Oncologie

Oncologie
1.
LEGE nr. 220 din 28 noiembrie 2011

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
EMITENT  PARLAMENTUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 30 noiembrie 2011
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul I
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se
completează după cum urmează:
1. La articolul 190 alineatul (5), după litera i) se introduce o nouă literă, litera i^1), cu următorul
cuprins:
"i^1) coplata pentru unele servicii medicale;".
2. La articolul 210 alineatul (1), litera l) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"l) coplata - suma care reprezintă plata contribuţiei băneşti a asiguratului în temeiul obligaţiei
prevăzute la art. 219 lit. g), pentru a putea beneficia de serviciile medicale din pachetul de servicii
de bază, în cadrul sistemului naţional de asigurări sociale de sănătate. Suma prevăzută drept
coplată se calculează procentual din valoarea serviciilor medicale aşa cum sunt prevăzute în
contractul-cadru. Cuantumul coplăţii în procente, precum şi valoarea serviciilor medicale sunt
stabilite prin contractul-cadru potrivit art. 217 alin. (3) lit. k). Suma prevăzută drept coplată este
încasată suplimentar faţă de cea decontată din fond;".
3. La articolul 210 alineatul (1), după litera l) se introduce o nouă literă, litera m), cu următorul
cuprins:
"m) tichetul moderator pentru sănătate - formular cu regim special, ale cărui model şi modalitate
de utilizare se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate."
4. După articolul 213 se introduc două noi articole, articolele 213^1 şi 213^2 , cu următorul
cuprins:
"Art. 213^1. - Următoarele categorii de asiguraţi sunt scutite de la coplată, după cum urmează:
a) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18 ani şi 26 de ani, dacă sunt elevi, absolvenţi de
liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studenţii, dacă
nu realizează venituri din muncă;
b) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul
Sănătăţii, pentru serviciile medicale aferente bolii de bază respectivei afecţiuni, dacă nu realizează
venituri din muncă, pensie sau din alte resurse;
c) pensionarii cu venituri numai din pensii de până la 740 lei/lună.
Art. 213^2. - (1) Lista serviciilor medicale pentru care se încasează coplata, nivelul coplăţii,
precum şi data aplicării coplăţii se stabilesc prin contractul-cadru şi prin normele de aplicare a
acestuia.
(2) Suma percepută drept coplată în cursul unui an nu poate depăşi a douăsprezecea parte din
valoarea veniturilor nete anuale realizate.
(3) După atingerea sumei maxime privind coplata pe asigurat pe an calendaristic, serviciile
medicale pentru care se încasează coplata sunt acordate fără coplată.
(4) Documentul justificativ prin care se face dovada coplăţii serviciilor medicale este tichetul
moderator pentru sănătate.
(5) Sumele încasate din coplată constituie venituri ale furnizorilor de servicii medicale şi se
utilizează pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale şi pentru achiziţionarea tichetului
moderator pentru sănătate."
5. La articolul 219, litera g) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"g) să achite contribuţia datorată fondului şi suma reprezentând coplata, în condiţiile stabilite prin
contractul-cadru şi prin normele de aplicare a acestuia;".
6. La articolul 339, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"b) asigurător - persoana juridică ori filiala autorizată în condiţiile Legii nr. 32/2000 privind
activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, să
exercite activităţi de asigurare, să practice clasele de asigurări de sănătate din categoria
asigurărilor de viaţă şi/sau generale şi care îşi asumă răspunderea de a acoperi cheltuielile cu
serviciile medicale prevăzute în contractul de asigurare voluntară de sănătate, inclusiv coplata
stabilită în condiţiile legii, precum şi sucursala unei societăţi de asigurare ori a unei societăţi
mutuale, dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European,
care a primit o autorizaţie de la autoritatea competentă a statului membru de origine în acest
sens;".
7. La articolul 339, litera c) se abrogă.
8. La articolul 341, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Asigurările voluntare de sănătate de tip complementar suportă coplata datorată de asigurat, în
condiţiile legii."
9. La articolul 345, litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) lista coplăţilor pentru asigurări voluntare de sănătate de tip complementar;".
10. Articolul 359 se abrogă.
Articolul II
În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor adopta actele normative
corespunzătoare pentru modificarea contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi, respectiv, a normelor de aplicare
a acestuia.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale
art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
PREŞEDINTELE SENATULUI
MIRCEA-DAN GEOANĂ
Bucureşti, 28 noiembrie 2011.
Nr. 220.
-----
2.
HOTĂRÂRE nr. 366 din 30 aprilie 2014
pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional
de asigurări sociale de sănătate din titlul IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări
sociale de sănătate" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 900/2012
EMITENT  GUVERNUL
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 346 din 12 mai 2014
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articolul UNIC
Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale

de sănătate din titlul IX "Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate" din
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
900/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 10 septembrie 2012, se
modifică după cum urmează:
1. La articolul 2, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
"(2) Cardul naţional se va distribui asiguraţilor prin servicii poştale în condiţiile prevăzute la art. 5."
"(3) După personalizarea cardurilor naţionale de către Centrul Naţional Unic, Compania Naţională
«Imprimeria Naţională» - S.A. realizează sortarea cardurilor naţionale pe case de asigurări de
sănătate şi medici de familie, pe baza datelor puse la dispoziţie de către Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate. Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A. predă cardurile
naţionale Ministerului Sănătăţii pe bază de proces-verbal, care le transferă Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate cu titlu gratuit. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pune la dispoziţia
Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» - S.A. pe bază de proces-verbal cardurile naţionale
în vederea depozitării, pe responsabilitatea acesteia, în vederea distribuţiei acestora, potrivit legii.
Pentru distribuţia cardurilor naţionale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate preia cardurile de
la Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A. şi le predă pe bază de proces-verbal de
transfer, cu titlu gratuit, caselor de asigurări de sănătate judeţene, a municipiului Bucureşti şi
Casei Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii
Judecătoreşti (C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.), care, după caz, vor preda operatorului de servicii poştale
cardurile în vederea distribuţiei către asiguraţi, în baza contractelor subsecvente încheiate de
acestea."
3. Articolul 5 va avea următorul cuprins:
"Art. 5. - (1) Distribuţia cardurilor naţionale se realizează prin servicii poştale de către operatorul
de astfel de servicii desemnat câştigător ca urmare a procedurii de achiziţie derulate în acest
sens.
(2) Procedura de achiziţie pentru contractarea serviciilor poştale în vederea distribuţiei cardurilor
naţionale se derulează de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, care se desemnează ca
unitate de achiziţii centralizată pentru achiziţia acestor servicii, în numele şi pentru casele de
asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, urmând ca operatorul de servicii poştale
desemnat câştigător de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate să încheie contracte
subsecvente cu casele de asigurări de sănătate, cu excepţia C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., potrivit legii.
(3) Pentru desemnarea operatorului de servicii poştale, în condiţiile alin. (2), va fi avut în vedere
caracterul de proiect de utilitate publică de interes naţional al realizării şi implementării cardului
naţional, potrivit prevederilor art. 330 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările
ulterioare.
(4) Cardurile naţionale personalizate şi ambalate vor fi transportate în condiţii de siguranţă de
operatorul de servicii poştale desemnat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit
prevederilor alin. (2).
(5) Operatorul de servicii poştale prin care se realizează distribuţia cardurilor naţionale trebuie să
asigure minimum două prezentări la adresa de domiciliu a asiguratului pentru predarea acestora
titularilor. Operatorul de servicii poştale va face dovada predării cardurilor naţionale către asiguraţi
pe bază de borderou, care va cuprinde semnăturile de primire ale acestora. Borderoul va fi
întocmit pe fiecare casă de asigurări de sănătate şi va fi predat lunar acesteia împreună cu
eventualele carduri naţionale nedistribuite asiguraţilor. Pentru asiguraţii aflaţi în evidenţa
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A., ca urmare a procesului-
verbal încheiat cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ulterior de către aceasta cu
C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., potrivit prevederilor art. 4 alin. (3), asigură transmiterea cardurilor naţionale
la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., care realizează distribuţia acestora către asiguraţii proprii.
(6) În situaţia în care, după două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe bază de
document justificativ, cardul naţional nu a putut fi predat titularului, operatorul de servicii poştale va
asigura transportul şi va preda cardul naţional nedistribuit casei de asigurări de sănătate în raza
căreia se află domiciliul asiguratului, pe bază de borderou centralizator, care va cuprinde numele
şi prenumele persoanei asigurate, adresa şi numărul de identificare al cardului naţional. Pentru
situaţiile în care asiguraţii sunt în evidenţa unei alte case de asigurări de sănătate, casa de
asigurări de sănătate căreia i s-au returnat cardurile naţionale asigură distribuţia în condiţii de
siguranţă a cardurilor naţionale, însoţite de un borderou centralizator, către casele de asigurări de
sănătate în evidenţa cărora se află asiguraţii respectivi.
(7) Cardurile naţionale nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de
asigurări de sănătate vor fi distribuite asiguraţilor în condiţiile prezentării acestora la sediul caselor
de asigurări de sănătate, iar în caz de neprezentare vor fi arhivate în conformitate cu prevederile
Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare
stabilite în condiţiile legii să se procedeze la distrugerea acestora.
(8) Cardurile naţionale predate caselor de asigurări de sănătate de către asiguraţi, ca urmare a
unor defecţiuni tehnice, erori ale informaţiilor înscrise sau care nu pot fi utilizate din motive tehnice
de funcţionare, vor fi returnate Companiei Naţionale «Imprimeria Naţională» - S.A. pe bază de
borderou centralizator, iar aceasta, în termen de 30 de zile lucrătoare de la returnare, retipăreşte
cardurile naţionale respective şi le transmite operatorului de servicii poştale prevăzut la alin. (4)
sau, după caz, C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., pentru distribuţia acestora către asiguraţi, în condiţiile alin.
(5)-(7).
(9) Plata serviciilor de distribuţie se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale
de sănătate şi se realizează pe baza acordului-cadru încheiat de Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate cu operatorul de servicii poştale desemnat în condiţiile legii şi a contractelor subsecvente
încheiate de casele de asigurări de sănătate, cu excepţia C.A.S.A.O.P.S.N.A.J."
4. La articolul 7, literele a) şi b) se abrogă.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
──────────────────
Ministrul sănătăţii,
Nicolae Bănicioiu
Ministrul finanţelor publice,
Ioana-Maria Petrescu
p. Ministrul delegat pentru buget,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
Ministrul pentru societatea informaţională,
Alexandru-Răzvan Cotovelea
Bucureşti, 30 aprilie 2014.
Nr. 366.
____________
ORDIN nr. 553/471/2021pentru completarea prevederilor Ordinului ministrului sănătății și al

președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 397/836/2018 privind aprobarea
Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru
aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării
asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări
sociale de sănătate pentru anii 2018-2019
EMITENT  MINISTERUL SĂNĂTĂȚII Nr. 553 din 29 aprilie 2021
 CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE Nr. 471 din 23 aprilie 2021
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 29 aprilie 2021
Având în vedere Referatele de aprobare nr. IM 438 din 29.04.2021 al Ministerului Sănătății și nr.
DG 1.330 din 23.04.2021 al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
în temeiul prevederilor:– art. 229 alin. (4) și art. 291 alin. (2) din titlul VIII „Asigurările sociale de
sănătate“ din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările
și completările ulterioare;– Hotărârii Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de
servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a
medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
pentru anii 2018-2019, cu modificările și completările ulterioare;– Hotărârii Guvernului nr.
475/2021 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor
naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, precum și privind modificarea și completarea
anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a
Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor
și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-
2019 și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul asistenței medicale spitalicești în contextul
epidemiologic determinat de răspândirea virusului SARS-CoV-2;– art. 7 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările
și completările ulterioare;– art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
Articolul I
Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.

397/836/2018 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2018 a Hotărârii
Guvernului nr. 140/2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care
reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor
medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 273 și 273 bis din 28 martie 2018, cu modificările și
completările ulterioare, se completează după cum urmează:1. În anexa nr. 51, după articolul 1 se
introduce un nou articol, articolul 1^1, cu următorul cuprins:
Articolul 1^1
(1) Biletele de trimitere pentru efectuarea investigațiilor medicale paraclinice în regim ambulatoriu,
necesare monitorizării pacienților diagnosticați cu COVID-19 după externarea din spital sau după
încetarea perioadei de izolare, eliberate în trimestrul II 2021, vor avea evidențiat faptul că
investigațiile sunt recomandate pentru monitorizarea pacientului cu COVID-19.(2) Biletele de
trimitere pentru efectuarea investigațiilor medicale paraclinice în regim ambulatoriu, necesare
monitorizării pacienților diagnosticați cu boli oncologice, diabet zaharat, boli rare, boli
cardiovasculare, boli cerebrovasculare și boli neurologice, eliberate în trimestrul II 2021, vor avea
evidențiat faptul că investigațiile sunt recomandate pentru afecțiunile respective.(3) Investigațiile
paraclinice recomandate potrivit alin. (1) și (2) vor fi efectuate în termenul de valabilitate a biletelor
de trimitere, dar nu mai târziu de ultima zi a lunii în care încetează starea de alertă, declarată
potrivit legii.2. În anexa nr. 51, după articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 3, cu următorul
cuprins:
Articolul 3
(1) Pentru unitățile sanitare cu paturi care acordă servicii în regim de spitalizare continuă, prin
cheltuieli efectiv realizate se înțelege totalitatea cheltuielilor așa cum sunt prevăzute în clasificația
bugetară, cu excepția celor care se suportă din alte surse decât Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate.(2) Serviciile realizate în anul 2021 până la data de 30 iunie de unitățile
sanitare cu paturi, inclusiv sanatorii, nu sunt supuse regularizării trimestrului II 2021.
Articolul II
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este aplicabil până la finalul
oricărei luni din trimestrul II al anului 2021 în care, eventual, încetează starea de alertă declarată
potrivit legii.
Ministrul sănătății,
Ioana Mihăilă
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
Adrian Gheorghe
----
LEGE nr. 12 din 20 ianuarie 2015

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 52 din 22 ianuarie 2015
Articolul I
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345
din 18 mai 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după
cum urmează:
1. La articolul 16, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu
următorul cuprins:
"(5) Absenţele nemotivate şi concediile fără plată se scad din vechimea în muncă.
(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesională fără plată,
acordate în condiţiile art. 155 şi 156."
2. La articolul 56 alineatul (1), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul
III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducerea
vârstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţii de muncă
în cazul invalidităţii de gradul I sau II;"
3. La articolul 92, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu
următorul cuprins:
"(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl
primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a
salariatului temporar.
(4) În măsura în care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul
temporar va fi stabilit luându-se în considerare salariul unei persoane angajate cu contract
individual de muncă şi care prestează aceeaşi muncă sau una similară, astfel cum este stabilit
prin contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul utilizatorului."
4. La articolul 145, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă,
cu respectarea legii şi a contractelor colective de muncă aplicabile."
5. La articolul 145, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul
cuprins:
"(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de
muncă şi cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal şi concediului
pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
(5) În situaţia în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul
de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării
concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor
de concediu după ce a încetat situaţia de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de
risc maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele
neefectuate să fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual şi în situaţia în care incapacitatea temporară
de muncă se menţine, în condiţiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic, angajatorul
fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu anul
următor celui în care acesta s-a aflat în concediu medical."
6. Articolul 146 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 146. - (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) În cazul în care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau parţial,
concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul calendaristic respectiv, cu acordul
persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat într-o
perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a născut dreptul la concediul de
odihnă anual.
(3) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării
contractului individual de muncă."
Articolul II
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

a) art. 22 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a
drepturilor salariale şi a altor drepturi ale funcţionarilor publici până la intrarea în vigoare a legii
privind sistemul unitar de salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile
salariale care se acordă funcţionarilor publici în anul 2007, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobată cu modificări prin Legea nr. 232/2007,
cu modificările ulterioare;
b) art. 23 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor
drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000
privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar
şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de
stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă
funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a
altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008,
cu modificările şi completările ulterioare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale
art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 20 ianuarie 2015.
Nr. 12.
-------
LEGE nr. 506 din 17 noiembrie 2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția
vieții private în sectorul comunicațiilor electronice
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1101 din 25 noiembrie 2004
Articolul 1
Dispoziții generale(1) Prezenta lege stabilește condițiile specifice de garantare a dreptului la
protecția vieții private în privința prelucrării datelor cu caracter personal în sectorul comunicațiilor
electronice.(2) Prevederile prezentei legi se aplică prelucrării de date cu caracter personal legate
de furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului prin intermediul rețelelor
publice de comunicații electronice, inclusiv al rețelelor publice de comunicații electronice care
presupun dispozitive de colectare a datelor și de identificare.
(la 26-04-2012, Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 13 din 24 aprilie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 26 aprilie
2012. )(3) Prevederile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru
protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a
acestor date.(4) Prezenta lege nu se aplică prelucrărilor de date cu caracter personal efectuate:
a) în cadrul activităților în domeniul apărării naționale și securității naționale, desfășurate în limitele
și cu restricțiile stabilite de lege;
b) în cadrul activităților de combatere a infracțiunilor și de menținere a ordinii publice, precum și în
cadrul altor activități în domeniul dreptului penal, desfășurate în limitele și cu restricțiile stabilite de
lege.
Articolul 2
Definiții(1) În înțelesul prezentei legi, următorii termeni se definesc după cum urmează:
a) utilizator - orice persoană fizică ce beneficiază de un serviciu de comunicații electronice
destinat publicului, fără a avea în mod necesar calitatea de abonat al acestui serviciu;
b) date de trafic - orice date prelucrate în scopul transmiterii unei comunicări printr-o rețea de
comunicații electronice sau în scopul facturării contravalorii acestei operațiuni;
b^1) date de identificare a echipamentului - date tehnice ale furnizorilor de servicii de comunicații
destinate publicului și ale furnizorului de rețele publice de comunicații electronice, care permit
identificarea amplasamentului echipamentelor de comunicații ale acestora, prelucrate în scopul
transmiterii unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice sau în scopul facturării
contravalorii acestei operațiuni;
(la 17-10-2015, Lit. b^1) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 235
din 12 octombrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 14 octombrie 2015. )
c) date de localizare - orice date prelucrate într-o rețea de comunicații electronice sau prin
intermediul unui serviciu de comunicații electronice, care indică poziția geografică a
echipamentului terminal al utilizatorului unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului;
(la 26-04-2012, Litera c) a alin. (1) al art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 13 din 24 aprilie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 26 aprilie
2012. )
d) comunicare - orice informație schimbată sau transmisă între un număr determinat de
participanți prin intermediul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului; aceasta nu
include informația transmisă publicului printr-o rețea de comunicații electronice ca parte a unui
serviciu de programe audiovizuale, în măsura în care nu poate fi stabilită o legătură între
informația în cauză și abonatul sau utilizatorul identificabil care o primește;
e) abrogată;
(la 26-04-2012, Litera e) a alin. (1) al art. 2 a fost abrogată de pct. 3 al art. unic din ORDONANȚA
2012. )
f) serviciu cu valoare adăugată - orice serviciu care necesită prelucrarea datelor de trafic sau a
datelor de localizare, în alte scopuri decât transmiterea comunicării ori facturarea contravalorii
acestei operațiuni;
g) poștă electronică - serviciul care constă în transmiterea printr-o rețea publică de comunicații
electronice a unor mesaje în format text, voce, sunet sau imagine, care pot fi stocate în rețea sau
în echipamentul terminal al destinatarului până la recepționarea de către destinatar.
h) încălcare a securității datelor cu caracter personal - încălcarea securității având ca rezultat
distrugerea accidentală sau ilicită, pierderea, alterarea, divulgarea neautorizată ori accesul
neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate în alt mod în legătură
cu furnizarea de servicii de comunicații electronice destinate publicului.
(la 26-04-2012, Litera h) a alin. (1) al art. 2 a fost introdusă de pct. 4 al art. unic din ORDONANȚA
2012. )(2) În cuprinsul prezentei legi sunt, de asemenea, aplicabile definițiile prevăzute la art. 3 lit.
a), b), c) și i) din Legea nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare, la art. 1 pct. 1 și 8
din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată, și la art. 4 alin. (1) pct. 3, 6, 8, 9,
10 și 36 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.
2012. )
Articolul 3
Securitatea prelucrării datelor cu caracter personal(1) Furnizorul unui serviciu de comunicații

