RADULESCU MI HAI, CLASA XI C

REFERAT RELI GI E ORTODOXA

VES MI NTELE LI TURGI CE

Cl asifi care:
 1. Ves mi nt e di aconesti: Sti har ul, Orar ul, Manecut el e
 2. Ves mi nt e preot esti: Fel onul, Braul, Epi trahil ul
 3. Ves mi nt e arhi eresti: Omof or ul, Sacosul, Manti a,
Bedel nita, Mitra, Carj a, Egol pi onul si Crucea.
Veș mi nt el e liturgi ce necesar e trept ei di aconil or

Or ar ul si mboli zează ari pil e î ngeril or care zboară neî ncet at î n j urul tronul ui ceresc, sl uji nd
Do mnul ui. De aceea pe orarel e di aconil or di n vechi me erau scri se cuvi nt ele: „Sf ânt, Sf ânt,
Sf ânt’ ’, cuvi nt e cu care î ngerii Îl prea măr esc pe Dumnezeu (Isai a 6, 6). El este și si mbol ul dar ul ui
cu care este î nvredni cit di aconul, de a sl uji l ui Dumnezeu.
Fii ndcă î n i erar hi a noastră bi seri cească exi stă trei trept e di sti nct e, ave m și veș mi nt e speci al e, pe
car e l e f ol osesc sl ujitorii sfi nțiți di n fi ecare treaptă a cl erul ui. Pentru treapta de di acon
veș mi nt el e pe care acești a l e f ol osesc sunt sti harul, mânecuț el e și orar ul.
Sti har ul este un veș mânt l ung și l arg, acoperi nd tot cor pul, ca și veș mânt ul l ui Aar on, care
se nu mea t al ar. El ne aduce a mi nt e de acel e veșmi nt e l umi nat e, î n care s-au arătat î ngerii î n
ti mpul Î nvi erii (Luca 24, 4) și î n zi ua Î nălțării l a Cer a Do mnul ui ( Mat ei 17, 2). Î n ti mpuril e pri mar e,
sti har ul se conf ecți ona dintr- un mat eri al al b, di n car e cauză se nu mea și alba. Azi se
conf ecți onează mai al es di n mat eri al de cul oare gal benă sau roși e, si mbolizând sângel e vărsat pe
Cr ucea Gol got ei pentru mânt ui rea noastră. Cu el se î mbr ăcau cl eri cii di n toat e trept el e cl er ul ui,
î ncepând de l a citeț și i podi aconi, până l a arhi ereu.

0
 Mâ necuț el e sau rucavi țel e sunt un f el de manșete cu care se strâng mânecil e sti har ul ui,
având rol ul practi c de a nu î mpi edi ca pe sl ujitor în î ndepli ni rea î ndat oririlor î n ti mpul Sfi nt ei
Liturghii. Despr e mânecuțe se a mi nt eșt e pentr u pri ma dat ă î n anul 1054, iar până spre sf ârșitul
secol ul ui al XII-l ea el e erau f ol osite nu mai de arhi er ei. El e si mboli zează puterea cu care este
î nvredni cit sl ujitor ul și ne aduce a mi nt e de acel e legăt uri cu care a f ost l egat Iisus î n ti mpul
Păti miril or Sal e. Sf ânt ul Si meon al Tesal oni cul ui ne arată că mânecuț el e î nchi pui esc „l ucrarea l ui
Du mnezeu cea at otf ăcătoar e și că Î nsuși Iisus, prin mâi nil e Sal e, Și - a f ăcut j ertf a Trupul ui și
Sângel ui Său’ ’. Mânecuțel e sunt f ol osite atât de di aconi, cât și de preoți și de epi scopi.
Or ar ul l a î nceput era f ormat di ntr- o bucat ă de pânză l ungă și î ngustă, pe car e o purtau di aconii
pe umăr ul stâng și cu care ștergeau l a gură pe cei ce se î mpărtășeau. Cea mai veche menți une a
or ar ul ui di aconesc dat ează di n secol ul al I V-l ea. Î n ti mp ce di aconul rost ește ect eniil e, el ți ne
or ar ul cu mâna dreapt ă în sus (î n drept ul frunții), arătând pri n această ri dicare mo ment ul când
credi nci oșii di n Bi seri că trebui e să se roage î mpr eună cu el, i ar când ter mină, îl așaz ă pe mâna
stângă.
Or ar ul si mboli zează ari pil e î ngeril or care zboară neî ncet at î n j urul tronul ui ceresc, sl uji nd
Do mnul ui. De aceea pe orarel e di aconil or di n vechi me erau scri se cuvi nt ele: „Sf ânt, Sf ânt,
Sf ânt’ ’, cuvi nt e cu care î ngerii Îl prea măr esc pe Dumnezeu (Isai a 6, 6). El este și si mbol ul dar ul ui
cu care este î nvredni cit di aconul, de a sl uji l ui Dumnezeu.

