activitãþii 

> Este important ca elevii sã ia
decizia despre ceea ce doresc
sã facã în viaþã, pe baza tu-
turor informaþiilor la care au
acces.
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 4 echipe. Fiecare echipã
va scrie o poezie cu trei strofe sau un refren hip-hop despre liceu/SAM.
Se prezintã rezultatele ºi se anunþã tema activitãþii.
[ Duratã: 10 minute ]

2. Distribuiþi pentru fiecare elev o fiºã de aplicaþie 20.1, pe care copiii o

vor completa individual, în funcþie de ceea ce cred ei despre „viaþa de
liceu“/SAM, pornind dezbaterea de la aspectele menþionate în fiºã. Dupã
completare, se vor reuni în echipe, îºi vor expune punctul lor de vedere

104
 [ Activitatea 20. Mã pregãtesc pentru liceu/SAM
echipei, apoi vor expune în faþa clasei rezultatele
dezbaterii. [ Duratã: 20 minute ]
3. Daþi elevilor câte o fiºã de aplicaþie 20.2. ºi pro-
puneþi acestora sã reflecteze ºi sã dezbatã rãs-
punsurile la întrebãrile date.
[ Duratã: 10 minute ]
4. Împãrþiþi pentru fiecare elev o fiºã de aplicaþie 20.3.
Elevii au ca sarcinã sã construiascã obiective pentru
clasele de liceu/SAM, pornind de la clasa a IX-a
pânã la clasa a XII-a. [ Duratã: 10 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• De ce credeþi cã am numit activitatea „Mã pre-
gãtesc pentru liceu/SAM“?
• Ce înseamnã viaþa de liceu?
• Daþi exemple pozitive ºi negative despre viaþa la
liceu/SAM.
• Cum vã faceþi un prieten/o prietenã la liceu?
• Cum va fi învãþarea la liceu/SAM?
• De ce unii considerã „floare la ureche“ viaþa de
licean?
]
• Care vã vor fi prietenii la liceu?
• Ce spun profesorii/pãrinþii despre liceu/SAM?
De lucru în familie! 
• Rugaþi-vã pãrinþii sau alþi membri ai familiei sã
completeze ºi ei fiºa de aplicaþie 20.2 ºi sã
povesteascã despre viaþa la liceu. Analizaþi
împreunã cu aceºtia aspectele pozitive ºi negative
conturate în discuþii. Ce vã propuneþi pentru rolul
de licean? Cum vã susþin membrii familiei?
Consultaþi împreunã ghidul liceelor editat de
inspectoratele ºcolare judeþene ºi observaþi:
istoricul liceului, personalitãþi, medii de admitere
în anii anteriori, oferta educaþionalã etc.
(www.admitere.ro, www.edu.ro).
De lucru în ºcoalã! 
• Propuneþi ºi celorlalte clase sã alcãtuiascã un top
al liceelor ºi al opþiunilor elevilor pentru anumite
licee. Scrieþi opiniile voastre în revista ºcolii ºi notaþi
pãrerea profesorilor voºtri despre ceea ce a
însemnat liceul în viaþa lor.
105
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 20.1 „Mã pregãtesc pentru liceu/SAM“ 

1. Completaþi, mai jos, caracteristicile care compun „viaþa de licean/SAM“.

Cum va fi viaþa de licean/SAM?

TRANSPORTUL pânã la liceu/SAM

..............................................................................

RELAÞIA CU FAMILIA

..............................................................................

LUCRUL CU COMPUTERUL

..............................................................................

SPORTUL

..............................................................................

• timpul petrecut cu prietenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• mersul la discotecã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• muzica ascultatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• notele luate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• programul de învãþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• vestimentaþia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• atitudinea faþã de propria persoanã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• atitudinea faþã de ceilalþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• materiile preferate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• vacanþele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• profesorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• limbile strãine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• altele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

106
 [ Activitatea 20. Mã pregãtesc pentru liceu/SAM ]

Fiºa de aplicaþie 20.2 „Mã pregãtesc pentru liceu/SAM“ 

Pentru o reuºitã ºcolarã la liceu ºi o acomodare eficientã, pregãteºte-te pentru ceea ce va urma,
analizeazã ºi dezbate aspectele urmãtoare, rãspunzând la întrebãrile:

Cum caracterizezi viaþa la liceu?

................................................................................
...............................................................................
...............................................................................
............................................................................

Cine te susþine în alegerea profilului liceului (real/uman/tehnologic/vocaþional) sau SAM?

................................................................................
...............................................................................
...............................................................................
............................................................................

Daþi exemple de persoane (pãrinþi, fraþi sau prieteni) care au avut o „viaþã de liceu/SAM“ deosebitã.
................................................................................
...............................................................................
...............................................................................
............................................................................

În ce proiecte doreºti sã te implici la liceu/SAM?

................................................................................
...............................................................................
...............................................................................
............................................................................
Consideri cã procesul tãu de învãþare va fi diferit la liceu/SAM de cel de pânã acum?
................................................................................
...............................................................................
...............................................................................
............................................................................

Este liceul/SAM o treaptã importantã în evoluþia spre o carierã de succes?

................................................................................
...............................................................................
...............................................................................
............................................................................

107
 >> Modulul 3. Managementul informaþiei ºi al învãþãrii

Fiºa de aplicaþie 20.3 „Mã pregãtesc pentru liceu/SAM“ 

Elaboraþi obiective pentru viaþa de licean sau SAM, pentru fiecare nivel.

Clasa Obiective Obiective Obiective Obiective

Clasa a IX-a Sã ... Sã ... Sã ... Sã ...

Clasa a X-a Sã ... Sã ... Sã ... Sã ...

Clasa a XI-a Sã ... Sã ... Sã ... Sã ...

Clasa a XII-a Sã ... Sã ... Sã ... Sã ...

Ai ultimul cuvânt! Precizeazã ce tip de ºcoalã vrei sã urmezi dupã clasa a VIII-a, ce vrei sã studiezi
pentru a avea o carierã de succes!
................................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................
..............................................................................

108
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a V-a

Activitatea 21. „O meserie pentru fiecare“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Pentru a reuºi în carierã este Atitudini ºi valori

important sã ne cunoaºtem pe • Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
noi înºine, mediul în care trãim,
însã nu trebuie neglijate infor- ºi profesional
maþiile despre lumea ocupa- • Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
þiilor, despre diferite meserii. propria carierã
> Un profil ocupaþional al unei
meserii poate cuprinde: Obiective de referinþã
• sarcini simple 4.1. Sã prezinte sarcinile ºi responsabilitãþile asumate în activitatea
• atribuþii ºi responsabilitãþi preferatã
• cerinþe psihologice, cerinþe
medicale
• tipuri de activitãþi
• nivel de educaþie
• mediu de lucru
Repere de acþiune 
• vestimentaþie
• program de lucru identificarea caracteristicilor meseriei preferate, prezentarea sarcinilor ºi
• competenþe, valori responsabilitãþilor asumate pentru meseria preferatã, exersarea capacitãþii
de explorare a carierei.
> Meseriile sau ocupaþiile au as-
pecte pozitive ºi aspecte nega-
tive. Este important sã-þi alegi
meseria care þi se potriveºte cel Resurse 
mai bine ºi care este în concor- fiºele de aplicaþie 21.1, 21.2, 21.3 coli de flipchart, markere, coli A4, culori,
danþã cu interesele, nevoile, as-
20 de bileþele colorate cu numele unor meserii, lipici, scotch
piraþiile, dorinþele ºi aptitudinile
tale.

Scenariul activitãþii 
1. Scrieþi pe 20 de bileþele colorate numele unor meserii mai vechi sau
mai noi, tradiþionale ºi non-tradiþionale (de exemplu: ziarist, croitor,
cojocar, vânzãtor, frizer, bucãtar, actor, specialist IT, instalator, arhitect,
vatman, manager, croitor, PR, cântãreþ, scriitor, cosmetician etc.). Soli-
citaþi-le elevilor/elevelor sã extragã un bileþel ºi sã mimeze meseria scrisã
pe bileþel. Ceilalþi vor ghici ceea ce se mimeazã. Lipiþi apoi bileþelele
pe o coalã de flipchart. Discutaþi, pe baza acestora, despre calitãþile
necesare pentru a deveni „cineva“ în meseria respectivã, despre

109

aspectele dupã care pot fi clasificate în meserii
actuale sau mai vechi, tradiþionale sau non-
tradiþionale. [ Duratã: 10 minute ]
2. Împãrþiþi fiºele de aplicaþie 21.1 pentru fiecare elev.
Meseriile pe care le vor trece în rebus (pe orizontalã)
trebuie sã fie în legãturã cu aspiraþiile lor profe-
sionale sau cu posibilele trasee profesionale. Dacã
prenumele lor conþine litere prea multe pot alege
un nume de alint, derivat din acesta (de exemplu:
Elisabeta, Beti sau Elis). Provocaþi elevii/elevele sã
discute despre meseria preferatã, despre sarcinile
ºi responsabilitãþile acesteia.
[ Duratã: 20 minute ]
3. Distribuiþi fiºele de aplicaþie 21.2 fiecãrui elev.
Aceºtia vor avea ca sarcinã sã rezolve punctul 1 al
fiºei. Împãrþiþi elevii în 5 echipe, dupã criteriul con-
tinente, pentru a rezolva punctele 2 ºi 3 ale fiºei
în echipe, pe coli de flipchart. Rezultatele lucrului
în echipã (asemãnãrile ºi deosebirile, comentariile
citatelor, caricaturile) se expun în faþa clasei ºi se
puncteazã ideea cã, pentru a avea succes într-o me-
serie, este de dorit sã fie cunoscute caracteristicile,
responsabilitãþile ºi competenþele specifice des-
fãºurãrii acesteia. [ Duratã: 20 minute ]
110
>> Modulul 4. Planificarea carierei
Reflecþii ºi evaluare 
• Cum a fost sã identificaþi meseria preferatã?
• Cum ai luat decizia de a alege meseria preferatã?
• Cine a avut o influenþã importantã în alegerea
meseriei? Argumentaþi!
• Cum aþi conceput „fiºa postului“ pentru meseria
preferatã?
• Ce vi s-a pãrut dificil/uºor?
• Cum v-aþi simþit lucrând în echipã?
• Ce paºi sunt necesari pentru practicarea meseriei
preferate?
De lucru în familie! 
• Elevii/elevele au sarcina sã-i întrebe pe pãrinþi ºi
persoanele din familia lor despre cum ºi-au ales
meseriile. Povestirile relatate de aceºtia vor fi scrise
pe o singurã foaie de hârtie ºi prezentate în faþa
clasei.
De lucru în ºcoalã! 
• Împãrþiþi în echipe de 4-5 elevi/eleve ºi realizaþi
un sondaj de opinie printre cadrele didactice din
ºcoalã despre cum au devenit profesori. Afiºaþi
rezultatele sondajului pe un panou special,
amenajat în clasã sau în ºcoalã, numit „Ora de
consiliere/dirigenþie“.
 [ Activitatea 21. O meserie pentru fiecare ]

Fiºa de aplicaþie 21.1 „O meserie pentru fiecare“ 

1. Alcãtuiþi un rebus ca în exemplul de mai jos, cu prenumele vostru (verticalã) ºi cu numele unor
meserii pe care aþi dori sã le practicaþi (orizontalã).

P R O F E S O R

Z I D A R

D O C T O R

E L E C T R O N I S T

ª O F E R

2. Alegeþi, dintre meseriile identificate în rebusul completat de voi, numai una ºi prezentaþi sarcinile
ºi responsabilitãþile asumate pentru meseria respectivã.

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

............................................................................

111
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 21.2 „O meserie pentru fiecare“ 

1. Completaþi individual frazele lacunare în funcþie de meseria preferatã:

• Meseria preferatã este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Sunt potrivit(ã) pentru aceastã meserie, pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Persoanele importante din viaþa mea cred cã aceastã meserie este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Ceea ce trebuie sã învãþ pentru a fi competent(ã) în meseria aleasã este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.........................................................................
• În prezent, aceastã meserie este importantã, pentru cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.........................................................................
• În viitor, meseria mea va fi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.........................................................................
• Mi-am ales aceastã meserie deoarece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Dacã meseria ar vorbi, mi-ar spune cã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Obstacolele întâlnite în meseria doritã sunt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
.........................................................................
.
• Primele trei lucruri pe care le voi îndeplini pentru a avea succes în meseria doritã sunt . . . . . . . . . .
.........................................................................
..

2. Comentaþi, în echipe, urmãtoarele proverbe:

„Meseria este brãþarã de aur.“
„Meseria aceasta se potriveºte ca o mãnuºã.“
„Cum îþi aºterni, aºa dormi.“
„Cine ºtie o meserie nu rãmâne flãmând.“

3. Desenaþi meseriile preferate sub forma unor caricaturi.

112
 [ Activitatea 21. O meserie pentru fiecare ]

Fiºa de aplicaþie 21.3 „O meserie pentru fiecare“ 

Model de profil ocupaþional (Grupul de lucru pentru Informare ºi Consiliere privind Cariera, Institutul
de ªtiinþe ale Educaþiei, 1998, 2000)

ZIARIST

Codul din Clasificarea ocupaþiilor din România (C.O.R.): 245 123.

Definiþie C.O.R.:
Profesia face parte din grupa 2451 – Scriitori, ziariºti ºi asimilaþi. Ziariºtii redacteazã ºi corecteazã informaþii,
articole, comentarii; intervieveazã personalitãþi în timpul conferinþelor de presã ºi cu alte ocazii, înregistreazã
dezbaterile din timpul întâlnirilor; prezintã evenimente.

Descrierea profesiei. Conþinutul muncii

Analizeazã situaþia actualã, detaºeazã evenimentele de interes major pentru societate, se documenteazã asupra
acestora. Se consultã cu redactorul-ºef pentru alegerea ºi tratarea subiectului. Redacteazã comentarii ºi analize
asupra unor subiecte de stringentã actualitate ºi de mare importanþã, pentru ziare ºi reviste, exprimând într-o
manierã personalã poziþia de principiu a publicaþiei respective.

Unelte/Instrumente de lucru

Utilizeazã creion, pix, stilou, maºinã de scris, computer, hârtie, aparate audio-vizuale.

Atribuþii ºi responsabilitãþi

• analizeazã evenimentele principale ale actualitãþii; • participã la reuniunile comitetului de redacþie pentru
• se consultã cu redactorul-ºef pentru alegerea temei a propune subiecte de editoriale sau luãri de atitudine
(subiectului) ºi, eventual, în unele cazuri, pentru publicisticã în conformitate cu orientarea publicaþiei
precizarea unor directive; respective.

Program de lucru
Programul de lucru nu este normat; programul se desfãºoarã de la ºedinþa de machetã pânã la predarea
editorialului. Se lucreazã ºi la sfârºit de sãptãmânã.

Mediu de activitate

Se lucreazã în interior, singur, uneori cu echipe alternante.

Situaþii de risc

Pot interveni situaþii de stres în condiþiile în care un eveniment neprevãzut, dar major, impune rescrierea în
ultima clipã a editorialului. Nu sunt excluse ameninþãri sau chiar agresiuni fizice.

113
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Cerinþe pentru exercitare

Cerinþe medicale: Cerinþe psihice:

• integritate morfofuncþionalã a membrelor superioare; • capacitate de analizã ºi sintezã;

• acuitate vizual-cromaticã normalã;
• acuitate auditivã normalã;
• vorbire normalã.
• spirit de observaþie;
• mobilitate a atentiei;
• creativitate;
• capacitate de exprimare ºi comunicare a ideilor ºi sentimentelor;
• adaptare la sarcini de lucru schimbãtoare;
• asumare a responsabilitãþilor;
• rezistenþã la stres;
• capacitate de a influenþa pe alþii;
• capacitate de a evalua ºi a lua decizii;
• tip de personalitate: A.Î.S. — Artistic, Întreprinzãtor, Social
(clasificare Holland).

Activitãþi fizice:
• folosire a mâinilor;
• folosire a degetelor;
• lucru în poziþie ºezândã perioade îndelungate;
• ascultare prelungitã;
• vorbire

NIVEL 1 NIVEL 5
NIVEL 2 NIVEL 3 NIVEL 4
APTITUDINI (foarte (foarte
(scãzut) (mediu) (înalt)
scãzut) înalt)

Aptitudine generalã de învãþare √*

Aptitudini de comunicare √*

Aptitudini de calcul √

Percepþie spaþialã √

Percepþie a formei √

Aptitudini de a lucra cu documente (verificarea rapidã cifre

ºi cuvinte)
√*

Coordonare ochi-mânã √

Dexteritate digitalã √

Dexteritate manualã √

Q semnificativ pentru aceastã ocupaþie

114
 [ Activitatea 21. O meserie pentru fiecare ]

Deprinderi transferabile
• utilizare a computerelor ºi altor echipamente electronice
• acordare ºi transmitere de informaþii
• asigurare de servicii
• elaborare ºi interpretare a informaþiei
• deprinderi de cercetare ºi investigare
• analizare ºi evaluare a infomaþiei
• culegere, clasificare ºi prelucrare a informaþiei

Cerinþe de educaþie ºi pregãtire profesionalã

Educaþia trebuie sã cuprindã studiul literaturii, gramaticii, istoriei, ºtiinþelor politice, economiei, sociologiei,
psihologiei, matematicii, ºtiinþelor naturii, precum ºi studiul limbilor strãine.
Pregãtirea profesionalã se realizeazã în sistem universitar, de preferat cursurile Facultãþii de Jurnalism sau cursurile
unor facultãþi de Litere sau Filosofie, ªtiinþe Juridice, Sociologie, Psihologie ºi specializãri în Politologie, Economie,
Sociologie.

Salarizare, promovare, alte avantaje

În unitãþile bugetare salarizarea se stabileºte în conformitate cu Legea 154/1998 iar în societãþile comerciale
conform Legii 143/1997.

Dinamica profesiei pe piaþa muncii

Numãrul de angajaþi dupã recensãmântul din 1992 la nivel
femei naþional era de 5565 persoane ocupate în presã, literaturã ºi
alte domenii asimilate, dintre aceºtia 5495 lucreazã în mediul
bãrbaþi urban ºi 70 în mediul rural, 3404 sunt bãrbaþi ºi 2161 sunt femei.
rural
Apariþia multor publicaþii a determinat o mare creºtere a
numãrului de ziariºti.
urban
Profesii înrudite/ specializãri
total
245112 Publicist comentator
245113 Redactor
0 2000 4000 6000

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:

Oficiile de forþã de muncã
Centrele de asistenþã psihopedagogicã; cabinetele de consiliere ºcolarã
Centrele INFOTIN

Elaborat de Grupul de lucru pentru informare ºi consiliere privind cariera (Luminiþa Tãsica), pe baza informaþiilor
furnizate de AJOFP Braºov (Renate Roemer), iunie 2000.

STRUNGAR

Codul din Clasificarea ocupaþiilor din România (C.O.R.): 722413

Definiþie C.O.R.:
Ocupaþia face parte din grupa 7224 – Lucrãtori la maºini de polizat, rectificat ºi ascuþit. Ei conduc
maºini fixe sau portabile de polizat ºi rectificat, de ascuþire a uneltelor de tãiat; reparã, ajusteazã ºi ascut
lamele de tãiat ºi dinþii metalici ai cilindrilor de la maºinile de cardat textile.

115
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Descrierea ocupaþiei. Conþinutul muncii

Strungarul universal executã piese pentru diferite instalaþii ºi utilaje mecanice într-o gamã foarte largã de
dimensiuni; recondiþioneazã piesele ºi subansamblele corodate sau uzate, operaþii de prelucrare la strung
(gãurire, filetare, alezare, detalonare, rectificãri, randalinãri etc.) a suprafeþelor exterioare ºi interioare ale unei
piese metalice, din lemn, material plastic.

Unelte/Instrumente de lucru
Utilizeazã maºini de strunjit, frezat, rabotat, mortezat ºi rectificat, cuþite de strung de diferite forme ºi dimensiuni:
normale (de degroºare, de retezare, de finisare, de strunjit gãuri – cu sau fãrã fund de strunjit plan) ºi speciale.
Partea aºchietoare este construitã din oþel de scule, plãcuþe de carburi metalice sau mineralo-ceramice sau
diamant. Pentru unele operaþii, se folosesc burghie (spirale ºi late), filiere, tarozi, alezoare (cilindrice ºi conice),
pietre de rectificat etc. Foloseºte instrumente de mãsurat: ºublere, micrometre, comparatoare, pasametre,
minimetre ºi calibre de lucru (tampon sau potcoavã).

Atribuþii ºi responsabilitãþi

• analizeazã documentaþia tehnicã pentru piesele ce
urmeazã a fi a executate;
• pregãteºte locul de muncã (alegerea sculelor ºi fixarea
lor pe suporþii strungului, pregãtirea strungului);
• prinde piesele pe maºinã, le centreazã ºi fixeazã regimul
de aºchiere, turaþia axului principal, avansurile ºi
adâncimea de aºchiere;
• transmite comanda de acþionare a strungului ºi excutã
strunjirea efectivã;
• efectueazã controlul dimensional al pieselor;
• asigurã întreþinerea în stare de funcþionare a strungului;
• rãspunde de calitatea pieselor executate;
• cunoaºte regulile de exploatare ºi întreþinere tehnicã
a utilajelor deservite.

Program de lucru
Se lucreazã în douã schimburi, fiecare schimb cu durata de 8 ore/zi – sãptãmânã normalã de lucru.

Mediu de activitate
Munca se desfãºoarã în hale industriale, secþii ºi ateliere. Mediul ambiental de lucru nu oferã confort organic
datoritã existenþei curenþilor de aer, vibraþiilor, zgomotului de intensitate ridicatã (50-60 decibeli).

Situaþii de risc
Pot apãrea pericole de accidentare ocularã (proiectare de aºchii metalice); traumatisme mecanice (scalpare,
secþionare degete etc).

Cerinþe pentru exercitare

Cerinþe medicale: Cerinþe psihice:

• un organism sãnãtos cu o dezvoltare generalã normalã; • capacitate intelectualã de nivel mediu;

• integritate morfofuncþionalã a membrelor superioare ºi • atenþie concentratã ºi distributivã;
inferioare; • spirit de observaþie;
• rezistenþã la solicitãri fizice moderate; • percepþie a formelor ºi mãrimilor (volumelor);
• acuitate auditivã normalã; • capacitate de a evalua ºi a lua decizii;
• acuitate vizualã normalã. • respectare riguroasã a regulilor ºi instrucþiunilor;
• rezistenþã la sarcini repetitive;
• tip de personalitate: R.I.I. -Realist, Investigativ, Intreprinzãtor
(Clasificarea Holland)

116
 [ Activitatea 21. O meserie pentru fiecare ]

NIVEL 1 NIVEL 5
NIVEL 2 NIVEL 3 NIVEL 4
APTITUDINI (foarte (foarte
(scãzut) (mediu) (înalt)
scãzut) înalt)

Aptitudine generalã de învãþare √*

Aptitudini verbale √

Aptitudini numerice √

Percepþie spaþialã √*

Percepþie a formei √*

Aptitudini funcþionãreºti/de birou (verificare rapidã cifre ºi

cuvinte
√

Coordonare ochi-mânã √

Dexteritate digitalã √

Dexteritate manualã √*

Q semnificativ pentru aceastã ocupaþie

Deprinderi transferabile

• operare cu maºini ºi echipamente

• utilizarea computerelor ºi a altor echipamente electronice
• utilizarea uneltelor ºi a echipamentelor manuale ºi electrice
• respectarea instrucþiunilor verbale ºi/sau scrise
• culegerea, clasificarea ºi prelucrarea informaþiei
• analizarea ºi evaluarea informaþiei
• planificare ºi organizare a operaþiilor ºi activitãþilor

Cerinþe de educaþie ºi pregãtire profesionalã

Calificarea – preferatã ºi indicatã cu precãdere persoanelor de sex masculin – se poate obþine urmând: cursurile
ºcolilor de arte ºi meserii.

Salarizare, promovare, alte avantaje

În cadrul societãþilor comerciale ºi regiilor autonome, prin contractul colectiv ºi individual de muncã se stabilesc
clauze privind condiþiile de muncã, salarizarea, promovarea ºi alte drepturi ºi obligaþii ce decurg din raporturile
de muncã.