electronice destinat publicului are obligația de a lua măsuri tehnice și organizatorice adecvate în
vederea asigurării securității prelucrării datelor cu caracter personal. Dacă este necesar, furnizorul
serviciului de comunicații electronice destinate publicului va lua aceste măsuri împreună cu
furnizorul rețelei publice de comunicații electronice.(2) Măsurile adoptate potrivit alin. (1) trebuie să
asigure un nivel de securitate proporțional cu riscul existent, având în vedere posibilitățile tehnice
de ultimă oră și costurile implementării acestor măsuri.(3) Fără a aduce atingere prevederilor Legii
nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare, măsurile adoptate potrivit alin. (1) trebuie
să respecte cel puțin următoarele condiții:
a) să garanteze că datele cu caracter personal pot fi accesate numai de persoane autorizate, în
scopurile autorizate de lege;
b) să protejeze datele cu caracter personal stocate sau transmise împotriva distrugerii accidentale
ori ilicite, împotriva pierderii sau deteriorării accidentale și împotriva stocării, prelucrării, accesării
ori divulgării ilicite;
c) să asigure punerea în aplicare a politicii de securitate elaborate de furnizor în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal.(4) Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării
Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare ANSPDCP, poate audita măsurile luate de
furnizori în conformitate cu alin. (1) și poate emite recomandări cu privire la cele mai bune practici
privind nivelul de securitate care trebuie atins de aceste măsuri.(5) În cazul existenței unui risc
determinat de încălcarea securității datelor cu caracter personal, furnizorii de servicii de
comunicații electronice destinate publicului au obligația de a informa abonații cu privire la existența
acestui risc, precum și la posibilele consecințe ce decurg. În cazul în care acest risc depășește
domeniul de aplicare a măsurilor pe care le pot lua furnizorii, aceștia au obligația de a informa
abonații despre remediile posibile, inclusiv prin indicarea costurilor implicate.(6) În cazul unei
încălcări a securității datelor cu caracter personal, furnizorii de servicii de comunicații electronice
destinate publicului vor notifica ANSPDCP, fără întârziere, la respectiva încălcare.(7) Atunci când
încălcarea securității datelor cu caracter personal ar putea aduce atingere datelor cu caracter
personal sau vieții private a unui abonat ori a unei alte persoane, furnizorul va notifica respectiva
încălcare, fără întârziere, abonatului sau persoanei în cauză.(8) Notificarea prevăzută la alin.
(7) nu este necesară dacă furnizorul a demonstrat ANSPDCP, într-un mod pe care aceasta îl
consideră satisfăcător, că a aplicat măsuri tehnologice de protecție adecvate și că respectivele
măsuri au fost aplicate datelor afectate de încălcarea securității. Astfel de măsuri tehnologice de
protecție trebuie să asigure faptul că datele devin neinteligibile persoanelor care nu sunt autorizate
să le acceseze.(9) Fără a aduce atingere obligației furnizorului de a notifica abonaților și
persoanelor în cauză, în cazul în care furnizorul nu a notificat deja abonatului sau persoanei în
cauză încălcarea securității datelor cu caracter personal, ANSPDCP poate, după analizarea
posibilelor efecte negative ale încălcării, să îi solicite să facă acest lucru.(10) Notificarea prevăzută
la alin. (7) va cuprinde cel puțin o descriere a naturii încălcării securității datelor cu caracter
personal și punctele de contact ale furnizorului unde pot fi obținute mai multe informații și va
recomanda măsuri de atenuare a posibilelor efecte negative ale acestei încălcări. Notificarea
prevăzută la alin. (6) va conține și o descriere a consecințelor încălcării securității datelor cu
caracter personal, precum și a măsurilor propuse sau adoptate de furnizor în vederea remedierii
acestora.(11) Sub rezerva oricăror măsuri tehnice de punere în aplicare adoptate de Comisia
Europeană, ANSPDCP poate să stabilească circumstanțele în care furnizorii sunt obligați să
notifice încălcări ale securității datelor cu caracter personal, formatul unei astfel de notificări și
modalitățile în care se va face notificarea.(12) Furnizorii au obligația de a păstra o evidență a
tuturor încălcărilor securității datelor cu caracter personal, care trebuie să cuprindă o descriere a
situației în care a avut loc încălcarea, a efectelor acesteia și a măsurilor de remediere întreprinse,
astfel încât ANSPDCP să poată verifica dacă au fost respectate obligațiile ce incumbă furnizorilor
potrivit prezentului articol. Evidența va include numai informațiile necesare în acest scop.
(la 26-04-2012, Art. 3 a fost modificat de pct. 6 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 13
din 24 aprilie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 26 aprilie 2012. )
Articolul 3^1
Proceduri de accesare
Furnizorii au obligația de a stabili proceduri interne pentru a răspunde solicitărilor de accesare a
datelor cu caracter personal ale utilizatorilor. La cerere, aceștia oferă ANSPDCP informații despre
procedurile respective, numărul de solicitări primite, justificarea legală invocată în solicitare și
răspunsul oferit solicitanților.
(la 26-04-2012, Art. 3^1 a fost introdus de pct. 7 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
13 din 24 aprilie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 26 aprilie 2012. )
Articolul 4
Confidențialitatea comunicărilor(1) Confidențialitatea comunicărilor transmise prin intermediul

rețelelor publice de comunicații electronice și a serviciilor de comunicații electronice destinate
publicului, precum și confidențialitatea datelor de trafic aferente sunt garantate.(2) Ascultarea,
înregistrarea, stocarea și orice altă formă de interceptare ori supraveghere a comunicărilor și a
datelor de trafic aferente sunt interzise, cu excepția cazurilor următoare:
a) se realizează de utilizatorii care participă la comunicarea respectivă;
b) utilizatorii care participă la comunicarea respectivă și-au dat, în prealabil, consimțământul scris
cu privire la efectuarea acestor operațiuni;
c) se realizează de autoritățile competente, în condițiile legii.(3) Prevederile alin. (1) și (2) nu aduc
atingere posibilității de a efectua stocarea tehnică necesară, în scopul transmiterii comunicării, în
condițiile respectării confidențialității.(4) Prevederile alin. (1) și (2) nu aduc atingere posibilității de
a efectua înregistrări autorizate, în condițiile legii, ale comunicărilor și datelor de trafic aferente,
atunci când acestea se realizează în cadrul unor practici profesionale licite, în scopul de a furniza
proba unui act comercial sau a unei comunicări realizate în scopuri comerciale.(5) Stocarea de
informații sau obținerea accesului la informația stocată în echipamentul terminal al unui abonat ori
utilizator este permisă numai cu îndeplinirea în mod cumulativ a următoarelor condiții:
a) abonatul sau utilizatorul în cauză și-a exprimat acordul;
b) abonatului sau utilizatorului în cauză i s-au furnizat, anterior exprimării acordului, în
conformitate cu prevederile art. 12 din Legea nr. 677/2001, cu modificările și completările
ulterioare, informații clare și complete care:(i) să fie expuse într-un limbaj ușor de înțeles și să fie
ușor accesibile abonatului sau utilizatorului;(ii) să includă mențiuni cu privire la scopul procesării
informațiilor stocate de abonat sau utilizator ori informațiilor la care acesta are acces.
În cazul în care furnizorul permite unor terți stocarea sau accesul la informații stocate în
echipamentul terminal al abonatului ori utilizatorului, informarea în concordanță cu pct. (i) și (ii) va
include scopul general al procesării acestor informații de către terți și modul în care abonatul sau
utilizatorul poate folosi setările aplicației de navigare pe internet ori alte tehnologii similare pentru a
șterge informațiile stocate sau pentru a refuza accesul terților la aceste informații.
2012. )(5^1) Acordul prevăzut la alin. (5) lit. a) poate fi dat și prin utilizarea setărilor aplicației de
navigare pe internet sau a altor tehnologii similare prin intermediul cărora se poate considera că
abonatul ori utilizatorul și-a exprimat acordul.
(la 26-04-2012, Alin. (5^1) al art. 4 a fost introdus de pct. 9 al art. unic din ORDONANȚA DE
2012. )(6) Prevederile alin. (5) nu aduc atingere posibilității de a efectua stocarea sau accesul
tehnic la informația stocată în următoarele cazuri:
a) atunci când aceste operațiuni sunt realizate exclusiv în scopul efectuării transmisiei unei
comunicări printr-o rețea de comunicații electronice;
b) atunci când aceste operațiuni sunt strict necesare în vederea furnizării unui serviciu al societății
informaționale, solicitat în mod expres de către abonat sau utilizator.
2012. )
Articolul 5
Datele de trafic(1) Datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de

către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu
de comunicații electronice destinat publicului, trebuie să fie șterse ori transformate în date
anonime, atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de
3 ani de la data efectuării comunicării, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (2), (3) și (5).
(la 17-10-2015, Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 235 din 12
octombrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 14 octombrie 2015. )
(2) Prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul facturării abonaților sau al stabilirii obligațiilor
de plată pentru interconectare este permisă doar până la împlinirea unui termen de 3 ani de la
data scadenței obligației de plată corespunzătoare.(2^1) Prelucrarea datelor de trafic efectuată în
scopul stabilirii obligațiilor contractuale ce privesc abonații serviciilor de comunicații cu plata în
avans este permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.
(la 17-10-2015, Alin. (2^1) al art. 5 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 235 din 12
octombrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 14 octombrie 2015. )(3) Furnizorul
unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului poate prelucra datele prevăzute la alin.
(1), în vederea comercializării serviciilor sale sau a furnizării de servicii cu valoare adăugată,
numai în măsura și pe durata necesară comercializării, respectiv furnizării acestor servicii, și
numai cu consimțământul expres prealabil al abonatului sau utilizatorului la care se referă datele
respective. Abonatul sau, după caz, utilizatorul își poate retrage oricând consimțământul exprimat
cu privire la prelucrarea datelor de trafic.(4) În cazurile prevăzute la alin. (2) și (3), furnizorul
serviciului de comunicații electronice destinat publicului este obligat să informeze abonatul sau
utilizatorul cu privire la categoriile de date de trafic care sunt prelucrate și la durata prelucrării
acestora. În cazul prevăzut la alin. (3), această informare trebuie să aibă loc anterior obținerii
consimțământului abonatului sau utilizatorului.(5) Prelucrarea datelor de trafic în condițiile alin. (1)-
(4) poate fi efectuată numai de către persoanele care acționează sub autoritatea furnizorilor de
rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate
publicului, având ca atribuții facturarea ori gestionarea traficului, relațiile cu clienții, detectarea
fraudelor, comercializarea serviciilor de comunicații electronice sau furnizarea serviciilor cu
valoare adăugată, și este permisă numai în măsura în care este necesară pentru îndeplinirea
acestor atribuții.(6) Prevederile alin. (1)-(3) și (5) nu aduc atingere posibilității organelor de
urmărire penală, instanțelor de judecată și organelor de stat cu atribuții în domeniul securității
naționale de a avea acces la datele de trafic, în condițiile legii.
(la 21-06-2012, Alin. (6) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. 24 din LEGEA nr. 82 din 13 iunie
2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 18 iunie 2012. )
Articolul 6
Facturarea detaliată(1) Abonații primesc facturi nedetaliate.(2) Emiterea facturilor detaliate se face
la cererea abonaților, cu respectarea dreptului la viață privată al utilizatorilor apelanți și al
abonaților apelați.(3) Informațiile minime prezentate în cadrul facturilor detaliate sunt stabilite de
ANRC.
Articolul 7
Prezentarea și restricționarea identității liniei apelante și a liniei conectate(1) În cazul în care este
oferită prezentarea identității liniei apelante, furnizorul serviciului de comunicații electronice
destinat publicului are obligația de a pune la dispoziție utilizatorului apelant pentru fiecare apel,
precum și abonatului apelant pentru fiecare linie, printr-un mijloc simplu și gratuit, posibilitatea de
a ascunde identitatea liniei apelante, indiferent de țara de destinație a apelului.(1^1) În cazul
interconectării, furnizorul are obligația de a transmite la interfața dintre cele două rețele identitatea
liniei apelante fără a o altera, modifica sau șterge.
(la 07-07-2006, Alin. (1^1) al art. 7 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 272 din 29 iunie
2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 4 iulie 2006. )(2) În cazul în care este oferită
prezentarea identității liniei apelante, furnizorul serviciului de comunicații electronice destinat
publicului are obligația de a pune la dispoziție abonatului apelat, printr-un mijloc simplu și, în
limitele unei utilizări rezonabile, gratuit, posibilitatea de a ascunde identitatea liniei apelante pentru
apelurile primite, indiferent de țara de origine a acestora.(3) În cazul în care este oferită
prezentarea identității liniei apelante, când prezentarea identității liniei apelante se face înainte de
începerea convorbirii, furnizorul serviciului de comunicații electronice destinat publicului are
obligația de a pune la dispoziție abonatului apelat, printr-un mijloc simplu, posibilitatea de a
respinge apelurile primite pentru care identitatea liniei apelante a fost ascunsă de utilizatorul sau
abonatul apelant, indiferent de țara de origine a apelurilor.(4) În cazul în care este oferită
prezentarea identității liniei conectate, furnizorul serviciului de comunicații electronice destinat
publicului are obligația de a pune la dispoziție abonatului apelat, printr-un mijloc simplu și gratuit,
posibilitatea de a ascunde identitatea liniei conectate față de utilizatorul apelant, indiferent de țara
de origine a apelurilor.(5) În cazul în care este oferită prezentarea identității liniei apelante sau a
liniei conectate, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația de
a informa publicul în acest sens, inclusiv cu privire la disponibilitatea mijloacelor de ascundere a
identității sau de respingere a apelurilor prevăzute la alin. (1)-(4).(6) Abrogat.
(la 26-04-2012, Alin. (6) al art. 7 a fost abrogat de pct. 12 al art. unic din ORDONANȚA DE
2012. )
Articolul 8
Datele de localizare, altele decât datele de trafic(1) Prelucrarea datelor de localizare, altele decât
datele de trafic, referitoare la utilizatorii sau abonații rețelelor publice de comunicații electronice
sau ai serviciilor de comunicații electronice destinate publicului, atunci când este posibilă, este
permisă numai în unul dintre următoarele cazuri:
a) datele în cauză sunt transformate în date anonime;
b) cu consimțământul expres prealabil al utilizatorului sau abonatului la care se referă datele
respective, în măsura și pentru durata necesare furnizării unui serviciu cu valoare adăugată;
c) atunci când serviciul cu valoare adăugată cu funcție de localizare are ca scop transmiterea
unidirecțională și nediferențiată a unor informații către utilizatori.(2) Furnizorul serviciului de
comunicații electronice destinat publicului are obligația de a pune la dispoziție utilizatorului sau
abonatului, anterior obținerii consimțământului acestuia, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit.
b), informații referitoare la:
a) tipul de date de localizare, altele decât datele de trafic, care vor fi prelucrate;
b) scopurile și durata prelucrării acestor date;
c) eventuala transmitere a datelor către un terț, în scopul furnizării serviciului cu valoare adăugată.
(3) Utilizatorii sau abonații care își dau consimțământul în vederea prelucrării datelor în
conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b) au dreptul de a-și retrage oricând consimțământul
exprimat cu privire la prelucrarea datelor sau de a refuza temporar prelucrarea datelor în cauză
pentru fiecare conectare la rețea sau pentru fiecare transmitere a unei comunicări. Furnizorul
serviciului de comunicații electronice destinat publicului are obligația de a pune la dispoziție
utilizatorilor sau abonaților un procedeu simplu și gratuit pentru exercitarea acestor drepturi.
(4) Prelucrarea datelor de localizare, altele decât datele de trafic, în condițiile alin. (1)-(3), poate fi
efectuată numai de către persoanele care acționează sub autoritatea furnizorului rețelei publice de
comunicații electronice sau al serviciului de comunicații electronice destinat publicului ori a terțului
furnizor de servicii cu valoare adăugată și trebuie să se limiteze numai la ceea ce este necesar
pentru furnizarea serviciului cu valoare adăugată.(5) Dispozițiile prezentului articol nu aduc
atingere posibilității autorităților competente de a avea acces la datele păstrate de furnizorii de
rețele publice de comunicații și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate
publicului, în condițiile legii.
(la 23-01-2009, Alin. (5) al art. 8 a fost introdus de pct. 2 al art. 21, Cap. VI din LEGEA nr. 298 din
18 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 780 din 21 noiembrie 2008. )
(6) Dispozițiile prezentului articol nu aduc atingere posibilității organelor de urmărire penală,
instanțelor de judecată și organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale de a avea
acces la datele generate sau prelucrate și păstrate de furnizorii de rețele publice de comunicații și
de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, în condițiile legii.
(la 21-06-2012, Alin. (6) al art. 8 a fost introdus de pct. 2 al art. 24 din LEGEA nr. 82 din 13 iunie
2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 406 din 18 iunie 2012. )
Articolul 9
Excepții(1) Furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau al unui serviciu de
comunicații electronice destinat publicului poate deroga de la prevederile art. 7 referitoare la
oferirea posibilității de ascundere a identității liniei apelante, astfel:
a) temporar, în urma cererii unui abonat privind depistarea sursei unor apeluri abuzive; în acest
caz datele care permit identificarea abonatului apelant vor fi păstrate și puse la dispoziție de către
furnizorul rețelei publice de comunicații electronice sau al serviciului de comunicații electronice
destinat publicului, în condițiile legii;
b) pentru fiecare linie, în vederea soluționării de către serviciile specializate de intervenție
recunoscute în condițiile legii, precum poliție, pompieri sau ambulanță, a situațiilor ce le sunt
semnalate prin apeluri de urgență.(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), furnizorul unei rețele
publice de comunicații electronice sau al unui serviciu de comunicații electronice destinat
publicului poate deroga și de la prevederile art. 8, referitoare la obținerea consimțământului
abonatului sau utilizatorului cu privire la prelucrarea datelor de localizare.(3) Derogările prevăzute
la alin. (1) și (2) sunt permise în condițiile stabilite de Avocatul Poporului, cu consultarea ANRC.
(4) Abrogat.
2012. )
Articolul 10
Redirecționarea automată a apelului(1) Furnizorul rețelei publice de comunicații electronice sau,

după caz, al serviciului de comunicații electronice destinat publicului are obligația de a pune la
dispoziție fiecărui abonat un mijloc simplu și gratuit de a bloca redirecționarea automată de către
un terț a apelurilor către echipamentul terminal al abonatului respectiv.(2) Abrogat.
2012. )
Articolul 11
Registrele abonaților(1) Abonații serviciilor de comunicații electronice destinate publicului au

dreptul, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările și completările ulterioare,
de a le fi incluse datele cu caracter personal în toate registrele publice ale abonaților, în formă
scrisă sau electronică.(2) Persoanele care pun la dispoziția publicului registre ale abonaților în
formă scrisă sau electronică ori care furnizează servicii de informații privind abonații au obligația
de a informa abonații cu privire la scopul întocmirii acestor registre în care pot fi incluse datele lor
cu caracter personal, precum și cu privire la orice posibilități ulterioare de utilizare a acestor date,
bazate pe funcții de căutare integrate registrelor în formă electronică. Informarea abonaților este
gratuită și se realizează înainte ca aceștia să fie incluși în registrele respective.(3) Ulterior
realizării informării prevăzute la alin. (2), furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate
publicului care atribuie numere de telefon abonaților au obligația de a le acorda acestora un
termen de 45 de zile lucrătoare în care se pot opune includerii datelor necesare identificării lor în
toate registrele prevăzute la alin. (1). La expirarea celor 45 de zile lucrătoare, în cazul în care
abonații nu și-au exprimat voința în sens contrar, datele necesare identificării lor sunt incluse.
(4) Abonații ale căror date cu caracter personal nu sunt disponibile furnizorilor prevăzuți la alin.
(3) pot solicita, în mod gratuit, includerea în toate registrele prevăzute la alin. (1).(5) Fără a aduce
atingere prevederilor alin. (3) și (4), persoanele prevăzute la alin. (2), precum și persoanele care
furnizează registrele și serviciile prevăzute la alin. (1) au obligația de a asigura abonaților, în mod
gratuit și fără întârziere, următoarele posibilități:
a) de a decide dacă datele lor cu caracter personal, precum și care dintre acestea vor fi sau nu
incluse în aceste registre;
b) de a verifica, rectifica sau elimina datele cu caracter personal incluse în aceste registre.
(6) Registrele prevăzute la alin. (1) pot fi utilizate în alt scop, în afara simplei căutări a datelor de
contact, pe baza numelui și, dacă este necesar, a unui număr limitat de alți parametri, numai cu
consimțământul expres prealabil al fiecărui abonat care figurează în aceste registre.
(7) Prevederile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, și abonaților persoane juridice
cu privire la datele care permit identificarea acestora.(8) Fără a aduce atingere prevederilor alin.
(1)-(7), persoanele care furnizează registrele și serviciile prevăzute la alin. (1) au obligația de a
pune la dispoziția publicului informații clare, ușor accesibile și gratuite privind scopul întocmirii
registrelor pe care le gestionează, posibilitățile de utilizare a datelor cu caracter personal pe care
le dețin, bazate pe funcții de căutare integrate registrelor în formă electronică, sau exercitarea de
către abonați a drepturilor prevăzute la alin. (5).
(la 26-04-2012, Art. 11 a fost modificat de pct. 15 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
13 din 24 aprilie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 26 aprilie 2012. )
Articolul 12
Comunicările nesolicitate(1) Este interzisă efectuarea de comunicări comerciale prin utilizarea

unor sisteme automate de apelare și comunicare care nu necesită intervenția unui operator uman,
prin fax ori prin poștă electronică sau prin orice altă metodă care folosește serviciile de comunicații
electronice destinate publicului, cu excepția cazului în care abonatul sau utilizatorul vizat și-a
exprimat în prealabil consimțământul expres pentru a primi asemenea comunicări.
2012. )(2) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), dacă o persoană fizică sau juridică obține în
mod direct adresa de poștă electronică a unui client, cu ocazia vânzării către acesta a unui produs
sau serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, persoana fizică sau juridică în
cauză poate utiliza adresa respectivă, în scopul efectuării de comunicări comerciale referitoare la
produse sau servicii similare pe care acea persoană le comercializează, cu condiția de a oferi în
mod clar și expres clienților posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu și gratuit unei
asemenea utilizări, atât la obținerea adresei de poștă electronică, cât și cu ocazia fiecărui mesaj,
în cazul în care clientul nu s-a opus inițial.(3) În toate cazurile este interzisă efectuarea prin poșta
electronică de comunicări comerciale în care identitatea reală a persoanei în numele și pe seama
căreia sunt făcute este ascunsă, cu încălcarea art. 5 din Legea nr. 365/2002, republicată, sau în
care nu se specifică o adresă valabilă la care destinatarul să poată transmite solicitarea sa
referitoare la încetarea efectuării unor asemenea comunicări ori în care sunt încurajați destinatarii
să viziteze pagini de internet care contravin art. 5 din Legea nr. 365/2002, republicată.
2012. )(4) Prevederile alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător și abonaților persoane
juridice.
Articolul 12^1
Accesul la date al autorităților(1) La solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor

de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale,
cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicații
electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la
dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de
identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la
protecția datelor cu caracter personal.(1^1) Obligația prevăzută la alin. (1) se aplică în mod
corespunzător și furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, precum și
furnizorilor de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, astfel cum au
fost definiți de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice,
cu modificările și completările ulterioare.
(la 10-07-2022, Articolul 12^1 a fost completat de Articolul 59, Capitolul VI din LEGEA nr. 198 din
6 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 681 din 07 iulie 2022 )(2) Solicitările privind
datele prevăzute la alin. (1), formulate de către organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și
securității naționale, sunt supuse dispozițiilor art. 14, 15 și art. 17-23 din Legea nr. 51/1991 privind
securitatea națională a României, republicată.(3) Solicitările, respectiv răspunsurile, dacă sunt
transmise în format electronic, se semnează cu semnătură electronică extinsă bazată pe un
certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat. Fiecare persoană care
certifică datele sub semnătură electronică răspunde, potrivit legii, pentru integritatea și securitatea
acestor date.(4) Solicitările prevăzute la alin. (1) se procesează în condiții de confidențialitate.
(5) Datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare solicitate
conform alin. (1) nu fac obiectul ștergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea
formulată în temeiul alin. (1) este însoțită ori urmată de o notificare cu privire la necesitatea
menținerii lor, în scopul identificării și conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul
investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor ori în domeniul apărării și securității naționale, atât
timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de 5 ani de la data
solicitării sau, după caz, până la pronunțarea unei hotărâri definitive a instanței de judecată.
(6) Instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în
domeniul apărării și securității naționale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la
baza solicitării ori, după caz, pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
(la 17-10-2015, Art. 12^1 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 235 din 12 octombrie
2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 14 octombrie 2015. )
Articolul 13
Regim sancționator(1) Constituie contravenții următoarele fapte:

a) neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 3 alin. (1), în condițiile stabilite potrivit art. 3 alin. (2)-
(4);
b) neîndeplinirea obligației de informare prevăzute la art. 3 alin. (5);
c) neîndeplinirea obligației de informare prevăzute la art. 3 alin. (6);
d) neîndeplinirea obligației de informare prevăzute la art. 3 alin. (7);
e) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (10);
f) nerespectarea măsurilor stabilite de ANSPDCP potrivit prevederilor art. 3 alin. (11);
g) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (12);
h) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (2) referitoare la interdicția interceptării și supravegherii
comunicărilor și datelor de trafic aferente;
i) nerespectarea condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (5);
j) nerespectarea prevederilor art. 5 referitoare la prelucrarea datelor de trafic;
k) nerespectarea condițiilor de emitere a facturilor, stabilite potrivit art. 6;
l) încălcarea obligațiilor referitoare la disponibilitatea mijloacelor de ascundere a identității sau de
respingere a apelurilor, precum și la informarea publicului, prevăzute la art. 7;
m) nerespectarea prevederilor art. 8 referitoare la prelucrarea datelor de localizare, altele decât
datele de trafic;
n) nerespectarea prevederilor art. 9 referitoare la condițiile în care se poate deroga de la
prevederile art. 7 sau 8;
o) încălcarea obligațiilor referitoare la posibilitatea de a bloca redirecționarea automată a
apelurilor, prevăzute la art. 10;
p) neîndeplinirea obligațiilor referitoare la întocmirea registrelor abonaților, prevăzute la art. 11;
q) nerespectarea prevederilor art. 12 referitoare la comunicările nesolicitate.(2) Contravențiile
prevăzute la alin. (1) lit. a)-l), n), o) și q) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 100.000 lei,
iar pentru societățile comerciale cu o cifră de afaceri de peste 5.000.000 lei, prin derogare de la
dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu
amendă în cuantum de până la 2% din cifra de afaceri.(3) Contravenția prevăzută la alin. (1) lit. p),
precum și contravenția prevăzută la alin. (1) lit. m), săvârșite prin nerespectarea obligației
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), se sancționează cu amendă de la 30.000 lei la 100.000 lei, iar
pentru societățile comerciale cu o cifră de afaceri de peste 5.000.000 lei, prin derogare de la
dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare, cu amendă în cuantum de până la 2% din cifra de afaceri.
(4) Contravenția prevăzută la alin. (1) lit. k) se constată de personalul de control împuternicit în
acest scop al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, iar
sancțiunea se aplică, prin rezoluție scrisă, de către președintele acestei instituții.(5) Constatarea
contravențiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-j) și l)-q) și aplicarea sancțiunilor se fac de personalul
împuternicit în acest scop al ANSPDCP.(6) În măsura în care prin prezenta lege nu se prevede
altfel, contravențiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr.
2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și
completările ulterioare.(7) ANSPDCP poate aplica amenzi cominatorii pe zi de întârziere, în
cuantum de până la 5.000 lei, stabilind totodată și data de la care acestea se calculează, pentru a
determina furnizorii să se supună măsurilor luate potrivit prevederilor art. 3 alin. (9).(8) Aplicarea
amenzilor cominatorii pe zi de întârziere în condițiile alin. (7) se face prin proces-verbal încheiat de
personalul împuternicit în acest scop al ANSPDCP. Procesul-verbal va cuprinde mențiunea cu
privire la obligativitatea achitării amenzii la instituțiile abilitate să o încaseze, potrivit legislației în
vigoare, precum și termenul de plată și constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.
(la 26-04-2012, Art. 13 a fost modificat de pct. 18 al art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
13 din 24 aprilie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 277 din 26 aprilie 2012. )(9) Prin
derogare de la prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 28 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr.
completările ulterioare, și ale art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare
a achitării amenzilor contravenționale, cu modificările ulterioare, în cazul sancțiunii aplicate pentru
săvârșirea contravenției prevăzute la alin. (1) lit. k), contravenientul poate achita, în termen de cel
mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției și
de aplicare a sancțiunii, jumătate din cuantumul amenzii aplicate, agentul constatator făcând
mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
(la 31-05-2019, Articolul 13 a fost completat de Articolul III din LEGEA nr. 109 din 24 mai 2019,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 418 din 28 mai 2019 )
Articolul 14
Dispoziții tranzitorii și finale(1) Prevederile art. 11 nu se aplică în cazul registrelor abonaților

întocmite sau comercializate în formă scrisă ori în formă electronică accesibilă off-line înaintea
intrării în vigoare a prezentei legi.(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea
nr. 676/2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul
telecomunicațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 14 decembrie
2001, cu modificările ulterioare.
Articolul 15
Transpunerea unor acte normative comunitare

Prezenta lege transpune Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind
prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor
electronice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 201 din 31 iulie 2002.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale
art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
VALER DORNEANU
PREȘEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
București, 17 noiembrie 2004.
Nr. 506.
------
LEGE nr. 46 din 21 ianuarie 2003

drepturilor pacientului
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 29 ianuarie 2003
Parlamentul României adopta prezenta lege.
Capitolul 1 Dispoziţii generale
Articolul 1
În sensul prezentei legi:

a) prin pacient se înţelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizează serviciile de sănătate;
b) prin discriminare se înţelege distincţia care se face între persoane aflate în situaţii similare pe
baza rasei, sexului, vârstei, apartenentei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei, optiunilor
politice sau antipatiei personale;
c) prin îngrijiri de sănătate se înţelege serviciile medicale, serviciile comunitare şi serviciile conexe
actului medical;
d) prin intervenţie medicală se înţelege orice examinare, tratament sau alt act medical în scop de
diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;
e) prin îngrijiri terminale se înţelege ingrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament
disponibile, atunci când nu mai este posibila îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boala,
precum şi ingrijirile acordate în apropierea decesului.
Articolul 2
Pacientii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în
conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.
Articolul 3
Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umană, fără nici o discriminare.
Capitolul 2 Dreptul pacientului la informaţia medicală
Articolul 4
Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la

modul de a le utiliza.
Articolul 5
(1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de
servicii de sănătate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să
le respecte pe durata spitalizarii.
Articolul 6
Pacientul are dreptul de a fi informat asupra stării sale de sănătate, a interventiilor medicale
propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile
propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale,
precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.
Articolul 7
Pacientul are dreptul de a decide dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile
prezentate de către medic i-ar cauza suferinta.
Articolul 8
Informaţiile se aduc la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea

terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se
aduc la cunoştinţa în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va cauta o
alta forma de comunicare.
Articolul 9
Pacientul are dreptul de a cere în mod expres sa nu fie informat şi de a alege o altă persoană care
să fie informată în locul sau.
Articolul 10
Rudele şi prietenii pacientului pot fi informati despre evoluţia investigatiilor, diagnostic şi tratament,
cu acordul pacientului.
Articolul 11
Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o alta opinie medicală.
Articolul 12
Pacientul are dreptul să solicite şi sa primească, la externare, un rezumat scris al investigatiilor,

diagnosticului, tratamentului şi ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii.
Capitolul 3 Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală
Articolul 13
Pacientul are dreptul sa refuze sau sa oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris,
răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului.
Articolul 14
Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenta,
personalul medical are dreptul sa deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei
acestuia.
Articolul 15
În cazul în care pacientul necesita o intervenţie medicală de urgenta, consimţământul

reprezentantului legal nu mai este necesar.
Articolul 16
În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în
procesul de luare a deciziei atât cat permite capacitatea lui de înţelegere.
Articolul 17
(1) În cazul în care furnizorii de servicii medicale considera ca intervenţia este în interesul
pacientului, iar reprezentantul legal refuza să îşi dea consimţământul, decizia este declinata unei
comisii de arbitraj de specialitate.
(2) Comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacientii internati în spitale şi din 2
medici pentru pacientii din ambulator.
Articolul 18
Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor

produselor biologice prelevate din corpul sau, în vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord.
Articolul 19
Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic
şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt
capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi
dacă cercetarea este facuta şi în interesul pacientului.
Articolul 20
Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul sau, cu
excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării
suspectarii unei culpe medicale.
Capitolul 4 Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului
Articolul 21
Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul,

tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.
Articolul 22
Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi da
consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
Articolul 23
În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în
tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.
Articolul 24
Pacientul are acces la datele medicale personale.

Articolul 25
(1) Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care
aceasta imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori ingrijirile acordate şi numai cu
consimţământul pacientului.
(2) Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru
sănătatea publică.
Capitolul 5 Drepturile pacientului în domeniul reproducerii
Articolul 26
Dreptul femeii la viaţa prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi
imediat pentru viaţa mamei.
Articolul 27
Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare dezvoltării unei vieţi sexuale
normale şi sănătăţii reproducerii, fără nici o discriminare.
Articolul 28
(1) Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepţia cazului prevăzut
la art. 26.
(2) Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul sa aleagă cele mai sigure metode privind
sănătatea reproducerii.
(3) Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente şi lipsite de riscuri.
Capitolul 6 Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale
Articolul 29
(1) În cazul în care furnizorii sunt obligaţi sa recurgă la selectarea pacientilor pentru anumite tipuri
de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor
medicale.
(2) Criteriile medicale privind selectarea pacientilor pentru anumite tipuri de tratament se
elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei în termen de 30 de zile de la data intrării în
vigoare a prezentei legi şi se aduc la cunoştinţa publicului.
Articolul 30
(1) Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă exista condiţiile de dotare
necesare şi personal acreditat.
(2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile de urgenta apărute în situaţii extreme.
Articolul 31
Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.
Articolul 32
Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi
pe tot parcursul ingrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de
îngrijire şi tratament va fi creat cat mai aproape de cel familial.
Articolul 33
Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afară
spitalului.
Articolul 34
(1) Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul sa supună pacientul nici
unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta sa îl recompenseze altfel decât prevăd
reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective.
(2) Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plati suplimentare sau donaţii, cu
respectarea legii.
Articolul 35
(1) Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate
sau până la vindecare.
(2) Continuitatea ingrijirilor se asigura prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi
medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicina generală,
oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat. După externare pacientii au dreptul la
serviciile comunitare disponibile.
Articolul 36
Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenţa medicală de urgenta, de asistenţa stomatologica

de urgenta şi de servicii farmaceutice, în program continuu.
Capitolul 7 Sancţiuni
Articolul 37
Nerespectarea de către personalul medicosanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi a

confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevăzute în
prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, conform
prevederilor legale.
Capitolul 8 Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 38
(1) Autorităţile sanitare dau publicităţii, anual, rapoarte asupra respectării drepturilor pacientului, în
care se compara situaţiile din diferite regiuni ale tarii, precum şi situaţia existenta cu una optima.
(2) Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi sa afiseze la loc vizibil standardele proprii în
conformitate cu normele de aplicare a legii.
(3) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi
Familiei elaborează normele de aplicare a acesteia, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Articolul 39
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Articolul 40
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga art. 78, 108 şi 124 din Legea nr. 3/1978
privind asigurarea sănătăţii populaţiei, publicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 54 din 10 iulie
1978, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 decembrie 2002, cu respectarea
prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
NICOLAE VACAROIU
Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 19 decembrie 2002, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.
p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
VIOREL HREBENCIUC
Bucureşti, 21 ianuarie 2003.
Nr. 46.
-----------
ORDIN nr. 870 din 31 mai 2011

pentru modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu
regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice
privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special
pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală
EMITENT  MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
 Nr. 870 din 31 mai 2011
 CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE
 Nr. 544 din 31 mai 2011
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 385 din 1 iunie 2011
Având în vedere:
- Referatul de aprobare al secretarului general al Ministerului Sănătăţii nr. Cs.A. 6.291 din 31 mai
2011 şi al directorului general al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. DG 2.064 din 31
mai 2011;
- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune
internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără
contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de
sănătate, cu modificările şi completările ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 1.389/2010 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile
acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii
2011-2012, cu modificările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor:
- art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea
Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
- art. 281 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17
alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
Articolul I
Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr.
832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru
medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice privind utilizarea şi
modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special pentru medicamente
cu şi fără contribuţie personală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 12
mai 2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
"(2) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate organizează tipărirea, distribuirea, înserierea şi
numerotarea formularelor de prescripţie medicală pentru medicamente cu şi fără contribuţie
personală, formulare ce conţin elemente de protecţie împotriva falsificării şi contrafacerii, potrivit
tuturor elementelor prevăzute în anexa nr. 1."
2. Anexa nr. 1 se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezentul
ordin.
3. În anexa nr. 2, la capitolul II, partea introductivă va avea următorul cuprins:
"Formularele de prescripţii medicale se completează în succesiunea numerelor şi în ordinea
cronologică a consultaţiilor.
Formularele cu regim special - prescripţii medicale vor avea inscripţionat codul de bare aferent
seriei şi numărului formularelor respective."
4. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul 1, literele a), b) şi e) vor avea următorul cuprins:
"a) se completează cu denumirea cabinetului medical sau a unităţii medicale, adresa completă,
casa de asigurări de sănătate cu care medicul a încheiat contractul/convenţia, numărul
contractului de furnizare de servicii medicale sau al convenţiei. Medicii pot aplica şi codul de bare
aferent numărului contractului/convenţiei de furnizare de servicii medicale;
b) se alege prin bifare cu «x» categoria de furnizor de servicii medicale, după cum urmează:
- «MF» - medicină de familie;
- «Amb. Spec.» - ambulatoriul de specialitate (inclusiv cabinetele de medicină dentară); medicii
angajaţi ai unui spital care prestează servicii în baza contractului încheiat între spital şi casa de
asigurări de sănătate pentru servicii ambulatorii de specialitate vor bifa căsuţa «Amb. Spec.»
atunci când eliberează prescripţii medicale pacienţilor consultaţi în ambulatoriul de specialitate al
spitalului;
- «Spital» - pentru unităţile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitaliceşti, inclusiv
cele autorizate de Ministerul Sănătăţii să furnizeze servicii medicale spitaliceşti în regim de
spitalizare de zi;
- «Altele» - conform prevederilor contractului-cadru şi normelor metodologice de aplicare a
acestuia, ale hotărârii Guvernului pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate şi ale
normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate, aprobate prin ordin al
ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate;
- «MF-MM» - se bifează atunci când medicul de familie prescrie medicamente pe baza scrisorii
medicale comunicate de medicul de medicina muncii; reţeta eliberată de medicul de familie pe
baza scrisorii medicale comunicate de medicul de medicina muncii va constitui o reţetă distinctă;
..............................................................
e) «Aprobat comisie» - în cazul în care se prescriu medicamente pentru care tratamentul se
efectuează cu aprobarea comisiilor constituite în acest sens la nivelul caselor de asigurări de
sănătate sau la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz, se notează: grupa de
boală cronică aferentă afecţiunii care a fost aprobată de comisie [G(X)]/numărul programului
[P(X)], numărul şi data emiterii deciziei de aprobare. În cazul prescrierii acestor medicamente,
medicul prescriptor trebuie să păstreze anexat la foaia de observaţie a pacientului/fişa pacientului
(FO/RC) o copie a referatului/deciziei de aprobare, emis/emisă de comisii.
«Semnătură medic» - se execută semnătura medicului care a emis prescripţia şi se aplică parafa
acestuia."
5. În anexa nr. 2, la capitolul II punctul 2 litera e), subpunctul (i) va avea următorul cuprins:
"(i) pentru cetăţenii români se completează codul numeric personal al asiguratului, format din 13
cifre, lăsând libere restul de 7 căsuţe; se poate aplica şi codul de bare aferent CNP-ului
asiguratului beneficiar;".
6. În anexa nr. 2, la capitolul II, punctul 5 va avea următorul cuprins:
"5. «Semnătură medic» (parafă/cod) - se execută semnătura medicului care a emis prescripţia şi
se aplică parafa şi codul corespunzător acestuia; medicii pot aplica şi codul de bare aferent
codului de parafă."
7. În anexa nr. 2, la capitolul II, punctul 11 va avea următorul cuprins:
"11. «Taxare» - farmacistul va menţiona în rubrica «Denumire comercială» şi în faţa persoanei
care ridică medicamentele (asigurat sau împuternicitul acestuia) medicamentele pe care le
eliberează. În cazul testelor de automonitorizare, farmacia va specifică în cadrul acestei rubrici
sintagma «teste de automonitorizare», iar la rubrica «Valoare compensare» va înscrie suma
rezultată ca urmare a înmulţirii numărului de teste de automonitorizare eliberate cu preţul de
decontare stabilit pentru un test de automonitorizare. În situaţia în care primitorul renunţă la
anumite DCI-uri/medicamente şi/sau materiale sanitare cuprinse în prescripţia medicală,
farmacistul le anulează în faţa primitorului, pe toate exemplarele prescripţiei medicale, prin tăiere
cu o linie sau prin înscrierea menţiunii «anulat», nefiind permisă eliberarea altor medicamente/
materiale sanitare din farmacie în cadrul sumei respective. În cazul DCI-urilor din sublista B
prescrise pensionarilor care realizează venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună, la rubrica
«Valoare compensare» se vor trece pentru fiecare medicament valoarea de compensare
corespunzătoare aplicării cotei de 50% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «CNAS»,
şi valoarea de compensare de 40% din preţul de referinţă, notându-se în paranteză «MS», pentru
prescripţiile a căror contravaloare la nivelul preţului de referinţă este de până la nivelul prevăzut în
contractul-cadru.
În rubrica «Total» din secţiunea «Taxare» se vor trece totalurile: A, B, C1, C2, C3."
8. În anexa nr. 3, titlul va avea următorul cuprins:
"LISTA
abrevierilor pentru ţările cu care România are acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale
internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii şi cele membre ale Uniunii Europene şi ale
Spaţiului Economic European, conform prevederilor respectivelor documente"
9. În anexa nr. 3, la codurile ţărilor "IL" şi "NO", în căsuţa "Acord internaţional", sintagma "DA" se
înlocuieşte cu sintagma "NU".
Articolul II
(1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare
începând cu 1 iunie 2011.
(2) Până la epuizarea stocurilor formularelor de prescripţii medicale elaborate conform modelului
prevăzut în anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate nr. 832/302/2008 privind aprobarea formularelor de prescripţie medicală
cu regim special pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală şi a Normelor metodologice
privind utilizarea şi modul de completare a formularelor de prescripţie medicală cu regim special
pentru medicamente cu şi fără contribuţie personală, cu modificările şi completările ulterioare,
acestea pot fi utilizate în paralel cu formularul de prescripţii medicale elaborat conform modelului
prevăzut în anexa nr. 1 la acelaşi ordin, modificată conform prezentului ordin, dar nu mai târziu de
1 septembrie 2011.
Cseke Attila
Preşedintele Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate,
Nicolae-Lucian Duţă
Anexa
(Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 832/302/2008)
┌────────────────────────┐
│COD DE BARE │
REGIM SPECIAL │ │
└────────────────────────┘
Serie ..... Numar ......
1. Unitatea medicală Aprobat Comisie [][][][][][][][][][][][][][][][][]

Semnătură medic
prescriptor ................. [] MF
CUI ................ L.S. [] Amb. Spec.

Sediu (localitate,
str., nr.) .............. [] Spital
Judeţul ................. ┌──┬──┐
Casa de asigurări/ Nr. zile │ │ │ [] Altele
Nr. contract/convenţie prescriere └──┴──┘
....................... [] MF - MM
--------------------------------------------------------------------------------
2. Asigurat la CAS: ........ FO/RC ...... [] Salariat [] Revoluţionar

Nume .................................... [] Co-asigurat [] Handicap
Prenume ................................. [] Liber [] PNS ....
Adresa: ................................. profesionist [] Ajutor
................................. [] Copil social
(< 18 ani) [] Şomaj
[] Elev/Ucenic/ [] Personal
Student contractual
(18-26 ani) [] Card Euro-
[] Gravidă/Lehuză pean (CE)
[] Pensionar [] Acorduri
[] Veteran interna-
ţionale
[] 0-700 lei/lună [] Alte
categorii
CNP ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬-┬-┬-┬-┬-┬-┬-┐ ┌──┬──┐

CE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ | | | | | | | │ │ │
PASS└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴-┴-┴-┴-┴-┴-┴-┘ Cetăţenia:└──┴──┘
--------------------------------------------------------------------------------
3. Diagnostic:
--------------------------------------------------------------------------------
4. Dată prescriere .../.../... Semnătură medic ...... Parafa
┌─────┬─────────┬─────┬─────────┬───┬────────────────────┬───
─┬─────────┐
│Pozi-│ % │Listă│Cod boală│Tip│Denumire comună │D.S.│Cantitate│
│ţia │Preţ ref.│ │ │dg.│internaţională/ │ │ │
│ │ │ │ │ │Denumire comercială/│ │ │
│ │ │ │ │ │FF/Concentraţie │ │ │
├─────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼────────────────────┼───
─┼─────────┤
│ 1 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼────────────────────┼───
─┼─────────┤
│ 2 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼────────────────────┼───
─┼─────────┤
│ 3 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼────────────────────┼───
─┼─────────┤
│ 4 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼────────────────────┼───
─┼─────────┤
│ 5 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼────────────────────┼───
─┼─────────┤
│ 6 │ │ │ │ │ │ │ │
├─────┼─────────┼─────┼─────────┼───┼────────────────────┼───
─┼─────────┤
│ 7 │ │ │ │ │ │ │ │
└─────┴─────────┴─────┴─────────┴───┴────────────────────┴───
─┴─────────┘
5. Am primit medicamentele [] Asigurat Nume: ......... Prenume ........
[] Împuternicit Adresa .........................
CNP ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬-┬-┬-┬-┬-┬-┬-┐ B.I. (C.I.) Seria ... Nr. ...