2. Ves mi nt el e Preot esti In ti mpul sl ujirii preot ul poarta ci nci ves mi nt e: sti har ul, manecut el e,
epi trahi rul, braul si fel onul.
 Epi trahil ul, este orar ul di aconesc purtat i n alta for ma.
 Si mbol ozeza: put erea har ul ui du mnezei asc, care se pogoar a asupr a preot ul ui si pri n care el
sl uj est e cel e sfi nte, si totodat a j ugul cel bun al sl ujirii l ui Hri st os.
 Cand se i mbr aca: Bi necuvant at este Du mnezeu, Cel ce varsa har ul Sau peste preoti Sai, ca
mi r ul pe cap, ce se pogoar a pe bar ba, pe bar ba l ui Aron, ce se pogoar a
pe mar gi nea ves mi nt el or l ui’ ’ (Ps. CXXXII, 2- 3).
 El se conf ecti oneza di n acel asi mat eri al ca si felonul preot esc, si este ornat cu mai mul te cruci,
br odat e sau cusut e cu gal on. Este ves mant ul cel mai mul t f ol osi t de preot; l a unel e sl uj be pr eot ul
i mbr aca nu mai epi trahi rul, l a altel e epi trahi rul si fel onul, ori toat e ves mi ntel e, dar fara epi trahil
nu poat e savarsii ni ci o sluj ba reli gi oasa.

1
Br aul, este o pi esa vestiment ara de st of a, l unga de ½ msi l ata de 6- 8 c m, cu care arhi er ul si
pr eot ul se i ni nge pest e sti har.
 Ori gi ne: i n cul tul Legii Vechi si i n port ul tradi ti onal ori ent al.
 Si mboli zeaza: stergar ul cu care s- a i nci ns mant ui tor ul l a‘ ‘ci na
cea de tai na’ ’ si put erea ce s- a dat cl eri cil or de catre Du mnezeu.

La i mbr acare: „Bi necuvant at este Du mnezeu, Cel ce ma i nci nge cu put ere si a facut fara pri hana
cal ea mea, Cel e ce i nt ocmest e
pi ci oar el e mel e ca al e cerbul ui si peste cel e i nalte ma pune’ ’

 Fel onul : ves mant ul de deasopra al preotil or

 Ori gi nea: De l a toga anti cil or si mant aua de uz general a evreil or
 Si mbol ozeaza si por pora sacoji e cu care a f ost imbr acat Iisus.
 Pr eot ul i mbr aca f el onul pest e sti har, epi trahil si br au, dupa ce il bi necuvi nt eaza si il sarut a
pe cr ucea di n spat e, zi cand f or mul a:
„Pr eotii Tai, Doa mne, se vor i mbr aca i ntru drept ate si cuvi osii Tai i ntru bucuri e se vor bucur a’ ’
( Ps. CXXXI, 9)