117
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Dinamica ocupaþiei pe piaþa muncii

total

Numãrul de angajaþi dupã recensãmântul din 1992

bãrbaþi
în grupa lucrãtori ºi reglori la maºini-unelte de
femei prelucrat prin aºchiere, la nivel naþional: 268918, din
care 194426 în mediul urban, iar 74492 în mediul
urban rural. Distribuþia pe sexe: 212724 bãrbaþi ºi 56194
femei.
rural

0 100 000 200 000 300 000

Ocupaþii înrudite/specializãri
742301 Strungar în lemn
722419 Strungar la strung paralel ºi de detalonat – pentru prelucrarea suprafeþelor exterioare sau interioare,
respectiv pentru detalonarea feþelor ºi formarea muchiilor tãietoare
722420 Strungar la strung revolver – pentru prelucrarea simultanã sau succesivã a suprafeþelor exterioare
sau interioare
722421 Strungar la strung carusel – pentru prelucrarea pieselor cu înãlþime micã ºi diametru mare
722422 Strungar la maºini orizontale – pentru prelucrãri multiple în aºchierea metalelor. Se pot executa operaþii
de: gãurire, alezare, frezare, strunjire planã, filetare
722423 Strungar la maºini de alezat – pentru prelucrarea suprafeþelor interioare, cilindrice sau conice urmã-
rindu-se îmbunãtãþirea formei geometrice, a netezirii ºi a preciziei dimensiunilor
722424 Strungar la maºini de prelucrat în coordonate – pentru prelucrarea gãurilor ºi locaºelor la diferite
piese, deosebit de importante ca: dispozitive, ºtanþe, matriþe, carcase de agregat
722425 Strungar la maºini de strunjit roþi cãi ferate – pentru prelucrarea materialului rulant de cale feratã,
osii montate pe vagoane ºi locomotive

Informaþii suplimentare se pot obþine de la:

Oficiile de forþã de muncã

Centrele de asistenþã psihopedagogicã; cabinetele de consiliere ºcolarã
Centrele INFOTIN

Elaborat de Grupul de lucru pentru informare ºi consiliere privind cariera (Tãsica Luminiþa), martie 2000.

118
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a V-a
Activitatea 22. „Vreau sã fiu vedetã?“
De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze
> A avea un loc de muncã pre-
supune mai mult decât a avea
mijloace de subzistenþã; în-
seamnã ºi un mod de viaþã, de
cunoaºtere a vieþii.
> Meseria este „profesiunea sau
îndeletnicirea bazatã pe un
complex de cunoºtinþe obþi-
nute prin ºcolarizare ºi prin
practicã.“
> Vedeta este „o persoanã care
vrea sã iasã în evidenþã, sã epa-
teze, de exemplu un actor sau
o actriþã care deþine un rol
principal într-un spectacol, mai
ales într-un film (ºi se bucurã
de renume, de mare populari-
tate) sau un sportiv de mare
talent ºi popularitate.“
> Educaþia este o formã de
adaptare a omului la lume ºi a
lumii la om, dar aceastã adap-
tare se face printr-un model
interior, de cunoaºtere, apre-
ciere ºi acþiune.

progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
ºi profesional
• Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
propria carierã
Obiective de referinþã
4.2. Sã identifice schimbãri ale diferitelor activitãþi umane, apãrute
în timp
Repere de acþiune 
compararea ocupaþiilor tradiþionale ºi nontradiþionale, analiza elementelor
care determinã reuºita/eºecul în cariera vedetelor, identificarea rolului ºi
influenþei unor vedete în viaþa fiecãruia, promovarea modelelor de succes,
exersarea relaþiilor interpersonale
Resurse 
fiºele de aplicaþie 22.1, 22.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
scotch
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 4 echipe. Cereþi elevilor
sã mimeze câte o vedetã din diferite domenii, în faþa clasei. Celelalte
grupe vor ghici persoana. Anunþaþi tema activitãþii.
[ Duratã: 5 minute ]
2. Distribuiþi pentru fiecare elev o fiºã de aplicaþie 22.1, pe care aceºtia
o vor completa individual, în funcþie de ceea ce cred ei despre sine ºi
despre rolul modelelor în viaþa fiecãruia. Expuneþi fiºele în faþa clasei ºi
119

punctaþi, pe baza lor, acele elemente care constituie
caracteristicile unei vedete.
[ Duratã: 15 minute ]
3. Analizaþi ºi dezbateþi aspecte care þin de rolul,
influenþa, secretul vedetelor, precum ºi de exem-
plele pozitive sau negative din cariera unor vedete.
Se vor nota la tablã sau pe o coalã de flipchart
caracteristicile cele mai importante care au fãcut
populare vedetele identificate de elevi. Cereþi ele-
vilor sã se transpunã în rolul de vedetã, sã poves-
teascã despre viaþa lor. La finalul discuþiei, punctaþi
ideile care ar putea fi o reþetã de succes în orice
carierã. Împãrþiþi câte o fiºã de aplicaþie 22.2. ºi
cereþi-le elevilor sã rãspundã la sarcini.
[ Duratã: 20 minute ]
4. Solicitaþi elevii sã rãspundã la întrebarea „Eu
pot/vreau sã fiu o vedetã?“, un model pentru cei-
lalþi, aducând argumente pro ºi contra.
[ Duratã: 10 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• De ce credeþi cã am numit activitatea „Vreau sã
devin vedetã?“
• Ce înseamnã sã fii vedetã în societatea româ-
neascã? Dar la Hollywood?
• Daþi exemple pozitive ºi negative de vedete care
au reuºit sã se evidenþieze. Care a fost reþeta
succesului lor?
• Este necesar un plan de reuºitã într-o carierã?
• Cum au depãºit vedetele eºecul în anumite mo-
mente ºi cum au promovat succesul?
120
>> Modulul 4. Planificarea carierei
• Povestiþi o scurtã istorie despre o vedetã pe care
o admiraþi, care a reuºit sã depãºeascã un mo-
ment dificil din viaþa sa.
• Ce sacrificii trebuie sã facã o persoanã pentru a
obþine popularitatea?
• Existã un preþ al succesului în orice carierã?
• Ce apreciezi mai mult la vedete?
• De ce nu suntem toþi vedete?
• De unde culegi informaþii despre vedetele tale pre-
ferate?
• Care sunt vedetele preferate ale colegului de
bancã, ale pãrinþilor sau fraþilor?
De lucru în familie! 
• Rugaþi-i pe pãrinþi sau pe alþi membri ai familiei
sã completeze ºi ei fiºa de aplicaþie 22.2 ºi sã ana-
lizeze împreunã influenþa unor vedete în com-
portamentul nostru, din perspectiva adultului ºi
cea a copilului. Iniþiaþi ºi o discuþie despre preþul
succesului în societatea actualã.
De lucru în ºcoalã! 
• Propuneþi ºi celorlalte clase sã creeze concursul
„Vedete pentru o zi“ sau „Dialog cu vedetele
preferate“. Publicaþi în revista ºcolii imaginile cu
cele mai apreciate vedete, alcãtuind un top al
acestora ºi comentaþi reþeta care a fãcut posibilã
reuºita personalã sau profesionalã a acestora.
Investigaþi ce vedete sunt în ºcoala voastrã.
Realizaþi un panou cu fotografiile lor. Atenþie, ce-
reþi-le acordul pentru a le expune fotografiile!
 [ Activitatea 22. Vreau sã fiu vedetã? ]

Fiºa de aplicaþie 22.1 „Vreau sã devin vedetã?“ 

1. Pornind de la citatul dat, completaþi, în tabelul de mai jos, afirmaþiile începute ºi identificaþi
modelele din viaþa voastrã care contribuie la procesul de învãþare:
„Mai mult ca oricând, indivizii doresc sã-ºi planifice propria viaþã, sunt aºteptaþi sã contribuie activ la viaþa
societãþii. Educaþia, în sensul sãu larg, este cheia învãþãrii ºi înþelegerii modului în care se pot aborda aceste
provocãri.“ (Memorandum privind învãþarea permanentã, Comisia Europeanã, 2001)

• Învãþ de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Am ca modele de viaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Admir la acele persoane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Vreau sã devin ºi eu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Ceilalþi spun despre mine cã sunt bun(ã) la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Ceilalþi spun cã voi fi un bun/o bunã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
• Urmãresc cu interes ºtiri despre vedetele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Vã întâlniþi cu vedeta preferatã. Dacã ar fi sã-i luaþi un interviu, pentru a scrie un articol, ce întrebãri
i-aþi pune? Aveþi, mai jos, câteva exemple.
• Ce ideal aveþi?
• Ce v-a ajutat în viaþã?
• E uºor sã fii vedetã?
• Puteþi fi un model pentru ceilalþi în viaþã?
• Care sunt calitãþile unei vedete?
• Ce calitãþi vã recomandã ca vedetã?
• Care este preþul unei reuºite în „cariera de vedetã”?
• Sunteþi un model pozitiv sau negativ?
• Ce riscuri presupune statutul de vedetã?
• Care este diferenþa între omul x ºi vedeta x? Cum sunteþi în viaþa privatã? Dar în viaþa publicã?
• Cum comunicaþi în familie?
• Care este cheia reuºitei unei vedete?

Scrieþi articolul mai jos!

. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .

121
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 22.2 „Vreau sã devin vedetã?“ 

1. Imaginaþi-vã cã sunteþi vedetã. Scrieþi povestea voastrã! Cum aþi devenit vedetã? În ce domeniu?
Ce stil de viaþã aveþi? Vã place aceastã „meserie“?
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .
. ........................................................................... .

2. Realizaþi o scurtã analizã a ideii de a deveni o vedetã, un model pentru ceilalþi, cu argumente
pro sau contra:

Eu pot/vreau sã fiu o vedetã?

PRO CONTRA

.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................
.................................... ....................................

122
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a VI-a

Activitatea 23. „Detectivi în alegerea carierei“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Specialiºtii afirmã cã luarea
unei decizii în carierã este în Atitudini ºi valori
strânsã corelaþie cu abilitãþile, • Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
interesele, aptitudinile, calitãþile
ºi profesional
ºi valorile personale, dar ºi cu
informaþiile legate de profesie, • Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
loc de muncã ºi piaþa muncii. propria carierã
> Accesul la informaþii despre:
Obiective de referinþã
• nevoia de forþã de muncã în
4.1. Sã utilizeze în contexte adecvate termenii de muncã, ocupaþie
anumite domenii
• piaþa muncii ºi carierã
• responsabilitãþile profesiei
• condiþiile de pregãtire edu-
caþionalã ºi profesionalã
• succesele obþinute în domeniu
• câºtigul ºi alte beneficii Repere de acþiune 
(oportunitãþi de dezvoltare definirea noþiunii de carierã, analiza criteriilor simple de alegere a unei
profesionalã) cariere, exersarea luãrii deciziei pentru viitoarea carierã
• utilitatea muncii

> Aspectele precizate anterior

sunt condiþii de bazã pentru
asigurarea succesului în carierã.
Acestea implicã o nouã atitu-
dine faþã de muncã ºi respon-
sabilitate personalã.
Resurse 
fiºele de aplicaþie 23.1, 23.2, markere, scotch, coli de flipchart,
flipchart/tablã, computere, conectare la Internet

> Meseriile ºi piaþa muncii sunt

Scenariul activitãþii 
într-o schimbare permanentã,
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 3 echipe. Fiecare echipã
de aceea este necesar sã înveþi
mereu lucruri noi ºi sã te are sarcina de a realiza un desen, un cântec sau o poezie, la alegere,
adaptezi la dinamica schim- pe tema carierei. Acestea se vor finaliza pe o coalã de flipchart ºi vor
bãrilor din societate, dar sã-þi prezentate în faþa clasei. Anunþaþi tema activitãþii.
cunoºti ºi prioritãþile.
[ Duratã: 10 minute ]

123

De învãþat…
> Cariera este evoluþia profesio-
nalã (succesiunea de profesii)
a unui individ pe parcursul
întregii sale vieþi, cu diverse
specializãri, perfecþionãri sau
promovãri profesionale. Este
un proces dinamic ºi care are
loc pe parcursul întregii vieþi.
> Termenul de carierã are
numeroase semnificaþii,
identificate de Greenhaus ºi
Schein: atributul unei ocupaþii
sau organizaþii, promovare,
statusul unei profesii,
implicarea prea accentuatã în
propria activitate, stabilitatea
unui model de activitate.
Înseamnã: timp liber, familie,
relaþii personale, viaþa însãºi.
124
>> Modulul 4. Planificarea carierei
2. Împãrþiþi clasa în 3 echipe dupã criteriul firme de telefonie mobilã de succes:
Vodafone, Orange ºi Zapp. Fiecare echipã va rãspunde la întrebarea „Cum
alegem o meserie?“, având în vedere urmãtoarele criterii:
• Echipa 1: satisfacþia muncii ºi prestigiul domeniului
• Echipa 2: tradiþia familialã ºi cererea de forþã de muncã de pe piaþa muncii
• Echipa 3: pregãtirea educaþionalã ºi remuneraþia/pachetul salarial
În echipele formate, elevii au sarcina sã dezbatã, sã explice ºi sã dea exemple
concrete pentru alegerea unei meserii în funcþie de criteriile externe. De
asemenea, elevii vor argumenta importanþa acestora în alegerea unei
cariere. [ Duratã: 15 minute ]
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 23.1, pe care o vor rezolva în mod
individual. Discutaþi cu întreaga clasã despre meseriile care au ieºit pe
primele locuri ºi identificaþi criteriile externe care au contat cel mai mult.
De asemenea, dezbateþi modul în care criteriile interne au putut fi
apreciate cu acurateþe pentru meseriile aflate în top. Gândiþi-vã la câteva
meserii care au avut o evoluþie spectaculoasã pe piaþa muncii.
[ Duratã: 10 minute ]
4. Alcãtuiþi echipe de câte 4 elevi ºi distribuiþi-le acestora fiºa de lucru 23.2.
Asiguraþi fiecãrei echipe un computer conectat la Internet, utilizaþi sala
de computere a ºcolii. Fiecare echipã are de rãspuns la întrebãrile din
fiºa de aplicaþie prin cercetarea site-ului: www.go.ise.ro. Suplimentar,
activitatea se poate desfãºura într-o orã separatã.
[ Duratã: 15 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce este cariera?
• Care este pentru voi aspectul cel mai important în luarea deciziei pentru
practicarea unei meserii?
• Pot influenþa tendinþele de pe piaþa muncii alegerea carierei?
• De unde obþineþi informaþiile necesare pentru a putea lua o decizie
în cunoºtinþã de cauzã ºi responsabilã în alegerea carierei?
• Meseria aleasã vã oferã oportunitãþi de dezvoltare?
• Aveþi resursele necesare (calitãþi, abilitãþi, interese, aptitudini, valori,
pregãtire educaþionalã) care sã vã ajute sã practicaþi meseria doritã?
• Ce persoane vã pot ajuta pentru alegerea carierei?
• Cum credeþi cã se vor schimba criteriile de alegere a unei meserii peste
10 ani sau peste 20 de ani?
De lucru în familie! 
• Pe baza fiºei de aplicaþie 23.1, elevii au de realizat o scurtã investigaþie
în familie (pãrinþi, fraþi, surori, bunici) despre criteriile simple, externe
ºi interne, avute în vedere pentru meseriile pe care aceºtia le practicã
sau le-au practicat.
De lucru în ºcoalã! 
• Fiecare clasã de gimnaziu va primi câte un tricou, acuarele ºi pensule.
Elevii au sarcina de a crea un brand despre cariera lor viitoare. κi vor
expune brandul realizat pe holurile ºcolii.
• Realizaþi o reclamã pentru site-ul www.go.ise.ro.
 [ Activitatea 23. Detectivi în alegerea carierei ]

Fiºa de aplicaþie 23.1 „Detectivi în alegerea carierei“ 

1. Analizaþi criteriile de alegere a unei meserii ºi acordaþi un punctaj de la 1 la 10 (1 = minim, 10 =

maxim) pentru fiecare, ca în exemplul de mai jos. Adãugaþi meseriile pe care v-ar plãcea sã le
practicaþi. Care meserie primeºte cel mai mare punctaj? Dar cel mai mic punctaj? Alegerile sunt
realizate în mod personal.

Meserii
Criterii

Medic … … … … … … … … … …

Pregãtire educaþionalã 10

Tradiþia familialã 8

Satisfacþia muncii 10

Prestigiul domeniului 10

Cererea de forþã de muncã de pe

8
piaþa muncii

Remuneraþia/pachetul salarial 4

Total 50

Locul 1: …
Locul 2: …
Locul 3: …

2. Identificaþi criteriile interne specifice alegerii unei meserii. Notaþi calitãþile personale, abilitãþile,
interesele ºi aptitudinile necesare practicãrii primelor 3 meserii alese, conform topului realizat
anterior.
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

125
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 23.2 „Detectivi în alegerea carierei“ 

Exploraþi site-ul www.go.ise.ro, Ghidul ocupaþiilor!

• Ce fel de informaþii oferã?

• Cine este grupul-þintã cãruia i se adreseazã?
• Când a fost realizat?
• Cine l-a realizat?
• Cu ce vã ajutã?
• Ce aspecte v-au reþinut atenþia în mod deosebit?
• Ce chestionare aþi fost interesaþi sã accesaþi?
• Ce aþi adãuga?
• Ce nu v-a plãcut?

Ghidul Ocupaþiilor (GO)

• asigurã informaþii despre aproximativ 700 ocupaþii în format text ºi imagine
• oferã o varietate de moduri de a alege cea mai potrivitã ocupaþie în funcþie de interese, aptitudini ºi alte criterii
• oferã indicaþii ºi informaþii pentru intrarea ºi reintrarea cu succes pe piaþa muncii

Ceea ce nu veþi gãsi în programul Ghidul Ocupaþiilor (GO)

• ºcoli ºi universitãþi specializate care pregãtesc persoane pentru anumite ocupaþii
• nume de firme ºi companii care oferã locuri de muncã

Chestionare
• Chestionar de interese
• Chestionar de aptitudini

Cine eºti? Sunt ...

• Absolvent
• Elev încã la ºcoalã
• Elev la o ºcoalã profesionalã sau la un centru de pregãtire
• Persoanã în cãutarea unui loc de muncã
• Dispus sã îmi schimb ocupaþia
• ªomer
• Persoanã cu handicap

Sunt interesat de întregul program

Vreau sa analizez programul pas cu pas!

Copyright (©) autori 2004

Acest proiect a fost realizat cu sprijinul Comunitãþii Europene.

Conþinutul proiectului nu reflectã neapãrat poziþia Comunitãþii Europene
sau a Agenþiei Naþionale Leonardo da Vinci ºi nu atrage responsabilitatea
acestora.

Cãutare dupã: discipline ºcolare, haine de lucru, tipul de activitate, cu ce/cine vrei sã lucrezi, mediul de muncã,
alfabet.
Altele: Ai probleme de sãnãtate?; Cautã ocupaþii înrudite; Redactarea unei cereri de angajare; Redactarea
unui CV; Cum sã reuºiþi la interviu; Lansarea unei afaceri pe cont propriu.

126
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a VI-a

Activitatea 24. „Drumul spre succes“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> „Arta succesului se învaþã.“
Atitudini ºi valori
> Metode eficiente pentru a • Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
atinge succesul:
ºi profesional
• Stabileºte-þi corect
• Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
obiectivele!
propria carierã
> Obiectivele reprezintã ceea ce
doreºti sã fii, sã faci ºi sã obþii. Obiective de referinþã
Existã câteva reguli de stabilire
a unui obiectiv: sã fie clar, precis,
4.1. Sã utilizeze în contexte adecvate termenii de muncã, ocupaþie
uºor de formulat într-o singurã ºi carierã
propoziþie, sã fie mãsurabil, sã
fie formulat pozitiv, sã fie
credibil, sã fie mobilizator (sã te
pasioneze), sã aibã fixat un
termen de realizare (un an, o
sãptãmânã etc.). Repere de acþiune 
• Cunoaºte-te pe tine însuþi! analiza criteriilor simple de alegere a unei meserii, identificarea factorilor
> Fã-þi timp pentru a te observa
implicaþi pentru o carierã de succes, identificarea resurselor personale
ºi analizeazã-te cu atenþie. E necesare pentru succesul în carierã, organizarea intereselor în funcþie de
foarte important sã te înþelegi, cariera doritã
sã stabileºti în ce valori ºi
principii crezi, care îþi sunt
limitele ºi potenþialul. Succesul
tãu depinde de cât de bine te Resurse 
cunoºti ºi cât de clar îþi este fiºele de aplicaþie 24.1, 24.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
drumul pe care îl alegi în viaþã. post-it-uri colorate, cartonaºe cu semne rutiere
> Altfel spus, de tine depinde
cum îþi va fi viaþa. Desigur, nu
e uºor sã-þi înnoieºti felul de a Scenariul activitãþii 
gândi ºi e nevoie de mult efort
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Citiþi maxima „Arta succesului se învaþã“
pentru a te debarasa de vechile
gânduri negative. Hrãneºte-þi ºi discutaþi-o cu elevii. Realizaþi un brainstorming pentru noþiunea de
mintea cu gânduri ºi atitudini „succes“. Comentaþi rãspunsurile ºi notaþi-le pe o coalã de flipchart.
pozitive, fiindcã succesul este Cereþi elevilor sã aleagã acele cuvinte care se coreleazã cu ideea de
în mare parte rezultatul unui
„succes“, sã le punã în relaþii matematice ºi sã creeze o formulã per-
optimism autentic.
sonalã a succesului. Solicitaþi sã explice rãspunsurile.
[ Duratã: 10 minute ]

127

De învãþat…  succesului“, accentuând pe resursele personale, motivaþie, voinþã,
• Învaþã sã te accepþi ºi sã te placi!
Dobândirea succesului presupune
un anumit grad de autoacceptare
ºi respect de sine. Asta înseamnã
sã-þi asumi ceea ce eºti.
• „VREAU“ ºi „POT“!
Cultivã-þi ºi dezvoltã-þi o stare de
spirit de tip „Vreau ºi pot!“.
• Controlul gândurilor
A þine sub control gândurile
înseamnã a decide singur asupra
destinului propriu; altfel spus, de
tine depinde cum îþi va fi viaþa.
> Succesul are douã compo-
nente:
• individualã, definitã ca re-
zultat favorabil al unei acþiuni,
obþinut într-o competiþie în-
tr-un domeniu de activitate
• socialã, definitã de accep-
tarea ºi recompensarea de
cãtre grup sau societate a
unor rezultate ºi performanþe
> Cele 7 trepte ale succesului
1. Spune ce vrei sã obþii, nu ce
vrei sã eviþi!
2. Propune-þi scopuri realiste ºi
motivante!
3. Influenþeazã rezultatele în
mod direct!
4. Mãsoarã progresul!
5. Evalueazã-þi resursele!
6. Evalueazã implicaþiile!
7. Valorizeazã succesele!
George Bernard Shaw
128
>> Modulul 4. Planificarea carierei
2. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 24.1 ºi cereþi sã completeze „treptele
susþinere emoþionalã ºi pe capacitatea de rezolvare a problemelor.
Discutaþi fiecare treaptã. Solicitaþi-le sã deseneze pe treapta superioarã
a scãrii o reprezentare personalã a succesului.
[ Duratã: 10 minute ]
3. Împãrþiþi elevilor fiºa de aplicaþie 24.2 ºi cartonaºele cu semnele rutiere
(„cedeazã trecerea“, „prioritate“, „sens interzis“, „sens unic“) ºi
sugeraþi-le sã scrie interesele personale pe spaþiul punctat. Explicaþi cã
desenul reprezintã harta intereselor lor ºi are ca scop selecþia acestora
în funcþie de traseul carierei dorite. Solicitaþi elevilor sã parcurgã traseul
propus de joc, adãugând semnele de circulaþie în funcþie de importanþa
interesului personal pentru dezvoltarea carierei alese. Discutaþi
semnificaþia semnelor rutiere cu elevii. Sugeraþi sã noteze pe spatele
cartonaºelor barierele sau restricþiile în derularea activitãþii preferate.
Propuneþi sã se gândeascã la finalitatea ºi relevanþa dezvoltãrii intereselor
pentru cariera pe care ºi-o doresc. Discutaþi cu ei alegerile fãcute. Apoi,
elevii vor prezenta „harta intereselor“ personale.
[ Duratã: 25 minute ]
4. Solicitaþi elevilor sã scrie pe un bileþel câteva gânduri despre carierã,
metafore ale succesului, visuri sau speranþe, apoi sã dateze biletul ºi
sã-l lipeascã pe fiºa cu harta personalã. La sfârºitul ciclului de studiu,
la ultima întâlnire, citiþi fiºele ºi discutaþi despre eventualele schimbãri
de opþiune privitoare la carierã.
Comentaþi citatul: „Oamenii dau întotdeauna vina pe împrejurãri pentru
ceea ce sunt. Eu nu cred în împrejurãri. Oamenii care reuºesc în viaþã
sunt aceia care pleacã în cãutarea împrejurãrilor favorabile dorite ºi,
dacã nu le gãsesc, le creeazã.“ (George Bernard Shaw).
[ Duratã: 5 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce reprezintã succesul pentru fiecare?
• Ce îl determinã pe om sã-ºi doreascã sã aibã succes în viaþã? Ce
sentimente trãieºte când are succes?
• Succesul dureazã mult timp? Ce stare ai când treci de momentul suc-
cesului?
• Ce alte activitãþi îþi mai provoacã stãri asemãnãtoare cu starea de succes?
• Ce te ajutã sã atingi succesul? Ce calitãþi sunt cele mai importante
în atingerea succesului?
• Care este cel mai important lucru care te motiveazã sã lupþi pentru
a avea succes în viaþa personalã ºi în carierã?
• Ce aºtepþi sã obþii atunci când ai succes?
• Cum ai reprezenta succesul?
• Ce atitudine trebuie sã ai dupã ce obþii succesul? Dar dacã nu obþii
succesul din prima încercare?
 [ Activitatea 24. Drumul spre succes
De lucru în familie! 
• Organizaþi o întâlnire cu pãrinþii ºi cu elevii clasei,
în cadrul cãreia sã vorbiþi despre succesul
pãrinþilor sau visurile lor de carierã. Accentuaþi
rolul suportiv al familiei în dezvoltarea carierei
copiilor. Discutaþi hãrþile intereselor personale
împreunã cu familia.
• Organizaþi o masã rotundã la care sã invitaþi o
personalitate din domenii diferite ºi mediaþi o
discuþie despre succes între elevi ºi invitat. Soli-
citaþi elevilor sã redacteze întrebãrile înainte de
întâlnire.
]
De lucru în ºcoalã! 
• Solicitaþi-le elevilor sã discute cu colegii de la
celelalte clase ºi sã culeagã idei despre succes,
visuri, imperative ale succesului, atitudini în faþa
eºecului ºi succesului ºi creaþi o „Carte a Suc-
cesului“ în care sã le scrieþi.
• Realizaþi o machetã a intereselor clasei ºi
discutaþi-o cu profesorii clasei ºi în cadrul unei
ºedinþe cu pãrinþii. Puteþi folosi rãspunsurile ele-
vilor pentru a crea discipline opþionale care sã
rãspundã intereselor lor.
129
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 24.1 „Drumul spre succes“ 

„Biruinþa nu este esenþialã, important este drumul spre ea.“ (N. Steinhardt)

1. Acestea sunt treptele spre succes. Imaginaþi-vã cã fiecare treaptã conþine elemente esenþiale care
te ajutã sã atingi succesul. Care sunt acestea? Deseneazã pe treapta superioarã o reprezentare
personalã a succesului.

