Sunteți pe pagina 1din 33

Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.

Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.


(Romani 12:7)

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME
ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII

1 Prof. IOAN HAPCA


10 TIPURI DE PRONUME
(denumiri, definiţii, exemple minime)
 POSESIV (ţine locul obiectului posedat şi al posesorului): al meu, al tău, al său, al
nostru, al vostru…
 DE ÎNTĂRIRE (întăreşte ideea de persoană): însumi, însuţi, însuşi, înşine, înşivă, …
 DEMONSTRATIV (arată apropierea, depărtarea, identitatea): acesta, acela, celălalt..
 INTEROGATIV (ţine locul cuvântului aşteptat ca răspuns la întrebare): cine?, cui?,
ce?, care?, cât?…
 RELATIV (leagă subordonatele de regentele lor): Ştiu cine dă, ce dă, cui dă, cât dă şi
care refuză.
 PERSONAL (indică persoana care vorbeşte, cu care se vorbeşte, despre care se
vorbeşte): eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele…
 REFLEXIV (ţine locul obiectului asupra căruia se exercită acţiunea verbului): sine,
se, sie, sieşi, îşi…
 NEHOTĂTÂT (nu dă vreo indicaţie asupra obiectului): unii, alţii, mulţi, puţini,
cineva, oricine…
 DE POLITEŢE (exprimă respectul despre persoana cu care sau despre care se
vorbeşte): dumneata, dumitale, dumneavoastră, dumnealui, dumneaei…
 NEGATIV (ţine locul substantivelor absente din propoziţii negative): nimeni, nimic,
niciunul…
2
5 TIPURI DE PRONUME
CU FORME PERSONALE (1)
 PERSONAL : (pers. 1) eu, mine, mă, m, mie, îmi, mi ;
noi, nouă, ne, ni ; (pers. 2) tu, tine, te, ţie, îţi, ţi ; voi,
vouă, vă, vi, v ; (pers. 3) el, îl, l, lui, îi, i ; ea, o, ei, ele, le,
lor, li ; dânsul, dânsa, dânşii, dânsele ;
 PERSONAL DE POLITEŢE : (pers. 2) dumneata,
dumitale, dumneavoastră; (pers. 3) dumnealui,
dumneaei, dumnealor ;
 REFLEXIV : (pers. 1) îmi, mi, mă, m, ne ; (pers. 2) îţi,
ţi, te, vă, v ; (pers. 3) sine, sineşi, se, s, sie, sieşi, îşi, şi ;
 NOTĂ : Toate îşi schimbă forma după persoană şi în

analiza lor se precizează persoana.


3
5 TIPURI DE PRONUME
CU FORME PERSONALE (2)
 DE ÎNTĂRIRE : (pers. 1) însumi, însămi, însemi,
înşine, însene ; (pers. 2) însuţi, însăţi, înseţi, înşivă,
însevă ; (pers. 3) însuşi, însăşi, înseşi, înşişi, însele ;
 POSESIV : (pers. 1) al meu, a mea, ai mei, alor mei, ale
mele, alor mele ; (pers. 1) al nostru, a noastră, ai noştri,
alor noştri, ale noastre, alor noastre ; (pers. 2) al tău, a
ta, ai tăi, alor tăi, ale tale, alor tale ; (pers. 2) al vostru, a
voastră, ai voştri, alor voştri, ale voastre, alor voastre ;
(pers. 3) al său, a sa, ai săi, alor săi, ale sale, alor sale ;
 NOTĂ : Toate îşi schimbă forma după persoană şi în

analiza lor se precizează persoana.