CE │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ | | | | | | | Semnătură Data eliberării
PASS└─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴-┴-┴-┴-┴-┴-┴-┘ primitor reţetei
........ ................
6. Taxare
Semnificaţia coloanei I din tabelul de mai jos este următoarea:

I - Valoare compensare
┌───┬────┬─────┬──────┬────────┬─────────┬────────┬──────────
┬───────┬───┐
│Po-│ % │Listă│Categ.│Denumire│Cantitate│ Preţ │ Preţ │Valoare│ I │
│zi-│Preţ│ │boală │ comer- │eliberată│amănunt/│referinţă/│amănunt│ │
│ţia│ref.│ │ │ cială │ │ UT │ UT │ │ │
├───┼────┼─────┼──────┼────────┼─────────┼────────┼──────────
┼───────┼───┤
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
│ │░░░░│ │░░░░░░│ │░░░░░░░░░│ │░░░░░░░░░░│ │░░░│
└───┴────┴─────┴──────┴────────┴─────────┴────────┴──────────
┴───────┴───┘
Tipărit la C.N. "Imprimeria Naţională" S.A.
Total A: B: C1: C2: C3: OTC:
Contribuţie asigurat: Data eliberării: Bon fiscal nr.
Numele şi semnătura
persoanei care eliberează L.S. Farmacie
-------
1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii

medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi Văzând Referatul de aprobare nr.
N.B. 3.961 din 22 aprilie 2015 al Ministerului cu modificările şi completările ulterioare;
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 158 din 17 noiembrie 2005privind concediile și indemnizațiile de

asigurări sociale de sănătate
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1074 din 29 noiembrie 2005Notă
Potrivit Rectificării nr. 99 din 14 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 31
din 12 ianuarie 2018, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2017 pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1005 din 19 decembrie 2017, se face următoarea rectificare:
– la art. III alin. (1), în loc de: „…la art. I pct. 10,…“ se va citi: „…la art. I pct. 1-10,…“.
În vederea realizării obiectivelor înscrise în Programul de guvernare cu privire la
îmbunătățirea standardului de viață al persoanelor vârstnice, pentru aceasta fiind necesară
consolidarea financiară a sistemului public de pensii, prin externalizarea din bugetul
asigurărilor sociale de stat a prestațiilor care nu au legătură directă cu asigurarea socială care
privește pensiile,
pentru asigurarea cadrului legal necesar aplicării acestor măsuri care presupun modificări,
pentru anul 2006, în structura bugetului asigurărilor sociale de stat și în aceea a Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate, fapt ce impune reflectarea în bugetele anului
2006 a sumelor necesare,
având în vedere faptul că măsura de susținere, din surse exterioare bugetului asigurărilor
sociale de stat, a finanțării unor drepturi de asigurări sociale care nu au o legătură directă cu
drepturile de pensie a fost inclusă în aprilie 2004 în Planul de acțiune, ca una dintre acțiunile
prevăzute pentru realizarea sarcinilor asumate prin "Împrumutul de ajustare programatică 2",
corespunzător obiectivului specific "Îmbunătățirea sustenabilității financiare a sistemului de
pensii", elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,
ținând seama de faptul că neadoptarea de măsuri imediate de către Guvern, prin ordonanță
de urgență, ar conduce la grevarea, în continuare, a bugetului asigurărilor sociale de stat, în
detrimentul pensiilor, afectând astfel interesele persoanelor vârstnice, cu plata unei prestații
care nu constituie un risc social, așa cum este definit de instrumentele juridice internaționale,
la imposibilitatea respectării angajamentelor privind politica de protecție socială asumate în
Programul de guvernare 2005-2008 și în documentele de poziție întocmite în urma
negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, precum și la imposibilitatea elaborării
procedurilor de implementare a acestui act normativ,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
(1) Persoanele asigurate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în
sistemul de asigurări sociale de sănătate, denumite în continuare asigurați, au dreptul, în
condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe perioada în care au domiciliul sau reședința pe
teritoriul României, la concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, dacă:
A. realizează venituri din desfășurarea unei activități în baza unui contract individual de
muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege,
precum și alte venituri asimilate salariilor, cu respectarea prevederilor legislației europene
aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de
securitate socială la care România este parte;
B. realizează în România veniturile prevăzute la lit. A, de la angajatori din state care nu intră
sub incidența legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum și a
acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte;
C. beneficiază de indemnizație de șomaj, potrivit legii.(2) Se pot asigura în sistemul de
asigurări sociale de sănătate, pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări
sociale de sănătate, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, persoanele fizice, altele
decât cele prevăzute la alin. (1), pe bază de contract de asigurare pentru concedii și
indemnizații de asigurări sociale de sănătate.Notă
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 prevede:
Articolul II
(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de
asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu
modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei
ordonanțe de urgență, și care au venitul lunar asigurat mai mare decât venitul înscris în
declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale de sănătate potrivit
art. 170 alin. (1), art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, mai mare decât valoarea
a 3 salarii de bază minime brute pe țară, pentru contractele de asigurare pentru concedii și
indemnizații de maternitate, se modifică prin acte adiționale până la data de 1 a lunii
următoare celei în care se împlinesc 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Modificările înscrise în actele adiționale se realizează în termenul prevăzut la alin. (1), la
notificarea caselor de asigurări de sănătate, sub sancțiunea încetării contractelor de asigurare
pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate încheiate cu acestea.
(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), precum și contribuția lunară
calculată și achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la termenul prevăzut
la alin. (1), nu se modifică. Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de
sănătate aferente certificatelor de concediu medical eliberate până la termenul prevăzut la
alin. (1) se acordă până la încetarea situației care a determinat necesitatea eliberării
respectivelor certificate medicale.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de
urgență, în cazul contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1),
baza de calcul al indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor
asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se
constituie stagiul de asigurare.
Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 prevede:
Articolul III
(1) Contractele de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
încheiate cu casele de asigurări de sănătate de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de
asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu
modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor în vigoare la data prezentei
ordonanțe de urgență, își produc efectele până la data de 31 august 2021.
(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
completările ulterioare, se pot asigura în sistemul de asigurări sociale de sănătate, pentru a
beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract de
asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, în condițiile stabilite
la art. I pct. 3 și 5 din prezenta ordonanță de urgență.
(3) Venitul lunar înscris în contractele prevăzute la alin. (1), contribuția lunară calculată și
achitată asupra acestui venit, pentru perioada de până la 31 august 2021, nu se modifică.
Drepturile reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate aferente certificatelor de
concediu medical eliberate până la data de 31 august 2021 se acordă până la încetarea
situației care a determinat necesitatea eliberării respectivelor certificate medicale.(3) Modelul
și conținutul contractului prevăzut la alin. (2) sunt reglementate în normele de aplicare a
prezentei ordonanțe de urgență.(4) Contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de
asigurări sociale de sănătate prevăzut la alin. (2) constituie titlu de creanță și devine titlu
executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă, conform legii.(5) Persoanele
prevăzute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei
ordonanțe de urgență, cu excepția pensionarilor de invaliditate gradul III și a pensionarilor
nevăzători, care desfășoară activități independente definite potrivit Legii nr. 227/2015 privind
Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Codul fiscal.
(la 19-12-2017, Articolul 1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )
Articolul 2
(1) Concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul
asigurații, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, sunt:
a) concedii medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli
obișnuite sau de accidente în afara muncii;Notă
Decizie de respingere: HP nr. 35/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 779 din 4 august
2022.
b) concedii medicale și indemnizații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității
de muncă, exclusiv pentru situațiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli
profesionale;
c) concedii medicale și indemnizații pentru maternitate;Notă
Decizie de respingere: HP nr. 12/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 357 din 27 aprilie
2023.
d) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea copilului bolnav;
d^1) concedii medicale și indemnizații pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice;
(la 16-04-2022, Alineatul (1) din Articolul 2 , Capitolul I a fost completat de Punctul 1, Articolul
I din LEGEA nr. 24 din 15 februarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 16
februarie 2022 )
e) concedii medicale și indemnizații de risc maternal care se acordă persoanelor asigurate în
condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția
maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004,
(la 01-08-2021, Litera e) din Alineatul (1) , Articolul 2 , Capitolul I a fost modificată de Punctul
1, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 )(2) Concediile medicale și indemnizațiile de
asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (1) sunt denumite în continuare concedii și
indemnizații.
Articolul 3
(1) Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, la care au dreptul
persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B, este condiționat de plata
contribuției asiguratorii pentru muncă, destinată suportării acestor indemnizații, reglementată
prin Codul fiscal.(2) Persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C sunt asigurate în sistemul de
asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate
fără plata unei contribuții.(3) Dreptul la concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de
sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) este condiționat de plata unei
contribuții pentru asigurarea pentru concedii și indemnizații în cotă de 1%, aplicată asupra
venitului lunar înscris în contractul de asigurare, potrivit art. 5 alin. (1), care se face venit la
bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(la 16-03-2023, Alineatul (3) din Articolul 3 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1, Articolul I
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 )
Articolul 3^1
(1) Pentru a beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, persoanele
prevăzute la art. 1 trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) să îndeplinească stagiul minim de asigurare necesar deschiderii drepturilor prevăzute
la art. 2;
b) să prezinte adeverința eliberată de plătitorul de indemnizații din care să reiasă numărul de
zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12/24 luni, după caz.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. b), persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de
concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate fără prezentarea adeverinței, în cazul
urgențelor medico-chirurgicale, al unor tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de
aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, al bolilor
infectocontagioase din grupa A, în cazul bolilor infectocontagioase pentru care se instituie
izolarea stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 921/2020 privind aprobarea Listei bolilor
infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor, la domiciliul acestora, la
locația declarată de acestea sau, după caz, în unități sanitare sau în locații alternative atașate
acestora, precum și a Listei unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele
bolnave, precum și în cazul carantinei.
(la 03-09-2021, Alineatul (2) din Articolul 3^1 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1,
Articolul I din ORDONANȚA nr. 14 din 30 august 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
831 din 31 august 2021 )(3) Adeverința prevăzută la alin. (1) lit. b) se eliberează și în cazul
concediilor medicale pentru maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum și în cazul
riscului maternal.
(la 01-08-2021, Articolul 3^1 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
645 din 30 iunie 2021 )
Articolul 4
(1) Abrogat.
(la 26-04-2010, Alin. (1) al art. 4 a fost abrogat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 36 din 14 aprilie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 26 aprilie
2010. )(2) Suma destinată exclusiv finanțării cheltuielilor cu plata drepturilor prevăzute de
prezenta ordonanță de urgență se asigură din sumele care se distribuie fondului din
contribuția asiguratorie pentru muncă, conform art. 220^6 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, din
contribuția prevăzută la art. 3 alin. (3), precum și de la bugetul de stat, după caz.
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(3) Veniturile provenite din sumele care se
distribuie fondului din contribuția asiguratorie pentru muncă, prevăzute la alin. (2), se prevăd
distinct la partea de venituri a bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(4) Cheltuielile pentru plata drepturilor prevăzute de
prezenta ordonanță de urgență se prevăd distinct la partea de cheltuieli a bugetului Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate.(5) Excedentele anuale rezultate în cazul în
care veniturile depășesc cheltuielile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se
reportează în anul următor.(6) Eventualele deficite înregistrate pe parcursul execuției
bugetare și deficitul anual rezultat în condițiile aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de
urgență se acoperă din disponibilitățile înregistrate în anii precedenți cu această destinație
sau de la bugetul de stat, după caz.
(la 09-11-2006, Alin. (6) al art. 4 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 399
din 30 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 901 din 6 noiembrie 2006. )
(7) Abrogat.
(la 19-12-2017, Alineatul (7) din Articolul 4 , Capitolul I a fost abrogat de Punctul 4, Articolul I
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(8) Abrogat.
Articolul 5
(1) Cota de contribuție prevăzută la art. 3 alin. (3) se datorează și se achită de către
persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), pentru un venit stabilit potrivit alin. (1^1).
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 )(1^1) Venitul prevăzut la alin. (1) este venitul lunar sau,
după caz, media lunară a venitului înscris în declarația fiscală depusă în vederea plății
contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 170 alin. (1), art. 174 alin. (5) și (6) și
art. 180 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, care nu poate fi mai mic decât valoarea unui salariu de
bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit potrivit legii, și nu poate depăși valoarea a de
3 ori a acestuia.
(la 16-03-2023, Articolul 5 din Capitolul I a fost completat de Punctul 3, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 218 din 16 martie 2023 )(1^2) Metodologia de calcul privind determinarea mediei lunare a
venitului înscris în declarația fiscală depusă în vederea plății contribuției de asigurări sociale
de sănătate se stabilește prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 218 din 16 martie 2023 )(2) Salariul de bază minim brut pe țară prevăzut la alin. (1) utilizat
la stabilirea bazei lunare de calcul al contribuției este salariul de bază minim brut pe țară
garantat în plată stabilit prin hotărâre a Guvernului, aferent lunii pentru care se optează plata
contribuției.(3) Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru concedii și
indemnizații de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 1 alin. (2) efectuează plata
contribuției lunar, prin aplicarea cotei asupra venitului lunar ales înscris în contract.
Articolul 6
(1) Abrogat.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(3) Persoanele asigurate care au beneficiat de
certificate de concediu medical, informațiile referitoare la certificate, precum și veniturile care
intră în baza de calcul al indemnizațiilor aferente acestora se declară de către persoanele
fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora la care își
desfășoară activitatea persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A, persoanele fizice
prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. B, precum și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă, prin agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București
prin declarația prevăzută la art. 147 alin. (1) din Codul fiscal.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(3^1) Persoanele și instituția prevăzute la alin.
(3) sunt obligate să depună la casele de asigurări de sănătate în a căror rază administrativ-
teritorială își au sediul social, respectiv domiciliul, pe suport hârtie sau prin mijloace de
transmitere la distanță, exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical în condițiile în care
se solicită restituirea sumelor reprezentând indemnizații plătite asiguraților, care sunt
suportate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(la 25-08-2020, Alineatul (3^1) din Articolul 6 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 1,
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 25 august 2020 )(4) Persoanele și instituția prevăzute
la alin. (3) au obligația de a pune la dispoziția organelor de control ale caselor de asigurări de
sănătate documentele justificative și actele de evidență necesare în vederea verificării
modului de determinare a indemnizațiilor suportate din Fondul național unic de asigurări
sociale de sănătate.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(6) Pentru a beneficia de concedii și indemnizații,
persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) sunt obligate să încheie contractul de asigurare pentru
concedii și indemnizații cu casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidență ca
persoane asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate potrivit prevederilor Legii nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, în baza declarației fiscale depuse în vederea plății contribuției de asigurări sociale
de sănătate potrivit art. 170 alin. (1), art. 174 alin. (6) și art. 180 alin. (2) și (3) din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare. Contractul se
înregistrează la casa de asigurări de sănătate și produce efecte de la data înregistrării.
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 645 din 30 iunie 2021 )(6^1) Contractul prevăzut la art. 1 alin. (2) se încheie între persoana
interesată sau, după caz, de persoana împuternicită de către aceasta în acest sens și casa de
asigurări de sănătate.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(6^2) Ori de câte ori intervin modificări asupra
elementelor care au stat la baza încheierii contractului de asigurare pentru concedii și
indemnizații este obligatorie încheierea unui act adițional la contract, în termen de maximum
30 de zile de la apariția modificării respective. Actul adițional la contract produce efecte pentru
viitor începând cu data înregistrării acestuia și are același regim juridic ca și contractul de
asigurare pentru concedii și indemnizații.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(6^3) Persoanele și informațiile prevăzute la alin.
(3) se declară și de către persoanele fizice care obțin venituri sub formă de salarii ca urmare a
activității desfășurate la misiunile diplomatice și posturile consulare acreditate în România,
precum și la reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, precum și de
persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, care își desfășoară
activitatea în România și obțin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu
social, sediu permanent sau reprezentanță în România și care datorează contribuțiile sociale
obligatorii pentru salariații lor, potrivit prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul
securității sociale, precum și ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care
România este parte, în condițiile prevăzute la art. 147 alin. (12) și (13) din Codul fiscal.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(6^4) Termenele și modalitățile de depunere a
declarației prevăzută la alin. (3) sunt prevăzute în Codul fiscal.
(la 09-11-2006, Art. 6 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 399 din 30
octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 901 din 6 noiembrie 2006. )
Articolul 7
Stagiul minim de asigurare pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-
d^1) este de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul
medical.
(la 16-04-2022, Articolul 7 din Capitolul I a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din LEGEA
nr. 24 din 15 februarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 16 februarie 2022
)Notă
Decizie de respingere: HP nr. 12/2023, publicată în Monitorul Oficial nr. 357 din 27 aprilie
2023.
Articolul 7^1
Prin derogare de la prevederile art. 7, până la 1 iulie 2018, stagiul minim de asigurare pentru
acordarea drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d) este de o lună realizată în ultimele 12
luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.
(la 01-03-2018, Capitolul I a fost completat de Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ
nr. 8 din 22 februarie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 190 din 01 martie 2018 )
Articolul 8
(1) Stagiul de asigurare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, prevăzut la art. 7, se
constituie din însumarea perioadelor:
a) pentru care s-a achitat contribuția asiguratorie pentru muncă;
b) pentru care s-a achitat contribuția pentru concedii și indemnizații de către angajator sau,
după caz, de către asigurat, respectiv de către fondul de asigurare pentru accidente de muncă
și boli profesionale sau bugetul asigurărilor pentru șomaj;
c) pentru care s-a achitat contribuția prevăzută la art. 3 alin. (3);
d) pentru care persoanele sunt asigurate fără plata contribuției potrivit art. 3 alin. (2).
(la 01-08-2021, sintagma: Stagiul de cotizare a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )(2) Se asimilează stagiului de asigurare în sistemul de asigurări sociale
de sănătate perioadele în care:
a) asiguratul beneficiază de concediile și indemnizațiile prevăzute de prezenta ordonanță de
urgență;
b) a beneficiat de pensie de invaliditate;
c) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata
normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora cu examen de licență sau de
diplomă organizat în prima sesiune. Dovada absolvirii cursurilor de zi ale învățământului
universitar se face cu diplomele eliberate de instituțiile autorizate, în condițiile legii. Dovada
duratei normale a studiilor respective se face cu diploma de absolvire, foaia matricolă sau cu
adeverință eliberată de instituția de învățământ superior;
d) a beneficiat de indemnizație lunară pe perioada concediului de acomodare, potrivit Legii nr.
273/2004 privind procedura adopției, republicată, de indemnizație pentru creșterea copilului
potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația
lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu
modificările și completările ulterioare;
d^1) persoanele asigurate au realizat, în temeiul legislației interne a unui stat membru al
Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau a Confederației Elvețiene pentru care
sunt incidente prevederile legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, stagii
de asigurare atestate prin intermediul formularului european privind totalizarea perioadelor de
asigurare, eliberat de instituția competentă la care acestea au fost asigurate anterior;
II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 776 din 25 august 2020 )
d^2) persoanele asigurate au realizat, în temeiul legislației unui stat cu care România a
încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale cu prevederi în domeniul
sănătății, stagii de asigurare atestate prin intermediul formularului privind totalizarea
perioadelor de asigurare, eliberat de instituția competentă la care acestea au fost asigurate
anterior.
II din ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 87 din
31 ianuarie 2023 )
e) Eliminată.
-------------
Litera e) a alineatului (2) al art. 8 introdusă prin pct. 1 al art. II din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 25 din 4 februarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 12
februarie 2020 a fost eliminată prin abrogarea acestei ordonanțe de urgență de către art. IV
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 776 din 25 august 2020. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 25 din 4 februarie
2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 12 februarie 2020 a fost respinsă de
LEGEA nr. 255 din 15 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 990 din 15
octombrie 2021.Notă
Anterior, prin DECIZIA nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 602 din 9 iulie
2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
este neconstituțională.
Conform art. 147 alin. (1) din Constuția României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din
31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonantele în vigoare, precum și cele din
regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile
de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau
Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției.
Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de
drept.
Prin urmare, în intervalul 9 iulie-22 august 2020, dispozițiile lit. e) din alin. (2) al art. 8,
introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020 au fost suspendate de drept,
încetându-și efectele juridice începând cu data de 23 august 2020, întrucât legiuitorul nu a
intervinit pentru modificarea prevederilor atacate.
(la 01-08-2021, sintagma: stagiului de cotizare a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )(3) Perioadele prevăzute la alin. (2) se asimilează stagiului de
asigurare numai dacă în aceste perioade asiguratul nu a realizat stagii de asigurare în
înțelesul prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
(la 01-08-2021, sintagma: stagii de cotizare a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )
Articolul 9
(1) Persoanele asigurate prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) au dreptul la concediu și
indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, fără îndeplinirea condiției de stagiu de
asigurare, în cazul urgențelor medico-chirurgicale, al unor tipuri de arsuri care se stabilesc
prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de
recuperare, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, stabilite prin hotărâre a
Guvernului, neoplaziilor, SIDA, precum și în cazul bolilor infectocontagioase pentru care se
impune măsura izolării prevăzută la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 privind instituirea
unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic.
din ORDONANȚA nr. 14 din 30 august 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din
31 august 2021 )(2) În scopul prevenirii îmbolnăvirilor, persoanele asigurate prevăzute la art.
1 alin. (1) și (2) au dreptul la concediu și indemnizație pentru carantină, fără îndeplinirea
condiției privind stagiul de asigurare.
(la 21-03-2020, Articolul 9 din Capitolul I a fost modificat de Articolul XVI din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 30 din 18 martie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 231 din 21
martie 2020 )
Articolul 10
(1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B, baza de calcul al indemnizațiilor
prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni din cele
12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 12 salarii minime brute pe
țară lunar, pe baza cărora se calculează contribuția asiguratorie pentru muncă.
(la 01-08-2021, sintagma: stagiul de cotizare a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C, baza de calcul
al indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se determină ca medie a veniturilor brute lunare
reprezentând indemnizație de șomaj, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie
stagiul de asigurare, până la limita a 12 salarii minime brute pe țară lunar.(3) Pentru
persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), baza de calcul al indemnizațiilor prevăzute la art. 2 se
determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în contractul de asigurare, din ultimele 6
luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 3 salarii de
bază minime brute pe țară garantate în plată.
(la 16-03-2023, Alineatul (3) din Articolul 10 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 4, Articolul
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie 2023, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023 )Notă
Conform alineatului (4) al articolului II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 10 din 15 martie
2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 218 din 16 martie 2023, prin derogare de la
prevederile art. 10 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare,
astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță de urgență, în cazul
contractelor de asigurare aflate în derulare, care se modifică potrivit alin. (1), baza de calcul al
indemnizației pentru maternitate se determină ca medie a veniturilor asigurate, înscrise în
contractul de asigurare, din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de
asigurare.(4) În situația în care la stabilirea celor 6 luni din care, potrivit prevederilor alin. (1)-
(3), se constituie baza de calcul al indemnizațiilor se utilizează perioadele asimilate stagiului
de asigurare prevăzute la art. 8 alin. (2), veniturile care se iau în considerare sunt:
a) indemnizațiile de asigurări sociale de care au beneficiat asigurații, prevăzute la art. 8 alin.
(2) lit. a);
b) salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective, pentru situațiile prevăzute
la art. 8 alin. (2) lit. b) și c);
c) indemnizațiile de care au beneficiat asigurații, prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. d);
c^1) veniturile asigurate în România în luna/lunile anterioară/ anterioare lunii în care s-a
eliberat certificatul de concediu medical sau, după caz, venitul lunar din prima lună de
activitate/asigurare în România, pentru situațiile în care se utilizează perioadele prevăzute
la art. 8 alin. (2) lit. d^1) și d^2), astfel: veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. a) sau, după
caz, venitul lunar din prima lună de activitate, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1)
lit. A și B; veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. c) sau, după caz, venitul lunar din prima
lună de asigurare înscris în contractul de asigurare, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1
alin. (2); veniturile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. d) sau, după caz, venitul lunar din prima lună
de asigurare fără plata unei contribuții, în cazul persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. C.
(la 03-02-2023, Litera c^1) din Alineatul (4) , Articolul 10 , Capitolul I a fost modificată de
Punctul 2, Articolul II din ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 87 din 31 ianuarie 2023 )
d) Eliminată.
-------------
Litera d) a alineatului (4) al art. 10 introdusă prin pct. 2 al art. II din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 25 din 4 februarie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 12
februarie 2020 a fost eliminată prin abrogarea acestei ordonanțe de urgență de către art. IV
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 776 din 25 august 2020. ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 25 din 4 februarie
2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 109 din 12 februarie 2020 a fost respinsă de
LEGEA nr. 255 din 15 octombrie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 990 din 15
octombrie 2021.Notă
Anterior, prin DECIZIA nr. 229 din 2 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 602 din 9 iulie
2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.
95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
este neconstituțională.
Conform art. 147 alin. (1) din Constuția României, republicată în Monitorul Oficial nr. 767 din
31 octombrie 2003, dispozițiile din legile și ordonantele în vigoare, precum și cele din
regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile
de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau
Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstițutionale cu dispozițiile Constituției.
Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstițutionale sunt suspendate de
drept.
Prin urmare, în intervalul 9 iulie-22 august 2020, dispozițiile lit. d) din alin. (4) al art. 10,
introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020, au fost suspendate de drept,
încetându-și efectele juridice începând cu data de 23 august 2020, întrucât legiuitorul nu a
intervinit pentru modificarea prevederilor atacate.
(la 01-08-2021, sintagma: stagiului de cotizare a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )(5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică și în cazul pensionarilor de
invaliditate gradul III, precum și în cazul pensionarilor nevăzători, pe perioada în care se află
în situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B și alin. (2).(6) Pentru persoanele prevăzute
la art. 1 alin. (1), în cazul în care stagiul de asigurare este mai mic de 6 luni, pentru situațiile
prevăzute la art. 9 și 31, baza de calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie
media veniturilor lunare realizate sau, după caz, venitul lunar din prima lună de activitate, cu
respectarea prevederilor alin. (4).(7) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), în cazul în
care stagiul de asigurare este mai mic de 6 luni, pentru situațiile prevăzute la art. 9, baza de
calcul al indemnizațiilor de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare asigurate,
înscrise în contractul de asigurare, sau, după caz, venitul lunar din prima lună de asigurare cu
respectarea prevederilor alin. (4).
(la 01-08-2021, Alineatul (7) din Articolul 10 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul
I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 )(7^1) Pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2),
pentru acordarea concediului de risc maternal potrivit art. 31, baza de calcul al indemnizațiilor
de asigurări sociale o constituie media veniturilor lunare asigurate, înscrise în contractul de
asigurare, încheiat potrivit art. 6 alin. (6).
(la 16-11-2023, Articolul 10, Capitolul I a fost completat de Punctul 1., ARTICOLUL UNIC din
LEGEA nr. 342 din 10 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1029 din 13
noiembrie 2023 )(8) Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile
calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare.(9) La stabilirea numărului de zile ce urmează a fi
plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate
nelucrătoare, precum și cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin
contractele colective de muncă.
Articolul 11
(1) Asigurații beneficiază de concedii și de indemnizații, în baza certificatului medical eliberat
de medicul curant, conform reglementărilor în vigoare.(2) În înțelesul prezentei ordonanțe de
urgență, medic curant este orice medic aflat în relație contractuală cu casele de asigurări de
sănătate, precum și orice alt medic cu autorizație de liberă practică valabilă, medic de familie
sau specialist, care încheie o convenție în acest sens cu casele de asigurări de sănătate, în
condițiile prezentei ordonanțe de urgență.
(la 19-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 11 , Capitolul I a fost modificat de Punctul 12,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(3) Medicii prevăzuți la alin. (1) pot
completa certificatele de concediu medical atât pe suport hârtie, cât și electronic și le pot
transmite pe suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță
angajatorilor/persoanelor în drept, după caz.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(4) Certificatele de concediu medical, prevăzute
la alin. (3), care sunt transmise prin mijloace electronice de transmitere la distanță de către
medicii care le eliberează, sunt semnate de aceștia cu semnături electronice calificate.
Articolul 11^1
Medicii prevăzuți la art. 11 au obligația de a completa certificatele de concediu medical cu