2. Definiþi ºi explicaþi formula succesului personal!

.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

130
 [ Activitatea 24. Drumul spre succes ]

Fiºa de aplicaþie 24.2 „Drumul spre succes“ 

Aceasta este harta intereselor personale. Enumeraþi interesele personale pe spaþiul punctat din
dreapta. Parcurgeþi traseul propus de joc, adãugând semnele de circulaþie („cedeazã trecerea“,
„prioritate“, „sens interzis“, „sens unic“) în funcþie de importanþa interesului personal pentru
dezvoltarea carierei alese. Scrieþi pe spatele cartonaºelor cu semne rutiere, barierele sau restricþiile
pe care le simþiþi în desfãºurarea acestora. Scrieþi ce carierã doriþi sã aveþi, în caseta de la sfârºitul
hãrþii.

Listã cu interese personale

. . . . . . . . . . . . . . . . .
. ....................
. ....................
. ....................
. ....................

131
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a VII-a

Activitatea 25. „Mutarea potrivitã“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Alegerea unei profesii repre-
zintã una dintre deciziile cele Atitudini ºi valori
mai dificile cãreia trebuie sã-i • Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
faci faþã. Tocmai de aceea este
importantã pregãtirea pentru
ºi profesional
practicarea cu succes a unei • Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
profesii. propria carierã
> Specialiºtii afirmã cã existã 4 în-
trebãri-cheie care sunt de aju- Obiective de referinþã
tor în alegerea carierei: 4.1. Sã analizeze diferite meserii ºi ocupaþii din perspectiva cerinþelor
1. Cine sunt eu? (autocunoaº- educaþionale
tere, aptitudini, abilitãþi, 4.2. Sã-ºi analizeze propriile opþiuni privind diferite meserii/ocupaþii
interese, cunoºtinþe, moti-
vaþie etc. )
2. Ce doresc sã fac? (scopuri,
obiective, aspiraþii etc.)
3. Cine mã poate ajuta? (ºcoa-
Repere de acþiune 
la, familia, mass media etc.)
4. Cum mã pregãtesc? (traseu
exersarea elaborãrii elementelor simple de marketing personal (cartea de vizitã),
educaþional, specializãri, identificarea paºilor necesari practicãrii cu succes a unei meserii/ ocupaþii/ profesii,
cursuri, program de învãþare explorarea abilitãþilor ºi atitudinilor pentru dezvoltarea carierei
etc.)

> Marketing personal înseamnã

abilitatea de „a ºti sã te vinzi“,
de a te pune în valoare, de a
te promova, de a ºti sã-þi valo-
rifici propriile resurse.
Resurse 
fiºele de aplicaþie 25.1, 25.2, culori, markere, exemple de cãrþi de vizitã,
scotch, coli de flipchart, lipici

Scenariul activitãþii 

1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Invitaþi elevii sã aleagã rapid rãspunsul

care li se potriveºte la urmãtoarele afirmaþii:
• Îmi place: sã mã joc pe computer sau sã mã plimb cu rolele.
• Eu sunt: generos sau zgârcit.
• ªtiu ce vreau sã devin sau nu mã gândesc deocamdatã la o carierã.
• Eu sunt: iubitor sau egoist.
• Eu sunt: dreptaci sau stângaci.

132
 [ Activitatea 25. Mutarea potrivitã
• Eu sunt: gãlãgios sau liniºtit.
• Eu am: pãr lung sau pãr scurt.
• Îmi place: sã scriu sau sã citesc.
• Îmi place: sã am responsabilitãþi sau sã evit
responsabilitãþile.
• Îmi doresc: o carierã de succes sau o carierã
obiºnuitã.
Numiþi în mod aleator elevii ºi insistaþi ca aceºtia sã
rãspundã fãrã sã se gândeascã. Importantã este reacþia
imediatã. Inventaþi ºi alte afirmaþii, de tip sau… sau,
în funcþie de preferinþele elevilor.
[ Duratã: 5 minute ]
2. Distribuiþi fiºele de aplicaþie 25.1 pentru fiecare elev
ºi asiguraþi-vã cã au înþeles sarcina de lucru. Înainte
de a rezolva fiºa în mod individual, realizaþi o
discuþie despre asemãnãrile dintre jocul de ºah ºi
carierã, despre ce piesã ar dori sã fie pe tabla de
ºah. Este important ca elevii sã conºtientizeze cã
existã niºte corelaþii între ce piesã doresc sã fie ºi
ce profesie doresc sã practice, mai ales în ceea ce
priveºte tipul de personalitate al angajatului. De
exemplu, rege – manager, director; pion – exe-
cutant în orice meserie; nebun – artist, domeniul
publicitãþii; turã – avocat, poliþist etc. Fiecare elev
va prezenta „mutãrile potrivite“ pentru profesia pe
care doreºte sã o practice. [ Duratã: 25 minute ]
3. Analizaþi exemple de cãrþi de vizitã, aduse de elevi sau
de dvs. Provocaþi elevii sã observe de ce sunt atraºi
sau le plac anumite cãrþi de vizitã, care sunt elementele
comune ºi ce anume le diferenþiazã. Solicitaþi elevii
sã le prezinte în faþa clasei, apoi sã le afiºeze. Subliniaþi
ideea cã în dezvoltarea carierei, marketing-ul personal
este un aspect care se învaþã ºi cã poate începe prin
elaborarea cãrþilor de vizitã.
[ Duratã: 10 minute ]
4. Anunþaþi elevii cã în cadrul fiºei de aplicaþie 25.2
au de realizat o carte de vizitã cât mai originalã,
în forma unui obiect care reprezintã o metaforã a
profesiei preferate. Vor completa cartea de vizitã
]
cu datele cerute în modelul pe care-l veþi pune la
dispoziþia lor. [ Duratã: 10 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Cum este sã vã gândiþi la profesia voastrã de peste
10 ani?
• Care sunt paºii practicãrii cu succes a unei pro-
fesii?
• De ce este aºa de important sã identificaþi paºii,
„mutãrile potrivite“ practicãrii unei profesii?
• Argumentaþi importanþa planificãrii viitorului din
perspectiva carierei.
• Care este aspectul „forte“, din punctul vostru de
vedere, pentru o carierã de succes?
• La ce foloseºte o carte de vizitã?
• Cum poþi face ºah-mat o carierã? Ce poate în-
semna „ºah-mat“ într-o carierã?
De lucru în familie! 
• Creaþi în clasã un panou publicitar depre profesiile
pe care le practicã pãrinþii sau persoanele din
familia voastrã. Rugaþi-i pe membrii familiei
voastre sã vã dea cãrþi de vizitã despre „job-urile“
unde au fost angajaþi sau despre cele actuale, pe
care sã le expuneþi. Invitaþi 2-3 pãrinþi, care se
oferã volunari, sã vorbescã despre locurile de
muncã unde sunt angajaþi, despre profesiile lor,
despre „mutãrile potrivite“ pe care le-au fãcut
pentru a deveni ceea ce sunt.
De lucru în ºcoalã! 
• Realizaþi în ºcoalã un afiº pe care sã lipiþi cãrþi de
vizitã, adunate de la elevii de la alte clase ºi de
la cadrele didactice ale ºcolii. De asemenea lipiþi,
pe un alt afiº, cãrþile de vizitã realizate de voi la
ora de consiliere/dirigenþie.
133
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 25.1 „Mutarea potrivitã“ 

1. Imaginaþi-vã cã sunteþi o piesã de pe tabla de ºah. Ce piesã sunteþi? Gândiþi-vã la profesia pe care
doriþi s-o practicaþi peste 10 ani! Ca sã ajungeþi la profesia doritã, trebuie sã faceþi mai multe „mutãri
potrivite“. Notaþi „mutãrile“ fãcute pentru a avea succes în profesia pe care v-aþi ales-o!

De exemplu, Mihai doreºte sã devinã medic. Pentru aceasta, are nevoie de mai multe „mutãri“, cum ar
fi: sã aibã pregãtire de specialitate (liceul ºi facultatea care îi oferã o bazã solidã în acest scop), sã fie sociabil,
sã îi placã sã ajute oamenii, sã fie o persoanã organizatã, sã aibã pasiune pentru profesie, sã lucreze sub
presiunea timpului, sã se informeze mereu etc.
• Tura: linie orizontalã ºi linie verticalã, cãsuþã cu cãsuþã
• Calul: linie în formã de litera L
• Nebunul: linie diagonalã
• Regele: cãsuþã cu cãsuþã, în toate direcþiile
• Regina: toate direcþiile
• Pionul: cãsuþã cu cãsuþã, numai înainte, câºtigã pe diagonalã

Pentru profesia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . „mutãrile potrivite“ sunt:

.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
...............................................................................
...........................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

134
 [ Activitatea 25. Mutarea potrivitã ]

Fiºa de aplicaþie 25.2 „Mutarea potrivitã“ 

Realizaþi cu ajutorul unei culori preferate conturul unui obiect care sã reprezinte metafora carierei
voastre. Creaþi o carte de vizitã originalã, pe suportul decupat, care sã cuprindã urmãtoarele elemente:

• numele ºi prenumele
• date personale de contact
• ocupaþia
• instituþia
• datele de contact ale instituþiei
• un motto despre carierã

135
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a VII-a

Activitatea 26. „Cheia carierei“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> „Existã douã lucruri spre care Atitudini ºi valori

trebuie sã þintim în viaþã: întâi
sã obþinem ce vrem ºi apoi sã • Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
ne bucurãm de acest lucru. ºi profesional
Doar cei înþelepþi obþin cel
• Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
de-al doilea lucru.“
(Logan Pearsall Smith) propria carierã

> „Dacã vã mãriþi succesele cu

mãcar 10%, veþi deveni un
conducãtor cu 10% mai efi-
cient decât înainte.“
(Dale Carnegie)
Obiective de referinþã
4.1. Sã analizeze diferite meserii ºi ocupaþii din perspectiva cerinþelor
educaþionale
4.2. Sã-ºi analizeze propriile opþiuni privind diferite meserii/ocupaþii

> „Dacã existã un secret al suc-

cesului, el rezidã în capacitatea
de a înþelege punctul de vedere
al celuilalt ºi de a vedea
lucrurile atât din perspectiva
acestuia, cât ºi a voastrã.“
(Henry Ford) Repere de acþiune 
descrierea caracteristicilor omului de succes, comunicarea despre
elementele care aduc succesul în carierã, promovarea meseriilor care aduc
succesul personal, exersarea relaþiilor interpersonale

Resurse 
fiºele de aplicaþie 26.1, 26.2, 26.3, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
scotch

Scenariul activitãþii 

1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 5 echipe. Cereþi-le sã

deseneze rapid o caricaturã a unei persoane publice de succes. Celelalte
echipe vor ghici personajul ºi-l vor scrie pe o coalã de flipchart. Punctaþi

136

calitãþile care fac din persoanele selectate oameni
de succes. Anunþaþi tema activitãþii.
[ Duratã: 10 minute ]
2. Distribuiþi pentru fiecare elev o fiºã de aplicaþie 26.1,
pe care o vor completa individual, în funcþie de ceea
ce cred ei despre resursele care compun „Cheia
succesului“ în viaþã ºi vor adãuga ºi alte aspecte, de
exemplu: sport, complimente etc. Expuneþi în faþa
clasei fiºele de aplicaþie completate. Punctaþi acele
resurse care au fost considerate cele mai importante.
[ Duratã: 10 minute ]
3. Daþi câte o fiºã de aplicaþie 26.2. ºi cereþi elevilor
sã rãspundã la întrebãrile date pentru a analiza
datele care compun secretul succesului în carierã.
Elevii au sarcina sã reflecteze ºi sã dezbatã ideile
înscrise în fiºã. [ Duratã: 15 minute ]
4. Propuneþi elevilor sã lucreze în diadã ºi sã comple-
teze fiºa de aplicaþie 26.3, prin crearea unei reþete
cu cei 10 paºi necesari pentru a reuºi în carierã.
Se vor nota la tablã sau pe coala de flipchart cele
mai frecvente idei. [ Duratã: 10 minute ]
5. Solicitaþi elevilor sã selecteze meseriile pe care
considerã cã le-ar putea practica în viitor. Faceþi o
statisticã a frecvenþelor potrivit meseriilor notate
de elevi. [ Duratã: 5 minute ]
[ Activitatea 26. Cheia carierei ]
Reflecþii ºi evaluare 
• De ce credeþi cã am numit activitatea „Cheia
carierei“?
• Ce înseamnã cariera în ierarhia valorilor personale?
• Daþi exemple pozitive ºi negative despre reuºitele
sau obstacolele în planificarea ºi evoluþia carierei.
• Cum pãstrãm succesul?
• De ce e necesar un bun plan de carierã?
• Cum depãºiþi eºecurile ºi cum promovaþi succesul?
• Povestiþi o scurtã istorie despre o reuºitã în afaceri!
• Ce reþetã a succesului în carierã apreciezi cel mai
mult?
De lucru în familie! 
• Solicitaþi pãrinþilor sau membrilor familiei sã com-
pleteze ºi ei fiºele de aplicaþie 26.1 ºi 26.3, apoi
sã analizeze împreunã, copii ºi pãrinþi, urmãtoa-
rele: definiþia succesului din perspectiva adultului
ºi a copilului; factorii care susþin succesul; meseriile
considerate de succes în societatea actualã.
De lucru în ºcoalã! 
• Propuneþi ºi celorlalte clase sã creeze reþeta suc-
cesului ºi sã selecteze meseriile care aduc succesul
personal. Afiºaþi pe holurile ºcolii Cheia Succesului
Clasei ºi propuneþi un concurs: „Carnavalul Me-
seriilor“. Se pot promova în revista ºcolii interviuri
luate oamenilor care au reuºit în carierã ºi articole
despre evoluþia profesionalã a acestora.
137
 >> >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 26.1 „Cheia carierei“ 

Încercuiþi resursele pe care le consideraþi necesare pentru a obþine „Cheia Carierei“ ºi adãugaþi alþi
factori pe care-i consideraþi importanþi. Luaþi în considerare remarca: „Viaþa nu e o repetiþie“.

• Sãnãtate

• Odihnã

• Prieteni

• Bani

• Timp

• Înþelepciune

• Muncã

• Noroc

• Hranã

• …

• …

• …

138
 [ Activitatea 26. Cheia carierei ]

Fiºa de aplicaþie 26.2 „Cheia carierei“ 

Rãspundeþi la întrebãrile de mai jos, descoperind secretele succesului în carierã. Imaginaþi-vã cum
aþi putea fi voi înºivã, peste 30 de ani, ca oameni de succes. În ce domeniu vã consideraþi o persoanã
care a reuºit? Ce profesie practicaþi?
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

Ce este cariera?
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

Cum se reuºeºte într-o carierã?

.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

Daþi exemple de 3 persoane care au o „carierã de succes“.

.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

Ce obstacole consideraþi cã apar în obþinerea succesului în carierã?

.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

139
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 26.3 „Cheia carierei“ 

1. Scrieþi REÞETA celor 10 PAªI pentru a reuºi în carierã:

1. .........................................................................
2. .........................................................................
3. .........................................................................
4. .........................................................................
5. .........................................................................
6. .........................................................................
7. .........................................................................
8. .........................................................................
9. ........................................................................
10. .........................................................................

2. Selecteazã, din lista meseriilor de mai jos, pe acelea pe care consideri cã le poþi practica în evoluþia
carierei tale (meseriile sunt la genul masculin, pentru a nu influenþa alegerea, din punct de vedere
al echitãþii de gen):

MESERII DA/NU MESERII DA/NU

Zidar Fermier

Profesor Baby sitter

Ziarist Secretar

Frizer Lucrãtor cu ziua

Agricultor Poliþist

Inginer Artist plastic

Medic Avocat

Actor Scriitor

Electronist Tâmplar

Brutar Vânzãtor

Salvamar ªofer

Militar Sportiv

Fotomodel Economist

Altele Altele

140
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a VIII-a

Activitatea 27. „Spre o carierã de succes“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:

> Consilierea carierei îºi asumã Atitudini ºi valori

sarcini care sã vizeze sprijinirea
intrãrii pe piaþa forþei de
• Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
muncã a „produselor“ sale. ºi profesional
• Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
> ªcoala asigurã valorizarea ma-
propria carierã
ximã a fiecãrui individ prin sti-
mularea intelectualã a elevilor,
a aptitudinilor acestora, a Obiective de referinþã
atitudinilor ºi trãsãturilor de 4.1. Sã elaboreze portofoliul personal pentru conturarea unui traseu
personalitate.
educaþional ºi profesional
> Cariera reprezintã totalitatea
experienþelor profesionale ºi
personale în care un individ se
implicã pe parcursul întregii
sale vieþi. Repere de acþiune 
argumentarea importanþei elementelor de marketing personal (scrisoarea
> Etape în construirea unei cariere: de intenþie, CV-ul) pentru gãsirea unui loc de muncã, identificarea
1. autocunoaºterea motivaþiilor alegerii ofertei educaþionale dupã clasa a VIII-a, formularea
• inventarierea intereselor unor metafore despre carierã ºi rolul ei în dezvoltarea personalã, elaborarea
• identificarea valorilor unei scrisori de intenþie pentru un loc de muncã ales, conceperea unui
• conºtientizarea aptitudi- curriculum vitae
nilor ºi a deprinderilor
• conºtientizarea trãsãturilor
de personalitate
Resurse 
2. explorarea traseelor educa- fiºa de aplicaþie 27.1, coli de flipchart, flipchart/tablã, markere, post-it-uri
þionale ºi profesionale colorate, patru cutii de carton colorate de dimensiunea 10/10 cm
• formale: materiale tipãrite,
sisteme computerizate de
informare, materiale au- Scenariul activitãþii 
dio-video
• informale: interviuri infor-
maþionale, experienþa direc-
1. Anunþaþi tema activitãþii. Propuneþi elevilor sã scrie metafore care sã
tã, reþeaua socialã ilustreze noþiunea de carierã pe un post-it colorat. Discutaþi rãspunsurile
ºi introduceþi-le într-una din cutii, care se va numi „cutia gândurilor
despre carierã“. [ Duratã: 5 minute ]

141
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

2. Discutaþi cu elevii despre factorii principali care îi ghideazã în alegerea

De învãþat…  unei cariere. Cereþi-le sã scrie pe un post-it ceea ce îºi doresc sã devinã
3. luarea deciziei în carierã
• conþinutul deciziei: alegerea
ºcolii, a profilului, alegerea
profesiei
• procesul decizional: defini-
rea deciziei ºi identificarea
alternativelor, evaluarea al-
ternativelor existente, planul
de carierã, implementarea
deciziei, reevaluarea deciziei
• contextul deciziei
3. Daþi elevilor fiºa de aplicaþie 27.1 ºi discutaþi analogia între construirea
> Elemente de marketing perso-
nal
• Promovarea personalã
implicã o componentã
instrumentalã (CV-ul,
scrisoarea de intenþie,
portofoliul personal) ºi o
componentã atitudinalã
(comportamente ºi atitudini
pe care le manifestã o per-
soanã în cadrul relaþiilor
interpersonale).
• Elaborarea unui CV se face
în funcþie de scopul privind
cariera, de postul vizat ºi evi-
denþiazã abilitãþi, cunoºtinþe
ºi experienþe care sunt im-
4. Comentaþi împreunã cu elevii care sunt oportunitãþile de promovare a
portante pentru acesta.
• Scrisoarea de intenþie înso-
þeºte CV-ul ºi este per-
sonalizatã pentru fiecare
post în parte. Prin scrisoarea
de intenþie se creeazã con-
textul ºi „grila de lecturã“ a
CV-ului.
în viaþã, indiferent de decizia pãrinþilor, apoi sã introducã rãspunsul în
a doua cutie numitã „cutia deciziilor mele“. Pe un alt post-it, elevii trebuie
sã scrie ce carierã îºi doresc pãrinþii pentru ei, apoi sã introducã
rãspunsurile în a treia cutie numitã „cutia deciziilor familiei mele“.
Discutaþi despre diferenþele dintre dorinþele copiilor ºi cele ale
pãrinþilor. Solicitaþi sã scrie sugestiile de carierã primite de la profesori,
de la prieteni ºi sã introducã post-it-ul în ultima cutie, numitã „se spune
cã aº fi un bun/o bunã…“. Sintetizaþi ºi comentaþi rãspunsurile.
[ Duratã: 10 minute ]
unei cariere ºi clãdirea unei case. Pentru a reprezenta fundaþia casei,
solicitaþi elevilor sã scrie pe post-it-uri modelele care îi inspirã în alegerea
carierei, modelele parentale care îi marcheazã, modelele promovate de
mass-media ºi cele dezvoltate de ºcoalã ºi sã le lipeascã pe „cãrãmizile“
fundaþiei. Cereþi elevilor sã scrie pe câte o cãrãmidã a corpului casei:
aptitudinile, cunoºtinþele esenþiale, abilitãþile ºi motivaþiile pentru carierã.
Pentru realizarea uºii, sugeraþi elevilor sã completeze un post-it cu numele
persoanelor care îi influenþeazã pozitiv în alegerea carierei ºi sã îl lipeascã
pe fiºã. În zona rezervatã pentru acoperiº, elevii vor scrie aºteptãrile de la
cariera aleasã. În timp ce elevii lucreazã pe fiºã, dumneavoastrã veþi nota
rãspunsurile lor pe o casã desenatã pe o coalã de flipchart sau pe tablã.
Cereþi sã dea un titlu casei, de fapt carierei alese. Discutaþi rãspunsurile.
[ Duratã: 20 minute ]
valorii personale. Prezentaþi acestora un model de CV ºi discutaþi-l. Oferiþi
un model de CV clasic ºi un model de CV european. Cereþi-le sã schiþeze
un CV personal ºi sã-l lipeascã pe locul ferestrelor casei, reprezentând
deschiderea cãtre piaþa muncii. Prezentaþi, apoi, o scrisoare de intenþie.
Solicitaþi-le sã scrie una pentru o situaþie de angajare idealã sau datã de
dvs. ºi sã o lipeascã în locul celei de-a doua ferestre. Analizaþi rãspunsurile.
[ Duratã: 15 minute ]

Reflecþii ºi evaluare 

• Ce înseamnã „sã ai o carierã“ într-un domeniu?