4
5 TIPURI DE PRONUME
FĂRĂ FORME PERSONALE (1)
 DEMONSTRATIV : acesta, aceasta, aceştia, acestea, acestuia,
acesteia, acestora; cestălalt, ceastălaltă, ceştilalţi, cestelalte,
cestuilalt, cesteilalte, cestorlalţi, cestorlalte ;acela, aceea, aceia,
acelea, aceluia, aceleia, acelora ; celălalt, cealaltă, ceilalţi,
celelalte, celuilalt, celeilalte, celorlalţi, celorlalte ; acelaşi, aceeaşi,
aceiaşi, aceleaşi, aceluiaşi, aceleiaşi, aceloraşi ;
 INTEROGATIV : cine ?, cui ?, care ?, cărui(a) ?, cărei(a) ?,
căror(a) ?, ce ?, cât ?, câtă ?, câţi ?, câte ? al câtelea ?, a câta ?,
câtor(a) ?;
 RELATIV : cine , cui , care , cărui(a) , cărei(a) , căror(a) , ce , cel
ce , ceea ce , cei ce , cele ce , celui ce , celei ce , celor ce , cât ,
câtă , câţi , câte , câtor(a), al câtelea , a câta ;
 NOTĂ : Toate NU îşi schimbă forma după persoană şi
în analiza lor NU se precizează persoana.
5
5 TIPURI DE PRONUME
FĂRĂ FORME PERSONALE (2)
 NEHOTĂTÂT : mult, multă, mulţi, multe, multor(a) ; tot, toată,
toţi, toate, tuturor(a) ; unul, una, unii, unele, unui(a), unei(a),
unor(a) ; altul, alta, alţii, altele, altui(a), altei(a), altor(a) ; atât,
atâta, atâţi(a), atâtea, atâtor(a) ; niţel, niţeluş, niţică, niscai ; nişte
; puţin, puţină, puţini, puţine, puţinor(a) ; puţinel, puţintel ; alde ;
cutare, cutărui(a), cutărei(a), cutăror(a) ; cutărică ; vreunul,
vreuna, vreunii, vreunele, vreunui(a), vreunei(a), vreunor(a) ;
destul, destulă, destui, destule; cineva, altcineva, fie(şi)cine,
ori(şi)cine, oare(şi)cine ; cuiva, altcuiva, fie(şi)cui, ori(şi)cui,
oare(şi)cui ; careva, altcareva, fie(şi)care, ori(şi)care,
oare(şi)care ; ceva, altceva, fie(şi)ce, ori(şi)ce, oare(şi)ce ; câtva,
câtăva, câţiva, câteva, câtorva ; fie(şi)cât, ori(şi)cât, oare(şi)cât ;
 NEGATIV : nimeni, nimenea, nimic, nimica; niciunul, niciuna,
niciunui(a), niciunei(a) ; NOTĂ : Toate NU îşi schimbă forma
după persoană şi în analiza lor NU se precizează persoana.
6
VALORILE MORFOLOGICE
ALE PRONUMELOR
 VALOARE SUBSTANTIVALĂ : Elevul ştie. Al meu ştie. Însuşi ştie.
Acesta ştie. Care ştie ? El ştie. Ştiu care ştie. Pe sine se ştie. Altul ştie.
Dumnealui ştie. Niciunul nu ştie.
 Observaţie : Toate pronumele cu valoare substantivală au aceleaşi funcţii
sintactice ca şi substantivul, după cazul în care se află.
 VALOARE ADJECTIVALĂ : Elevul ştie. Al meu elev ştie. Însuşi elevul
ştie. Acest elev ştie. Care elev ştie ? El ştie. Ştiu care elev ştie. Alt elev ştie.
Dumnealui ştie. Nici un elev nu ştie.
 Observaţie : Toate adjectivele pronominale se acordă în gen număr şi caz
cu substantivele pe care le determină şi au funcţia sintactică de atribut
adjectival.
 NOTĂ : Din cele 10 tipuri de pronume, 3 pot avea numai valoare
substantivală (pronumele personal, pronumele reflexiv, pronumele de
politeţe), iar 7 tipuri de pronume pot avea atât valoare substantivală, cât şi
valoare adjectivală (posesiv, de întărire, demonstrativ, interogativ, relativ,
7 nehotărât, negativ),
VALORILE MORFOLOGICE
ALE PRONUMELOR (EXCEPŢII)
Sunt numai pronume :
 Interogativele: ,, cine ” , ,, cui ” ;
 Relativele: ,, cine ”, ,, cui ”, ,, cel ce ”, ,, ceea ce ”, ,,cei
ce”, ,, cele ce ”, ,,celui ce ”, ,, celei ce ”, ,, celor ce ”;