respectarea Instrucțiunilor privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de
concediu medical, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS.
(la 19-12-2017, Capitolul I a fost completat de Punctul 14, Articolul I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19
decembrie 2017 )
Capitolul II Concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă
Articolul 12
Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

A. de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, cu
excepția indemnizațiilor aferente certificatelor de concediu medical acordate persoanelor
asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020;
B. din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu:
a) ziua următoare celor suportate de angajator, conform lit. A, și până la data încetării
incapacității temporare de muncă a asiguratului sau a pensionării acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate prevăzute
la art. 1 alin. (1) lit. B și C și alin. (2);
c) prima zi de incapacitate temporară de muncă, în cazul persoanelor asigurate pentru care a
fost instituită măsura izolării, potrivit Legii nr. 136/2020.
(la 03-08-2020, Articolul 12 din Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 126 din 31 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 695 din 03 august 2020 )
Articolul 13
(1) Durata de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este de cel
mult 183 de zile în interval de un an, socotită din prima zi de îmbolnăvire.
(la 09-11-2006, Alin. (1) al art. 13 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr.
399 din 30 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 901 din 6 noiembrie
2006. )(2) Începând cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de către medicul specialist până
la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurărilor sociale.
(la 09-11-2006, Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr.
399 din 30 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 901 din 6 noiembrie
2006. )(3) Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară
de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și pentru unele tipuri de arsuri care se
stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada
de recuperare, și se diferențiază după cum urmează:
a) un an, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru unele boli cardiovasculare, stabilite de Casa
Națională de Asigurări de Sănătate, denumită în continuare CNAS, cu acordul Ministerului
Sănătății;
b) un an și 6 luni, în intervalul ultimilor 2 ani, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul
bolii;
c) pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză;
d) pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru unele tipuri de arsuri care se
stabilesc prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada
de recuperare.
(la 03-09-2021, Alineatul (3) din Articolul 13 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 3,
831 din 31 august 2021 )(4) În cazul persoanelor prevăzute la art. 1, concediile și
indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă determinată de bolile
infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării, potrivit legii, se acordă până la data
confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a
recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 126 din 31 iulie 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 695 din 03 august 2020 )
Articolul 14
(1) Medicul primar sau, după caz, medicul specialist în afecțiunea principal invalidantă poate
propune pensionarea de invaliditate dacă bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor
de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, prevăzute de prezenta
ordonanță de urgență.(2) În situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării, medicul
prevăzut la alin. (1) poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile, în
scopul evitării pensionării de invaliditate și menținerii asiguratului în activitate.(3) Medicul
expert al asigurărilor sociale decide, după caz, prelungirea concediului medical pentru
continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activității în
raport de pregătirea profesională și de aptitudini ori pensionarea de invaliditate.(4) Prelungirea
concediului medical peste 183 de zile se face pentru cel mult 90 de zile, conform procedurilor
stabilite de Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, împreună cu
CNAS, în raport cu evoluția cazului și cu rezultatele acțiunilor de recuperare.
MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )
Articolul 14^1
(1) Medicii prevăzuți la art. 11 au obligația întocmirii unui plan de urmărire a evoluției bolii,
care va cuprinde cel puțin indicațiile terapeutice și igieno-dietetice, pe care persoana
asigurată are obligația să îl respecte, în cazurile în care se eliberează certificate de concediu
medical pentru incapacitate temporară de muncă. Structura planului de urmărire a evoluției
bolii se stabilește prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Durata pentru
care pot fi eliberate certificatele de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă
de către medicii prevăzuți la art. 11 se stabilește în normele de aplicare a prezentei ordonanțe
de urgență, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de
Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017 pentru aprobarea Normelor de aplicare a
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și
indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, iar
pentru fiecare episod de boală, în vederea urmăririi evoluției bolii care a determinat
incapacitatea temporară de muncă a persoanei asigurate, se acordă în cel puțin două etape.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru certificatele de concediu medical care se
eliberează pentru unele boli speciale și pentru unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin
normele de aplicare, inclusiv pentru perioada de recuperare, prevăzute la art. 13 alin. (3),
pentru urgențele medico-chirurgicale, pentru bolile infectocontagioase din grupa A, pentru
bolile infectocontagioase pentru care se impune măsura izolării prevăzută la art. 8 alin. (1) din
Legea nr. 136/2020, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru
certificatele de concediu medical care vizează durata internării persoanei asigurate, medicul
curant nu are obligația întocmirii planului de urmărire a evoluției bolii.
(la 03-09-2021, Alineatul (3) din Articolul 14^1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 4,
831 din 31 august 2021 )(4) Pentru respectarea planului prevăzut la alin. (1), medicul curant
va acorda consultații la cabinet. În cazul persoanelor nedeplasabile, consultațiile se acordă la
domiciliul persoanei asigurate sau la distanță, după caz. Situațiile care au condus la
imposibilitatea deplasării persoanelor la cabinet sunt prevăzute în normele de aplicare a
prezentei ordonanțe de urgență, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui
Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 15/2018/ 1.311/2017, cu modificările și
completările ulterioare.(5) Concediul medical acordat la externarea din spital poate fi prelungit
de către medicul de specialitate sau de către medicul de familie, după caz, în condițiile
stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.
15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(la 01-08-2021, Capitolul II a fost completat de Punctul 6, Articolul I din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie
2021 )
Articolul 15
În cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale a emis avizul de pensionare de

invaliditate, plata indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se face până la
sfârșitul lunii următoare celei în care s-a emis avizul, fără a se depăși durata maximă de
acordare a concediului, prevăzută de art. 14 alin. (4).
Articolul 16
(1) Asigurații a căror incapacitate temporară de muncă a survenit în timpul concediului de
odihnă sau al concediului fără plată beneficiază de indemnizație pentru incapacitate
temporară de muncă, concediul de odihnă sau fără plată fiind întrerupt, urmând ca zilele
neefectuate să fie reprogramate.(2) Beneficiază de indemnizații pentru incapacitate temporară
de muncă, în aceleași condiții ca și ceilalți asigurați, pensionarii care se află și în una dintre
situațiile menționate la art. 1 alin. (1) lit. A sau B, precum și pensionarii de invaliditate gradul III
sau, după caz, pensionarii nevăzători, care se regăsesc în situațiile prevăzute la art. 1 alin.
(2).
MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(3) Prevederile alin. (1) se aplică și în
situația în care a fost instituită măsura de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase
potrivit art. 7 din Legea nr. 136/2020, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(la 03-02-2023, Articolul 16 din Capitolul II a fost completat de Punctul 3, Articolul II din
ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 87 din 31
ianuarie 2023 )
Articolul 17
(1) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se
determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul stabilite conform art. 10.
(2) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă,
determinată de tuberculoză, SIDA, neoplazii, de bolile infectocontagioase din grupa A, de
urgențe medico-chirurgicale, precum și de unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele
de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, stabilite
în condițiile prevăzute la art. 9, este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10.
831 din 31 august 2021 )Notă
2022.
Capitolul III Concediile și indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea

capacității de muncă
Articolul 18
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, asigurații pot beneficia
de:
a) indemnizație pentru reducerea timpului de muncă;
b) concediu și indemnizație pentru carantină;
c) tratament balnear, în conformitate cu programul individual de recuperare.
Articolul 19
(1) Indemnizația pentru reducerea timpului de muncă cu o pătrime din durata normală se
acordă asiguraților prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. A și B, care, din motive de sănătate, nu mai
pot realiza durata normală de muncă.(2) Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă, la
propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale, pentru cel mult
90 de zile în ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, în una sau mai multe etape.
(3) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru reducerea timpului de muncă este egal cu
diferența dintre baza de calcul stabilită conform art. 10 și venitul salarial brut realizat de
asigurat prin reducerea timpului normal de muncă, fără a depăși 25% din baza de calcul.
Articolul 20
(1) Concediul și indemnizația pentru carantină se acordă persoanelor asigurate în condițiile
art. 20 din Legea nr. 136/2020.(2) Pentru persoanele asigurate pentru care s-a dispus măsura
izolării, în condițiile Legii nr. 136/2020, certificatele de concediu medical se eliberează de
către medicii curanți care au luat în evidență aceste persoane. În aceste cazuri, durata
concediilor medicale este stabilită de către medicii curanți, în funcție de evoluția bolii.
(2^1) Pentru persoanele asigurate pentru care s-a dispus măsura izolării, în condițiile art. 8
alin. (3^1) din Legea nr. 136/2020, republicată, certificatele de concediu medical se eliberează
de către medicii de familie care au luat în evidență și au monitorizat aceste persoane, pentru o
perioadă stabilită în funcție de evoluția bolii și durata monitorizării.
(la 23-10-2020, Articolul 20 din Capitolul III a fost completat de Articolul II din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 180 din 22 octombrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 982 din
23 octombrie 2020 )(2^2) Pentru persoanele asigurate pentru care s-a dispus măsura izolării,
în condițiile art. 8 alin. (3^1) din Legea nr. 136/2020, republicată, iar în urma investigațiilor
paraclinice specifice nu s-a confirmat diagnosticul de boală infectocontagioasă, medicul de
familie acordă concediu medical pentru carantină pe baza documentului eliberat de către
direcția de sănătate publică județeană sau, după caz, a municipiului București și pentru
perioada înscrisă în acesta.
(la 23-10-2020, Articolul 20 din Capitolul III a fost completat de Articolul II din ORDONANȚA
DE URGENȚĂ nr. 180 din 22 octombrie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 982 din
23 octombrie 2020 )Notă
Art. III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 180 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul
Oficial nr. 982 din 23 octombrie 2020, prevede:
”Articolul III
De prevederile art. 20 alin. (2^1) și (2^2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările
ulterioare, beneficiază și persoanele asigurate pentru care direcțiile de sănătate publică
județene sau a municipiului București au instituit măsura izolării la domiciliu sau la o locație
declarată până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. În aceste cazuri,
certificatele de concediu medical se acordă de către medicul de familie, pe baza
documentelor eliberate de către direcțiile de sănătate publică și pentru perioada înscrisă în
acestea, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de
urgență.”(3) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru carantină sau izolare reprezintă
100% din baza de calcul stabilită conform art. 10 și se suportă integral din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit art. 20 alin. (7) din Legea nr. 136/2020.
(la 03-08-2020, Articolul 20 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 126 din 31 iulie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 695 din 03 august 2020 )
Articolul 20^1
(1) În perioada situației de urgență instituite în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoanele
prevăzute la art. 1, cărora li se interzice continuarea activității și pentru care a fost instituită
măsura de carantină ca urmare a unei suspiciuni de infectare cu COVID-19, beneficiază de
concedii și indemnizații pentru carantină, indiferent de locul în care aceasta se instituie
respectiv instituționalizată, la o locație declarată de către persoana carantinată sau prin
izolare, care se acordă pentru perioada și pe baza documentelor prevăzute prin ordin al
ministrului sănătății, în funcție de evoluția situației epidemiologice.(2) Pentru persoanele aflate
în situațiile prevăzute la alin. (1), certificatele de concediu medical se eliberează de către
medicii de familie după ultima zi a perioadei de carantină, dar nu mai târziu de 30 de zile
calendaristice de la data încetării perioadei stării de urgență instituite potrivit alin. (1).
(3) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru situațiile prevăzute la alin. (1) reprezintă 75%
din baza de calcul stabilită conform art. 10.
(la 16-04-2020, Capitolul III a fost completat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA DE
2020 )
Articolul 21
(1) Asigurații aflați în incapacitate temporară de muncă pe o perioadă mai mare de 90 de zile
consecutive beneficiază de tratament balnear și de recuperare a capacității de muncă, pe
baza biletului de trimitere, în condițiile prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării
asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.(2) Tratamentul
balnear și de recuperare a capacității de muncă se desfășoară în conformitate cu prevederile
programului individual de recuperare întocmit de medicul specialist, cu aprobarea medicului
expert al asigurărilor sociale, în funcție de natura, stadiul și prognosticul bolii, structurat pe
etape.(3) În funcție de tipul afecțiunii și de natura tratamentului, durata tratamentului balnear
este de 15-21 de zile și se stabilește de medicul curant.(4) Programul individual de recuperare
este obligatoriu și se realizează în unități sanitare specializate aflate în relație contractuală cu
casele de asigurări de sănătate.(5) După fiecare etapă prevăzută în programul individual de
recuperare, asigurații sunt supuși reexaminării medicale. În funcție de rezultatele acesteia,
medicul expert al asigurărilor sociale poate propune medicului curant actualizarea programului
individual de recuperare sau, după caz, recomandă reluarea activității profesionale ori
propune pensionarea de invaliditate.(6) Plata indemnizațiilor nu se cuvine pe perioadele în
care asiguratul, din motive imputabile lui, nu își îndeplinește obligația de a urma și de a
respecta programul individual de recuperare.(7) Controlul recomandărilor medicului specialist
și al programului individual de recuperare, precum și respectarea acestora de către asigurat
se realizează de către organele specializate din structura CNAS, respectiv casele de asigurări
de sănătate.
Articolul 22
(1) Indemnizațiile prevăzute la art. 18 lit. a) și b) se suportă integral din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță
de urgență.(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), indemnizația prevăzută la art. 18 lit.
b) se suportă pentru o perioadă de 5 zile din bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate, în cazul în care se instituie măsura carantinei la întoarcerea pe teritoriul
României, pentru o persoană care s-a deplasat în interes personal într-o zonă în care la
momentul deplasării exista epidemie, risc epidemiologic sau biologic, cu un agent înalt
patogen, în condițiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență,
aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(la 01-08-2021, Articolul 22 din Capitolul III a fost completat de Punctul 7, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )(2) Costurile tratamentului balnear, precum și cele ale acțiunilor de
recuperare a capacității de muncă, prevăzute la art. 18 lit. c), se suportă din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate în condițiile prevăzute de Contractul-cadru
privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate și de normele metodologice de aplicare a acestuia.
Capitolul IV Concediul și indemnizația de maternitate
Articolul 23
(1) Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină și lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile
calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizație de maternitate.(2) De aceleași
drepturi beneficiază și femeile care nu se mai află, din motive neimputabile lor, în una dintre
situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1), dacă nasc în termen de 9 luni de la data pierderii calității
de asigurat. Faptul că pierderea calității de asigurat nu s-a produs din motive imputabile
persoanei în cauză se dovedește cu acte oficiale eliberate de către angajatori sau asimilații
acestora, iar indemnizația se achită din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate de către casele de asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are
încheiată convenție.
(la 04-11-2014, Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 4 al art. V din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 68 din 21 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 4
noiembrie 2014. )(3) În situațiile prevăzute la alin. (2), baza de calcul al indemnizației de
maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza cărora s-a calculat contribuția
asiguratorie pentru muncă, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calității de asigurat, cu
respectarea prevederilor art. 10.
(la 19-12-2017, Alineatul (3) din Articolul 23 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 18,
Articolul 24
(1) Concediul pentru sarcină se acordă pe o perioadă de 63 de zile înainte de naștere, iar
concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 de zile după naștere.(2) Concediile pentru
sarcină și lăuzie se pot compensa între ele, în funcție de recomandarea medicului și de
opțiunea persoanei beneficiare, în așa fel încât durata minimă obligatorie a concediului de
lăuzie să fie de 42 de zile calendaristice.(3) Persoanele cu handicap asigurate beneficiază, la
cerere, de concediu pentru sarcină, începând cu luna a 6-a de sarcină.(4) În situația copilului
născut mort sau în situația în care acesta moare în perioada concediului de lăuzie,
indemnizația de maternitate se acordă pe toată durata acestuia.
Articolul 25
(1) Cuantumul brut lunar al indemnizației de maternitate este de 85% din baza de calcul
stabilită conform art. 10.(2) Indemnizația de maternitate se suportă integral din bugetul
Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Capitolul V Concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav
Articolul 26
(1) Asigurații au dreptul la concediu și indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă
de până la 12 ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiunile intercurente, până la
împlinirea vârstei de 18 ani.
(la 26-06-2023, Alineatul (1), Articolul 26, Capitolul V a fost modificat de ARTICOLUL UNIC
din LEGEA nr. 179 din 22 iunie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 567 din 23 iunie
2023 )(1^1) În cazul copilului cu afecțiuni grave, asigurații au dreptul la concediu și
indemnizație pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 18 ani.
(la 01-08-2021, Alineatul (1^1) din Articolul 26 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 8,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 )(1^2) Lista afecțiunilor prevăzute la alin.
(1^1) se stabilește de către comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății și este prevăzută
în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(la 19-12-2017, Articolul 26 din Capitolul V a fost completat de Punctul 19, Articolul I din
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(1^3) La includerea afecțiunilor în lista prevăzută
la alin. (1^2), pe aparate și sisteme, se au în vedere elemente clinice, evolutive și complicații
ce determină prin severitatea tulburărilor morfologice și funcționale o durată cumulată a
îngrijirilor medicale acordate copilului, exclusiv pentru afecțiunea de bază, de peste 90/180 de
zile calendaristice pe an.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(1^4) În cazul copilului pentru care s-a dispus
măsura carantinei sau a izolării în condițiile Legii nr. 136/2020, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, asigurații pentru care nu se dispune măsura carantinei sau a izolării au
dreptul la concediu și indemnizație pentru supravegherea și îngrijirea copilului în vârstă de
până la 18 ani.
LEGEA nr. 73 din 30 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 31 martie
2022 )(2) Indemnizațiile prevăzute la alin. (1) și (1^1) se suportă integral din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate.
(la 19-12-2017, Alineatul (2) din Articolul 26 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 20,
Articolul 27
(1) Beneficiază de indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav, opțional, unul dintre părinți,
dacă solicitantul îndeplinește condițiile de stagiu de asigurare prevăzute la art. 7.
(la 01-08-2021, sintagma: stagiu de cotizare a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )(2) Beneficiază de aceleași drepturi, dacă îndeplinește condițiile cerute
de prezenta ordonanță de urgență pentru acordarea acestora, și asiguratul care, în condițiile
legii, a adoptat, a fost numit tutore, căruia i s-au încredințat copii în vederea adopției sau i-au
fost dați în plasament.
Articolul 27^1
(1) Persoanele prevăzute la art. 27 beneficiază de concediu medical pentru îngrijirea copilului
bolnav dacă însoțesc copilul la tratament pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene,
Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene sau pe teritoriul altui stat care nu este
membru al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene.
(2) Certificatele de concediu medical se eliberează de către casa de asigurări de sănătate la
care angajatorul persoanei asigurate depune declarația prevăzută la art. 147 alin. (1) din
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau de către
cea cu care aceasta are încheiat contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații de
asigurări sociale de sănătate, după caz, pe baza actelor doveditoare traduse și autentificate,
în condițiile și până la duratele maxime prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, dar nu
mai târziu de 15 zile de la data revenirii în țară a persoanelor prevăzute la alin. (1).
(la 16-04-2020, Alineatul (2) din Articolul 27^1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 4,
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 15 aprilie 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 16 aprilie 2020 )
(la 19-12-2017, Capitolul V a fost completat de Punctul 21, Articolul I din ORDONANȚA DE
decembrie 2017 )
Articolul 27^2
(1) Certificatele de concediu medical prevăzute la art. 27^1 alin. (2) pot fi eliberate
persoanelor în drept, precum și soțului/soției/rudelor de gradul I ale persoanelor prevăzute
la art. 27 sau unei alte persoane împuternicită de către acestea în acest sens.
(2) Documentele prevăzute la art. 27^1 alin. (2) pot fi transmise casei de asigurări de sănătate
care eliberează certificatul de concediu medical de către persoanele prevăzute la alin. (1) pe
suport hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță sau, după caz, de către
persoanele care autentifică documentele prin mijloace electronice de transmitere la distanță,
iar casa de asigurări, la rândul său, poate transmite certificatul de concediu medical, pe suport
hârtie sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță, beneficiarilor/ persoanelor în
drept/angajatorilor, după caz.
(la 16-04-2020, Alineatul (2) din Articolul 27^2 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 5,
MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 16 aprilie 2020 )(3) Documentele prevăzute la art. 27^1
alin. (2), precum și certificatele de concediu medical, atunci când sunt transmise prin mijloace
electronice de transmitere la distanță, sunt semnate cu semnătură electronică calificată.
decembrie 2017 )
Articolul 28
(1) Indemnizațiile prevăzute la art. 26 alin. (1) se acordă pe baza certificatului de concediu
medical eliberat de medicul curant sau, după caz, de casa de asigurări de sănătate prevăzută
la art. 27^1 alin. (2) și a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis în condițiile legii,
după caz.(2) Indemnizațiile prevăzute la art. 26 alin. (1^1) se acordă pe baza certificatului de
concediu medical eliberat de medicul specialist sau, după caz, de casa de asigurări de
sănătate prevăzută la art. 27^1 alin. (2).(3) Indemnizațiile prevăzute la art. 26 alin. (1^4) se
acordă pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul curant sau, după caz,
de medicul de familie care a luat în evidență și a monitorizat aceste persoane, pentru o
perioadă stabilită în funcție de evoluția bolii și durata monitorizării.
2022 )
(la 16-04-2020, Articolul 28 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 49 din 15 aprilie 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 319 din 16 aprilie 2020 )
Articolul 29
(1) Durata de acordare a indemnizației prevăzute la art. 26 alin. (1) este de maximum 45 de
zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepția situațiilor în care copilul este diagnosticat
cu boli infectocontagioase, este imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului
locomotor sau este supus unor intervenții chirurgicale. În aceste cazuri, durata concediului
medical este stabilită de către medicul specialist în funcție de evoluția bolii.(2) Durata de
acordare a indemnizației prevăzute la art. 26 alin. (1^1) este corespunzătoare numărului de
zile calendaristice aferente duratei concediului medical stabilite de medicul specialist.
(3) Durata de acordare a indemnizației prevăzute la art. 26 alin. (1^4) este corespunzătoare
numărului de zile calendaristice aferente duratei concediului medical stabilite de medicul
curant sau, după caz, de medicul de familie.
2022 )
(la 16-04-2020, Articolul 29 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din
nr. 319 din 16 aprilie 2020 )
Articolul 29^1
(1) În situația în care durata internării copilului bolnav cuprinde perioade din două sau mai
multe luni calendaristice, medicul curant poate acorda certificatul de concediu medical la
externare sau lunar.(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor
prevăzute la art. 27, pe baza actelor doveditoare traduse și autentificate.
decembrie 2017 )
Articolul 30
(1) Cuantumul brut lunar al indemnizațiilor prevăzute la art. 26 alin. (1) și (1^1) este de 85%
din baza de calcul stabilită conform art. 10.(2) Cuantumul brut lunar al indemnizației prevăzute
la art. 26 alin. (1^4) este de 100% din baza de calcul stabilită conform art. 10 și se suportă
integral din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.(3) Dispozițiile art.
27 se aplică în mod corespunzător.
(la 03-04-2022, Articolul 30 din Capitolul V a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din LEGEA
nr. 73 din 30 martie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 315 din 31 martie 2022 )
Capitolul V^1 Concediul și indemnizația pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice

(la 16-04-2022, Actul a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 24 din 15
februarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 16 februarie 2022 )
Articolul 30^1
(1) Beneficiază de concediu și indemnizație pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni
oncologice în vârstă de peste 18 ani asiguratul care, cu acordul pacientului, îl însoțește pe
acesta la intervenții chirurgicale și tratamente prescrise de medicul specialist.(2) Pacientul cu
afecțiuni oncologice își poate exprima acordul prevăzut la alin. (1) numai pentru o singură
persoană la fiecare intervenție chirurgicală, respectiv tratament.(3) Durata de acordare a
concediului și a indemnizației pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice este de cel
mult 45 de zile calendaristice în interval de un an pentru un pacient.(4) În fiecare an în care
primește concedii pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, beneficiarul are dreptul
la minimum o ședință de evaluare psihologică clinică și minimum cinci ședințe de consiliere
psihologică clinică. De aceleași drepturi beneficiază și pacientul cu afecțiuni oncologice. În
situația pacientului cu afecțiuni oncologice care are handicap auditiv ori surdocecitate, acesta
are dreptul inclusiv la un interpret autorizat al limbajului mimico-gestual, respectiv al limbajului
specific al persoanei cu surdocecitate, după caz.Notă
Conform articolului II din LEGEA nr. 24 din 15 februarie 2022, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 156 din 16 februarie 2022, prezenta lege intră în vigoare la două luni de la data
publicării, cu excepția dispozițiilor art. 30^1 alin. (4), care intră în vigoare la un an de la data
publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.(5) Abrogat.
(la 03-02-2023, Alineatul (5) din Articolul 30^1 , Capitolul V^1 a fost abrogat de Punctul 4,
Articolul II din ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 87 din 31 ianuarie 2023 )
(la 16-04-2022, Capitolul V^1 a fost completat de Punctul 3, Articolul I din LEGEA nr. 24 din
15 februarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156 din 16 februarie 2022 )
Articolul 30^2
(1) Concediul și indemnizația pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, precum și
ședințele de evaluare psihologică clinică, respectiv de consiliere psihologică clinică se acordă
pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul specialist.(2) În situația în care
pacientul este însoțit la tratament pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, Spațiului
Economic European și Confederației Elvețiene sau pe teritoriul altui stat care nu este membru
al Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene, concediul și
indemnizația pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice se acordă pe baza
certificatului de concediu medical eliberat de către casa de asigurări de sănătate la care
angajatorul persoanei asigurate depune declarația prevăzută la art. 147 alin. (1) din Legea nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sau de către cea cu
care persoana asigurată are încheiat contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații
de asigurări sociale de sănătate, după caz, pe baza actelor doveditoare traduse și
autentificate, în condițiile și până la durata maximă prevăzute de prezenta ordonanță de
urgență, nu mai târziu de 15 zile de la data revenirii în țară a pacientului cu afecțiuni
oncologice.(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se transmit casei de asigurări de sănătate
care eliberează certificatul de concediu medical de către persoana asigurată pe suport hârtie
sau prin mijloace electronice de transmitere la distanță sau, după caz, de către persoanele
care autentifică documentele prin mijloace electronice de transmitere la distanță.(4) Casa de
asigurări de sănătate transmite certificatul de concediu medical, pe suport hârtie sau prin
mijloace electronice de transmitere la distanță, beneficiarilor, respectiv angajatorilor, după
caz.(5) Certificatele de concediu medical prevăzute la alin. (4), care sunt transmise prin
mijloace electronice de transmitere la distanță, sunt semnate cu semnături electronice
calificate.
Articolul 30^3
(1) Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice
este de 85% din baza de calcul stabilită conform art. 10.(2) Indemnizația pentru îngrijirea
pacientului cu afecțiuni oncologice se suportă integral din bugetul Fondului național unic de
asigurări sociale de sănătate.(3) Costurile serviciilor furnizate de psiholog conform
prevederilor art. 30^1 alin. (4) se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate în condițiile prevăzute de Contractul-cadru privind condițiile acordării
asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și de normele
metodologice de aplicare a acestuia.
Capitolul VI Concediul și indemnizația de risc maternal
Articolul 31
(1) Dreptul la concediul de risc maternal se acordă în condițiile prevăzute de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr. 25/2004.(2) Pe durata concediului de risc maternal
se acordă o indemnizație de risc maternal care se suportă integral din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate.(3) Concediul și indemnizația de risc maternal
se acordă fără condiție de stagiu de asigurare.
(la 01-08-2021, sintagma: stagiu de cotizare a fost înlocuită de Punctul 11, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )(3^1) Prin derogare de la prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 25/2004, cu modificările și completările ulterioare, de
drepturile prevăzute la alin. (1) și (2) beneficiază și persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2),
dispozițiile alin. (3) aplicându-se în mod corespunzător.
(la 16-11-2023, Articolul 31, Capitolul VI a fost completat de Punctul 2., ARTICOLUL UNIC din
LEGEA nr. 342 din 10 noiembrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1029 din 13
noiembrie 2023 )(4) Cuantumul indemnizației prevăzute la alin. (2) reprezintă 75% din baza
de calcul stabilită conform prevederilor art. 10.
Capitolul VII Alte dispoziții privind indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate
Articolul 32
(1) În cazul în care, potrivit legii, angajatorul își suspendă temporar activitatea sau activitatea
acestuia încetează prin divizare ori fuziune, dizolvare, reorganizare, lichidare, reorganizare
judiciară, lichidare judiciară, faliment sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege,
drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), care s-au născut anterior ivirii acestor situații, se achită
din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de către casele de
asigurări de sănătate unde medicul de familie al asiguratului are încheiată convenție.
(la 04-11-2014, Alin. (1) al art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. V din ORDONANȚA DE
URGENȚĂ nr. 68 din 21 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 4
noiembrie 2014. )(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în situația în care a expirat termenul
pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, contractul de administrare ori de
management, a expirat termenul pentru care a fost exercitată funcția publică ori a expirat
mandatul în baza căruia a desfășurat activitate în funcții elective sau în funcții numite în cadrul
autorității executive, legislative ori judecătorești.
(la 30-12-2010, Alin. (2) al art. 32 a fost modificat de pct. 5 al art. IX din ORDONANȚA DE
decembrie 2010. )(3) Drepturile achitate în condițiile prevăzute la alin. (1) urmează a fi
recuperate de către casele de asigurări de sănătate de la angajator, după caz, conform legii.
Articolul 33
(1) Pentru persoana asigurată care se află în două sau mai multe situații prevăzute la art. 1
alin. (1) lit. A și B și care desfășoară activitatea la mai mulți angajatori, la fiecare fiind
asigurată conform prezentei ordonanțe de urgență, indemnizațiile se calculează și se plătesc,
după caz, de fiecare angajator la care este îndeplinit stagiul minim de asigurare de 6 luni.
Baza de calcul pentru fiecare indemnizație o constituie numai venitul obținut pe fiecare loc de
realizare.(2) Prin excepție de la alin. (1), pentru persoanele asigurate care sunt cadre
didactice și își desfășoară activitatea la mai mulți angajatori pentru completarea normei
didactice, perioadele de stagiu de asigurare realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru
care se acordă concediul medical se utilizează de către toți angajatorii, iar indemnizațiile se
calculează și se plătesc de fiecare angajator. Baza de calcul pentru fiecare indemnizație o
constituie numai venitul obținut pe fiecare loc de realizare.(3) Modul de determinare a
indemnizației de asigurări sociale de sănătate pentru situațiile prevăzute la alin. (2) este
prevăzut în normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(la 03-02-2023, Articolul 33 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 5, Articolul II din
ianuarie 2023 )Notă
Potrivit articolului VI din ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 87 din 31 ianuarie 2023, dispozițiile art. 33 și ale art. 47 alin. (4) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de
sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță, intră în
vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a prezentei ordonanțe.
Articolul 34
Durata concediilor pentru tuberculoză, unele tipuri de arsuri care se stabilesc prin normele de
aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, inclusiv pentru perioada de recuperare, neoplazii,
SIDA, boli cardiovasculare, a concediilor pentru sarcină și lăuzie, îngrijirea copilului bolnav,
pentru reducerea timpului de muncă, pentru carantină sau izolare, precum și pentru risc
maternal nu diminuează numărul zilelor de concediu medical acordate unui asigurat pentru
celelalte afecțiuni.
(la 03-09-2021, Articolul 34 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din
ORDONANȚA nr. 14 din 30 august 2021, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 831 din 31
august 2021 )
Articolul 35
(1) Pentru plata indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, aferente concediilor
medicale acordate cu întrerupere între ele, acestea se iau în considerare separat, durata lor
nu se cumulează, iar plata se suportă conform art. 12.(2) În situația în care unui asigurat i se
acordă în aceeași lună două sau mai multe concedii medicale pentru afecțiuni diferite, fără
întrerupere între ele, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se calculează și
se plătește separat, iar plata se suportă conform art. 12.
Articolul 36
(1) Calculul și plata indemnizațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se fac pe
baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile legii, care constituie document
justificativ pentru plată.(2) Certificatul de concediu medical se prezintă plătitorului până cel
mai târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.(3) Plata
indemnizațiilor se face lunar de către:
a) angajator, cel mai târziu odată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectivă, pentru
asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. A;
(la 19-12-2017, Litera a) din Alineatul (3) , Articolul 36 , Capitolul VII a fost modificată de
Punctul 26, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )
b) instituția care administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj, până la data de 10 a lunii
următoare celei pentru care s-a acordat concediul medical;
c) casa de asigurări de sănătate, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care s-a
acordat concediul medical, pentru asigurații prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. B și alin. (2), precum
și pentru persoanele prevăzute la art. 23 alin. (2) și la art. 32.
(la 19-12-2017, Litera c) din Alineatul (3) , Articolul 36 , Capitolul VII a fost modificată de
Punctul 26, Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 99 din 14 decembrie 2017,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )
Articolul 36^1
Pentru calculul și plata indemnizațiilor, plătitorii de indemnizații prevăzuți la art. 36 au

următoarele obligații:
a) să verifice elementele care se înscriu obligatoriu pe certificatul de concediu medical,
prevăzute în Instrucțiunile privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu
medical, aprobate prin ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS;
b) să gestioneze numărul de zile de concediu medical pe fiecare asigurat și pe fiecare
afecțiune;
c) să respingă la plată certificatele de concediu medical completate eronat de către medicii
prescriptori.
(la 19-12-2017, Capitolul VII a fost completat de Punctul 27, Articolul I din ORDONANȚA DE
decembrie 2017 )
Articolul 37
Abrogat.
(la 19-12-2017, Articolul 37 din Capitolul VII a fost abrogat de Punctul 28, Articolul I din
Articolul 38
(1) Sumele reprezentând indemnizații, care se plătesc asiguraților și care, potrivit prevederilor
prezentei ordonanțe de urgență, se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate, se recuperează din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinație. Aceste sume nu pot fi
recuperate din sumele constituite reprezentând contribuție de asigurări sociale de
sănătate.Notă
Articolul IV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 prevede:
Articolul IV
(1) Pentru sumele prevăzute la art. 38 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu
respinse la plată de casele de asigurări de sănătate pentru care acestea au întocmit și
transmis comunicările de respingere a plății și pentru care angajatorii nu au depus până la
data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență o nouă cerere de restituire însoțită de
documentele care dovedesc remedierea cauzelor de respingere la plată înscrise în
comunicare, termenul-limită de depunere este data de 31 decembrie 2021.
(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2022, termenul de remediere a cauzelor de respingere și
de depunere a cererilor de restituire însoțite de documentele justificative este de maximum 90
de zile de la data primirii comunicării.
(3) Sumele înscrise în cererile de restituire înregistrate la casele de asigurări de sănătate, în
afara termenelor prevăzute la alin. (1) și (2), se resping definitiv la plată și nu se decontează
din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.(2) Persoanele fizice și
juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora la care își desfășoară
activitatea persoanele fizice prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A, persoanele fizice prevăzute
la art. 1 alin. (1) lit. B, precum și agențiile pentru ocuparea forței de muncă județene și a
municipiului București solicită sumele prevăzute la alin. (1), pe suport hârtie sau prin mijloace
de transmitere la distanță, în termenul prevăzut la art. 40 și în condițiile reglementate prin
normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.(3) Din sumele solicitate prevăzute
la alin. (1), din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, se suportă
sumele certe și exigibile la data depunerii cererii de restituire, în limita sumei aprobate pentru
restituire în condițiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență.
(la 25-08-2020, Articolul 38 din Capitolul VII a fost modificat de Punctul 5, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 776 din 25 august 2020 )
Articolul 39
(1) Indemnizațiile se achită beneficiarului, reprezentantului legal sau mandatarului desemnat
prin procură de către acesta.(2) Indemnizațiile cuvenite și neachitate asiguratului decedat se
plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, persoanei care
dovedește că l-a îngrijit până la data decesului.
Articolul 40
(1) Indemnizațiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, cu respectarea prevederilor art.
36^1, în termen de 90 de zile de la data de la care persoanele prevăzute la art. 1 alin.
(1) și (2), art. 32 alin. (1), precum și plătitorii prevăzuți la art. 36 alin. (3) lit. a) și b) erau în
drept să le solicite.
(la 25-08-2020, Alineatul (1) din Articolul 40 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 6,
Articolul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 776 din 25 august 2020 )(1^1) Indemnizațiile aferente certificatelor
de concediu medical acordate în perioada stării de urgență instituite în condițiile Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.
453/2004, cu modificările și completările ulterioare, pot fi solicitate pe baza actelor justificative
de către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2), art. 32 alin. (1), precum și de plătitorii
prevăzuți la art. 36 alin. (3) lit. a) și b), în termen de 180 de zile de la data încetării perioadei
stării de urgență.
(la 16-04-2020, Articolul 40 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 8, Articolul I din
nr. 319 din 16 aprilie 2020 )(2) Cuantumul indemnizațiilor solicitate potrivit alin. (1) și (1^1) se
achită la nivelul cuvenit în perioada prevăzută în certificatul medical.
(la 16-04-2020, Alineatul (2) din Articolul 40 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 9,
MONITORUL OFICIAL nr. 319 din 16 aprilie 2020 )
Articolul 41
Plata indemnizațiilor încetează începând cu ziua următoare celei în care:

a) beneficiarul a decedat;
b) beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale pentru acordarea indemnizațiilor;
c) beneficiarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România nu are încheiată
convenție de asigurări sociale;
d) beneficiarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui stat cu care România a încheiat
convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că indemnizațiile se plătesc
de către celălalt stat.
e) pacientul cu afecțiuni oncologice a decedat, beneficiarul fiind în acest caz asiguratul care îl
îngrijește.
(la 03-02-2023, Articolul 41 din Capitolul VII a fost completat de Punctul 6, Articolul II din
ianuarie 2023 )
Articolul 42
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizații se recuperează de la beneficiari în
termenul de prescripție de 3 ani.(2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se efectuează
de către angajator sau, după caz, de instituția care efectuează plata acestor drepturi.
(3) Casele de asigurări de sănătate recuperează sumele plătite necuvenit de la plătitorii
prevăzuți la art. 36 alin. (3).(4) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de asigurări
de sănătate se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie
titlu executoriu.(5) Sumele nerecuperate din cauza decesului beneficiarilor nu se mai
urmăresc.(6) Debitele privind contribuția datorată de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2) se
recuperează de casele de asigurări de sănătate și constituie venituri la bugetul Fondului
național de asigurări sociale de sănătate.
OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(7) La recuperarea debitelor în conformitate cu
dispozițiile alin. (3) și (6) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală.
Articolul 43
(1) Sumele încasate necuvenit, cu titlu de indemnizații, ca urmare a unei infracțiuni săvârșite
de beneficiar, se recuperează de la acesta, inclusiv dobânzile aferente, până la recuperarea
integrală a prejudiciului.(2) Sumele stabilite în conformitate cu alin. (1), nerecuperate din
cauza decesului asiguraților, se recuperează de la moștenitori, în condițiile dreptului comun.
(3) Debitele provenite din indemnizațiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență se
recuperează prin executorii proprii ai CNAS și ai caselor de asigurări de sănătate și constituie
venituri ale bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
Articolul 44
Abrogat.
Articolul 45
Abrogat.
Articolul 46
Abrogat.
Capitolul VIII
Contravenții
(la 09-11-2006, Titlul Cap. VIII a fost modificat de pct. 18 al articolului unic din LEGEA nr. 399
din 30 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 901 din 6 noiembrie 2006. )
Articolul 47
(1) Constituie contravenții faptele săvârșite prin încălcarea dispozițiilor art. 6 alin. (4).
(la 18-01-2018, Alineatul (1) din Articolul 47 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 33,
MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(2) Constituie contravenții faptele
săvârșite prin încălcarea obligațiilor prevăzute la art. 36 alin. (3), refuzul nejustificat de plată a
indemnizațiilor și/sau calculul și plata eronată a indemnizațiilor, precum și încălcarea
obligațiilor prevăzute la art. 36^1 lit. b).
MONITORUL OFICIAL nr. 1005 din 19 decembrie 2017 )(3) Constituie contravenție eliberarea
certificatelor de concediu medical de către medicii prescriptori, cu nerespectarea prevederilor
legale în vigoare.
(la 26-04-2010, Alin. (3) al art. 47 a fost introdus de pct. 12 al art. I din ORDONANȚA DE
2010. )(4) Constituie contravenție desfășurarea de către persoanele asigurate care se află în
două sau mai multe situații prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. A și B de activități în baza cărora se
obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor, astfel cum acestea sunt prevăzute în Codul
fiscal, în perioada în care beneficiază de concedii medicale și indemnizații de asigurări sociale
de sănătate, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Articolul II din ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 87 din 31 ianuarie 2023 )Notă
Potrivit articolului VI din ORDONANȚA nr. 21 din 31 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 87 din 31 ianuarie 2023, dispozițiile art. 33 și ale art. 47 alin. (4) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de
sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și
completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezenta ordonanță, intră în
vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a prezentei ordonanțe.(5) Constituie contravenție nerespectarea de către medicii curanți a
obligației prevăzute la art. 14^1 alin. (1).
(la 01-08-2021, Articolul 47 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 9, Articolul I din
645 din 30 iunie 2021 )
Articolul 48
(1) Contravențiile prevăzute la art. 47 se sancționează după cum urmează:
a) cele prevăzute la alin. (1) și (2), cu amendă de la 3.500 lei la 6.000 lei;
b) cele prevăzute la alin. (3), cu amendă de la 6.000 lei la 11.000 lei;
c) cea prevăzută la alin. (4), cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, precum și
neplata/recuperarea indemnizației de asigurări sociale de sănătate;
d) cea prevăzută la alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Articolul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 74 din 30 iunie 2021, publicată în
MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 30 iunie 2021 )(2) Sumele încasate din aplicarea amenzilor
prevăzute la alin. (1) constituie venituri la Fondul național unic de asigurări sociale de
sănătate.
(la 26-04-2010, Art. 48 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr.
36 din 14 aprilie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 268 din 26 aprilie 2010. )
Articolul 49
Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 47 și aplicarea amenzilor corespunzătoare se fac

de către organele de control ale CNAS și ale caselor de asigurări de sănătate.
Articolul 50
Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență, referitoare la stabilirea și sancționarea

contravențiilor, se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind
regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002,
Capitolul IX Control și jurisdicție
Articolul 51
(1) Controlul modului de acordare a concediilor medicale și de eliberare a certificatelor de
concediu medical se realizează de către echipe formate din personal din cadrul serviciilor
specializate din structura CNAS, respectiv a caselor de asigurări de sănătate. În cazuri
justificate, CNAS, respectiv casele de asigurări de sănătate, cooptează reprezentanți ai
Ministerului Sănătății Publice sau ai direcțiilor de sănătate publică și ai direcțiilor medicale ori
ai structurilor similare din ministerele și instituțiile din administrația publică centrală cu rețea
sanitară proprie.(2) Controlul se realizează ca urmare a sesizării casei de asigurări de
sănătate de către plătitori, precum și prin sondaj, la inițiativa autorităților abilitate să realizeze
controlul.(3) Controlul privind respectarea obligațiilor prevăzute în convențiile încheiate de
către medicii curanți cu casele de asigurări de sănătate se efectuează de către organele de
control ale CNAS, respectiv ale caselor de asigurări de sănătate.
(la 26-04-2010, Alin. (3) al art. 51 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDONANȚA DE
2010. )(3^1) Eliminat.
--------------
Alin. (3^1) al art. 51 a fost eliminat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 183 din 2 iulie 2015,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 496 din 7 iulie 2015, care abrogă pct. 15 al art. I din
nr. 268 din 26 aprilie 2010.(3^2) Eliminat.
--------------
nr. 268 din 26 aprilie 2010.(3^3) Eliminat.
--------------
nr. 268 din 26 aprilie 2010.(4) În cazul constatării nerespectării prevederilor prezentei
ordonanțe de urgență, vor fi sesizate comisiile de disciplină din cadrul colegiului medicilor de
la nivelul fiecărui județ, respectiv din cadrul Colegiului Medicilor București sau, după caz, din
cadrul Colegiului Medicilor Dentiști din România, pe domeniul de competență, precum și
unitățile cu care medicii se află în relații contractuale, pentru luarea măsurilor legale ce se
impun.(5) Comisia de disciplină a Colegiului Medicilor din România, a consiliilor județene ale
medicilor și al municipiului București vor aplica măsurile prevăzute de legislația în vigoare, în
situația în care constată nerespectarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență cu privire
la eliberarea certificatelor medicale.(6) La nivelul CNAS, respectiv al caselor de asigurări de
sănătate, se constituie comisii mixte de analiză a concediilor medicale, conform protocolului
încheiat între CNAS-CNPAS și medicii de expertiză.
Articolul 52
Litigiile care au ca obiect modul de calcul și de plată a indemnizațiilor prevăzute de prezenta

ordonanță de urgență se soluționează de către instanțele judecătorești competente, potrivit
jurisdicției asigurărilor sociale.
Capitolul X Dispoziții finale
Articolul 53
(1) Indemnizațiile prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a)-d^1) se pot transfera în țările în care
asigurații își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și
convenții internaționale la care România este parte.
(la 16-04-2022, Alineatul (1) din Articolul 53 , Capitolul X a fost modificat de Punctul 4,
Articolul I din LEGEA nr. 24 din 15 februarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 156
din 16 februarie 2022 )(2) Plata indemnizațiilor prevăzute la alin. (1) se poate face în moneda
țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
Articolul 54
Abrogat.
(la 23-01-2006, Art. 54 a fost abrogat de art. 6 din ORDONANȚA nr. 1 din 12 ianuarie 2006,
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 57 din 20 ianuarie 2006. )
Articolul 55
(1) Certificatele de concediu medical se pot completa atât pe suport hârtie, cât și electronic și
pot fi eliberate on-line sau, după caz, off-line, în situații justificate în care nu se poate realiza
comunicația cu sistemul informatic.(2) Certificatele de concediu medical se pot completa
electronic începând cu data implementării acestora, stabilită prin normele de aplicare a
prezentei ordonanțe de urgență.(3) Conținutul și forma certificatelor de concediu medical, care
reprezintă formulare cu regim special și conțin elemente de protecție împotriva falsificării sau
contrafacerii și ale altor formulare necesare aplicării prezentei ordonanțe de urgență, precum
și instrucțiunile privind utilizarea și modul de completare a certificatelor de concediu medical
se aprobă prin ordin al ministrului sănătății și al președintelui CNAS și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.(4) Cheltuielile necesare pentru realizarea soluțiilor informatice
pentru administrarea sistemului electronic pentru concedii medicale, precum și cheltuielile
generate de realizarea aplicației informatice se suportă din fonduri externe nerambursabile,
cuprinse în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate.
(la 19-12-2017, Articolul 55 din Capitolul X a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din
Articolul 56
În aplicarea prezentei ordonanțe de urgență, în termen de 60 de zile de la data publicării în

Monitorul Oficial al României, Partea I, se vor elabora norme de aplicare, aprobate prin ordin
comun al ministrului sănătății și al președintelui CNAS.Notă
Conform articolului II din ORDONANȚA nr. 14 din 30 august 2021, publicată în MONITORUL
OFICIAL nr. 831 din 31 august 2021, pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentei
ordonanțe, normele de aplicare prevăzute la art. 56 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu
aprobate prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate nr. 15/2018/1.311/2017, se modifică și se completează prin ordin al ministrului
sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care se aprobă în
termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.
Articolul 57
CNAS, Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Institutul Național de
Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă vor încheia un protocol privind
activitatea desfășurată de medicii experți ai asigurărilor sociale, potrivit prezentei ordonanțe
de urgență.
Articolul 58
(1) Necesarul de personal la CNAS și la casele de asigurări de sănătate, pentru realizarea
activităților de evidență și control rezultate din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de
urgență, se stabilește prin hotărâre a Guvernului.(2) Activitatea de declarare, constatare,
control, colectare și soluționare a contestațiilor privind contribuțiile pentru concedii și
indemnizații datorate de persoanele fizice și persoanele juridice care au calitatea de angajator
se realizează de Ministerul Finanțelor Publice, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală,
în condițiile legii.
Articolul 59
Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 2006.
Articolul 60
(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă prevederile
referitoare la concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, concediul și
indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, concediul
și indemnizația pentru maternitate, concediul și indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav,
cuprinse la art. 7, 26, 27, 35, art. 98-101, art. 103-125, art. 129-134 și la art. 136-138 din
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și
completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.(2) Pe data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe de urgență se abrogă art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 25/2004.(3) Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se
abrogă art. 5 alin. (3) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și
boli profesionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 27 iunie
2002, cu modificările și completările ulterioare.(4) Sunt și rămân în vigoare prevederile art.
109 alin. (2) și ale art. 117 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare,
referitoare la acordarea biletelor pentru tratament balnear pensionarilor și altor categorii de
asigurați decât cele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.(5) Pentru personalul civil
care îndeplinește funcții de demnitate publică, funcții publice sau este încadrat cu contract
individual de muncă în instituțiile publice prevăzute la art. 5 alin. (2) din Legea nr. 346/2002,
cu modificările și completările ulterioare, prestațiile aferente accidentelor de muncă sau bolilor
profesionale se calculează în condițiile prevăzute de această lege și se suportă de la bugetul
de stat, prin bugetele acestor instituții.
Articolul 61
(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicabile și persoanelor care își
desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și
securitate națională.(2) Pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de
penitenciare, drepturile bănești aferente concediilor medicale prevăzute la art. 2 alin. (1) se
calculează și se plătesc conform prevederilor legale specifice acestor categorii de personal și
se suportă din bugetul de stat, prin bugetele ministerelor și instituțiilor din sectorul de apărare,
ordine publică și securitate națională.Notă
2022.(3) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere prevederilor referitoare la activitatea comisiilor
de expertiză medico-militară prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat,
cu modificările și completările ulterioare.(4) Prin excepție de la prevederile art. 13 alin.
(2) și art. 14 alin. (4), pentru personalul militar în activitate, polițiștii și polițiștii de penitenciare,
în situații temeinic motivate de posibilitatea recuperării medicale, comisiile de expertiză
medico-militară pot face propuneri de prelungire a unor concedii medicale peste 91 de zile
pentru o perioadă de până la 550 de zile.
(la 25-08-2020, Articolul 61 din Capitolul X a fost modificat de Punctul 7, Articolul II din
ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 145 din 24 august 2020, publicată în MONITORUL OFICIAL
nr. 776 din 25 august 2020 )
Articolul 62
Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite,

să introducă modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență
în volumul și în structura bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate,
respectiv ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, cu menținerea echilibrului
bugetar.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
Ministrul muncii, solidarității sociale și familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul sănătății,
Gheorghe Eugen Nicolăescu
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,
Cristian Vlădescu
p. Ministrul finanțelor publice,
Doina-Elena Dascălu,
secretar de stat
București, 17 noiembrie 2005.
Nr. 158.
LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006
a securităţii şi sănătăţii în muncă
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 646 din 26 iulie 2006
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
(1) Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii securităţii
şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.
(2) Prezenta lege stabileşte principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale,
protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor, eliminarea factorilor de risc şi accidentare,
informarea, consultarea, participarea echilibrată potrivit legii, instruirea lucrătorilor şi a
reprezentanţilor lor, precum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.
Articolul 2
Convenţiile internaţionale şi contractele bilaterale încheiate de persoane juridice române cu

parteneri străini, în vederea efectuării de lucrări cu personal român pe teritoriul altor ţări, vor
cuprinde clauze privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Capitolul II Domeniu de aplicare
Articolul 3
(1) Prezenta lege se aplică în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât şi private.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică angajatorilor, lucrătorilor şi reprezentanţilor lucrătorilor.
Articolul 4
(1) Fac excepţie de la prevederile art. 3 alin. (1) cazurile în care particularităţile inerente ale
anumitor activităţi specifice din serviciile publice, cum ar fi forţele armate sau poliţia, precum şi
cazurile de dezastre, inundaţii şi pentru realizarea măsurilor de protecţie civilă, vin în
contradicţie cu prezenta lege.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) trebuie să se asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor,
ţinându-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.
Articolul 5
În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

a) lucrător - persoana angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii în
perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de
muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;
b) angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu
lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;
c) alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu
permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în
vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în
regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire
profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi
pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice
alt mijloc de probă;
d) reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu
prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la
protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;
e) prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele
procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în
timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană
dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate
persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau
legată de profesiune;
g) accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută
profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de
serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice,
invaliditate ori deces;
h) boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau
profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă,
precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de
muncă;
i) echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;
j) echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un
lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în
pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu
proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;
k) loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii
şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are
acces în cadrul desfăşurării activităţii;
l) pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuala căreia îi lipseşte
doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;
m) stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în
care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie
profesională;
n) securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii,
integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de
muncă;
o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul
tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui
echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a
afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost
posibil să producă pagube materiale;
p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unităţii, abilitate să
presteze servicii de protecţie şi prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, conform
legii;
q) accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită
numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată
mai mică de 3 zile;
r) boala legată de profesiune - boală cu determinare multifactorială, la care unii factori
determinanţi sunt de natură profesională.
Capitolul III Obligaţiile angajatorilor
Secţiunea 1 Obligaţii generale ale angajatorilor
Articolul 6
(1) Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate

aspectele legate de muncă.
(2) În cazul în care un angajator apelează la servicii externe, acesta nu este exonerat de
responsabilităţile sale în acest domeniu.
(3) Obligaţiile lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă nu aduc atingere
principiului responsabilităţii angajatorului.
Articolul 7
(1) În cadrul responsabilităţilor sale, angajatorul are obligaţia să ia măsurile necesare pentru:
a) asigurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;
b) prevenirea riscurilor profesionale;
c) informarea şi instruirea lucrătorilor;
d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Angajatorul are obligaţia să urmărească adaptarea măsurilor prevăzute la alin. (1), ţinând
seama de modificarea condiţiilor, şi pentru îmbunătăţirea situaţiilor existente.
(3) Angajatorul are obligaţia să implementeze măsurile prevăzute la alin. (1) şi (2) pe baza
următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea posturilor de muncă,
alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă şi de producţie, în vederea
reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat şi a diminuării efectelor acestora
asupra sănătăţii;
e) adaptarea la progresul tehnic;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puţin periculos;
g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile, organizarea
muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din mediul de muncă;
h) adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecţie colectivă faţă de măsurile de protecţie
individuală;
i) furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.
(4) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, ţinând seama de natura
activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, angajatorul are obligaţia:
a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea
echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea
locurilor de muncă;
b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de prevenire, precum
şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator să asigure îmbunătăţirea
nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul
activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice;
c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în
muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;
d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu
lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi
sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de
muncă;
e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie
permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate.
(5) Fără a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci când în acelaşi loc de
muncă îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii
acestora au următoarele obligaţii:
a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena
în muncă, luând în considerare natura activităţilor;
b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor
profesionale, luând în considerare natura activităţilor;
c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale;
d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale.
(6) Măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio
situaţie obligaţii financiare pentru lucrători.
Secţiunea a 2-a Servicii de prevenire şi protecţie
Articolul 8
(1) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute la art. 6 şi 7, angajatorul desemnează unul
sau mai mulţi lucrători pentru a se ocupa de activităţile de protecţie şi de activităţile de
prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere şi/sau unitate, denumiţi în continuare
lucrători desemnaţi.
(2) Lucrătorii desemnaţi nu trebuie să fie prejudiciaţi ca urmare a activităţii lor de protecţie şi a
celei de prevenire a riscurilor profesionale.
(3) Lucrătorii desemnaţi trebuie să dispună de timpul necesar pentru a-şi putea îndeplini
obligaţiile ce le revin prin prezenta lege.
(4) Dacă în întreprindere şi/sau unitate nu se pot organiza activităţile de prevenire şi cele de
protecţie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie să recurgă la servicii externe.
(5) În cazul în care angajatorul apelează la serviciile externe prevăzute la alin. (4), acestea
trebuie să fie informate de către angajator asupra factorilor cunoscuţi că au efecte sau sunt
susceptibili de a avea efecte asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi trebuie să aibă acces
la informaţiile prevăzute la art. 16 alin. (2).
(6) Lucrătorii desemnaţi trebuie să aibă, în principal, atribuţii privind securitatea şi sănătatea în
muncă şi, cel mult, atribuţii complementare.
Articolul 9
(1) În toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activităţilor de prevenire şi a celor de

protecţie, ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau unităţii şi/sau de riscurile la care sunt
expuşi lucrătorii, precum şi de distribuţia acestora în cadrul întreprinderii şi/sau unităţii, se
impune ca:
a) lucrătorii desemnaţi să aibă capacitatea necesară şi să dispună de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe să aibă aptitudinile necesare şi să dispună de mijloace personale şi
profesionale adecvate;
c) lucrătorii desemnaţi şi serviciile externe să fie în număr suficient.
(2) Prevenirea riscurilor, precum şi protecţia sănătăţii şi securitatea lucrătorilor trebuie să fie
asigurate de unul sau mai mulţi lucrători, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul
sau din exteriorul întreprinderii şi/sau unităţii.
(3) Lucrătorul/lucrătorii şi/sau serviciul/serviciile prevăzute la alin. (2) trebuie să colaboreze
între ei ori de câte ori este necesar.
(4) În cazul microîntreprinderilor şi al întreprinderilor mici, în care se desfăşoară activităţi fără
riscuri deosebite, angajatorul îşi poate asuma atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, dacă are capacitatea
necesară în domeniu.
(5) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei stabileşte prin norme metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi capacităţile şi aptitudinile necesare, precum şi numărul
considerat suficient, prevăzute la alin. (1) şi (4).
Secţiunea a 3-a Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucrătorilor, pericol grav şi
iminent
Articolul 10
(1) Angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea
lucrătorilor, adaptate naturii activităţilor şi mărimii întreprinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de
alte persoane prezente;
b) să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte
primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie să desemneze lucrătorii care
aplică măsurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor.
(3) Numărul lucrătorilor menţionaţi la alin. (2), instruirea lor şi echipamentul pus la dispoziţia
acestora trebuie să fie adecvate mărimii şi/sau riscurilor specifice întreprinderii şi/sau unităţii.
Articolul 11

a) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol
grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori
care trebuie să fie luate pentru protecţia lor;
b) să ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească
lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zona sigură, în
caz de pericol grav şi iminent;
c) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi
iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.
(2) Lucrătorii care, în cazul unui pericol grav şi iminent, părăsesc locul de muncă şi/sau o
zonă periculoasă nu trebuie să fie prejudiciaţi şi trebuie să fie protejaţi împotriva oricăror
consecinţe negative şi nejustificate pentru aceştia.
(3) Angajatorul trebuie să se asigure că, în cazul unui pericol grav şi iminent pentru propria
securitate sau a altor persoane, atunci când şeful ierarhic imediat superior nu poate fi
contactat, toţi lucrătorii sunt apţi să aplice măsurile corespunzătoare, în conformitate cu
cunoştinţele lor şi cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecinţele unui astfel
de pericol.
(4) Lucrătorii nu trebuie să fie prejudiciaţi pentru cazurile prevăzute la alin. (3), cu excepţia
situaţiilor în care aceştia acţionează imprudent sau dau dovadă de neglijenţă gravă.
Secţiunea a 4-a Alte obligaţii ale angajatorilor
Articolul 12

a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în
muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;
b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz, asupra
echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;
c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare
de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase,
precum şi a accidentelor de muncă, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g);
d) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale
rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii săi.
(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, în funcţie de natura
activităţilor şi de mărimea întreprinderilor, se vor stabili obligaţiile ce revin diferitelor categorii
de întreprinderi cu privire la întocmirea documentelor prevăzute la alin. (1).
Articolul 13
În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligaţii:
a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor
de muncă, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conforme prevederilor
legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în muncă, prin a căror aplicare să fie
eliminate sau diminuate riscurile de accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;
b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare,
organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice
corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;
c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în
muncă, înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor legale;
d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate;
e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea şi/sau
aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile
activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor;
f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor
prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a prevederilor legale în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii desemnaţi, prin propria competenţă
sau prin servicii externe;
g) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum
ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă;
h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la
care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de
protecţie necesare;
i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia
specifică;
j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după caz, a testării
psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o execute şi să
asigure controlul medical periodic şi, după caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajării;
k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific prevăzute la art. 7 alin. (4) lit. e);
l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a
aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a
substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;
m) să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul
controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;
n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu prilejul vizitelor de
control şi al cercetării evenimentelor;
o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să participe la
efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;
p) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, în
afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa
accidentaţilor şi a altor persoane;
q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;
r) să asigure echipamente individuale de protecţie;
s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul degradării sau al
pierderii calităţilor de protecţie.
Articolul 14
Alimentaţia de protecţie se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori persoanelor

care lucrează în condiţii de muncă ce impun acest lucru şi se stabileşte prin contractul colectiv
de muncă şi/sau contractul individual de muncă.
Articolul 15
(1) Materialele igienico-sanitare se acordă în mod obligatoriu şi gratuit de către angajatori.