• Ce ai visat sã fii când aveai 7 ani? Dar acum ce îþi doreºti sã faci în
viaþã?
• Ce te motiveazã în alegerea carierei? Care este cel mai important
avantaj când ai o carierã?
• Ce doresc pãrinþii tãi sã faci în viaþã? Care sunt motivele pentru care
îºi doresc aceasta?
• Care sunt aptitudinile care te recomandã pentru cariera aleasã?
• Ce carierã îþi recomandã profesorii care te cunosc? Dar prietenii tãi?
• Ce aºteptãri ai în cariera personalã?
• Cum te închipui peste 10 ani? Ce vei face ºi unde vei lucra?
• Cine te influenþeazã ºi te sprijinã în drumul tãu spre o carierã de succes?
• Care este modelul tãu de viaþã?

142
 [ Activitatea 27. Spre o carierã de succes
• Care este cel mai important lucru care te ajutã
sã reuºeºti în viaþã?
De lucru în familie! 
• Stabiliþi o ºedinþã cu pãrinþii ºi elevii ºi discutaþi
rãspunsurile din cadrul activitãþii. Propuneþi elevilor
sã-ºi prezinte „cãsuþele carierei“ ºi iniþiaþi un dialog
între pãrinþi ºi copii. Discutaþi bileþelele pe care elevii
le-au scris pentru fiecare dintre cele 4 cutii.
]
De lucru în ºcoalã! 
• Alegeþi o datã ºi stabiliþi „Ziua Carierei“ în ºcoala
voastrã, apoi organizaþi o masã rotundã pe
problema carierei, axându-vã pe definirea terme-
nului, pe resursele personale ºi elementele de
marketing personal. Sistematizaþi rãspunsurile
într-un pliant al carierei care sã ajute elevii în
alegerea ºi îndeplinirea obiectivelor educaþionale
ºi profesionale.
143
 >> Modulul 4. Planificarea carierei

Fiºa de aplicaþie 27.1 „Spre o carierã de succes“ 

Aceasta este „casa carierei tale“!

• Fundaþia casei: modelele care te inspirã în alegerea carierei, modelele parentale care te marcheazã,
modelele promovate de mass-media ºi cele dezvoltate de ºcoalã.
• Pereþii: aptitudinile, cunoºtinþele esenþiale, abilitãþile ºi motivaþiile pentru carierã.
• Uºa: numele persoanelor care vã influenþeazã în realizarea carierei.
• Acoperiº: aºteptãrile pe care le aveþi de la carierã.
Dã un titlu casei tale. Dacã doreºti, poþi adãuga desenului ºi alte elemente care sã te ajute în drumul tãu
spre o carierã de succes.

144
Modulul 4.
Planificarea carierei
Clasa a VIII-a
Activitatea 28. „Abilitãþi pentru profesia mea“
De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze
> În conformitate cu Declaraþia
Asociaþiei Internaþionale de
Orientare ªcolarã ºi Profe-
sionalã adoptatã la Stokholm
în 1995, s-a menþionat cã
acest serviciu are menirea sã
ajute tinerii pentru a atinge
urmãtoarele obiective:
• sã se înþeleagã ºi sã se eva-
lueze
• sã comunice efectiv cu alþii
• sã facã faþã cu succes obsta-
colelor
• sã aibã în vedere cariere al-
ternative
• sã elaboreze planuri de viitor
> Planificarea ºi orientarea carie-
rei se realizeazã prin:
• educaþia alegerii
• promovarea autodeciziei în
orientare
• concordanþa internã ºi
externã în alegerile ºcolar-
profesionale
• acþiune continuã ºi pozitivã
• deschidere spre dezvoltare
profesionalã

progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor despre carierã
• Motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional
ºi profesional
• Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
propria carierã
Obiective de referinþã
4.1. Sã elaboreze portofoliul personal pentru conturarea unui traseu
educaþional ºi profesional
Repere de acþiune 
dezvoltarea unui plan educaþional de carierã, integrarea ºi armonizarea
prioritãþilor ºi obiectivelor educaþionale, profesionale, familiale în vederea
obþinerii succesului, analiza abilitãþilor cerute de profilul profesiei dorite
Resurse 
fiºa de aplicaþie 28.1, flipchart/tablã, markere, post-it-uri, coli de flipchart
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Spuneþi elevilor sã-ºi imagineze cã pot lua
cina cu o personalitate a lumii care nu mai este în viaþã, pe care o admirã
pentru ce a fãcut sau pentru ceea ce a fost, de exemplu: Vlad Þepeº,
Einstein, Cristofor Columb, Leornado da Vinci, W. A. Mozart, Marilyn
Monroe, Aristotel, Jules Verne, Coco Chanel, Cocoºatul de la Notre Dame,
Ayrton Senna º.a. Rugaþi-i sã vã descrie ce întrebãri ar dori sã le punã
acestora în timpul întâlnirii. Explicaþi-le cã toþi aceºti oameni remarcabili
au avut abilitãþi deosebite într-un anumit domeniu ºi au devenit
nemuritori prin ceea ce au lãsat drept moºtenire omenirii. Anunþaþi tema
activitãþii. [ Duratã: 10 minute ]
2. Distribuiþi fiºa de aplicaþie 28.1 ºi cereþi elevilor sã se gândeascã la ceea
ce ar dori sã profeseze în viaþã, alegând mai multe arii profesionale. Scrieþi
145

De învãþat…  domeniile respective. Discutaþi cu elevii/elevele ce înseamnã abilitãþi,
> Din analiza pieþei insituþiilor de
studii superioare din România,
rezultã cã:
• foarte mulþi tineri se în-
dreaptã spre domenii care
au legãturã cu integrarea
europeanã, ignorând sau
nefiind informaþi asupra op-
þiunilor posibile
• cei care opteazã pentru una
dintre direcþiile educaþio-
nale o fac farã o analizã lu-
cidã asupra aspiraþiilor
personale ºi profesionale
• îºi aleg facultatea fãrã sã ia
în calcul viitorul post-absol-
vire sau fãrã cunoºtinþe ele-
mentare despre profesia
spre care se îndreaptã ºi de-
spre piaþa locurilor de
muncã din acel domeniu
146
>> Modulul 4. Planificarea carierei
pe tablã sau pe o coalã de flipchart, Profilul Ocupaþional, doar cu
vocaþie pentru un domeniu de activitate, interese, pasiuni. Precizaþi cã
acestea sunt un criteriu important de alegerea domeniului de muncã.
[ Duratã: 5 minute ]
3. Rugaþi elevii sã scrie pe un post-it trei profesii pe care ar dori sã le prac-
tice. Dupã ce le-au notat, spuneþi-le sã aleagã doar una ºi sã o încercuiascã.
Cereþi sã lipeascã bileþelul pe tablã sau pe o coalã de flipchart în dreptul
domeniului în care se încadreazã profesia. Când au fost afiºate toate, citiþi-le
pentru întreaga clasã, pentru a avea o imagine generalã asupra aspiraþiilor
profesionale din clasa respectivã. [ Duratã: 5 minute ]
4. Analizaþi ºi discutaþi pe marginea urmãtoarelor situaþii: Ce a stat la baza
alegerii unui anumit domeniu ocupaþional, dar al unei profesii? Existã
vreo legãturã între interesele voastre, ceea ce vã pricepeþi sã faceþi (ca-
pacitãþi), îndemânare (abilitãþi) ºi felul vostru de a fi, reacþiona (tempe-
ramentul)? V-aþi gândit sã alegeþi o profesie în funcþie de ceea ce vã place
sã lucraþi, de interesele, pasiunile, tradiþiile de familie, recompensele
financiare dorite? Care sunt motivele pentru care oamenii îºi aleg o profesie
sau alta? Ce este cel mai important atunci când ne alegem o profesie?
[ Duratã: 7 minute ]
5. Împãrþiþi clasa pe domeniile profesionale alese de elevi ºi afiºate pe
flipchart/tablã cu post-it-uri. Numãrul membrilor grupului va varia în funcþie
de alegeri. Poate fi grupul arhitecþilor (cu doi elevi), grupul serviciului de
protecþie (cu patru elevi) sau grupul sãnãtãþii (doar cu un elev) ºi aºa mai
departe, pânã când fiecare va fi repartizat într-un domeniu profesional.
[ Duratã: 1 minut ]
6. Împãrþiþi câte o coalã de flipchart grupurilor de domenii profesionale.
Pentru fiecare domeniu în parte, elevii vor avea ca sarcinã de lucru sã
identifice abilitãþile, interesele, capacitãþile personale de care ar trebui
sã dea dovadã ºi sã descrie modul lor de a fi ºi de a reacþiona în funcþie
de anumite situaþii profesionale ce se ivesc. Încurajaþi elevii/elevele sã
fie cât mai creativi. [ Duratã: 10 minute ]
7. La finalul activitãþii, discutaþi cu întreaga clasã despre ce au creat în echipã
ºi despre ce anume au descoperit la ei. [ Duratã: 12 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce legãturi existã între ceea ce doriþi sã profesaþi ºi temperamentul,
abilitãþile, interesele personale?
• Cum veþi dezvolta acele abilitãþi pe care nu le aveþi ºi sunt indispensabile
profesiei? Unde le veþi dobândi?
• Ce aþi descoperit la voi ºi la colegii de clasã?
De lucru în familie! 
• Elevii/elevele, împreunã cu pãrinþii, vor cãuta prin toate sursele de
informare existente în biblioteca familiei detalii despre cerinþele specifice
profesiei alese. Vor discuta cu pãrinþii despre cum ºi-au ales aceºtia
cariera pe care o au.
De lucru în ºcoalã! 
• Elevii/elevele vor consulta consilierul ºcolar. Acesta le poate oferi detalii
despre profesia aleasã ºi profilul personal.
 [ Activitatea 28. Abilitãþi pentru profesia mea ]

Fiºa se aplicaþie 28.1 „Abilitãþi pentru profesia mea“ 

Profil ocupaþional

1. arhitecturã ºi inginerie (ingineri, tehnicieni, arhitecþi)

2. artã – design – sport – spectacol – media (actori, cameramani, designeri, graficieni, dansatori,
antrenori, translatori etc.)

3. afaceri – operaþii financiare (auditori, analist credit, specialist financiar, specialist resurse umane,
consultant financiar, analist management etc.)

4. comunitate ºi servicii sociale (consilier, terapeut, asistent social, specialist activitãþi religioase etc.)

5. construcþii ºi extracþii (tâmplar, electrician, zidar, operator macara, pirotehnist, tapiþer, tinichigiu etc.)

6. educaþie – formare – bibliotecã (profesor, librar, consilier de carierã, instructor etc.)

7. creºterea animalelor – pescuit – întreþinerea pãdurilor – agriculturã (inspector de mediu, pãdurar,

specialist conservarea mediului, producãtor agriculturã etc.)

8. servicii de servire ºi preparare a mâncãrii (ºef-bucãtar, spãlãtor vase, chelner, casier etc.)

9. sãnãtate (dentist, nutriþionist, asistent medical, laborant, îngrijitor, asistent terapeut, farmacist, veterinar etc.)

10. instalaþii ºi reparaþii (electrician, supervizor reparaþii, reparator calculatoare, mecanic, instalator linie
telecomunicaþie etc.)

11. lege (avocat, grefier, mediator, magistrat, judecãtor, procuror etc.)

12. computer (programator, analist de sistem, analist reþea, statistician, inginer software etc.)

13. ºtiinþe sociale – psihologie (istoric, sociolog, psiholog etc.)

14. management (manager marketing, administraþie, de promoþie ºi publicitate, de construcþie, de sistem

ºi calculatoare etc.)

15. servicii administrative (operator calculator, secretar executiv, operator echipamente comunicare, curier,
mesager etc.)

16. servicii de îngrijire (dresor, îngrijitor de animale, trainer fitness ºi aerobic, dealer, ghid de turism etc.)

17. servicii de protecþie (detectiv, inspector investigaþii, gardian, paznic, pompier etc.)

18. producþie (asistent dentar, asamblator echipamente, operator maºini, mãcelar, tipograf, brutar etc.)

19. vânzare (casier, analist bursã, inginer de vânzare, agent de voiaj, promotor producþie etc.)

20. transport ºi rularea materialului (controlor trafic aerian, pilot, inginer de zbor, ºofer, inspector
transport, mecanic locomotivã, vatman etc.)

147
Modulul 5.
Calitatea stilului de viaþã
Clasa a V-a

Activitatea 29. „Curajul de a fi tu însuþi/însãþi“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Presiunea grupului social (lb.
engl. „peer pressure“) re- Atitudini ºi valori
prezintã: • Orientarea spre o viaþã de calitate, în prezent ºi în viitor
• influenþa grupului asupra • Valorizarea relaþiilor interpersonale
unui individ, care-l
determinã sã adopte acelaºi
model de comportament
sau aceleaºi atitudini, astfel Obiective de referinþã
încât sã nu se creeze 5.1. Sã analizeze rolul grupului în formularea ºi în realizarea
conflicte în grup. opþiunilor personale
5.2. Sã identifice alternativa optimã de soluþionare a unei probleme
> Presiunea grupului apare: personale, pornind de la resursele ºi interesele proprii
• în „gaºca de prieteni“ de
aceeaºi vârstã
• în copilãria timpurie, când
copiii îºi cautã parteneri de
joacã
• când copiii fac lucruri doar Repere de acþiune 
pentru a fi plãcuþi, acceptaþi analiza diferitelor modalitãþi de a face faþã presiunii grupului în situaþii de
de grup
• pentru cã se tem cã alþii se
opþiuni educaþionale ºi de carierã, identificarea modalitãþilor de face faþã
distreazã pe seama lor presiunii grupului, dezvoltarea unui proiect individual de gestionare a
• din curiozitatea faþã de ceea presiunii grupului, interpretarea riscurilor pentru sine ºi pentru alþii în
ce s-ar putea întâmpla în corespondenþã cu mãsurile de protecþie
grup, în lipsa lor
• datoritã nevoii de socializare

Resurse 
fiºele de aplicaþie 29.1, 29.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, coli de hârtie
A4, markere

Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargere a gheþii. Rugaþi elevii/elevele sã creeze un curcubeu
personal, pe baza fiºei de aplicaþie 29.1, urmãrind descrierile pentru
fiecare culoare. [ Duratã: 7 minute ]

148

De învãþat…  Discutaþi cu clasa urmãtoarele aspecte:
> Presiunea grupului poate ge-
nera consecinþe la nivelul:
• comportamentului
• dezvoltãrii sociale
• dezvoltãrii emoþionale
• programului de somn
• programului de masã
• timpului de joacã
• luãrii deciziei
• stilului de viaþã
> Strategii de eliminare a pre-
siunii grupului:
• ia atitudine în situaþiile în
care nu te simþi confortabil,
evitã situaþia (de exemplu,
locul unde se fumeazã)
• gândeºte-te la consecinþe;
dacã nu eºti sigur, întreabã
• ai încredere în tine; dacã nu
eºti popular, nu este nici o
problemã
• învaþã sã spui „Nu“ pentru
a te feri de presiunea nega-
tivã a grupului
• comunicã asertiv, exprimã-þi
propriile opinii ºi punctul de
vedere, chiar dacã uneori
asta îi deranjeazã pe ceilalþi
[ Activitatea 29. Curajul de a fi tu însuþi/însãþi ]
2. Dupã completare, numiþi câþiva copii care sã citeascã ceea ce au scris.
• Cum vã explicaþi cã, deºi existã aceleaºi culori, am scris lucruri diferite
pe care le-am face?
• Care dintre lucrurile menþionate de colegi/colege vi se par tentante
ºi v-aþi dori sã le realizaþi ºi voi? Care vi se par neatractive ºi nu
v-aþi dori sã le realizaþi? De ce?
• V-ar plãcea sã vã influenþeze sau sã vã preseze unii colegi sau prieteni
sã faceþi lucrurile dorite de ei? Argumentaþi! Ce v-ar deranja?
• Ce lucruri propuse de colegi, prieteni aþi dori sã împrumutaþi pentru
„curcubeul propriu“? Argumentaþi! [ Duratã: 5 minute ]
3. Anunþaþi tema activitãþii. Dirijaþi discuþia spre ceea ce înseamnã curajul
de a fi tu însuþi/însãþi faþã de prieteni, colegi, familie, în ciuda presiunii
grupului. Întrebaþi ce înþeleg prin presiunea grupului ºi dacã au avut
experienþe când au fost obligaþi de grup sã facã ceva împotriva voinþei
lor, pentru a fi acceptaþi în continuare de aceºtia.
[ Duratã: 5 minute ]
4. Menþionaþi cã subiectul central al activitãþii este presiunea grupului. Scrieþi
pe tablã/ flipchart definiþia presiunii grupului – influenþa grupului de
prieteni sau colegi asupra ta pentru a te comporta, acþiona, gândi într-un
anumit fel pe care tu nu îl accepþi. Explicaþi definiþia pentru a fi înþeleasã
corect. [ Duratã: 1 minut ]
5. Relaþiile cu ceilalþi copii de aceeaºi vârstã includ presiuni negative de grup
sau presiuni pozitive de grup. Presiunile negative sunt cele care te conving
sã iei decizii rele pentru a face lucruri periculoase. Referitor la presiunea
grupului, rugaþi elevii/elevele sã vã rãspundã la urmãtoarele întrebãri:
• Ce presiuni ale grupului existã în clasã? Rãspunsurile se pot referi
la: modalitatea de a te îmbrãca, de a te comporta faþã de ceilalþi,
de a a-þi aranja pãrul, tipul de muzicã pe care îl asculþi.
• Cum transmit copiii aceste presiuni ale grupului? Rãspunsurile se
pot referi la: modalitatea de a chicoti, de a râde pe seama cuiva,
de a discuta despre ceilalþi copii, de a folosi intimidarea, frica,
îndepãrtarea din grup.
• Ce probleme pot avea copiii în urma presiunii grupului? Rãspunsurile
se pot referi la: forþarea copiilor de a face ceea ce nu acceptã,
excluderea copiilor care fac lucruri bune, prin „învrãjbirea”
grupului împotriva celui care acþioneazã / gândeºte în sens contrar
spiritului de echipã.
• Care sunt situaþiile când presiunea grupului este pozitivã?
Rãspunsurile se pot referi la: ajutorul pentru anumite activitãþi ºcolare,
întrecerile sportive, spiritul de echipã în competiþia ºcolarã,
ajutorarea copiilor când au probleme cu alte grupuri, încurajarea
copiilor sã participe la activitãþi sãnãtoase, fãrã pericole.
[ Duratã: 8 minute ]
6. Distribuiþi elevilor/elevelor fiºa de aplicaþie 29.2. pentru a o completa.
Se vor citi câteva strategii de a spune „NU“ presiunii grupului.
[ Duratã: 24 minute ]
149
 >>
Reflecþii ºi evaluare
• Care este motivul pentru care unii copii cedeazã
presiunii grupului?
• De ce unii copii se implicã mai mult în acte
negative decât în cele pozitive?
• Ce ar trebui sã facem când suntem presaþi de grup
pentru a realiza ceva periculos pentru noi ºi
ceilalþi?
• Cum ar trebui sã reacþionãm atunci când suntem
ameninþaþi de membrii grupului?
• Cu cine am putea sã discutãm despre aceste
lucruri?
150
Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã
De lucru în familie! 
• Elevii vor identifica, în urma unei discuþii în cercul
familiei, douã presiuni pozitive ºi negative
exercitate de grup asupra pãrinþilor sau asupra
altor copii din familie.
De lucru în ºcoalã! 
• Elevii vor face o listã cu tipurile de presiuni pozitive
ºi negative din clasã sau ºcoalã ºi le vor afiºa la
panoul clasei.
 [ Activitatea 29. Curajul de a fi tu însuþi/însãþi ]

Fiºa de aplicaþie 29.1 „Curajul de a fi tu însuþi/însãþi“ 

Propriul curcubeu

Citeºte, cu atenþie, descrierile pentru fiecare culoare ºi creeazã propriul curcubeu, prin rãspunsurile
la întrebãrile de mai jos.

• Roºu – este culoarea care îþi aratã sã te opreºti sau sã schimbi drumul.
• Care este lucrul pentru care te-ai abate din drum?

• Portocaliu – este culoarea motivantã ºi te determinã sã acþionezi.

• Ce te motiveazã cel mai mult?

• Galben – este culoarea inspiraþiei, creativitãþii.

• Care este ideea cea mai bunã pe care o ai în minte ca sã faci ceva deosebit?

• Verde – este, de regulã, culoarea banilor.

• Ce lucru deosebit ai face cu banii?

• Albastru – este culoarea nemãrginirii cerului.

• Care sunt fanteziile tale preferate despre viitorul tãu?

• Indigo – este o culoare diferitã, neobiºnuitã.

• Care este cele mai îndrãzneþ lucru pe care l-ai fãcut pânã acum?

• Violet – este culoarea regalitãþii.

• Dacã ai fi stãpânul lumii pentru o zi, care este primul lucru pe care ai vrea sã îl faci?

151
 >> Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã

Fiºa de aplicaþie 29.2 „Curajul de a fi tu însuþi/însãþi“ 

Cum spui „NU“ în faþa presiunii grupului?

1. Mihai ºi Vlad sun buni prieteni de câþiva ani. Aceºtia obiºnuiau sã se joace împreunã ºi sã facã diferite
lucruri plãcute. Într-o zi, Vlad a furat mai mulþi bani din portofelul tatãlui sãu ca sã cumpere þigãri. El
vãzuse cum se fumeazã ºi dorea sã încerce cu prietenul sãu acest lucru. I se pãrea interesant ºi era o provocare
pe care nu sunt toþi copiii în stare sã o facã.
Mihai a încercat sã-l convingã pe Vlad sã ducã banii furaþi înapoi ºi sã-l opreascã sã fumeze pentru cã
i-ar dãuna grav sãnãtãþii. Prietenul sãu nu l-a ascultat ºi s-a supãrat, ameninþându-l cu ruperea prieteniei.
Cum ai proceda în situaþia aceasta?
............................................................................
............................................................................
............................................................................
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................

2. Anca s-a mutat de curând într-o ºcoalã nouã. În pauze, se apropie de Roxana ºi Cristina pentru a intra ºi
ea în joc. Se simte tristã pentru cã se simte singurã ºi nu este bãgatã în seamã. La un moment dat, a
auzit-o pe Cristina, spunând: „Roxana, haide sã o chemãm ºi pe Anca sã se joace cu noi…“. Roxana a
spus: „Nici gând, nu vezi cum aratã, nu îmi place de ea. Dacã o chemi nu mai vorbesc cu tine…“.
Cum ai proceda dacã ai fi colega/colegul Roxanei?
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................

3. Gãseºte trei moduri de a spune „NU“ în faþa presiunii grupului.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................