Nehotărâtele: ,,careva”, ,,altcareva”, ,,altceva” ,,cineva”
, ,,altcineva”, ,,cuiva”, ,,altcuiva”, ,,fiecine”, ,,fiecui”, ,,o
ricine”, ,,oricui”, ,,orişicine”, ,,orişicui”;
 Negativele: ,,nimeni”, ,,nimenea”, ,,nimic”, ,,nimica”;
Sunt numai adjective pronominale:
 Nehotărâtele : alde, fiece, niscai, niscaiva, nişte, vreun,

8 vreo;
PRONUMELE INTEROGATIV
 Este pronumele care, în propoziţii interogative directe,
ţine locul substantivelor, pronumelor şi numeralelor
aşteptate ca răspuns la întrebări.
 Majoritatea pronumelor interogative au forme după gen,
după număr şi după cele patru cazuri (N.A.G.D.).
 Pronumele interogativ are 9 forme de bază (la
N.A.) : ,,cine ?” ; ,,care ?” ; ,,ce ?” ; ,, cât ? ” ; ,, câtă ? ”
; ,, câţi ? ” ; ,, câte ? ”; ,, al câtelea ? ” ; ,, a câta ? ” ;
 Pronumele interogative devin adjective pronominale când
determină substantive, se acordă cu acestea în gen, număr
şi caz, dar nu înlocuiesc în această calitate substantive.

9
FORMELE PRONUMELUI
INTEROGATIV
(şi formele adjectivului pronominal interogativ)
 ,, cine ? ” ;
 ,, cui ? ” ;
 ,, care ? ” ; ,, cărui(a) ? ” ; ,, cărei(a) ?
” ; ,, căror(a) ?” ;
 ,, ce ? ” ;
 ,, cât ? ” ; ,, câtă ? ” ; ,, câţi ? ” ; ,, câte ? ”;
,, câtor(a) ? ” ;
10 ,, al câtelea ? ” ; ,, a câta ? ” ;

NOTE DESPRE PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL
PRONOMINAL INTEROGATIV
 ,,cine ? ” este numai pronume interogativ , în cazurile N.
A., având forma ,, cui ? ” la G. D.
 ,, care ? ” poate fi pronume sau adjectiv
interogativ, în cazurile N. A., având formele următoare la
G. D.: ,, cărui(a) ?” ; ,, cărei(a) ?” ; ,, căror(a) ? ”
 ,, ce ? ” poate fi pronume sau adjectiv interogativ, având
formă invariabilă, stând numai în cazurile N. A.
 ,, cât ? ” ; ,, câtă ? ” ; ,, câţi ? ” ; ,, câte ? ” sunt pronume
sau adjective interogative, în cazurile N. A., având forma
următoare la G. D.: ,, câtor(a) ? ”
 ,, al câtelea ?”;,,a câta ?” sunt pronume sau adjective
interogative, numai în cazurile N. A.