2
3. Ves mi nt el e Ar hi eresti

Ves mi nt el e liturgi ce arhier esti, sunt sapt e l a nu mar, "pentru cel e sapt e l ucrari al e
Sf ant ul ui Duh": sti har ul, epi trahil ul, braul, manecut el e, epi gonati ul, si omof or ul‘ ‘
Ori gi ne: I n ves mi nt el e i mparat esti bi zanti ne sau i n dal mati ca consulil or romani .
Purtat i n Ti mpul Sfi ntei Liturghii el si mboli zeaza ves mat ul portat de Hri st os i n ti mpul pati mirii sau
ca masa Lui pentru care s- au tras sortii Cl opot eii se mni fi ca "Evangheli a
Cuvant ul ui l ui Du mnezeu, care trebui e sa i asa di n gura epi scopul ui ".

Omof or ul: (este unul mic si altul mar e)

 La i mbr acare: "pre umeri ai l uat, Hri st oase, firea noastra cea ratacita si i nal tandu- Te o ai adus
pe ea l ui Du mnezeu Tat al ui‘ ‘
 Si mboli zeaza: "oai a cea pi erdut a", pe care a l uat- o Mant ui t or ul pe umarul Sau s- o duca l a
ma nt ui re

Bedel ni ta (sabi a Duhul ui Sf ant sau servet ul cu care s- a sters Pil at pe mai ni l a j udect a Lui
Hri st os di n pret ori u)
 Ori gi ne: -stergar ul f ol osit i n j oi a mar e l a spal rea pi ci oarel or de l a‘ ‘ mappa’ ’lati na, bati sta
or na ment al a. Se poarta de catre arhi erei si de catre preotii carora l e- a f ost acor dat a ca di sti ncti e.

Mi tra, este i nse mn di sti ncti v arhi eresc. Si mboli zeaza "cununa de spi ni a Mant ui t or ul ui "
sau " mahr a ma de pe capul Lui ". "A pus Do mnul cor oana de pi etre scumpe pe capul tau, vi ata ai
cer ut de l a Dansul si-ti va da ti e l ungi me de zil e, i n veacul veacul ui ".

Concl uzii
 Ves mi nt el e sunt specifice trept el or i erar hi ce, i ntre el e exi sta o rel ati e explicita de
subor donar e. Succesi unea put erii este pe model ul bi bli c vechi si nou testament ar, exi sta trept e
cl are al e i erarhi ei si perscri ptii de rol pentru fi ecre di ntre acest ea.
 Me mbri l ai ci ai bi seri ci sunt i n raport de subor donar e cu cei ai cl erul ui . Pe model ul acel ui asi
ti pi c bi bli c, succesi unea har ul ui si a put erii pl eca de l a Du mnezeu si se sucede pri n trept el e
crer ul ui i n f uncti e de trept el e pe care l e deti n.
 Me mbri crerul ui, pe masura ce capat a un rol cat mai i nalt, au si obli gatii pe ms ura f uncti ei. Ei
sunt dat ori cu past orati e i ndi vi dual a si col ecti va a l ai cil or, astf el me mbrii biseri cii sunt dat ori sa

3
ascul at e de i erarhi e l a fel cum acesat a este supusa Lui Du mnezeu.
 O dat a cu i nnai ntare i n functi e acesti a capat a si i nse mne di sti ncti ve: crucea pect oral a,
engol pi onul, bedel nita, mi tra si carj a. Crucea pectoral a si bedel ni ta pot fi acor dat e si pr eotil or i n
ti mp ce rest ul di sti nctiil or l e sunt rezervat e i arar hil or.

Bi bli ogr afi e :

( Pr. Pr of. Dr. Ene Br ani ște, Ar hi m. Pr of. Ghenadi e Ni țoi u, Pr. Pr of. Gheor ghe Neda, Litur gi ca teoreti că -
manual pentr u se mi nariil e teol ogi ce, Edi tura I nstitut ul ui Bi bli c și de Misi une al Bi seri cii Ort odoxe Ro mâne,
Bucur ești, 2002,)