152
Modulul 5.
Calitatea stilului de viaþã
Clasa a VI-a
Activitatea 30. „Învaþã sã iei decizii!“
De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze
> În fiecare zi luãm decizii. Ele fac
parte din viaþã.
> O decizie de calitate, spun
specialiºtii, se realizeazã prin
exersarea situaþiilor în care
persoanele implicate învaþã sã
ia decizii corecte sau sã facã
alegerile cele mai potrivite.
• Identificã situaþia!
• Descrie ce ai de fãcut!
• Evalueazã consecinþele!
• Acþioneazã dupã un plan
bine stabilit!
• Învaþã din deciziile luate!
> Este important sã conºtien-
tizãm cã purtãm întreaga
responsabilitate pentru deciziile
ºi hotãrârile pe care le luãm în
situaþiile-problemã cu care ne
confruntãm.
> Uneori, decizia este un proces
dificil, dacã nu deþinem sufi-
ciente informaþii care sã ne
ajute în alegerile noastre.

progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
propria carierã
• Orientare spre o viaþã de calitate în prezent ºi în viitor
• Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
în societatea cunoaºterii
Obiective de referinþã
5.1. Sã identifice rolul normelor în viaþa grupurilor de apartenenþã
5.2. Sã exerseze abilitãþi de luare a deciziilor, în contexte variate
Repere de acþiune 
aplicarea metodelor eficiente de rezolvare a problemelor ºi luare a deciziilor
în diverse situaþii, identificarea paºilor luãrii unei decizii, exemplificarea
cu decizii eficiente din viaþa personalã, imaginarea unor situaþii de crizã
Resurse 
fiºele de aplicaþie 30.1, 30.2, 30.3, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
creioane colorate, scotch
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Cereþi elevilor sã se gândeascã rapid la
ce tipuri de hotãrâri sau alegeri au fãcut în ziua respectivã. Notaþi pe
flipchart/ la tablã exemplele oferite de aceºtia. Discutaþi, pe scurt, dacã
deciziile luate au fost corecte. În ce mod au fost luate deciziile, cine i-a
influenþat, au urmãrit un plan bine stabilit? Ce este o decizie? Ce este
o problemã? Care sunt cauzele apariþiei situaþiilor problemã la vârsta
lor? Anunþaþi tema activitãþii. [ Duratã: 10 minute ]
153
 >>
2. Împãrþiþi elevii în 3 echipe. Distribuiþi fiºele de apli-
caþie 30.1 ºi 30.2. Mai întâi, propuneþi spre re-
zolvare, în mod individual fiºa de aplicaþie 30.1.
Formulaþi o concluzie privitoare la paºii importanþi
pentru luarea unei decizii. Apoi, fiecare echipã va
rezolva unul dintre cele trei puncte din fiºa de
aplicaþie 30.2, prin rezolvarea unor situaþii de
decizie concrete, referitoare la probleme reale de
viaþã. Planurile de acþiune se dezbat cu toatã clasa,
pe modelul paºilor unei decizii, dupã ce fiecare
echipã a raportat rezultatele.
[ Duratã: 20 minute ]
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 30.3. Cereþi sã
rezolve punctul 1 individual. Se prezintã câteva
cazuri semnificative. Punctul 2 va fi dezbãtut cu
întreaga clasã. Dacã existã acces la Internet, elevii
pot cãuta informaþii despre modalitãþi de acþiune
concrete în situaþii de crizã devastatoare. Soluþiile
sunt scrise pe o coalã de flipchart. Realizaþi
comparaþii între situaþiile individuale ºi cele comune
la nivelul comunitãþii sau la nivel planetar.
[ Duratã: 20 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce aþi învãþat din deciziile luate?
• Ce dileme trãiþi înainte de a lua o decizie?
154
Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã
• Cine vã ajutã în luarea deciziilor?
• La ce foloseºte sã ai un plan bine stabilit în luarea
deciziilor?
• Cum vi se par paºii luãrii unei decizii? Pe care îl
rezolvaþi mai bine? Unde întâmpinaþi dificultãþi?
• Aveþi abilitãþi pentru luarea deciziilor?
De lucru în familie! 
• Distribuiþi elevilor bileþele cu situaþii de crizã, pe
care le vor putea rezolva împreunã cu familia. De
exemplu: minciunã, insucces ºcolar, furt, divorþ,
lipsa banilor, certuri, apariþia unui nou membru în
familie, neînþelegeri între fraþi, surori, alegerea ca-
rierei, debutul vieþii sexuale etc. Cum asigurã familia
suportul pentru rezolvarea acestor probleme? Cum
se iau deciziile? Cine are ultimul cuvânt?
De lucru în ºcoalã! 
• Propuneþi conducerii ºcolii sã iniþieze un program
în care sã pregãteascã elevi care sã acorde ajutor
în luarea deciziilor pentru diferite situaþii-pro-
blemã. Afiºaþi pe holurile ºcolii paºii luãrii
deciziilor. Puteþi invita elevii sã deseneze ºi sã scrie
soluþii concrete pentru diferite situaþii-problemã
din ºcoalã, cum ar fi: absenteism, insuccese, per-
formanþe ºcolare slabe, stimã de sine scãzutã,
agresivitate ºi violenþã, fumatul, vestimentaþia etc.
 [ Activitatea 30. Învaþã sã iei decizii! ]

Fiºa de aplicaþie 30.1 „Învaþã sã iei decizii!“ 

Ordonaþi etapele luãrii unei decizii.

Evalueazã soluþia
aleasã! Gãseºte soluþii!

Identificã
problema!

Descrie acþiunile!
Alege numai una!

Pasul 1: Identificã problema!

Pasul 2: Gãseºte soluþii pentru rezolvarea problemei!

Pasul 3: Alege numai una!

Pasul 4: Descrie acþiunile necesare rezolvãrii problemei!

Pasul 5: Evalueazã soluþia aleasã! Ai rezolvat cu succes problema?

155
 >> Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã

Fiºa de aplicaþie 30.2 „Învaþã sã iei decizii!“ 

Aplicaþi „paºii“ luãrii unei decizii corecte pentru urmãtoarele situaþii-problemã, întâlnite de mulþi
dintre voi la ºcoalã, în grupul de prieteni, în familie, pe stradã etc.

Situaþia 1 „Care este adevãrul?“

Cel mai bun prieten tocmai a spus o minciunã despre tine.

• Pasul 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Situaþia 2 „Eu ºi pãrinþii mei!“

Am luat nota 6 ºi nu ºtiu dacã sã le spun pãrinþilor mei.

• Pasul 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Situaþia 3 „Ispita“

Colegul/colega de bancã îþi oferã o þigarã.

• Pasul 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

• Pasul 5. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

156
 [ Activitatea 30. Învaþã sã iei decizii! ]

Fiºa de aplicaþie 30.3 „Învaþã sã iei decizii!“ 

1. Listaþi 3 situaþii în care sãptãmâna aceasta aþi avut de fãcut alegeri, de luat decizii.

Notaþi o consecinþã Aþi fãcut alegerea

Identificaþi motivele
Descrieþi soluþia pe pe termen scurt ºi potrivitã?
pentru alegerea
care aþi ales-o. una pe termen lung Aþi luat decizia
fãcutã.
a deciziei luate. corectã?

Situaþia 1

Situaþia 2

Situaþia 3

2. Citiþi situaþiile de crizã date ºi analizaþi cum aþi reacþiona, ce decizii aþi lua!

• Cutremur

• Inundaþii

• Accident aviatic sau feroviar

• Incendiu

• Furtunã puternicã, devastatoare

• Încãlzire globalã

157
Modulul 5.
Calitatea stilului de viaþã
Clasa a VI-a

Activitatea 31. „Am o problemã… dar ºtiu ce sã fac!“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Valorificarea criticã a situaþiilor
de viaþã de cãtre copii de- Atitudini ºi valori
monstreazã formarea de ati- • Orientare spre o viaþã de calitate, în prezent ºi în viitor
tudini prin educaþie pozitivã:
• Valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor
• Încurajarea comportamen-
tului bun dezvoltã încredere
• Responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind
în sine. propria carierã
• Recompensarea auto-disci-
plinei ºi respectului pentru Obiective de referinþã
ceilalþi dezvoltã conduite 5.1. Sã identifice rolul normelor în viaþa grupurilor de apartenenþã
pozitive.
• Stabilirea limitelor realiste în
5.2. Sã exerseze abilitãþi de luare a deciziilor, în contexte variate
funcþie de vârstã ºi de sta-
diul de dezvoltare determinã
repere de viaþã.
Repere de acþiune 
• Folosirea propriului exemplu
prin echilibru ºi responsa- analiza acþiunilor cu un grad sporit de risc, aplicarea metodelor eficiente
bilitate. de rezolvare a problemelor ºi luare a deciziilor în diverse situaþii,
• Încurajarea dezvoltã capa- exemplificarea unor consecinþe ale unei decizii sau ale unui comportament
citatea de a face faþã situa-
þiilor de risc. Ordinele ºi
instrucþiunile, dimpotrivã, pot
duce la inhibarea luãrii unei
Resurse 
decizii într-o situaþie nouã. fiºele de aplicaþie 31.1, flipchart/tablã, coli de flipchart, markere,
• Comunicarea ºi constanþa în cartonaºe colorate
decizii oferã modele de ati-
tudine responsabile.
• Lauda, aprecierea ºi acorda-
rea creditului dezvoltã repe- Scenariul activitãþii 
tarea comportamentelor
bune. 1. Anunþaþi tema activitãþii. Începeþi activitatea cu întrebarea „Ce este o
• Dezvoltarea respectului de problemã?“. Orientaþi rãspunsurile copiilor spre explicarea termenilor:
sine oferã încredere pentru
„problemã“ , „urgenþã“, „risc“. [ Duratã: 2 minute ]
a lua iniþiativa.

2. Explicaþi elevilor/elevelor ce înseamnã o problemã în viaþa lor: o situaþie

care se poate ivi pe neaºteptate ºi care nu are rezolvare imediatã. Ea
necesitã o gândire atentã pentru alegerea unei modalitãþi de acþiune
din mai multe variante posibile de rezolvare. Consecinþele acþiunilor
pozitive sau negative au efect direct asupra dezvoltãrii elevilor ºi evoluþiei

158
 [ Activitatea 31. Am o problemã… dar ºtiu ce sã fac!
De învãþat…  apelãm, cui sã cerem ajutorul ºi sã comparãm variantele avantajoase
> Tactici de lucru cu copiii
1. Asiguraþi-vã cã mediul creat
copiilor este sigur ºi adecvat.
2. Asiguraþi-vã cã cei mici ºtiu
bine ce fac ºi înþeleg care sunt
riscurile la care se expun.
3. Ajutaþi-i sã stabileascã ºi sã
respecte câteva reguli de
viaþã.
4. Cãutaþi sã observaþi care
sunt comportamentele pe
care tind sã le facã.
5. Încercaþi sã corectaþi com-
portamentele de risc prin
explicarea ºi oferirea de
alternative, nu prin inter-
dicþii.
6. Informaþi-i cu toate situaþiile
de risc la care se pot expune
sau la care îi expun ceilalþi.
7. Învãþaþi-i sã reacþioneze
adecvat în situaþii de ex-
cepþie.
]
lor în viaþã. Pentru rezolvarea unei probleme trebuie sã ºtim unde sã
ºi dezavantajoase. Este important sã ºtim sã „reglãm“ acþiunile, atunci
când apar schimbãri bune sau rele pe parcurs. [ Duratã: 4 minute ]
3. Discutaþi ºi comentaþi cu copiii: De ce este bine sã fim pregãtiþi sã
rezolvãm anumite „probleme“? Când a fost necesar sã vã descurcaþi
într-o problemã? Din comunitatea/cartierul în care trãim, cine ne poate
oferi ajutorul? Putem sã apelãm la ei? (de exemplu: poliþistul, doctorul,
profesorul, pompierul, asistentul de salvare, consilierul ºcolar, ºoferul
unei maºini, operatorul de la informaþii, primarul º.a.) Cine este consilierul
ºcolar? (de exemplu: persoana pregãtitã profesional care poate ajuta
oamenii sã rezolve probleme personale sau familiale). Cum îi poate ajuta
consilierul pe oameni? (de exemplu: vorbind cu ei, înþelegându-le
problemele, ascultându-i fãrã sã-i judece). Putem apela la ajutorul
persoanelor strãine? La ce fel de „strãini“ putem apela? (de exemplu:
vânzãtori la magazine, bodyguarzi, oameni în uniformã militarã,
persoanele care fac curat etc.) Dacã un strãin se dovedeºte a fi periculos,
ce faceþi în acest caz? [ Duratã: 15 minute ]
4. Distribuiþi fiºa de aplicaþie 31.1 ºi cereþi elevilor/elevelor sã o completeze.
Numiþi câþiva copii care sã citeascã ce au completat ºi discutaþi
rãspunsurile cu întreaga clasã. [ Duratã: 10 minute ]
5. În încheierea activitãþii, realizaþi cu întreaga clasã jocul de rol „Ce decid
dacã…?“. Protagoniºtii îºi vor imagina scenariul pentru fiecare situaþie
scrisã în fiºa de aplicaþie, vor alege decizia pe care o vor lua ºi vor
argumenta care sunt motivele pentru care ar proceda aºa.
[ Duratã: 19 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• În ce situaþii apelãm la telefoane de urgenþã?
• De ce este necesar sã contactãm persoane care ne pot ajuta?
• Care sunt indiciile care ne aratã cã situaþia este gravã pentru a cere
ajutor?
• Ce se poate întâmpla dacã nu cerem ajutorul persoanelor specializate
sã-l ofere?
• De ce este nevoie sã ºtim sã ne descurcãm în cazuri de urgenþã?
• Care sunt consecinþele posibile în situaþii de urgenþã?
De lucru în familie! 
• Vor avea ca sarcinã sã realizeze cu pãrinþii un card pentru telefoane
de urgenþe pe care sã îl foloseascã în caz de nevoie realã de ajutor.
Vor nota telefoanele la care pot suna ºi, pentru orice eventualitate,
le pot ºi memora. Spuneþi-le sã-i roage pe pãrinþi sã le precizeze ce
anume ar trebui sã-i comunice, în diferite situaþii de urgenþã, persoanei
cu care vorbesc.
159
 >> Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã

Cine te poate ajuta!!! Numere

Poliþia .................
Vecinii .................
Mama aflatã la serviciu .................
Tata aflat la serviciu .................
Pompierii .................
Ambulanþa .................

Cum suni pentru ajutor?

1. Fii calm!
2. Aºteaptã sã ai ton ºi dupã aceea formeazã numãrul de urgenþã.
3. Spune persoanei de la capãtul celãlalt al firului ce s-a întâmplat.

4. Apoi spune:
„Numele meu este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .“
„Adresa mea este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .“
„Telefonul meu este . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .“
5. Închide telefonul doar dupã ce persoana cu care vorbeºti îþi confirmã
cã a notat toate datele necesare!

De lucru în ºcoalã! 

• Vor fi invitaþi consilierul ºcolar sau alþi profesioniºti care pot oferi modalitãþi „diferite“ de ajutor. De
exemplu: asistenþi sociali, psihologi, medici, asistenþi medicali, poliþiºti de proximitate etc. Elevii vor discuta
cu fiecare ºi vor întreba cum îi pot contacta, în ce situaþii de crizã au intervenit, ce strategii au aplicat.

160
 [ Activitatea 31. Am o problemã… dar ºtiu ce sã fac! ]

Fiºa de aplicaþie 31.1 „Am o problemã… dar ºtiu ce sã fac!“ 

Cine te poate ajuta?

Tu rezolvi multe din propriile probleme apãrute, dar uneori ai nevoie sã apelezi la cineva. Probabil
cã ai mulþi prieteni care te-au ajutat în problemele cu adevãrat dificile. Citeºte situaþiile scrise mai
jos ºi scrie cine poate fi persoana care te poate ajuta ºi de ce aceastã persoanã este cea mai potrivitã.

Ai temperaturã ºi îþi este rãu.

Cine este persoana care te poate ajuta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Vezi pe cineva accidentat pe stradã.

Cine este persoana care te poate ajuta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Ai un coleg de clasã care a adus la ºcoalã un cuþit sau materiale explozive.

Cine este persoana care te poate ajuta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Te simþi tot mai trist pentru cã unii colegi de ºcoalã nu te bagã în seamã.
Cine este persoana care te poate ajuta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Vezi ieºind din casa ta mult fum.

Cine este persoana care te poate ajuta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Un coleg s-a apucat de fumat.

Cine este persoana care te poate ajuta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Mama ta a fãcut o crizã ºi a leºinat.

Cine este persoana care te poate ajuta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

De ce? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

161
Modulul 5.
Calitatea stilului de viaþã
Clasa a VII-a

Activitatea 32. „Genul carierei“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

> Genul se referã la diferenþele
culturale ºi sociale dintre
bãrbaþi ºi femei.
> Stereotipurile de gen cuprind
acele opinii, pãreri, convingeri,
idei preconcepute, etichetãri,
referitoare la caracteristicile
dominante ale bãrbaþilor sau
ale femeilor, considerate ca
admise sau respinse.
De exemplu…
progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
în societatea cunoaºterii
• Orientare spre o viaþã de calitate, în prezent ºi în viitor
Obiective de referinþã
5.1. Sã evalueze impactul factorilor sociali, culturali, economici ºi de
mediu asupra propriilor opþiuni profesionale ºi asupra evoluþiei
în carierã

> Fetele sunt mai degrabã: fru-

moase, emotive, sensibile, cu
grijã faþã de ceilalþi, iubitoare,
harnice, calde, dependente,
simt nevoia de a fi protejate etc.
> Bãieþii sunt mai degrabã: in-
dependenþi, competitivi, am-
biþioºi, inteligenþi, cu încredere
în sine, agresivi, violenþi, tari în
faþa dificultãþilor etc.
Repere de acþiune 
evaluarea impactului factorilor sociali, culturali, economici ºi de mediu
asupra stilului de viaþã ºi a dezvoltãrii carierei, evaluarea impactului echitãþii
de gen asupra dezvoltãrii carierei, exemplificarea unor stereotipuri de gen
în planificarea carierei, exersarea abilitãþilor de management al unui stil
de viaþã de calitate

> Alegerea unei profesii poate fi Resurse 

influenþatã de stereotipurile
despre carierã dezvoltate de
mediul în care trãieºti: familie,
ºcoalã, grup de prieteni, piaþa
muncii etc. Astfel, poþi ajunge
chiar tu sã ai prejudecãþi. Luptã
pentru a avea ºanse echitabile
pe piaþa muncii.
fiºele de aplicaþie 32.1, 32.2, flipchart/tablã, coli de flipchart, reviste, ziare,
foarfece, lipici, markere, post-it-uri
Scenariul activitãþii 
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Împãrþiþi elevii în 4 echipe. Fiecare echipã
primeºte câte o coalã de flipchart, markere, reviste, foarfece. Douã echipe
vor crea un colaj despre calitãþile femeilor ºi celelalte douã echipe —
despre calitãþile bãrbaþilor, aºa cum sunt prezentate în revistele ºi ziarele
primite. Prezentaþi rezultatele în faþa clasei, afiºaþi colajele. Discutaþi
despre stereotipurile de gen. [ Duratã: 15 minute ]

162

2. Provocaþi elevii sã dea exemple de meserii practicate
de bãrbaþi ºi meserii practicate de femei. Listaþi-le
pe o coalã de flipchart. Analizaþi cauzele pentru
care o serie de meserii sunt practicate mai ales de
femei sau mai ales de bãrbaþi.
[ Duratã: 10 minute ]
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 32.1 Împãrþiþi
elevii în 5 echipe, dupã criteriul mãrci de succes.
Dupã ce au rezolvat fiºa de aplicaþie, discutaþi cu
elevii consecinþele stereotipurilor de gen asupra
alegerii carierei, ce anume le-a influenþat opþiunea.
[ Duratã: 10 minute ]
4. Cereþi elevilor sã identifice „genul carierei lor“ prin
completarea în mod individual a fiºei de aplicaþie 32.2.
[ Duratã: 15 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce calitãþi predominã în colajele despre femei?
Dar în cele despre bãrbaþi?
• Ce caracteristici vi se par pozitive? Dar negative?
• Ce roluri aþi surprins pentru fiecare gen?
[ Activitatea 32. Genul carierei ]
• Cum au evoluat de-a lungul timpului rolurile de
gen?
• Care este efectul stereotipurilor de gen?
• Cum pot fi eliminate sau diminuate stereotipurile
de gen?
• Ce înseamnã cariera pentru un bãrbat/o femeie?
• Este mai importantã cariera pentru un bãrbat
decât pentru o femeie?
• Care sunt atitudinile, comportamentele ºi abi-
litãþile care contribuie la eliminarea stereotipurilor?
• Existã meserii practicate exclusiv de bãrbaþi sau
exclusiv de femei?
De lucru în familie! 
• Aplicaþi chestionarul din fiºa de aplicaþie 32.1
membrilor familiei ºi discutaþi despre stereotipurile
de gen în alegerea carierei. În ce mãsurã alegerea
carierei pãrinþilor s-a realizat ºi în funcþie de gen?
De lucru în ºcoalã! 
• Invitaþi oameni de succes, care practicã meserii
considerate nontradiþionale, care au rezultate
frumoase ºi sunt satisfãcuþi de munca desfãºuratã.
163
 >> Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã

Fiºa de aplicaþie 32.1 „Genul carierei“ 

Bifaþi care dintre meseriile de mai jos sunt practicate, în mod tradiþional, numai de femei sau numai
de bãrbaþi.

Meserii Femei Bãrbaþi

arhitect

inspector

asistent medical

cercetãtor

chirurg

profesor

taximetrist

grãdinar

doctor

fotograf

model

bijutier

psiholog

bucãtar

programator

vânzãtor

poºtaº

învãþãtor

artist

contabil

pilot

prezentator de ºtiri

baby sitter

ºofer

avocat

agent de vânzãri

reporter

electrician

stilist

164
 [ Activitatea 32. Genul carierei ]

Fiºa de aplicaþie 32.2 „Genul carierei“ 

Completaþi frazele lacunare:

• Îmi aleg profesia în funcþie de…

.. ...........................................................................
.. ...........................................................................
.. ...........................................................................

• Abilitãþile specifice pentru profesia mea sunt…

.. ................................. ..........................................
.. ................................. ..........................................
.. ................................. ..........................................

• Dificultãþile cu care mã pot confrunta în profesia mea sunt…

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
.............................................................................
.............................................................................

• Ceea ce este specific profesiei mele se referã la…

.. ...........................................................................
.. ...........................................................................
.. ...........................................................................

• Cel mai mult îmi place la meseria mea…

.. ...........................................................................
.. ...........................................................................
.. ...........................................................................

• Este o profesie practicatã mai ales de femei sau mai ales de bãrbaþi?
.. ...........................................................................
.. ...........................................................................
.. ...........................................................................

• Este o profesie în care predominã discriminãrile?

.. ...........................................................................
.. ...........................................................................
.. ...........................................................................

• Care este istoria profesiei în România ºi în lume din punct de vedere al percepþiei genului?
...............................................................................
.............................................................................
.............................................................................

• Cariera mea este de genul…

.. ...........................................................................
.. ...........................................................................
.. ...........................................................................