11
DECLINAREA PRONUMELUI
INTEROGATIV
 vocativ : ———————————————
 nominativ : Cine vine ? Ce pleacă ? Care ştie ?
Câte stau ? Al câtelea vine ?
 acuzativ : Pe cine duci ? Cu ce mergi ? În care
intră ? Pe câte chemi ? Cu a câta vii?
 genitiv : A cui e sacoşa ? Ale cărora sunt
astea ? Ale câtora sunt alea?
 dativ : Cui duci marfa ? Căruia îi faci semne
? Câtora le spui adevărul ?
12
DECLINAREA ADJECTIVULUI
INTEROGATIV
vocativ : ———————————
nominativ : Ce tren pleacă ? Care elev
ştie ? Câte fete stau ? A câta zi e azi ?
acuzativ : Cu ce tren vii ? În care gară
stă ? Pe câte fete chemi ? În a câta zi vii ?
genitiv : Ale cărui om sunt hainele ?
Ai câtor copii sunt banii ?
dativ : Cărei colege îi duci flori ?
13 Câtor fete le dai mărţişoare ?
FUNCŢIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI
INTEROGATIV ,, cine ? ” ; ,, cui ? ”
 SB : Cine învaţă ? ; Cine înţelege ? ; Cine ştie ? ; Cine răspunde ?
 NP : Cine sunt ei ? ; Ca cine este el ? ; De la cine e asta ? ; A cui
este cartea ? ;
 AT : În casa cui ai intrat? ; Al cui copil eşti? ; Cu al cui caiet ai
venit?
 CD : Pe cine ai chemat ? ; Pe cine l-ai ajutat ? ; Pe cine ai întrebat ?
 CI : Despre cine vorbeşti? ; Împotriva cui ai luptat? ; Cui i-ai spus?
 CA : De către cine eşti deranjat ? ; De cine ai fost ajutat ?
 CM : Ca cine ai alergat la concurs ?
 CT : Înaintea cui ai plecat acasă ? ; După cine ai plecat din clasă ?
 CL : La cine ai fost ? ; Înaintea cui ai locuit ?
 CZ : Din cauza cui ai întârziat ? ; Pentru cine ai fost sancţionat ?
 CS : În favoarea cui munceşti ? ; Pentru cine lucrezi ?
14
FUNCŢIILE SINTACTICE ALE PRONUMELUI
INTEROGATIV ,,care?”; ,,cărui(a)?”; ,,cărei(a)?”; ,,căror(a)?”

 SB : Care vrea ? ; Care înţelege ? ; Care ţine minte ? ; Care crede ? ;


Care este disciplinat ?
 NP : Care sunt ei ? ; Ca şi care este el ? ; De la care este caietul ? ; A
căruia este cartea ?
 AT : În casa căruia ai intrat ? ; Cu a cărui minge te joci ? ;
 CD : Pe care ai cunoscut? ; Pe care l-ai chemat? ; Pe care ai întrebat?
 CI : Despre care întrebi?; Contra cărora te-ai opus? ; Căreia i-ai spus?
 CA : De către care ai fost lăudat ? ; De care ai fost criticat ?
 CM : Ca şi care ai scris ? ; Decât care eşti mai bun ? ;
 CT : Înaintea căruia ai plecat ? ; Înainte de care ai sosit ? ; După care
a zis ?
 CL : Lângă care stai ? ; Alături de care şezi ? ; În faţa căruia te-ai
aşezat ?
 CZ : Din cauza căreia ai căzut ? ; Pentru care ai fost pedepsit ?
15CS : Pentru care ai venit ? ; În favoare căruia munceşti ?