165
Modulul 5.
Calitatea stilului de viaþã
Clasa a VII-a

Activitatea 33. „Stil de viaþã sãnãtos“ sau
„Tinereþe fãrã bãtrâneþe“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

> Stilul de viaþã sãnãtos este în
strânsã legãturã cu metabo-
lismul, asupra cãruia, prin edu-
caþie, putem deþine controlul.
Este foarte util sã înþelegem
modul în care funcþioneazã
organismul nostru.
progresul prin:
Atitudini ºi valori
• Interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi
în societatea cunoaºterii
• Orientare spre o viaþã de calitate, în prezent ºi în viitor

> Metabolismul reprezintã moto-

rul biochimic al organismului,
este complexul proceselor fizio-
logice prin care mâncarea „se
arde“, adicã se transformã în
energie.
Obiective de referinþã
5.1. Sã evalueze impactul factorilor sociali, culturali, economici ºi de
mediu asupra propriilor opþiuni profesionale ºi asupra evoluþiei
în carierã

> Metabolismul este diferit de la

o persoanã la alta. Cei care au
metabolismul rapid consumã
aproape tot ce mãnâncã, în
timp ce oamenii cu un meta-
bolism lent au tendinþa sã
acumuleze kilograme în plus.
Repere de acþiune 
exemplificarea resurselor formãrii stilului de viaþã sãnãtos, argumentarea
importanþei promovãrii unui stil de viaþã sãnãtos, exersarea atitudinii pozitive
faþã de propria persoanã, construirea regulilor care dezvoltã un stil de viaþã
sãnãtos

> Stresul este unul dintre factorii

care deregleazã metabolismul
ºi influenþeazã negativ procesul
Resurse 
de formare a unui stil de viaþã fiºele de aplicaþie 33.1, 33.2, 33.3, 33.4, flipchart/tablã, coli de flipchart,
sãnãtos. markere

Scenariul activitãþii  
1. Exerciþiu de spargerea gheþii. Cereþi elevilor sã gãseascã cât mai multe
proverbe, cugetãri despre sãnãtate. Scrieþi-le pe o coalã de flipchart.
Se anunþã tema activitãþii. [ Duratã: 5 minute ]

2. Propuneþi elevilor sã consulte fiºa de aplicaþie 33.1 ºi sã conºtientizeze

prezenþa indicatorilor de sãnãtate în viaþa noastrã.
[ Duratã: 5 minute ]

166
 [ Activitatea 33. „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 33.2. Cereþi-le
sã rãspundã individual la întrebãri ºi sã explice ce
înseamnã pentru ei „stil de viaþã sãnãtos“. Elevii
vor realiza un eseu de 10 rânduri, din perspectiva
celui ce posedã „secretul tinereþii fãrã bãtrâneþe“.
Cele mai bune recomandãri se vor nota pe
tablã/flipchart. [ Duratã: 25 minute ]
4. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 33.3. ºi solicitaþi
sã identifice mãsurile luate în ceea ce priveºte con-
vingerile, atitudinile ºi comportamentele pentru a
avea un „stil de viaþã sãnãtos“, important în plani-
ficarea carierei. [ Duratã: 15 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce e necesar sã faci pentru a avea un stil de viaþã
sãnãtos? Ce înseamnã „sãnãtate de fier“?
• Cu ce poþi începe pentru a avea o viaþã mai sã-
nãtoasã, mai prosperã, mai distractivã, mai
frumoasã? Argumentaþi!
• În ce mãsurã v-a afectat pânã acum alimentaþia
nesãnãtoasã?
• Aþi consumat pânã acum alcool sau tutun?
• Care sunt cele mai importante sugestii pentru a
avea un corp sãnãtos ºi o minte sãnãtoasã?
]
• Cunoaºteþi cazuri de afectare a sãnãtãþii datoritã
nerespectãrii unui regim de viaþã sãnãtos?
• Ce aþi învãþat din aceastã activitate?
De lucru în familie! 
• Fiecare elev va provoca toþi membrii familiei la o
analizã a folosirii corespunzãtoare a indicatorilor
unui stil de viaþã sãnãtos ºi vor discuta împreunã
ce mãsuri trebuie luate de fiecare pentru a avea
o viaþã de calitate. Gãsiþi un motto motivant ºi
notaþi-l într-un loc vizibil în bucãtãrie.
De lucru în ºcoalã! 
• Referitor la mãsurile privind stilul de viaþã sãnãtos,
elevii vor provoca ºi alte clase sã cerceteze tema ºi
sã aplice pentru concursuri cu acest subiect. Se vor
stimula cãutãrile pe Internet privind recomandãrile
în promovarea unui stil de viaþã sãnãtos, ce spun
experþii despre regimul alimentar, despre stres,
despre pregãtirea psihologicã pentru examene sau
despre rolul exerciþiilor fizice. Rezultatele cercetãrilor
vor fi expuse pe holurile ºcolii sau pot fi publicate
în revista ºcolii.
167
 >> Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã

Fiºa de aplicaþie 33.1 „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“ 

Noteazã în dreptul „indicatorilor stãrii de sãnãtate“ din tabel un „X“ pentru cei pe care îi consideri
cei mai importanþi pentru sãnãtatea ta.

Activitatea Alcoolul, tutunul

fizicã Somnul
etc.

Fumatul Alimentaþia Emoþiile

Controlul
Stresul Viaþa socialã medical periodic

Încrederea
Odihna ºi Planificarea
în sine
relaxarea viitorului

168
 [ Activitatea 33. „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“ ]

Fiºa de aplicaþie 33.2 „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“ 

1. Citeºte recomandarea de mai jos ºi rãspunde la întrebãrile urmãtoare:

„Corpul nostru este casa sufletului nostru ºi meritã mai multã grijã decât maºina sau locuinþa. Începe chiar
de astãzi sã acorzi atenþia pe care o meritã acestui trup «fragil» de care vei avea nevoie toata viaþa!“ (A. Beldie)

• Ce fel de activitate fizicã/miºcare (de exemplu: mers pe jos, mers pe bicicletã, înot, alergat) ai
fãcut într-o zi ºi cât timp a durat?
............................................................................
............................................................................

• Ai un program de relaxare ºi odihnã adecvat? Argumenteazã!

............................................................................
............................................................................

• Ai încercat, chiar o singurã o datã, sã fumezi sau sã consumi alcool? Eºti victima fumatului pasiv?
Ce faci pentru a evita acest lucru? ..............................................
............................................................................
............................................................................

• Obiºnuieºti sã ai în fiecare dimineaþã un mic dejun consistent?

............................................................................
............................................................................

• Eviþi sã consumi grãsimi ºi dulciuri?

............................................................................
............................................................................

• Consumi legume ºi fructe în fiecare zi?

............................................................................
............................................................................

• Ai încredere în tine ºi în ceilalþi?

............................................................................
............................................................................

• Te cântãreºti pentru a menþine greutatea în limite normale?

............................................................................
............................................................................

• Cultivi relaþii de suport social ºi legãturi frecvente cu prietenii?

............................................................................
............................................................................

• Mergi frecvent la controlul medical?

............................................................................
............................................................................

169
 >> Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã

Fiºa de aplicaþie 33.3 „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“ 

1. Imaginaþi-vã cã deþineþi secretul „tinereþii fãrã bãtrâneþe“. Care este acesta? Ce puteþi recomanda
pentru a trãi sãnãtos? Realizaþi un eseu de numai 10 rânduri.
...........................................................................
...........................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................
............................................................................

2. Realizaþi un cvintet despre stilul de viaþã sãnãtos!

Primul vers: 1 substantiv (un cuvânt-titlu al cvintetului)

Al doilea vers: 2 adjective (douã trãsãturi ale stilului de viaþã sãnãtos)

Al treilea vers: 3 verbe la gerunziu (trei acþiuni/comportamente specifice stilului de viaþã sãnãtos)

Al patrulea vers: o propoziþie formatã din 4 cuvinte (care sã exprime ce înseamnã pentru voi stilul de
viaþã sãnãtos)

Al cincilea vers: 1 substantiv sinonim cu primul substantiv (care sã sintetizeze ideile cvintetului; de exemplu,
la ce duce stilul de viaþã sãnãtos)

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .

170
 [ Activitatea 33. „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“ ]

Fiºa de aplicaþie 33.4 „Stil de viaþã sãnãtos“ sau „Tinereþe fãrã bãtrâneþe“ 
Bifeazã, în tabelul de mai jos, mãsurile pe care le vei lua pentru a avea un stil de viaþã sãnãtos.

Mãsuri Da Nu

• Beau 2-3 litri de apã pe zi (inclusiv ceaiuri sau sucuri naturale diluate).

• Reduc cantitatea de sare ºi alimentele sãrate.

• Reduc alimentele bogate în grãsimi: mezelurile, caºcavalul,

brânza topitã, alunele etc.

• Organizez un program de petrecere a timpului liber.

• Încerc sã elimin bãuturile rãcoritoare acidulate, sintetice ºi cu mult zahãr, le înlocuiesc cu

sucuri naturale fãrã adaos de zahãr.

• Înlocuiesc dulciurile cu fructele. Nu consum zilnic sticksuri, chipsuri, biscuiþi,

napolitane etc.

• Nu mãnânc multe mezeluri care conþin mulþi aditivi (E-uri) ºi care îngraºã.

• Iau o atitudine pozitivã ºi am încredere în ceea ce fac.

• Evit produsele de patiserie, bãuturile rãcoritoare sintetice, pâinea albã ºi alcoolul.

• Am propriul stil de alimentaþie ºi exclud alimentele pe care nu le tolerez sau nu îmi plac.

• Practic mersul pe jos ºi fac zilnic exerciþii fizice.

• Altele…

171
Modulul 5.
Calitatea stilului de viaþã
Clasa a VIII-a

Activitatea 34. „Stresul la examene,
o cursã cu obstacole“

De învãþat…  În aceastã activitate, elevii/elevele vor fi capabili sã demonstreze

progresul prin:
> Stresul reprezintã acea situaþie
care exercitã o presiune fizicã Atitudini ºi valori
sau psihicã asupra unei • Respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi
persoane.
• Orientare spre o viaþã de calitate, în prezent ºi în viitor
> Stresul poate produce
schimbãri ºi dereglãri în Obiective de referinþã
organism.
5.1. Sã-ºi autoevalueze convingerile, atitudinile ºi comportamentele
> Stresul mai poate fi definit ºi definitorii pentru dezvoltarea personalã
prin prisma efectelor sale: „re- 5.2. Sã analizeze mecanismele eficiente de adaptare în situaþii de stres
acþia minþii ºi a trupului la
sau de crizã
schimbare“, „dezechilibrul pro-
dus atunci când actualele abili-
tãþi ºi resurse ale unei persoane
sunt insuficiente pentru a face
faþã cerinþelor unei situaþii
date“ sau „teama indusã unui
organism care încearcã sã-ºi Repere de acþiune 
pãstreze normalitatea în faþa
potenþialilor agenþi care îl pot
demonstrarea abilitãþilor de management al stresului, identificarea
afecta“. surselor de stres ºi a modalitãþilor de adaptare eficientã la stres, enumerarea
factorilor de stres, identificarea surselor de stres, enunþarea efectelor
> Distres = nesatisfacerea unor
stresului
nevoi vitale
> Eustres = satisfacerea unor
nevoi vitale
Resurse 
> „Cei mai mulþi oameni trãiesc flipchart/tablã, coli de flipchart, markere, post-it-uri colorate, fiºele de
prea mult stãri de distres, nu
aplicaþie 34.1, 34.2
atât din cauza unui mod de
viaþã greºit, cât în urma
atitudinilor lor faþã de viaþã”.
(Hans Selye, pãrintele stresului) Scenariul activitãþii 
1. Comunicaþi elevilor tema activitãþii. Citiþi o paginã din jurnalul unui ado-
lescent ºi solicitaþi-le elevilor sã scrie indiciile care amintesc despre
examen. Notaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart.
„Dragã jurnal, astãzi m-am trezit devreme. Am de studiat, de învãþat
mult la românã. Sunt obosit ºi încep sã simt cã nu dau randament.
Mai sunt trei luni pânã la examen ºi parcã timpul mã strânge ca o

172
 [ Activitatea 34. Stresul la examene, o cursã cu obstacole
De învãþat…  învãþa, simt cã nu ºtiu nimic. Cred cã acestea sunt simptome de om
> Reacþia comunã la factorii de
stres este, în primul moment,
aceea de mobilizare totalã a
sistemului endocrin ºi de re-
ducere temporarã a eficienþei
organismului pânã la punerea
în funcþiune a forþelor care sã
asigure mobilizarea ºi adap-
tarea la stres.
> În a doua fazã, se produc
adaptarea ºi rezisteþa la factorii
de stres prin secretarea adre-
nalinei ºi nonadrenalinei. Aceºti
hormoni intrã în circuitul san-
guin ºi împiedicã modificãri cum
ar fi: creºterea nivelului de co-
lesterol ºi acizi graºi ºi dete-
riorarea proceselor digestive.
> Reacþii psihologice la stres
• frustrarea
• anxietatea
• depresia
> Reacþii comportamentale la
stres
• izolarea
• agresivitatea, violenþa
• consumul de substanþe (ca-
feaua, alcoolul, tutunul etc.)
> Consecinþe ale stresului
• creºterea tensiunii arteriale
• insomnii
• obosealã cronicã
• dereglãri ale aparatului
digestiv
• boli psihice
• boli cardiace
]
menghinã. Nesiguranþa pune stãpânire pe mine: oricât de mult aº
stresat. Am dureri de cap deseori ºi nu mã mai pot concentra. Mi-e
teamã. Oare ce se va întâmpla?“ [ Duratã: 5 minute ]
2. Solicitaþi-le elevilor sã asocieze stresul cu diverse culori, forme geometrice,
acþiuni, mirosuri sau obiecte. Notaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart.
Apoi, cereþi-le sã deseneze metafore despre stres. Comentaþi exemplele.
[ Duratã: 10 minute ]
3. Distribuiþi elevilor fiºa de aplicaþie 34.1. Cereþi-le sã scrie în cãrãmizile
„zidului stresului“ factorii care declanºeazã stresul dinaintea examenului.
Organizaþi rãspunsurile pe o coalã de flipchart urmãrind: cauze ce þin
de organizarea învãþãrii, managementul timpului, managementul
emoþiilor, suportul afectiv al familiei, alte cauze. Solicitaþi sã ataºeze pe
marginea imaginii zidului post-it-urile cu factorii de stres identificaþi.
Discutaþi rãspunsurile. [ Duratã: 10 minute ]
4. Propuneþi elevilor sã identifice consecinþele stresului provocat de examen
ºi sã le noteze pe fiºa de aplicaþie. Organizaþi informaþiile în simptome
organice, simptome fizice, simptome comportamentale. Comentaþi
rãspunsurile cu întreaga clasã. [ Duratã: 5 minute ]
5. Daþi elevilor fiºa de aplicaþie 34.2 ºi solicitaþi-le sã deseneze o caricaturã
a adolescentului stresat de examen. Discutaþi desenele.
[ Duratã: 10 minute ]
6. Joc de rol. Invitaþi 2 elevi care se oferã voluntari sã „joace“ situaþia
dramaticã: unul dintre elevi va interpreta rolul de elev stresat, iar celãlalt
va fi medicul, consilierul ºcolar, psihologul, un coleg, unul dintre pãrinþi,
care trebuie sã afle care este cauza stresului „pacientului“ ºi sã afle ce
activitãþi îl relaxeazã. „Medicul“ va formula recomandãri cu privire la
programul de studiu (durata, structurarea materiei conform unui calendar
de pregãtire, intervalul orar de studiu, motivaþia etc.), apoi va întocmi
fiºa stresului pacientului, ca în modelul din fiºa de aplicaþie 34.2. Solicita-
þi-le celorlalþi elevi sã se implice în formularea recomandãrilor.
[ Duratã: 10 minute ]
Reflecþii ºi evaluare 
• Ce este stresul?
• Ce stãri afective asociezi cu stresul ?
• Ce activitãþi te streseazã cel mai mult?
• De ce simþi examenul ca pe o sursã de stres?
• Ce stãri fiziologice determinã stresul?
• Ce activitãþi te relaxeazã? De câte ori reuºeºti sã le faci pe sãptãmânã?
173
 >>
• Îþi rãmâne timp pentru hobby-uri în zilele în care
înveþi pentru examen?
• Care este soluþia pentru ca tu sã nu te mai simþi
stresat înainte ºi în timpul examenelor?
• Ce alimentaþie trebuie sã ai în perioade de studiu
intens pentru a face faþã stresului?
• Crezi cã activitãþile sportive ar putea sã te relaxeze?
De lucru în familie! 
• Elevii/elevele, împreunã cu pãrinþii lor, vor analiza
fiºa stresului de pe fiºa de aplicaþie 34.2 ºi o vor
completa împreunã. Vor identifica modalitãþi de
depãºire a stresului.
174
Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã
De lucru în ºcoalã! 
• Deveniþi experþi în studiul stresului ºi oferiþi sugestii
celorlalþi elevi din clasele mai mici. Comentaþi
împreunã cu aceºtia modalitãþi de depãºire a
stresului printr-o igienã corectã la examene, în
timpul studiului, alimentaþie sãnãtoasã ºi exerciþii
fizice relaxante.
• Organizaþi „Ziua Împotriva Stresului“ în ºcoalã.
Discutaþi despre stres, despre cauzele stresului ºi
despre modalitãþile de combatere a acestuia.
Realizaþi numai activitãþi care vã relaxeazã ºi vã
creeazã o stare de bine.
 [ Activitatea 34. Stresul la examene, o cursã cu obstacole ]

Fiºa de aplicaþie 34.1. „Stresul la examen, o cursã cu obstacole“ 

1. Scrieþi în „cãrãmizile stresului“ ceea ce provoacã starea de stres înaintea unui examen. Daþi un
titlu zidului.

2. Scrieþi consecinþele stresului pentru sãnãtatea voastrã. Fiþi atenþi la ceea ce vi se cere sã scrieþi
în baloane.

Simptome
Simptome
psihice
fizice
Simptome
comportamentale

175
 >> Modulul 5. Calitatea stilului de viaþã

Fiºa de aplicaþie 34.2 „Stresul la examen, o cursã cu obstacole“ 

1. Desenaþi caricatura unui elev stresat de examen. Nu uitaþi sã reprezentaþi mimica specificã. Daþi
un nume caricaturii.

176
 [ Activitatea 34. Stresul la examene, o cursã cu obstacole ]

2. Completaþi fiºa personalã a stresului.

Profilul stresului personal

1. Consideri cã eºti o persoanã stresatã?

• da
• nu

2. Care cuvinte din lista de mai jos reprezintã consecinþe ale stresului pentru tine?

• obosealã
• greaþã
• nesiguranþã
• dureri de cap
• indigestie
• lipsa poftei de mâncare

3. Care din situaþiile indicate mai jos îþi creeazã o stare acutã de stres?

• competiþia din clasã

• discuþiile cu pãrinþii
• presiunea profesorilor
• teama de eºec
• zvonurile despre examen

4. Enumerã cel puþin trei activitãþi care te relaxeazã:

..............................................................................

5. Scrie câteva verbe care te mobilizeazã.

..............................................................................

6. Enumerã alimentele care te energizeazã în perioadele de studiu intens.

..............................................................................

7. Câte ore dormi în medie pe noapte?

..............................................................................

8. Scrie ce gânduri negative ai faþã de examen:

..............................................................................

Recomandãri pentru a face faþã stresului:

..............................................................................

..............................................................................

..............................................................................

Semnãtura,

177
Resurse

a. Site-uri

http://www.huntington.edu/education/lessonplanning/seating.html
http://www.nea.org/classmanagement.html, „Creating an Atmosphere for Learning, Using three components
of classroom management“, „Behavior Control, Tips from teachers“, „10 Approaches to Better Discipline,
Helping students manage their own behavior“, „Class Managemnt Resourses“
http://www.content.scholastic.com
http://www.schoolcounselor.com
http://www.pbskids.org
http://www.jurnale.ro
http://www.teachingtips.com/articles
http://www.uwstout.edu/lib/subjects/edschool.html. LessonPlans
http://www.theteachersguide.com/ClassManagement.html
http://www.kimskorner4teachertalk.com/classmanagement/menu.html
http://www.childdevelopmentinfo.com/parenting/self_esteem
http://www.nncc.org/Guidance
http://www.careerplanning.about.com
http://www.mapping-your-future.org
http://www.adventuresineducation.org
http://www.focuscareer.com
http://www.nextsteps.org
http://www.career-planning.com
http://www.education-world.com/counseling
http://www.portup.com/~lburhans/home.html#top
http://www.nacac.com
http://www.collegeboard.org
http://www.self-esteem-nase.org National Association for Self Esteem
http://www.impactfactory.com/p/leadership_skills_development
http://npin.org, Families and Teachers as Partners
http://www.educationworld.com, Education World. The Educator’s Best Friends
http://www.eduref.org, The Educator’s Reference Desk
http://www.self-esteem-nase.org, National Association for Self Esteem
www.go.ise.ro, Ghidul ocupaþiilor din România

b. Publicaþii

***Fundaþia Tineri pentru Tineri, Formare de instructori în educaþia pentru viaþa de familie, 2001
***Orientarea ºcolarã ºi profesionalã a tinerilor rezidenþi în zone defavorizate socio-economic ºi cultural,
Bucureºti, Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, CNROP, 2001

179
 >> Resurse

***Proiectul Informare ºi Consiliere privind Cariera, 1999/2001, note de curs

***Revista Biz, Revista noilor tendinþe în afaceri, 2004/2007
***Survival guide, Oxfordshire County Council Youth Support Services, Macclesfield House, New Road, Oxford
ANDERSON, W., Curs practic de încredere, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2001
BÃBAN, A. (coord.), Consiliere educaþionalã. Ghid metodologic pentru orele de dirigenþie ºi consiliere, Editura
S.C. Psinet SRL, Cluj-Napoca, 2001, 2003
BÃLAN, E., ANGHEL, E., MARCINSCHI, M., CIOHODARU, E., Fete, bãieþi: parteneriat în viaþa privatã ºi în viaþa
publicã, Bucureºti, Editura Nemira, 2003
CAMPBELL, R., Educaþia prin iubire, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2001
CANFIELD, J., HANSEN, M. V., Supã de pui la suflet, Editura Amaltea, Bucureºti, 2000
CHAPMANN, G., CAMPBELL, R., Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2001
CLARKE, L., Managementul schimbãrii, Editura Teora, Bucureºti, 2002
CORNELIUS, H., FAIRE, S., ªtiinþa rezolvãrii conflictelor, Editura ªtiinþã ºi Tehnicã, Bucureºti, 1996
COSMOVICI, A., IACOB, L., Psihologie ºcolarã, Editura Polirom, Iaºi, 1999
DUMITRU, I. AL., Dezvoltarea gândirii critice ºi învãþarea eficientã, Colecþia Gândire Criticã, Centrul Educaþia 2000+,
Editura de Vest, Timiºoara, 2000
EVERTSON, C., EMMER, T. E., WORSHAM, E. M., Classroom Management for Elementary Teacher
FABER, A., MAZLISH, E., Comunicarea eficientã cu copiii, acasã ºi la ºcoalã, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2002
FRANKLAND, A., SANDERS, P., Next Steps in counselling, UK, 1999
GIBLIN, L., Arta relaþiilor interumane, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2000
GOLEMAN, D., Inteligenþa emoþionalã, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2001
HARRINGTON M., D., Cum se formeazã o echipã de succes, Editura Teora, Bucureºti, 2002
HEDGES, B., Afirmã-te sub propria firmã, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2001
HOLDEVICI, I., Psihologia succesului, Editura Ceres, 1993
HOUGH, M., Counselling Skills and Theory, Scotland, 1998
JIGÃU, M. (coord.), Codul etic, Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, 2003
JIGÃU, M. (coord.), Consilierea carierei adulþilor, Editura Afir, Bucureºti, 2001
JIGÃU, M. (coord.), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucureºti, 2001
JIGÃU, M. (coord.), Glosar de termeni, Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, 2003
JIGÃU, M. (coord.), Tehnologiile informatice ºi de comunicare în consilierea carierei, Editura Afir, Bucureºti, 2002
JIGÃU, M., Factorii reuºitei ºcolare, Editura Grafoart, Bucureºti, 1998
KEOGH, K. B., Temperament in the Classroom, Understanding Individual Differences
KETS DE VRIES, M., Leadership, arta ºi mãiestria de a conduce, Editura Codecs, Bucureºti, 2003
KOTTMAN, M., Guidance and Counselling in the Elementary and Middle Schools, a Practical Approach, USA,
1995
KREIDLER, W., Elementary perspectives 1, Teaching Concepts of Peace and Conflict, Cambridge, 1990
LELORD, FR., ANDRE, C., Cum sã ne exprimãm emoþiile ºi sentimentele, Editura Trei, Bucureºti, 2003
MARCINSCHI CÃLINECI, M., Start pentru o carierã de succes, Editura Humanitas Educaþional, 2004
MAXWELL, J., Dezvoltã liderul din tine, Editura Amaltea, 2004
MAXWELL, J., Dezvoltã liderii din jurul tãu, Editura Amaltea, 2003
MCGRAW, P. C., Strategii de viaþã, Editura Curtea Veche, Bucureºti, 2003
PAULEY, J., BRADLEY, D., Here’s How to Reach Me, Matching Instruction to Personality Types in Your Classroom
PÃCURARI, O., CIOHODARU, E., MARCINSCHI CÃLINECI, M., CONSTANTIN, T., Sã ne cunoaºtem elevii, Centrul
Educaþia 2000+, Bucureºti, 2005
PERETTI, A., LEGRAND, J., BONIFACE, J., Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iaºi, 2001
PETROVAI, D, BURSUC B., Diferenþe de gen în creºterea ºi educarea copiilor, Bucureºti, Editor. Ro, 2003
POPENICI, ª. (coord.), Motivaþia învãþãrii ºi reuºita socialã, Institutul de ªtiinte ale Educaþiei, Laboratorul Management
Educaþional, Bucureºti, 2004
ROBBINS, A., Descoperã forþa din tine, Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2002