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE
PRONUMELUI INTEROGATIV ,, ce ? ”
 SB : Ce se vede ? ; Ce se aude ? ; Ce se gustă ? ; Ce se miroase ? ; Ce
se pipăie ?
 NP : Ce sunt ei ? ; Ca ce este el ? ; De la ce este butonul acesta ?
 AT : ———————————————————————
 CD : Ce vede? ; Ce aude? ; Ce gustă? ; Ce miroase? ; Ce pipăie?
 CI : Despre ce întreabă ? ; La ce te referi ?
 CA : De ce ai fost deranjat ? (— De un zgomot.)
 CM : Ca ce imită vocea mea ?
 CT :———————————————————————
 CL : Lângă ce stai când e furtună ?
 CZ : De ce ai fost pedepsit ?
 CS : Pentru ce munceşti ?
16
PRONUMELUI INTEROGATIV ,, cât ?
” ; ,, câtă ? ” ; ,, câţi ? ” ; ,, câte ? ”; ,, câtor(a)
?”
 SB : Cât se vinde?; Câtă se cumpără?; Câţi plătesc?; Câte vin în piaţă?
 NP : Câţi sunt ei?; De la câţi / câte sunt tezele?; Contra câtora eşti?;
A câtora este terenul ? ;
 AT : În casele câtora ai intrat ? ;
 CD : Cât / câtă vinde zilnic? ; Pe câţi îi refuzi? ; Pe câte le serveşti?;
 CI : Despre câţi / câte ai întrebat?; Contra cărora te opui?; Cărora le
spui?
 CA : De câţi ai fost învins la şah?; De către câte ai fost aplaudat la
concurs ?
 CM : Cu cât vinzi marfa ? ; După câte dintre ele te-ai orientat ? ;
 CT : La cât te trezeşti ? Înaintea câtora ai venit ? ;
 CL : Lângă câţi / câte ai locuit ? ;
 CZ : Din cauza câtora ai întârziat ? ; Pentru câţi ai fost refuzat ? ;
17CS : Pentru câţi ai venit ? ; În vederea cărora ai venit ? ;

FUNCŢIILE SINTACTICE ALE
PRONUMELUI INTEROGATIV
,, al câtelea ? ” ; ,, a câta ? ”
 SB : Al câtelea se vede ? ; A câta se cumpără ? ;
 NP : Al câtelea este el ? ; De la al câtelea / a câta sunt cărţile ? ;
 AT : În casa al câtelea ai intrat ? ;
 CD : Al câtelea / a câta ai vândut azi ? ; Pe al câtelea l-ai refuzat ? ;
 CI : Despre al câtelea / a câtea ai întrebat ? ;
 CA : De al câtelea / a câta ai fost învins la concurs ? ;
 CM : După a câta dintre ele te-ai orientat ? ;
 CT : La al câtelea te trezeşti ? ;
 CL : Lângă al câtelea / a câta te-ai aşezat ? ;
 CZ : Din cauza al câtelea / a câta ai pierdut concursul ? ;
 CS : Pentru al câtelea / a câta ai venit ? ;
18
FUNCŢIILE SINTACTICE
ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
la cazul NOMINATIV
 1. Subiect
 S S
 Cine a câştigat concursul? - (Andrei a
câştigat concursul.)
 2. Nume predicativ
 n.p. v.cop. v.cop. n.p.
 Cine este el? (El este George.)
19
FUNCŢIILE SINTACTICE
ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
la cazul ACUZATIV
 1. Nume predicativ
 n.p. v.cop. v.cop n.p.

 Din ce este haina ta? (Haina mea este din piele.)


 2. Complement direct
 Pe cine aştept? (Îl aştept pe George.)
 3. Complement indirect
 Cu cine pleci? (Plec cu Irina.)
 Despre ce discutaţi? (Discutăm despre vreme.)

20
FUNCŢIILE SINTACTICE
ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
la cazul ACUZATIV
 4. Complement de agent
 De cine este scris acest roman?
 (Acest roman este scris de Sadoveanu.)
 5. Complement circumstanţial deloc
 La cine pleci? (Plec la mama.)
 6. Complement circumstanţial de timp
 Odată cu cine ai ajuns la şcoală? (Am ajuns la şcoală
odată cu Irina.)
 7. Complement circumstanţial de mod
 Ca cine se poartă? (Ea se poartă ca Laura.)
21
FUNCŢIILE SINTACTICE
ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
la cazul GENITIV
 1. Atribut pronominal genitival
 Al cui copil a ajuns primul?
(Copilul Claudiei a ajuns primul.)
 2. Complement circumstanţial de
cauză
 Din cauza cui ai întârziat? (A

22
întârziat din cauza bunicii.)
FUNCŢIILE SINTACTICE
ALE PRONUMELUI INTEROGATIV
la cazul DATIV
 1. Complement indirect
 Cui i-ai adus florile? (I-am adus flori
Mariei.)
 Model de analiză:
 Cui i-ai adus florile?
 cui - pronume interogativ invariabil după
gen, defectiv de plural, cazul dativ, funcţia
sintactică de complement indirect.
23
ACORDUL ADJECTIVULUI
PRONOMINAL INTEROGATIV
Adjectivul pronominal interogativ însoţeşte
şi determină în poziţie proclitică un substantiv
dintr-o propoziţie interogativă directă.
Acordul adjectivului pronominal interogativ
se face în gen, număr şi caz cu substantivul pe
care îl determină.
În cazul genitiv există un acord dublu la
adjectivul ,,care” : articolul posesiv se acordă
cu obiectul posedat, iar adjectivul ,,care” se
acordă cu posesorul.
24
ACORDUL ADJECTIVULUI
PRONOMINAL INTEROGATIV
Acordul îmbrăţişat :
 Al cărui coleg e câinele ? Al cărei colegă e
câinele ?
 A cărui coleg e pisica ? A cărei colegă e pisica ?
 Ai căror colegi sunt cânii ? Ai căror colege sunt cânii ?
 Ale căror colegi sunt pisicile ? Ale căror colege sunt pisicile ?

 Al căror colegi e câinele ? Al căror colege e câinele ?


 A căror colegi e pisica ? A căror colege e pisica ?
 Ai cărui coleg sunt cânii ? Ai cărei colegă sunt cânii ?
 Ale cărui coleg sunt pisicile ? Ale cărei colegă sunt pisicile ?

25
ACORDUL ADJECTIVULUI
PRONOMINAL INTEROGATIV
 Când determină un substantiv şi se acordă cu acesta în gen, număr şi caz, formele
pronumelui interogativ ce, care, cât, devin, prin schimbarea valorii gramaticale,
adjective pronominale interogative.
 A.pron. A.pron.
 a. Al cui elev eşti? (Sunt elevul profesorului.)
 ↓
– ţine locul unui substantiv şi nu se acordă cu substantivul “elev” (al cui? = cazul genitiv;
elev = cazul nominativ), deci este pronume interogativ.
– A.adj. ci. caz D.
 b. Cărei colege îi oferi flori? (Îi ofer flori Mariei.)
 fem. fem.
 sg.D sg.D.(cui Oferi? - colegei)
 ↓
 adj.pron.interogativ
 Adjectivul pronominal interogativ are funcţia sintactică de atribut adjectival.