180
 >> Resurse

SALOMIA, E., MARCINSCHI, M., CÎRLEA, S., DAVID, C., MARCINSCHI, F., MURGU, A., OANCEA, A., ªANDRU,
I., Ghidul carierei mele, Centrul Educaþia 2000+, Humanitas Educaþional, 2003
SHAPIRO, D., Conflictele ºi comunicarea, Editura ARC, 1998
SKUY, M. (coord), Experienþa învãþãrii mediate în clasã ºi în afara acesteia (traducere din limba englezã, de A.
Domuþa, 2003)), Editura Asociaþia de ªtiinþe Cognitive din România, Cluj Napoca
STAN, E., Managementul clasei, Editura Aramis, Bucureºti, 2003
TÃSICA, L., Profile ocupaþionale, Grupul de lucru pentru informare ºi consiliere privind cariera, Institutul de ªtiinþe
ale Educaþiei, 2000
TOBIAS, J. M., TOBIAS, E. S., FRIENDLANDER, B.S., Inteligenþa emoþionalã în educaþia copiilor, Editura Curtea
Veche, Bucureºti, 2002
TOMªA, G., Consilierea ºi orientarea în ºcoalã, Casa de Editurã ºi Presã Viaþa Româneascã, Bucureºti, 1999, 2002
TOMªA, G., Orientarea ºi dezvoltarea carierei la elevi, Casa de Editurã ºi Presã Viaþa Româneascã, Bucureºti, 1999

c. Organizaþii

Centrul Educaþia 2000+

www.cedu.ro

Centrul Naþional de Resurse pentru Orientare Profesionalã (CNROP – Euroguidance)

www.cnrop.ise.ro, www.ploteus.net
www.cnrop.ise.ro

Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei (ISE)

Departamentul de Consiliere ºi Educaþie Permanentã
www.ise.ro, www.cnrop.ise.ro

Centrele Judeþene de Asistenþã Psihopedagogicã (CAPP)

www.capp.ise.ro

Centrul Parteneriat pentru Egalitate

www.cpe.ro

Centrul Expert– Bucureºti

Centrul de Consultanþã Psihologicã ºi Orientare Profesionalã
www.centrul-expert.ro

Facultatea de Psihologie ºi ªtiinþele Educaþiei

www.psychology.ro, www.psihologieonline.ro

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã

www.anofm.ro

Centrul de Informare al Comisiei Europene

www.infoeuropa.ro

181
Despre autoare


Marcela Claudia CÃLINECI. Este consilier ºcolar la Centrul Muncipal de Asistenþã Psihopedagogicã Bucureºti.
A absolvit Facultatea de Sociologie, Psihologie, Pedagogie, Universitatea Bucureºti, Specializarea Pedagogie.
De asemenea, a absolvit cursurile de Master în Consiliere ªcolarã, Master în Politici ºi Administraþie Publicã,
cu specializarea în Consilierea Carierei, Studii Postuniversitare în Consiliere Psihologicã. Este autoare de materiale
educaþionale în domeniul consilierii ºi orientãrii ºcolare. A participat în diferite proiecte naþionale ºi internaþionale
(Spania, Franþa, Marea Britanie, Italia, Portugalia, Macedonia, Cehia, Moldova, Bosnia), ca expert în educaþie
ºi resurse umane (Consiliere ºcolarã, Stima de sine, Comunicare ºi negociere, Managementul proiectelor, Team
building ºi dezvoltare organizaþionalã, Marketing personal ºi dezvoltarea cariere, inteligenþã emoþionalã).
Colaboreazã cu organizaþii nonguvernamentele specializate în educaþie. Este responsabilã a cursului acreditat
Consiliere ºi Orientare ªcolarã, curs organizat de Casa Corpului Didactic Bucureºti. Este coautor al Programei
de Consiliere ºi Orientare, clasele I-XII, SAM.

Crina DAVID. Este consilier ºcolar, profesor gradul I, la Liceul Teoretic „Jean Monnet“ din Bucureºti. Este
licenþiatã în Pedagogie, Facultatea de Sociologie, Psihologie, Pedagogie, Universitatea Bucureºti. A urmat stagii
adiþionale în þarã cu experþi danezi în domeniul consilierii carierei ºi în strãinãtate (Marea Britanie), în domeniul
consilierii carierei, resurselor umane ºi cetãþeniei democratice europene. Este formator naþional în domeniul
consilierii ºi orientãrii ºcolare, comunicare ºi negociere, inteligenþã emoþionalã, managementul proiectelor,
managementul schimbãrii în organizaþie. Colaboreazã, de asemenea, în calitate de consultant în educaþie,
cu diverse instituþii. Este coautor al unor ghiduri de specialitate pentru diriginþi ºi pãrinþi, autor de suporturi
de curs pentru stagiile de formare ale cadrelor didactice ºi managerilor de ºcoalã.

Florentina MARCINSCHI. Este consilier ºcolar la ªcoala Europeanã Bucureºti. A absolvit Facultatea de
Sociologie, Psihologie, Pedagogie, Universitatea Bucureºti, specializarea Pedagogie ºi Masterul în Management
ºi Administraþie ªcolarã, Studii Postuniversitare în Consiliere Psihologicã, Universitatea Babeº Bolyai. A participat
la diferite specializãri în þarã ºi în strãinãtate în domeniul consilierii ºi orientãrii ºcolare: Marea Britanie, Malta,
Olanda. Este formatoare în programe de consiliere ºi orientare ºcolarã (Încrederea în sine, Stima de sine,
Planificarea carierei, Negocierea conflictelor, Luarea deciziilor) ºi coautor al unor materiale educaþionale: Decizia
e mea!, Pas cu pas spre cariera ta, Vreau o Carierã.

Alina Mihaela MUNTEANU. Este consilier ºcolar la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali“ ºi Liceul de Muzicã
„Dinu Lipatti“ din Bucureºti. A absolvit Facultatea de Sociologie, Psihologie, Pedagogie, specializarea Pedagogie
ºi Masterul în Consiliere ªcolarã la Universitatea Bucureºti. A participat la programe educaþionale naþionale
ºi internaþionale (Arion, Comenius, Grundtvig). Este formator al Casei Corpului Didactic Bucureºti în domeniul
consilierii ºi orientãrii ºcolare.

182
 >> Despre autoare

Ioana ªANDRU. Este consilier ºcolar, profesor gradul I, la Colegiul Naþional „Mihai Viteazul“ din Bucureºti
ºi formator în reþeaua Centrului Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã, Casa Corpului Didactic Bucureºti
ºi Centrul Educaþia 2000+, participând la diverse proiecte educaþionale ºi sociale, precum: „Vreau o carierã!“,
„Decizia este a mea“. Este coordonator în programele Comenius, Grundtvig, ale A.N.P.C.D.E.F.P. A absolvit
Universitatea Bucureºti, Facultatea de Sociologie, Psihologie, Pedagogie, specializarea Pedagogie, Masterul
în Consiliere ªcolarã ºi Masterul în Comunicare ºi Managementul Resurselor Umane. Este formator în Proiectul
„Informare ºi Consiliere privind Cariera“, finanþat de Banca Mondialã, precum ºi în diverse proiecte de consiliere
ale Organizaþiei Salvaþi Copiii, ale Centrulului Parteneriat pentru Egalitate, ale Fundaþiei Lauder Reut. Este
coautor al Programei de Consiliere ºi Orientare, clasele I-XII, al „Ghidului pentru pãrinþi“, Salvaþi Copiii, al
„Ghidului carierei mele”, Centrul Educaþia 2000+.

183
 
Anexã
Programe ºcolare pentru Aria curricularã
Consiliere ºi orientare
Clasele a V-a – a VIII-a

Aprobat prin ordinul ministrului

Nr. 5286 / 09.10.2006

Introducere 
[…] Aceasta ofertã se caracterizeazã prin continuitate, accesibilitate gradualã ºi utilitate practicã pentru
orele alocate, prin planurile-cadru de învãþãmânt în vigoare, ariei curriculare Consiliere ºi orientare.
Noua ofertã educaþionalã pentru aria curricularã Consiliere ºi orientare intenþioneazã sã urmãreascã în
prezent, simultan, urmãtoarele direcþii:
1. facilitarea accesului la întreaga ofertã de educaþie ºi formare profesionalã;
2. sprijinirea bunei inserþii socio-profesionale viitoare a tinerilor;
3. ameliorarea continuã a procesului de utilizare a resurselor umane de care dispune societatea.

De-a lungul diferitelor niveluri de educaþie, toate disciplinele îºi asumã o parte din responsabilitatea privind
dezvoltarea în plan personal, social ºi profesional a elevilor ºi pentru dobândirea abilitãþilor necesare succesului
ºi reuºitei. În cadrul Consilierii ºi orientãrii, preocuparea pentru cele trei aspecte menþionate mai sus devine
centralã, focalizarea pe acestea fiind explicitã. În principal, elevii beneficiazã, în cadrul orelor alocate în aria
curricularã Consiliere ºi orientare, de sprijin pentru conºtientizarea conexiunilor între ceea ce învaþã ºi utilitatea
abilitãþilor ºi a cunoºtinþelor dobândite, pentru viaþa realã.

Conºtientizarea transferului de abilitaþi ºi de cunoºtinþe în activitatea ºcolarã ºi în viaþa realã

sporeºte motivaþia ºi interesul elevilor pentru învãþare.

Proiectarea curricularã a fost realizatã în consens cu mesajul cheie nr. 5 al Memorandumului* privind învãþarea
permanentã, respectiv regândirea consilierii ºi orientarii. În finalizarea documentului, au fost valorificate
reperele metodologice pentru aria curricularã Consiliere ºi orientare**, document orientativ pe baza cãruia
se desfãºurau pânã în prezent activitãþile specifice orelor de Consiliere ºi orientare si/ sau de Dirigenþie.
Programele ºcolare pentru aria curriculara Consiliere ºi orientare particularizeazã urmãtoarele domenii de
competenþe-cheie stabilite la nivel european***:
• competenþe interpersonale, interculturale, sociale ºi civice;
• „a învãþa sã înveþi”;

*„Memorandum privind învãþarea permanentã“, elaborat de Comisia Europeanã, Barcelona, 2000.

** „Consiliere ºi Orientare. Ghid metodologic“, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, Consiliul Naþional pentru
Curriculum, Bucureºti, 2001.
*** Council of the European Union, Commission of the European Communities, „Proposal for a
Recommendation of the European Parliament and of the Council on Key Competences for Lifelong Learning“,
Brussels, 10.11.2005, COM(2005)548 final.

185
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

• competenþe digitale (bazate pe deprinderi de utilizare a tehnologiei pentru gestionarea informaþiei ºi

comunicarea electronicã);
• competenþe antreprenoriale.
Domeniul Consiliere ºi orientare, prin natura sa, impune interesul major pentru dezvoltarea dimensiunilor
atitudinale ºi valorice ale personalitãþii, în context educaþional – fundament al caracterului viitorului adult.
Astfel, prin Consiliere ºi orientare au fost selectate, pentru a fi promovate pe întreg parcursul ºcolaritãþii,
urmãtoarele valori ºi atitudini:
• respect ºi încredere în sine ºi în ceilalþi;
• recunoaºterea unicitãþii fiecãrei persoane;
• receptivitate la emoþiile celorlalþi;
• valorizarea relaþiilor interpersonale;
• valorificarea criticã ºi selectivã a informaþiilor;
• adaptare ºi deschidere la noi tipuri de învãþare;
• motivaþie ºi flexibilitate în elaborarea propriului traseu educaþional ºi profesional;
• responsabilitate ºi disponibilitate pentru decizii ºi acþiuni privind propria carierã;
• interes pentru învãþare permanentã într-o lume în schimbare ºi în societatea cunoaºterii;
• orientare spre o viaþã de calitate, în prezent ºi în viitor.

Notã de prezentare 

Oferta educaþionalã de Consiliere ºi orientare pentru clasele a V-a – a VIII-a se adreseazã profesorilor
diriginþi din învãþãmântul gimnazial ºi consilierilor scolari.
Conform planului-cadru de învãþãmânt aprobat prin OMEdC 3638/11.04.2001, în învãþãmântul gimnazial,
ariei curriculare Consiliere ºi orientare i se aloca 1 orã/ sãptamânã în trunchiul comun.
Prezentul curriculum de Consiliere ºi orientare dezvoltã problematica abordatã la nivelul claselor I–a IV-a,
[aceste programe nu sunt reproduse în anexã, deoarece ghidul vizeazã doar învãþãmântul gimnazial] asigurând
astfel continuitatea în plan vertical. În situaþia în care Consilierea ºi orientarea nu a fãcut parte dintre disciplinele
studiate de catre elevi sau a fost studiatã doar în anumite clase, se impune familiarizarea cadrelor didactice
cu oferta curricularã pentru învãþãmântul primar, astfel încât sã fie posibilã realizarea obiectivelor de referinþã
prevãzute pentru fiecare dintre anii de studiu din învãþãmântul gimnazial.
Specificul curriculumului de Consiliere ºi orientare pentru învãþãmântul gimnazial rezidã în:
– abordarea cu prioritate a problematicii referitoare la carierã, în condiþiile în care, la finalul acestui
ciclu de învãþãmânt, elevul îºi va exprima opþiunea pentru urmãtorul nivel de ºcolarizare, în termeni
de filierã, profil ºi specializare;
– contribuþia majorã a acestei discipline la autocunoaºterea elevilor – condiþie fundamentalã pentru
orientarea ºcolarã optimã a acestora.
Pentru învãþãmântul gimnazial, structura curriculumului este urmãtoarea:
• obiective cadru (finalitãþi care trebuie atinse la sfârºitul învãþãmântului gimnazial);
• obiective de referinþã (derivate din obiectivele cadru ºi care sunt specifice fiecãrui an de studiu
al învãþãmântului gimnazial);
• exemple de activitãþi de învãþare (cu rolul de a sprijini realizarea obiectivelor de referinþã);
• conþinuturi (elaborate în concordanþã cu necesitãþile ºi cu specificul nivelului de vârsta, care cuprind
temele prin care vor fi realizate obiectivele de referinþã);
• sugestii metodologice (exemple de metode ºi tehnici propuse pentru abordarea conþinuturilor ºi
pentru atingerea obiectivelor, acestea cuprinzând recomandãri globale, flexibile, cu rol de sugestii,
cu privire la metodele ºi tehnicile de predare-învãþare, specifice învãþãmântului gimnazial).

186
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

Obiective cadru Module tematice

Dezvoltarea capacitãþii de autocunoaºtere ºi a atitudinii

Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã
pozitive faþã de sine
Dezvoltarea abilitãþilor de interrelationare în contexte
Comunicare ºi abilitãþi sociale
variate
Dezvoltarea abilitãþilor de utilizare a informaþiilor în
Managementul informaþiilor ºi al învãþãrii
procesul de învãþare
Dobândirea abilitãþilor de explorare ºi planificare a
Planificarea carierei
carierei
Exersarea abilitãþilor de management al unui stil de Calitatea stilului de viaþã
viaþã de calitate

Conþinuturile învãþãrii prevãzute în prezenta programã ºcolarã sunt structurate pe module tematice care
particularizeazã fiecare dintre obiectivele cadru, pentru fiecare an de studiu al învãþãmântului gimnazial, astfel:
Conþinuturile sunt flexibile, adaptabile la nevoile elevilor, ale instituþiei de învãþãmânt, la nevoile comunitãþii
ºi ale societatii în ansamblu. Pentru o abordare pragmatica, cadrul didactic poate solicitã colaborarea unor
specialiºti: medici, avocaþi, asistenþi sociali, psihologi, sociologi, poliþiºti, pompieri etc., se poate implica în
derularea unor proiecte educative ºcolare ºi extraºcolare desfãºurate la nivel naþional, regional, local.

Obiective cadru

1. Dezvoltarea capacitãþii de autocunoaºtere ºi a atitudinii pozitive faþã de sine

2. Dezvoltarea abilitãþilor de interrelaþionare în contexte variate
3. Dezvoltarea abilitãþilor de utilizare a informaþiilor în procesul de învãþare
4. Dobândirea abilitãþilor de explorare ºi planificare a carierei
5. Exersarea abilitãþilor de management al unui stil de viaþã de calitate

187
Clasa a V-a
Obiective de referinþã ºi exemple
de activitãþi de învãþare

I. Dezvoltarea capacitãþii de autocunoaºtere ºi a atitudinii pozitive faþã de sine 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþare

La sfârºitul clasei a V-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi :

1.1 sã identifice situaþii în care se manifestã stima de - activitãþi dirijate ºi semidirijate pentru cunoaºterea
sine de sine ºi pentru inter-cunoaºtere;
- scurte povestiri, întâmplãri neobiºnuite pentru
evidenþierea stimei de sine a unor persoane sau
personaje;
- lucru în echipã: ce este stima de sine (ce spun ex-
perþii, definiþii personale, catrene, ghicitori, refrene);

1.2 sã exemplifice caracteristici specifice preadoles- - benzi desenate, colaje cu tema: „Eu copil, eu acum“.
cenþei

2. Dezvoltarea abilitãþilor de interrelaþionare în contexte variate 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a V-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

2.1 sã exerseze exprimarea adecvatã a emoþiilor - lucru pe grupe: exprimarea verbalã/ non-verbalã a
factorilor care faciliteazã sau blocheazã exprimarea
gândurilor/ emoþiilor;
- realizarea unui inventar de situaþii care implicã mani-
festãri emoþionale: câºtigarea sau pierderea unei
competiþii, pierderea unui prieten, schimbãrile din
familie;

2.2 sã exerseze comportamente de cooperare în grup - discuþii prin care se aratã respect ºi grijã pentru ceilalþi,
în care se valorificã: benzi desenate, texte literare,
fragmente din filme, ilustraþii etc.;
- realizarea de scenarii de cooperare/necooperare în
grup.

188
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

3. Dezvoltarea abilitãþilor de utilizare a informaþiilor în procesul de învãþare 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a V-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

3.1 sã acceseze diferite surse de informaþii cu rol în - activitãþi de explorare a surselor de informaþii;
adaptarea ºcolarã - exerciþii de identificare a unor materiale despre
activitatea ºcolarã: pliante, broºuri, vizionare de
casete;

3.2 sã analizeze factorii favorizanþi ai învãþãrii eficiente - realizarea de planuri personalizate de învãþare
pentru diferite discipline;
- realizarea de fiºe de lucru, postere, eseuri cu temã:
„Regulile învãþãrii“, „Cum învãþãm“, „Motivaþia
învãþãrii“.

4. Dobândirea abilitãþilor de explorare ºi planificare a carierei 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a V-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

4.1 sã prezinte sarcinile ºi responsabilitãþile asumate în - fiºe de lucru: conceperea de cãtre elevi a unor seturi
activitatea preferatã de întrebãri (chestionar) referitoare la activitatea
preferatã;
- vizite în diverse instituþii pentru familiarizarea cu
diferite medii de lucru;
- prezentarea în faþa clasei/ joc de rol cu privire la
sarcinile ºi responsabilitãþile în activitatea preferatã;

4.2 sã identifice schimbari ale diferitelor activitãþi - vizionarea de casete video cu ilustrarea evoluþiei
umane, apãrute în timp în timp a activitãþii lor umane;
- activitãþi dirijate de explorare a site-ului
www.go.ise.ro;
- discuþii de grup cu membri ai comunitãþii, cu privire
la evoluþia activitãþii lor umane într-o anumitã
regiune.

189
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

5. Exersarea abilitãþilor de management al unui stil de viaþã de calitate 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a V-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a V-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

5.1 sã analizeze rolul grupului în formularea ºi în
realizarea opþiunilor personale
- discuþii de grup pe tema rolului grupului în for-
mularea ºi în realizarea opþiunilor personale;
- realizarea de proiecte individuale ºi de jocuri de rol
pe teme cum ar fi: „Cum ne influenþeazã grupul,
în raport cu interesele proprii?“, „Respectarea
regulilor de circulaþie ºi siguranþa personalã“ etc.;

5.2 sã identifice alternativa optimã de soluþionare a unei - exerciþii individuale ºi de grup de selectare a alter-
probleme personale, pornind de la resursele ºi in- nativelor de soluþionare a unei probleme personale.
teresele proprii

Conþinuturile învãþãrii

1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

1.1 Autocunoaºtere
• Stima de sine: ce este stima de sine ºi în ce situaþii se manifestã. Atitudinea pozitivã faþã de propria
persoanã
1.2 Schimbare, creºtere, dezvoltare
• Caracteristicile preadolescenþei: schimbãrile fizice, dezvoltarea personalitãþii, relaþiile cu colegii, aºteptãri

2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

2.1 Managementul emoþiilor
• Relaþia dintre evenimente, gânduri ºi emoþiile generate. Cum facem faþã emoþional situaþiilor dificile?
2.2 Abilitãþi sociale
• Importanþa contribuþiei fiecãrui membru al unui grup la activitatea grupului. Avantajele cooperãrii
în grup. Solidaritate

3. Managementul informaþiilor ºi al învãþãrii

3.1 Managementul informaþiilor
• Modalitãþi de identificare a informaþiilor. Rolul informaþiilor în procesul de cunoaºtere, învãþare,
acomodare
3.2 Învãþare eficientã
• Factorii favorizanþi/ frenatori ai învãþãrii eficiente

4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei
• Caracteristicile unei activitãþi – sarcini, responsabilitãþi, mediu de lucru, echipamente, orar
• Evoluþia ocupaþiilor

5. Calitatea stilului de viaþã

5.1 Calitatea relaþiilor sociale
• Apartenenþa la grup. Rolul grupului în formularea ºi în realizarea opþiunilor personale.
5.2 Calitatea vieþii personale
• Alegerea alternativei optime (centura de siguranþã, respectarea regulilor de circulaþie, a normelor
de prevenire a incendiilor, a normelor de prim-ajutor etc.)

190
Clasa a VI-a
Obiective de referinþã ºi exemple
de activitãþi de învãþare


I. Dezvoltarea capacitãþii de autocunoaºtere ºi a atitudinii pozitive faþã de sine 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VI-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi :

1.1 sã exerseze prezentarea caracteristicilor pozitive - joc de rol pe teme ca: „Ce îmi place (admir) în legã-
despre sine turã cu mine/ Ce nu îmi place în legãturã cu mine“;
- discuþii în grup despre etichetãri ºi despre consecinþele
acestora;

1.2 sã observe schimbãri asociate diferitelor vârste - culegere de informaþii ºi discuþii în grup despre
schimbãrile specifice pubertãþii;
- vizionarea unor filme care abordeazã tema trecerii de
la o etapã de vârstã la alta.

2. Dezvoltarea abilitãþilor de interrelaþionare în contexte variate 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VI-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

2.1 sã aplice tehnici de autocontrol - imaginarea ºi discutarea unor situaþii care necesitã
autocontrol;
- exerciþii de autocontrol;

2.2 sã identifice dezavantaje ale manifestãrii com- - discuþii în grup, pe baza experienþei personale,
portamentului agresiv despre dezavantajele/ avantajele comportamentului
agresiv /neagresiv.

191
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

3. Dezvoltarea abilitãþilor de utilizare a informaþiilor în procesul de învãþare 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VI-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

3.1 sã exerseze deprinderi de selectare a informaþiilor - activitãþi de selectare a informaþiilor în raport cu diferite
relevante pentru învãþarea eficientã sarcini de învãþare;
- analiza unor materiale folosite în învãþare: pliante,
broºuri;

3.2 sã identifice caracteristici ale învãþãrii proprii - fiºe de autoevaluare ºi de autoobservare referitoare
la propria activitate de învãþare.

4. Dobândirea abilitãþilor de explorare ºi planificare a carierei 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VI-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

4.1 sã utilizeze în contexte adecvate termenii de - discuþii cu privire la conþinuturile termenilor muncã,
muncã, ocupaþie ºi carierã ocupaþie, carierã;
- utilizarea dictionarelor (biblioteca, Internet) pentru
gãsirea explicaþiilor cu privire la definirea termenilor
de muncã, ocupaþie, carierã;
- activitãþi dirijate de explorare a site-ului www.go.ise.ro.

5. Exersarea abilitãþilor de management al unui stil de viaþã de calitate 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VI-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VI-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

5.1 sã identifice rolul normelor în viaþã grupurilor de - joc de rol pe tema cunoaºterii ºi respectãrii diferitelor
apartenenþã norme;
- exersarea comportamentelor de grup, în conformitate
cu anumite norme;

5.2 sã exerseze abilitãþi de luare a deciziilor, în - exerciþii de luare de decizii în situaþii variate, relevante
contexte variate pentru activitatea proprie
- exerciþii de luare de decizii în situaþii de risc sau crizã
(incendii, inundaþii, cutremure, accidente rutiere etc.).

192
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

Conþinuturile învãþãrii

1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

1.1 Autocunoaºtere:
• Stima de sine. Etichetãrile. Cum poate fi îmbunãtãþitã stima de sine.
1.2 Schimbare, creºtere, dezvoltare:
• copilãrie, pubertate, adolescenþã, tinereþe, maturitate, batrâneþe – caracteristici generale,
observabile.

2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

2.1 Managementul emoþiilor:
• importanþa autocontrolului. Tehnici de autocontrol.
2.2 Comunicarea:
• comportament agresiv – neagresiv.

3. Managementul informaþiilor ºi al învãþãrii

3.1 Managementul informaþiilor:
• Tehnici de selectare a informaþiilor – avantaje ºi limite.
3.2 Învãþare eficientã:
• Activitatea de învãþare; Caracteristici ale învãþãrii eficiente.

4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei:
• Muncã, ocupaþie, carierã: caracteristici.

5. Calitatea stilului de viaþã

5.1 Calitatea vieþii personale:
• Situaþii de decizie. Rezolvarea unor probleme cu potenþial de risc (ex. relaþii abuzive, de exploatare)
ºi/sau de crizã (accidente, catastrofe naturale etc.).
• Raportarea la normã.

193
Clasa a VII-a
Obiective de referinþã ºi exemple
de activitãþi de învãþare


I. Dezvoltarea capacitãþii de autocunoaºtere ºi a atitudinii pozitive faþã de sine 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi :

1.1 sã dovedeascã încredere în sine, în diferite situaþii - compuneri pe tema încrederii în sine ºi a reuºitei;
- analiza unor personaje celebre, din diferite domenii,
prin prisma încrederii în sine;
- interviuri, desene, fotografii cu tema: „Povestea unei
reuºite“.

2. Dezvoltarea abilitãþilor de interrelaþionare în contexte variate 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

2.1 sã analizeze caracteristicile comportamentului - scenarii aplicate în clasã/ în afara clasei, pentru
de lider, în cadrul grupurilor de apartenenþã exersarea rolurilor de conducere, în cadrul grupului;
- jocuri de rol, cu asumarea formalã/ informalã a rolului
de lider;

2.2 sã exerseze tehnici de comunicare eficientã, în - tehnici de ascultare activã, a oferirii de feedback, de
contexte variate din punct de vedere social ºi adresare a întrebãrilor aplicate în perechi/ grup;
cultural - promovarea prin materiale informative (poster, pliant
etc.) a relaþiilor pozitive între copii ºi pãrinþi;
- realizarea unor postere, pliante despre diversitate ºi
diferenþele culturale.

194
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

3. Dezvoltarea abilitãþilor de utilizare a informaþiilor în procesul de învãþare 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

3.1 sã foloseascã eficient timpul, ca resursã, pentru - fiºe de lucru individual sau pe echipe, realizarea
a obþine succes în învãþare planului individual de lucru ºi al clasei, elaborarea
orarului zilei, saptamânal sau semestrial, pentru toate
tipurile de activitãþi ;

3.2 sã aplice tehnici de stimulare a creativitãþii în - exerciþii de stimulare a creativitãþii.

propria activitate de învãþare

4. Dobândirea abilitãþilor de explorare ºi planificare a carierei 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

4.1 sã analizeze diferite meserii ºi ocupaþii din - vizite în institutii de învãþãmânt ºi în alte
perspectiva cerinþelor educaþionale institutii/companii pentru familiarizarea cu diferite
trasee educaþionale ºi cu locuri de munca/ ocupaþii
– alternative de inserþie pe piaþa muncii;

4.2 sã îºi analizeze propriile opþiuni privind diferite - studii de caz, pentru identificarea criteriilor de alegere
meserii/ ocupaþii, utilizând diferite criterii a unei meserii;
- discuþii cu membrii comunitãþii, cu privire la criterii de
alegere a traseului educaþional, a meseriei/ ocupaþiei.

5. Exersarea abilitãþilor de management al unui stil de viaþã de calitate 

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþãre

La sfârºitul clasei a VII-a elevii vor fi capabili: Pe parcursul clasei a VII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:

5.1 sã evalueze impactul factorilor sociali, culturali,
economici ºi de mediu asupra propriilor opþiuni
profesionale ºi asupra evoluþiei în carierã
- dezbateri, problematizãri, studii de caz pe tema
influenþelor factorilor sociali, culturali, economici ºi de
mediu asupra evoluþiei în carierã;
- discuþii de grup, pe tema problematicii de gen în
dezvoltarea carierei.

195
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

Conþinuturile învãþãrii

1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

1.1 Autocunoaºtere:
• Încredere în sine, reuºita personalã.

2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

2.1 Abilitãþi sociale:
• Cum recunoaºtem un lider?
2.2 Comunicarea:
• Ce înseamnã comunicare eficientã? Abilitãþi de comunicare: ascultare, feedback pozitiv, adresarea
întrebãrilor
• Grija ºi sprijin în familie
• Diversitatea culturalã ºi etnicã. Interculturalitate

3. Managementul informaþiilor ºi al învãþãrii

3.1 Elemente de management al timpului
3.2 Învãþare eficientã – Tehnici de stimulare a creativitãþii

4. Planificarea carierei
4.1 Explorarea carierei:
• Pregãtirea educaþionalã necesarã unei ocupaþii/ angajãrii
• Criterii de analizã ºi de alegere a unei meserii. Decizie personalã, informatã ºi responsabilã cu privire
la alegerea meseriei.

5. Calitatea stilului de viaþã

5.1 Calitatea relaþiilor sociale ºi a mediului de muncã:
• Factorii sociali, culturali, economici în formularea unor opþiuni profesionale ºi în dezvoltarea carierei
• Stereotipurile de gen ºi planificarea carierei

196
Clasa a VIII-a
Obiective de referinþã ºi exemple
de activitãþi de învãþare
I. Dezvoltarea capacitãþii de autocunoaºtere ºi a atitudinii pozitive faþã de sine
Obiective de referinþã
La sfârºitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:
1.1 sã îºi autoevalueze punctele tari ºi pe cele slabe,
în raport cu propriile interese privind evoluþia
personalã
2. Dezvoltarea abilitãþilor de interrelaþionare în contexte variate
Obiective de referinþã
La sfârºitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:
2.1 sã explice importanþa responsabilitãþii indi-
viduale ºi sociale, în diferite contexte
2.2 sã analizeze influenþa stereotipurilor ºi a
prejudecãþilor asupra comunicãrii interpersonale
3. Dezvoltarea abilitãþilor de utilizare a informaþiilor în procesul de învãþare
Obiective de referinþã
La sfârºitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:
3.1 sã se documenteze în privinþa opþiunilor pentru
clasa a IX-a, utilizând TIC (tehnologii
informatice ºi de comunicare)


Exemple de activitãþi de învãþãre
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:
- chestionare ºi fiºe de autoevaluare pentru identificarea
punctelor tari, a celor slabe ºi a intereselor;
- portofoliul resurselor personale.

Exemple de activitãþi de învãþãre
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:
- exerciþii de identificare a situaþiilor în care este necesarã
asumarea responsabilitãþii individuale ºi sociale;
- exerciþii de exprimare a opiniilor pro-/contra, în
contexte marcate de prejudecãþi/stereotipuri;
- monitorizarea unor stereotipuri/prejudecãþi, în diferite
tipuri de discurs.

Exemple de activitãþi de învãþãre
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:
- selectarea informaþiilor utile pentru decizia privind traseul
educaþional, accesând portalurile www.edu.ro,
www.admitere.edu.ro;
- discuþii de grup privind avantajele ºi limitele utilizãrii TIC,
pentru informarea cu privire la opþiunile pentru clasa a IX-a;
197
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare
La sfârºitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:
3.2 sã analizeze informaþiile cu privire la ofertele
educaþionale dupã finalizarea clasei a VIII-a
4. Dobândirea abilitãþilor de explorare ºi planificare a carierei
Obiective de referinþã
La sfârºitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:
4.1 sã elaboreze portofoliul personal, pentru
conturarea unui traseu educaþional ºi profesional
5. Exersarea abilitãþilor de management al unui stil de viaþã de calitate
Obiective de referinþã
La sfârºitul clasei a VIII-a elevii vor fi capabili:
5.1 sã îºi autoevalueze convingerile, atitudinile ºi
comportamentele definitorii pentru dezvoltarea
personalã
5.2 sã analizeze mecanismele eficiente de adaptare
în situaþii de stres sau de crizã
198
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:
- discuþii de grup despre utilitatea informaþiilor cu privire
la ofertele educaþionale care pot fi alese dupã
finalizarea clasei a VIII-a;
- vizite de documentare, în vederea completãrii
informaþiilor despre ofertele educaþionale dobândite
din diverse surse.

Exemple de activitãþi de învãþãre
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:
- portofoliul personal pentru clasele a V-a – a VIII-a;
- discuþii de grup privind traseele educaþionale posibile
dupã terminarea clasei a VIII-a;
- simulare: completarea formularelor cu opþiunile
posibile pentru clasa a IX-a.

Exemple de activitãþi de învãþãre
Pe parcursul clasei a VIII-a se recomandã urmãtoarele
activitãþi:
- dezbateri, studii de caz, problematizãri, pe tema
opþiunilor educaþionale ºi de viaþã;
- proiecte individuale de dezvoltare, cu identificarea
opþiunilor educaþionale ºi profesionale;
- discuþii de grup cu tema: „Cum facem faþã stresului?“
- exerciþii de identificare a modalitãþilor de adaptare în
diverse situaþii potential stresante
- proiect de grup de promovare a sprijinului social, în
situaþii de crizã (catastrofe naturale, violenþã, accidente
etc.).
 >> Programe ºcolare pentru Aria curricularã Consiliere ºi Orientare

Conþinuturile învãþãrii

1. Autocunoaºtere ºi dezvoltare personalã

1.1 Autocunoaºtere:
• autoevaluare: interese, puncte tari, puncte slabe, caracteristici personale

2. Comunicare ºi abilitãþi sociale

2.1 Abilitãþi sociale:
• responsabilitate individualã ºi sociala în ºcoalã, în familie ºi în comunitate
2.2 Comunicarea:
• prejudecãþi ºi stereotipuri: impact asupra comunicãrii

3. Managementul informaþiilor ºi al învãþãrii

3.1 Managementul informaþiilor:
• surse de informare cu privire la filierele, profilurile ºi specializarile de actualitate din învãþãmântul
liceal/ ºcoala de arte ºi meserii (publicaþii, site-uri web, baze de date, târguri de oferte educaþionale);
avantaje ºi limite ale utilizãrii TIC pentru informarea cu privire la opþiunile pentru clasa a IX-a
• criterii de analizã a informaþiilor referitoare la ofertele educaþionale: relevanþa, actualitatea,
completitudinea, corectitudinea etc.

4. Planificarea carierei
4.1 Planificarea carierei:
• Portofoliul personal pentru clasele V-VIII: desene, rezultate ale aplicãrii chestionarelor ºi a fiºelor de
autoevaluare a intereselor ºi abilitãþilor, diplome ºi certificate obþinute, rezultatele diferitelor concursuri
ºi ale activitãþilor de voluntariat, sugestii, recomandãri
• Formularele cu opþiuni pentru clasa a IX-a – Modalitãþi de completare

5. Calitatea stilului de viaþã

5.1 Calitatea vieþii personale:
• factori determinanþi ai dezvoltãrii personale
• adaptarea eficientã la stres; surse de sprijin în situaþii de stres; managementul stresului în situaþii
de examinare
• situaþii de crizã; reacþii emoþionale ºi comportamentale în situaþii de crizã (catastrofe naturale, violenþã,
accidente etc.) ºi Modalitãþi de reacþie; traficul de fiinþe umane.

199
 
Sugestii metodologice

Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere ºi orientare este stimularea abilitãþilor de învãþare
permanentã, în scopul dezvoltãrii personale ºi al integrãrii socio-profesionale viitoare, de succes. Elevii
experimenteazã practic, în cadrul orelor de Consiliere ºi orientare, diferite tehnici de învãþare, de relaþionare,
de comunicare eficientã, abilitãþi de explorare a resurselor personale ºi a carierei, apoi aplicã ceea ce au asimilat
în clasã, în situaþii de viaþã diverse ºi îºi evalueazã propriul progres. Învãþã astfel sã îºi asume responsabilitatea
propriei învãþãri.
Procesul didactic se focalizeazã atât pe asimilarea de cunoºtinþe ºi abilitãþi specifice disciplinei, cât ºi pe
dezvoltarea atitudinilor ºi a mecanismelor învãþãrii personalizate, conºtiente ºi eficiente, pe care elevii sa le
aplice ºi în diferite contexte de viaþã, nu doar în cadrul ºcolii.
Procesul de predare-învãþare specific Consilierii ºi orientãrii este orientat de principiile învãþãrii active, centrate
pe elev. În acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere ºi orientare sunt cele activ-participative.
Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi sau în echipã, prin activitãþi independente sau asistate,
precum
• jocul de rol, simularea,
• brainstorming-ul,
• metode art-creative,
• exerciþiul,
• chestionarul de interese ºi abilitãþi,
• conversaþia, discuþia, dezbaterea.

Modalitãþi de evaluare

În cadrul orelor de Consiliere ºi orientare NU se utilizeazã notarea. Evaluarea va urmãri progresul personal
în ceea ce priveºte integrarea ºcolarã ºi socialã, atitudinile faþã de lumea înconjurãtoare ºi faþã de propria
persoanã, interesele privind evoluþia personalã ºi diferite activitãþi ºi obþinerea succesului în propria activitate.

Recomandãm utilizarea urmãtoarelor metode de evaluare:

• exprimarea ideilor ºi a argumentelor personale prin postere, desene, colaje, compuneri;
• proiectul individual ºi de grup;
• activitãþile practice;
• administrarea de fiºe individuale de (auto)evaluare;
• testarea în vederea orientãrii ºcolare ºi profesionale;
• realizarea de portofolii.

Elementul inovativ central al curriculumului actual îl reprezintã deschiderea spre comunitate, conþinuturile
învãþãrii prevãzute incluzând aspecte legate de: implicare comunitarã ºi voluntariat, domenii de activitate,
direcþii de evoluþie ºcolarã ºi profesionalã, elaborare de proiecte individuale ºi de grup, cu relevanþã socialã.
Activitãþile propuse reprezintã cãi de asumare de cãtre elevi, la acest nivel de ºcolaritate, a rolului de cetãþean
activ ºi responsabil, informat ºi pregãtit pentru a participa la configurarea propriului traseu de formare ºi
pentru realizarea de opþiuni ºcolare ºi profesionale, în cunoºtinþã de cauzã.

200
 
Bibliografie generalã

Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive BTPAC. Cluj-Napoca, Editura ASCR 2002.
Baban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G. Consiliere ºi orientare. Bucureºti, Humanitas Educational, 2002.
Balan, E.; Anghel, E.; Marcinschi, M.; Ciohodaru, E. Fete, bãieþi – parteneriat în viaþã privatã ºi în viaþa
publicã. Bucureºti, Editura Nemira, 2003.
Consiliere educationalã. Baban, A. (coord.). Cluj Napoca, Editura Imprimeria Ardealul, 2001.
Consiliere ºi orientare. Ghid de educaþie pentru carierã. Activitãþi pentru clasele I-IV. Lemeni, Gabriela;
Mihalca, Loredana; Mih, Codruta (coord.). Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2005.
Consiliere ºi orientare. Ghid de educaþie pentru carierã. Activitãþi pentru clasele V-VIII. Lemeni, Gabriela;
Porumb, Mihaela (coord.). Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2004.
Consiliere ºi orientare. Ghid de educaþie pentru carierã. Lemeni, Gabriela; Miclea, Mircea (coord.).
Cluj-Napoca, Editura ASCR, 2004.
Faber, A.; Mazlish, E. Comunicarea eficientã cu copiii, acasã ºi la ºcoala. Bucureºti, Editura Curtea Veche,
2002.
Goleman, D. Inteligenþa emoþionalã. Bucureºti, Editura Curtea Veche, 2002.
Jigãu, Mihaela. Factorii reusitei ºcolare. Bucureºti, Editura Grafoart, 1998.
Jigãu, Mihai. Consilierea carierei. Bucureºti, Editura Sigma, 2001.
Jigãu, Mihai. Copiii supradotaþi. Bucureºti, Editura Societatea ªtiinþa ºi Tehnicã, 1994.
Manual pentru viaþã de familie. Bucureºti, Editura Genesis, Fundaþia Tineri pentru Tineri.
Orientarea scolarã ºi profesionalã a tinerilor rezidenþi în zone defavorizate socio-economic ºi
cultural.Bucureºti, ISE-CNROP, 2001. http://ospzd.ise.ro
Petrovai, D., Bursuc, B. Diferenþe de gen în creºterea ºi educarea copiilor. Bucureºti, Editura Nemira.
2003. www.gender.ro
Radu, Gh. Psihopedagogia dezvoltãrii ºcolarilor cu handicap. Bucureºti, EDP., 1999.
Shapiro, D. Conflictele ºi comunicarea, Un ghid prin labirintul artei de a face faþã conflictelor. Bucureºti,
Editura Arc, 1998.
Stanton, N. Comunicarea. Bucureºti, SC ªtiinta ºi Tehnica, 1995.
Super, D. E. Dezvoltarea carierei. În: Psihologia procesului educaþional. (Joel R. Davitz ºi Samuel Ball).
Bucureºti, EDP, 1978.
Tehnologiile informatice ºi de comunicare în consilierea carierei. Jigau, Mihai (coord.). Bucureºti, Editura
Afir, 2003.
Tobias, J. M.; Tobias, E. S.; Friendlander, S. B. Inteligenta emoþionalã în educaþia copiilor. Bucureºti, Editura
Curtea Veche, 2002.
Tomsa, G. Consilierea ºi orientarea în ºcoala. Bucureºti, Casa de editura ºi presa Viaþã Româneasca, 1999.
Tudoran, Dan. Consiliere educaþionalã. Timisoara, Presa Universitarã Românã, 2002.
Ungureanu, D. Copii cu dificultãþi de învãþare. Bucureºti, EDP, 1999.
Verza, E.; Paun, E. Educaþia integratã a copiilor cu handicap. Bucureºti, 1998.
www.cde.ca.gov/ci Curriculum and Instruction. Sacramento, California.
www.csee.net/SEL_Home_school/IPGuidelines.pdf Respect. Interpersonal Violence Prevention Resource
Guide. New York State Center for School Safety, 2002.

201
 Bibliografie generalã

www.doe.mass.edu/frameworks/health/1999 Massachusetts Comprehensive Health Curriculum

Framework.
Massachusetts Guiding Principles of Comprehensive Health Education Linked with Naþional Standards in Health
Education, Physical Education, and Family and Consumer Sciences Education, October, 1999.
www.edu.gov.on.ca/eng/document/curricul/ecu85107.pdf Personal Life Management: Curriculum
Guideline. Ontario Ministry of Education, 1985.
www.edu.ro învãþãmânt primar. Planuri-cadru.
www.edu.ro învãþãmânt gimnazial. Planuri-cadru.
www.edu.ro învãþãmânt primar. Programe ºcolare. Aria curricularã „Om ºi societate“.
www.edu.ro învãþãmânt gimnazial. Programe ºcolare. Aria curricularã „Om ºi societate“.
www.ericfacility.net/databases McClellan, Diane E; Katz, Lilian G. Assessing Young Children’s Social. ERIC
Digest, 2001.
www.eycb.coe.int/compass Manual on Human Rights Education with Young People.
www.ncpublicschools.org/curriculum/guidance Guidance Curriculum for the Comprehensive School
Counselling Program, North Carolina, 2001.
www.realgame.com/canada.cfm Real Game.

202
 
Resurse generale

Institutul de ªtiinte ale Educaþiei (ISE)

Laboratorul Consiliere ºi învãþare permanentã
ªtirbei Vodã 37, Sector 1, 010102 Bucureºti
Telefon: (021) 3158930; (021) 3142782/ 143/ 120; Fax: (021) 3121447
www.ise.ro
• Coordonator metodologic al Centrelor de Asistenþã Psihopedagogicã din România
• Cercetare în domeniul Consilierii ºi învãþãrii permanente
• Centru-resursã de materiale metodologice în Consilierea carierei

Centrul Naþional de Resurse pentru Orientare Profesionalã (CNROP - Euroguidance)

ªtirbei Voda 37, Sector 1, Bucureºti
Tel: (021) 3158930; (021) 3142782/ 143/ 120; Fax: (021) 3121447
www.cnrop.ise.ro www.ploteus.net
• Furnizarea de informaþii relevante ºi facilitarea accesului la date despre posibilitãþile de mobilitate
pentrueducaþie ºi formare profesionalã la nivel naþional ºi european
• Promovarea ºi sustinerea mobilitãþii profesionale transnaþionale ºi dimensiunii europene a educaþiei
ºiformãrii

Centrele de Asistenþã Psihopedagogicã (CAPP)

www.capp.ise.ro
• Consiliere pentru elevi, pãrinþi, consultanþã ºi cursuri de formare pentru cadrele didactice, programe de
prevenire a violenþei în ºcoli, ºcoala pãrinþilor (existente în fiecare judeþ)

Centrul Educatia 2000+

Cãderea Bastiliei nr. 33, Sector 1, Bucureºti
Telefon: (021) 212 07 81
www.cedu.ro
• Formare pentru cadre didactice ºi adolescenþi
• Programe educaþionale de Consiliere a carierei

Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Fortei de Munca

Strada Sfântul Dumitru, nr. 3, Sector 3, Bucureºti
Telefon: (021) 3139140
www.anofm.ro
• Informaþii despre piaþa muncii, organizarea târgurilor de locuri de muncã
• Link-uri catre Agenþiile Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã

203
 Resurse generale

Centrul de Informare al Comisiei Europene

Calea Victoriei 88, Bucureºti
Telefon: (021) 315.3470
www.infoeuropa.ro
• Resurse cu privire la finanþãri, programe în domeniul educaþiei

Organizaþia Internaþionalã a Muncii (ILO)

Biroul Corespondentului Naþional în România
Strada Ministerului 1-3, sc. D, et. 5, cam. 574, Bucureºti
Telefon: (021) 3132965; Fax: (021) 3125272
www.ilo.org
• Promovarea drepturilor fundamentale de muncã, îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã ºi viaþã prin sporirea
ºanselor de ocupare a forþei de muncã ºi de creare de locuri de muncã
• Programe privind eliminarea muncii copiilor

Grupul de lucru

Coordonator:
Dr. Mihai JIGÃU – expert, Consiliul Naþional pentru Curriculum, Institutul de ªtiinþe ale Educaþiei, Bucureºti

Autori:
Speranþa Lavinia ÞIBU, cercetãtor – Institutul de ªtiinte ale Educaþiei, Bucureºti
Domnica PETROVAI, psiholog drd. – Centrul EXPERT, Universitatea Babeº-Bolyai, Cluj-Napoca
Marcela Claudia CÃLINECI, prof. psihopedagog - Centrul Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã, Bucureºti
Elena CIOHODARU, prof. psiholog – Centrul Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã, Bucureºti
Ioana ªANDRU, prof. psihopedagog – Colegiul Naþional Mihai Viteazul, Bucureºti

Expertizã curriculum:
Firuþa-Antoaneta TACEA – Consiliul Naþional pentru Curriculum
Angela TEªILEANU – Consiliul Naþional pentru Curriculum
Florentina SÂMIHÃIAN – Consiliul Naþional pentru Curriculum
Cornelia DUMITRIU – Consiliul Naþional pentru Curriculum

204