26
ACORDUL ADJECTIVULUI
PRONOMINAL INTEROGATIV
 Atenţie!
 Adjectivul pronominal interogativ care,
atunci când se află în cazul G este însoţit de
articolul posesiv (genitival), iar acordul se
face în felul următor:
 * adjectivul pronominal interogativ se acordă
în gen, număr şi caz cu posesorul;
 Atenţie!
 ♦ articolul posesiv (genitival) se acordă în
gen şi număr cu obiectul posedat. (vezi pagina
27următoare)
ACORDUL ADJECTIVULUI
PRONOMINAL INTEROGATIV
 posesor ob.posedat
 A cărui elev este această carte?
 ↑ ↑
 ↑ masc. masc. ↑
 ↑ sg.G sg.G ↑
 fem. sg.←——————— fem .sg.
 Ale căror fete sunt aceste flori?
 ↑ fem.
 ↑ pl.G pl.G
 ↑ ←——
 ↑fem.pl. ←——————fem.pl.
 (căror este formă comună pentru masculin şi feminin)
28
PROBLEME ORTOGRAFICE
ŞI DE PUNCTUAŢIE
 Pronumele interogativ - relativ ,, ce ” formează silabă
cratimată
 cu formele conjuncte ale pronumelui personal : -mi, -ţi, -i, -
l, -o (ce-mi, ce-ţi, ce-i, ce-l, ce-o fac) ;
 cu forma conjunctă ale pronumelui reflexiv : ,, -şi ” (ce-şi
fac) ;
 cu formele conjuncte ale verbului ,, a fi ” : -s, -i, (ce-s
acolo ; ce-i acolo ) ;
 cu formele verbelor auxiliare la perfectul compus,
condiţional - optativ şi viitor popular : ce-am (-ai, -a, -am, -
aţi, -au) făcut ; ce-aş (-ai, -ar, -am, -aţi, -ar) face ; ce-oi (-i, -
a, -om, -ţi, -or) face ;
29
NOTE DESPRE PROBLEME
ORTOGRAFICE ŞI DE PUNCTUAŢIE
 În tempo rapid al vorbirii, alte câteva pronume interogative -
relative , terminate în vocală, acceptă cratimă cu forme
conjuncte ale pronumelui personal şi reflexiv, cu formele
conjuncte ale verbului ,, a fi ”, dar şi cu formele verbelor
auxiliare la perfectul compus, condiţional - optativ şi viitor
popular : cine-mi, cine-ţi, cine-i, cine-l, cine-o fac ; care-mi,
care-ţi, care-i, care-l, care-o fac ; cine-şi face; care-şi face; cine-
s acolo ; cine-i acolo ; care-s acolo ; care-i acolo ; cine-am (-ai, -
a, -am, -aţi, -au) făcut ; cine-aş (-ai, -ar, -am, -aţi, -ar) face ;
cine-oi (-i, -a, -om, -ţi, -or) face ; care-am (-ai, -a, -am, -aţi, -
au) făcut ; care-aş (-ai, -ar, -am, -aţi, -ar) face ; care-oi (-i, -a, -
om, -ţi, -or) face ;
 Propoziţiile interogative au o intonaţie specifică, redată în scris
prin semnul întrebării, urmat şi de semnul exclamării la
propoziţiile exclamative.
30
MODEL DE ANALIZĂ MORFOSINTACTICĂ
A PRONUMELUI INTEROGATIV
Cine ştie ? ; De la ce este butonul acesta ? ; Decât care eşti
mai bun ? ; Pe al câtelea l-ai refuzat ? ;
 cine = pronume interogativ, numărul singular, cazul
nominativ, funcţia sintactică de subiect.
 de la ce = pronume interogativ, invariabil, cazul acuzativ
cu prepoziţia compusă ,, de la ”, funcţia sintactică de nume
predicativ.
 decât care = pronume interogativ, invariabil în gen la
cazurile N.A., cazul acuzativ cu prepoziţia simplă ,, decât ” ,
funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod.
 pe al câtelea = pronume interogativ, genul masculin,
numărul singular, cazul acuzativ cu prepoziţia simplă ,, pe ”,
funcţia sintactică de complement direct.
31
MODEL DE ANALIZĂ MORFOSINTACTICĂ
A ADJECTIVULUI PRONOMINAL INTEROGATIV
Ce fel de oameni a venit ? În casa cărui sătean ai
intrat ? De către câte colege ai fost aplaudat la
concurs ?
 ce = adjectiv pronominal interogativ, genul neutru,
numărul singular, cazul nominativ, funcţia sintactică
de atribut adjectival.
 cărui = adjectiv pronominal interogativ, genul
masculin, numărul singular, cazul genitiv, funcţia
sintactică de atribut adjectival.
 câte = adjectiv pronominal interogativ, genul
feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcţia
32sintactică de atribut adjectival.
DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND
MORFOSINTAXA PRONUMELUI

Concept original şi realizare:


Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr. 1111
Tel. 0262-368013
E-mail: ihapca2002@yahoo.com
33 Adaptarea > Prof. IOAN HAPCA

S-ar putea să vă placă și