(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de muncă ce impun
acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de muncă şi/sau contractul individual
de muncă.
Secţiunea a 5-a Informarea lucrătorilor
Articolul 16
(1) Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul trebuie să ia măsuri
corespunzătoare, astfel încât lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora să primească, în
conformitate cu prevederile legale, toate informaţiile necesare privind:
a) riscurile pentru securitate şi sănătate în muncă, precum şi măsurile şi activităţile de
prevenire şi protecţie atât la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general, cât şi la nivelul
fiecărui post de lucru şi/sau fiecărei funcţii;
b) măsurile luate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) şi (3).
(2) Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare astfel încât angajatorii lucrătorilor din
orice întreprindere şi/sau unitate exterioară, care desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau
în unitatea sa, să primească informaţii adecvate privind aspectele la care s-a făcut referire la
alin. (1), care privesc aceşti lucrători.
Articolul 17
Angajatorul trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru ca lucrătorii desemnaţi sau

reprezentanţii lucrătorilor, cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor, în vederea îndeplinirii atribuţiilor şi în conformitate cu prevederile prezentei legi, să
aibă acces la:
a) evaluarea riscurilor şi măsurile de protecţie, prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. a) şi b);
b) evidenţa şi rapoartele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) şi d);
c) informaţii privind măsurile din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi informaţii
provenind de la instituţiile de control şi autorităţile competente în domeniu.
Secţiunea a 6-a Consultarea şi participarea lucrătorilor
Articolul 18
(1) Angajatorii consultă lucrătorii şi/sau reprezentanţii lor şi permit participarea acestora la
discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implică:
a) consultarea lucrătorilor;
b) dreptul lucrătorilor şi/sau reprezentanţilor lor să facă propuneri;
c) participarea echilibrată.
(3) Lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor definiţi la art. 5 lit. d) iau parte în mod echilibrat
sau sunt consultaţi în prealabil şi în timp util de către angajator cu privire la:
a) orice măsură care ar afecta semnificativ securitatea şi sănătatea în muncă;
b) desemnarea lucrătorilor la care s-a făcut referire la art. 8 alin. (1) şi la art. 10 alin. (2),
precum şi cu privire la activităţile la care s-a făcut referire la art. 8 alin. (1);
c) informaţiile la care s-a făcut referire în art. 12 alin. (1), art. 16 şi 17;
d) recurgerea, după caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4);
e) organizarea şi planificarea instruirii prevăzute la art. 20 şi 21.
(4) Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor au dreptul să solicite angajatorului să ia măsuri corespunzătoare şi să prezinte
propuneri în acest sens, în scopul diminuării riscurilor pentru lucrători şi/sau al eliminării
surselor de pericol.
lucrătorilor sau lucrătorii nu pot fi prejudiciaţi din cauza activităţilor la care s-a făcut referire în
alin. (1)-(3).
(6) Angajatorul trebuie să acorde reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor un timp adecvat, fără diminuarea drepturilor
salariale, şi să le furnizeze mijloacele necesare pentru a-şi putea exercita drepturile şi
atribuţiile care decurg din prezenta lege.
lucrătorilor şi/sau lucrătorii au dreptul să apeleze la autorităţile competente, în cazul în care
consideră că măsurile adoptate şi mijloacele utilizate de către angajator nu sunt suficiente
pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă.
(8) Reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii
lucrătorilor trebuie să li se acorde posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile inspectorilor de
muncă şi inspectorilor sanitari, în timpul vizitelor de control.
Articolul 19
În vederea realizării prevederilor art. 16, 17 şi ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se
înfiinţează, se organizează şi funcţionează comitete de securitate şi sănătate în muncă.
Secţiunea a 7-a Instruirea lucrătorilor
Articolul 20
(1) Angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de
informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului
existent;
d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrări speciale.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie să fie:
a) adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;
b) periodică şi ori de câte ori este necesar.
(3) Angajatorul se va asigura că lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care
desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, au primit instrucţiuni adecvate
referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în muncă, pe durata desfăşurării
activităţilor.
(4) Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă au dreptul la instruire corespunzătoare.
Articolul 21
(1) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1), (2) şi (4) nu poate fi realizată pe cheltuiala
lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora.
(2) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (1) şi (2) trebuie să se realizeze în timpul programului
de lucru.
(3) Instruirea prevăzută la art. 20 alin. (4) trebuie să se efectueze în timpul programului de
lucru, fie în interiorul, fie în afara întreprinderii şi/sau unităţii.
Capitolul IV Obligaţiile lucrătorilor
Articolul 22
Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea

sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la
pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte
persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.
Articolul 23
(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22, lucrătorii au
următoarele obligaţii:
a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de
transport şi alte mijloace de producţie;
b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl
înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea
arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor,
instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă
despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;
e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoană;
f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar,
pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de
muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor;
g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi,
pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt
sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;
h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă şi măsurile de aplicare a acestora;
i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.
(2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi participanţi la procesul de
muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară.
Capitolul V Supravegherea sănătăţii
Articolul 24
Măsurile prin care se asigură supravegherea corespunzătoare a sănătăţii lucrătorilor în funcţie

de riscurile privind securitatea şi sănătatea în muncă se stabilesc potrivit reglementărilor
legale.
Articolul 25
(1) Măsurile prevăzute la art. 24 vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrător să poată beneficia
de supravegherea sănătăţii la intervale regulate.
(2) Supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată prin medicii de medicină a muncii.
Capitolul VI Comunicarea, cercetarea, înregistrarea şi raportarea evenimentelor
Secţiunea 1 Evenimente
Articolul 26
Orice eveniment, aşa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată angajatorului,
de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre
producerea acestuia.
Articolul 27
(1) Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:
a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele aşa cum sunt definite la art. 5 lit. f);
b) asigurătorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi
boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, evenimentele urmate de
incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmărire penală, după caz.
(2) Orice medic, inclusiv medicul de medicină a muncii aflat într-o relaţie contractuală cu
angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boală
profesională sau legată de profesiune, depistată cu prilejul prestaţiilor medicale.
(3) Semnalarea prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de sănătate publică
teritorială sau a municipiului Bucureşti, de îndată, la constatarea cazului.
Articolul 28
În cazul accidentelor de circulaţie produse pe drumurile publice, în care printre victime sunt şi
persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de poliţie rutieră competente
vor trimite instituţiilor şi/sau persoanelor fizice/juridice prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) şi b),
în termen de 5 zile de la data solicitării, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa
locului.
Articolul 29
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie şi se efectuează după cum urmează:

a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de
muncă;
b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au produs
invaliditate evidentă sau confirmată, deces, accidente colective, incidente periculoase, în
cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de muncă lucrătorilor la
angajatorii persoane fizice, precum şi în situaţiile cu persoane date dispărute;
c) de către Inspecţia Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente
deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de către autorităţile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului Bucureşti, în
cazul suspiciunilor de boala profesională şi a bolilor legate de profesiune.
(2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces-verbal.
(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, instituţia medico-
legală competentă este obligată să înainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de
7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legală.
Secţiunea a 2-a Accidente de muncă
Articolul 30
(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea
angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public,
inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în ţară sau în afara graniţelor ţării, în timpul
şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în timpul şi din cauza
îndeplinirii acestor activităţi;
d) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti;
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie
iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul public şi privat;
f) accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă se produce la
sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc
de muncă organizat de aceştia, în timpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei
exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal de la
domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator şi invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei
sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa
persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de
acestea, la o altă persoană juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe
durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele
de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală,
echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator,
dacă se afla în baie ori în spălător sau dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din
întreprindere sau unitate şi invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri
organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române,
delegaţi pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afara graniţelor ţării, pe durata şi traseul
prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor
ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de
persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de
serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a
pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de
practică;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol,
cutremur, inundaţie, alunecări de teren, trăsnet (electrocutare), dacă victima se afla în timpul
procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispariţia unei persoane, în condiţiile unui accident de muncă şi în împrejurări care
îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a
unei agresiuni.
(2) În situaţiile menţionate la alin. (1) lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie să se facă fără
abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, transportul să se facă în condiţiile
prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.
Articolul 31
Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor

accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din
aceeaşi cauză.
Articolul 32
(1) Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de cercetare.

(2) Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către acesta la
inspectoratul teritorial de muncă, precum şi la asigurator, potrivit legii.
Secţiunea a 3-a Bolile profesionale
Articolul 33
În sensul prevederilor art. 5 lit. h), afecţiunile suferite de elevi şi studenţi în timpul efectuării
instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Articolul 34
(1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către medicii din cadrul
autorităţilor de sănătate publică teritoriale şi a municipiului Bucureşti.
(2) Cercetarea cauzelor îmbolnăvirilor profesionale, în vederea confirmării sau infirmării lor,
precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor îmbolnăviri se fac de către specialiştii
autorităţilor de sănătate publică teritoriale, în colaborare cu inspectorii din inspectoratele
teritoriale de muncă.
(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.
(4) Bolile profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate
publică teritorială şi a municipiului Bucureşti la Centrul naţional de coordonare metodologică şi
informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, la
Centrul de Calcul şi Statistica Sanitară Bucureşti, precum şi la structurile teritoriale ale
asigurătorului stabilit conform legii.
(5) Intoxicaţia acută profesională se declară, se cercetează şi se înregistrează atât ca boală
profesională, cât şi ca accident de muncă.
Capitolul VII Grupuri sensibile la riscuri
Articolul 35
Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile care
alăptează, tinerii, precum şi persoanele cu dizabilităţi, trebuie protejate împotriva pericolelor
care le afectează în mod specific.
Articolul 36
Angajatorii au obligaţia să amenajeze locurile de muncă ţinând seama de prezenţa grupurilor

sensibile la riscuri specifice.
Capitolul VIII Infracţiuni
Articolul 37
(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către
persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav şi
iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie
infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebite, pedeapsa este
închisoarea de la un an la 3 ani sau amendă.
(3) Fapta prevăzută la alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la
un an sau cu amendă, iar fapta prevăzută la alin. (2) săvârşită din culpă se pedepseşte cu
închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.
Articolul 38
(1) Nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la

securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol grav şi iminent de
producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracţiune şi
se pedepseşte cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a produs consecinţe deosebite, pedeapsa este
(3) Dacă nerespectarea constă în repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor,
anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor, pedeapsa este
(4) Faptele prevăzute la alin. (1) şi (3) săvârşite din culpă se pedepsesc cu închisoare de la 3
luni la un an sau cu amendă, iar fapta prevăzută la alin. (2) săvârşită din culpă se pedepseşte
cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.
Capitolul IX Contravenţii
Articolul 39
(1) Constituie contravenţii faptele săvârşite de angajatorii aflaţi în una dintre situaţiile
prevăzute de prezenta lege.
(2) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei
încălcarea dispoziţiilor art. 13 lit. b), c), p) şi r).
încălcarea dispoziţiilor art. 13 lit. n).
încălcarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. a) şi b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) şi o), art. 20, art. 29
alin. (1) lit. a) şi ale art. 32 alin. (2).
încălcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (4)-(6), art. 8, art. 11 alin. (1) şi (3), art. 13 lit. q) şi s) şi ale
art. 27 alin. (1) lit. a) şi b).
(6) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei
următoarele fapte:
a) încălcarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1), ale art. 10 şi 16;
b) încălcarea dispoziţiilor art. 14, 15 şi ale art. 34 alin. (1).
încălcarea dispoziţiilor art. 11 alin. (2) şi (4), ale art. 17, 19 şi 21.
(8) Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei
următoarele fapte:
a) încălcarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. c) şi d), art. 13 lit. g), art. 18 alin. (5) şi (6) şi ale
art. 36;
b) încălcarea dispoziţiilor art. 34 alin. (5).
nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind:
a) fabricarea, transportul, depozitarea, manipularea sau utilizarea substanţelor ori preparatelor
chimice periculoase şi a deşeurilor rezultate;
b) prevenirea prezenţei peste limitele maxime admise a agenţilor chimici, fizici sau biologici,
precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman;
c) darea în exploatare sau repunerea în funcţiune, parţială ori totală, a construcţiilor,
echipamentelor de muncă noi sau reparate, precum şi pentru aplicarea proceselor
tehnologice;
d) întocmirea şi respectarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesită
măsuri speciale de siguranţă;
e) folosirea surselor de foc deschis şi fumatul la locurile de muncă unde acestea sunt
interzise;
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, întreţinerea şi
repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice, precum şi pentru prevenirea efectelor
electricităţii statice şi ale descărcărilor atmosferice;
g) asigurarea şi folosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate la locurile de muncă
unde există pericole de incendiu sau de explozie;
h) asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrică a echipamentelor de
muncă;
i) transportul, manipularea şi depozitarea echipamentelor de muncă, materialelor şi
produselor;
j) delimitarea, îngrădirea şi semnalizarea zonelor periculoase;
k) semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă;
l) asigurarea exploatării fără pericole a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate,
a instalaţiilor mecanice sub presiune şi a celor de ridicat, a conductelor prin care circulă fluide
sub presiune şi a altor asemenea echipamente de muncă;
m) utilizarea, întreţinerea, revizia şi repararea periodică a echipamentelor de muncă;
n) asigurarea, marcarea şi întreţinerea căilor de acces şi de circulaţie;
o) asigurarea iluminatului de siguranţă;
p) organizarea activităţii de păstrare, întreţinere şi denocivizare a echipamentului individual de
protecţie;
q) întocmirea documentelor de urmărire a parametrilor funcţionali ai echipamentelor de muncă
şi a rapoartelor de serviciu pentru instalaţiile cu regim special de exploatare;
r) aplicarea metodelor de exploatare minieră, execuţia, exploatarea şi întreţinerea lucrărilor
miniere, realizarea şi funcţionarea sistemului de aeraj, corespunzător clasificării minelor din
punctul de vedere al emanaţiilor de gaze;
s) amenajarea locurilor de muncă pentru lucrul la înălţime, în spaţii închise şi în condiţii de
izolare.
Articolul 40
Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei

neprezentarea de către serviciile externe a raportului semestrial de activitate.
Articolul 41
Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 39 alin. (2)-(9) şi la art. 40 se aplică

angajatorilor.
Articolul 42
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 39 alin. (2)-(9) şi la art.
40 se fac de către inspectorii de muncă.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 39 alin. (6) lit. b) şi alin.
(8) lit. b) se fac şi de către inspectorii sanitari din cadrul Ministerului Sănătăţii Publice şi al
unităţilor subordonate.
(3) În caz de constatare a unei situaţii care se încadrează în prevederile art. 37 şi 38,
inspectorii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) vor sesiza de îndată organele de urmărire penală
competente, potrivit legii.
Articolul 43
(1) Prevederile art. 39 alin. (2)-(9) şi ale art. 40 se completează cu dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul
amenzii prevăzute de lege, corespunzător faptei pentru care a fost sancţionat, inspectorul de
muncă făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.
Articolul 44
Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor
accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite
integral prin prestaţiile asigurărilor sociale de stat.
Capitolul X Autorităţi competente şi instituţii cu atribuţii în domeniu
Articolul 45
(1) Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei este autoritatea competentă în domeniul
securităţii şi sănătăţii în muncă.
(2) Principalele atribuţii ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în acest
domeniu sunt următoarele:
a) elaborează politica şi strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în
colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice şi prin consultarea cu alte instituţii cu atribuţii în
domeniu;
b) elaborează proiecte de acte normative în vederea implementării unitare a strategiei
naţionale şi a acquis-ului comunitar din domeniu;
c) avizează reglementările cu implicaţii în domeniu iniţiate de alte instituţii, potrivit legii, şi
participa, după caz, la elaborarea unor astfel de reglementări;
d) monitorizează aplicarea legislaţiei pe baza datelor, a informaţiilor şi a propunerilor
transmise de instituţiile aflate în subordine sau coordonare, precum şi ale celor cu care
colaborează în desfăşurarea activităţii;
e) abilitează persoane juridice şi fizice pentru a presta servicii de protecţie şi prevenire în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, denumite în prezenta lege servicii externe, la care
se face referire la art. 8 alin. (4);
f) recunoaşte, desemnează, notifică şi supraveghează laboratoare de încercări, precum şi
organisme din domeniul său de competenţă, în condiţiile legii;
g) coordonează, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, elaborarea programelor de
cercetare de interes naţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
h) organizează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, activitatea de pregătire
generală şi/sau de specialitate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru instituţiile de
învăţământ;
i) desfăşoară activităţi de informare-documentare, potrivit legii;
j) avizează materiale de informare şi instruire, cum ar fi suporturi de curs, broşuri, pliante,
afişe elaborate de alte persoane juridice sau fizice, în sensul asigurării concordanţei mesajelor
pe care acestea le conţin cu prevederile legislaţiei în vigoare;
k) reprezintă statul în relaţiile internaţionale din domeniul său de competenţă.
Articolul 46
(1) Ministerul Sănătăţii Publice, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, este
autoritatea centrală în domeniul asistenţei de sănătate publică.
(2) Ministerul Sănătăţii Publice îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii în domeniul
sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă:
a) coordonează activitatea de medicină a muncii la nivel naţional;
b) elaborează sau avizează reglementări pentru protecţia sănătăţii în relaţie cu mediul de
muncă, pentru promovarea sănătăţii la locul de muncă, precum şi pentru medicina muncii;
c) supraveghează starea de sănătate a lucrătorilor;
d) asigură formarea şi perfecţionarea profesională în domeniul medicinei muncii;
e) coordonează activitatea de cercetare, declarare, înregistrare şi evidenţă a bolilor
profesionale şi a celor legate de profesiune;
f) autorizează/avizează şi controlează calitatea serviciilor medicale acordate lucrătorilor la
locul de muncă;
g) colaborează cu alte instituţii implicate în activităţi cu impact asupra sănătăţii lucrătorilor;
h) îndeplineşte şi alte atribuţii, conform competenţelor sale în domeniu, reglementate prin legi
speciale.
Articolul 47
(1) Inspecţia Muncii reprezintă autoritatea competentă în ceea ce priveşte controlul aplicării
legislaţiei referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.
(2) Instituţia prevăzută la alin. (1) controlează modul în care se aplică legislaţia naţională din
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la toate persoanele fizice şi juridice din sectoarele
prevăzute la art. 3 alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la art. 50 alin. (1) şi (2), şi are, în
principal, următoarele atribuţii:
a) controlează realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;
b) solicita măsurători şi determinări, examinează probe de produse şi de materiale în unităţi şi
în afara acestora, pentru clarificarea unor evenimente sau situaţii de pericol;
c) dispune sistarea activităţii sau scoaterea din funcţiune a echipamentelor de muncă, în cazul
în care constată o stare de pericol grav şi iminent de accidentare sau de îmbolnăvire
profesională şi sesizează, după caz, organele de urmărire penală;
d) cercetează evenimentele conform competenţelor, avizează cercetarea, stabileşte sau
confirmă caracterul accidentelor;
e) coordonează, în colaborare cu Institutul Naţional de Statistică şi cu celelalte instituţii
implicate, după caz, sistemul de raportare şi evidenţă a accidentelor de muncă şi a
incidentelor, iar, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice, sistemul de raportare a bolilor
profesionale sau legate de profesie;
f) analizează activitatea serviciilor externe prevăzute la art. 8 alin. (4) şi propune retragerea
abilitării, după caz;
g) raportează Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei situaţiile deosebite care
necesită îmbunătăţirea reglementărilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă;
h) furnizează informaţii celor interesaţi despre cele mai eficace mijloace de respectare a
legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Articolul 48
(1) Asigurătorul, stabilit de lege, reprezintă autoritatea competentă în domeniul asigurării

pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
(2) Instituţia prevăzută la alin. (1) are atribuţii pentru:
a) sprijinirea activităţii de prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a angajatorilor;
b) reabilitarea medicală şi, după caz, psihologică, precum şi compensarea victimelor
accidentelor de muncă şi ale bolilor profesionale;
c) raportarea către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a situaţiilor deosebite care
necesită îmbunătăţirea reglementărilor din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Articolul 49
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii fundamentează ştiinţific

măsurile de îmbunătăţire a activităţii de securitate şi sănătate în muncă şi promovează politica
stabilită pentru acest domeniu.
Articolul 50
(1) Ministerul Apărării Naţionale, structurile militare şi structurile în care îşi desfăşoară
activitatea funcţionari publici cu statut special din cadrul Ministerului Administraţiei şi
Internelor, Direcţia Generală a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei, Serviciul
Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul
de Telecomunicaţii Speciale, precum şi Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor
Nucleare organizează, coordonează şi controlează activitatea de securitate şi sănătate în
muncă din unităţile lor, prin serviciile de prevenire şi protecţie create sau desemnate de către
aceste instituţii, în scopul aplicării prevederilor prezentei legi.
(2) Cercetarea, înregistrarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale
produse în unităţile din subordinea instituţiilor prevăzute la alin. (1) se efectuează de organele
proprii ale acestora.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) pot elabora reglementări proprii pentru aplicarea prezentei
legi, în completarea celor existente la nivel naţional.
Capitolul XI Dispoziţii finale
Articolul 51
(1) Se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidarităţii

Sociale şi Familiei, următoarele acte normative:
a) normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi;
b) transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă.
(2) În aplicarea prevederilor prezentei legi, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei va
elabora proiecte de acte normative necesare implementării şi/sau adaptării situaţiilor existente
la cerinţele prezentei legi.
Articolul 52
(1) Activităţile de interes naţional în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi sursele de

acoperire a cheltuielilor necesare în vederea realizării acestora se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
(2) Activităţile de interes naţional privind cercetarea ştiinţifică în domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă se finanţează din fondurile prevăzute pentru acestea, potrivit legii.
Articolul 53
(1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea protecţiei muncii nr. 90/1996,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 29 ianuarie 2001, cu
modificările şi completările ulterioare, Decretul Consiliului de Stat nr. 400/1981 pentru
instituirea unor reguli privind exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor, utilajelor şi maşinilor,
întărirea ordinii şi disciplinei în muncă în unităţile cu foc continuu sau care au instalaţii cu grad
ridicat de pericol în exploatare, republicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 5 din 11 ianuarie
1982, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
*
Prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de măsuri
pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă, publicată
în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 183/1989.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi
ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
BOGDAN OLTEANU
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 14 iulie 2006.
Nr. 319.
-------
HOTĂRÂRE nr. 971 din 26 iulie 2006

privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 683 din 9 august 2006
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.
Capitolul I Dispoziţii generale
Articolul 1
Prezenta hotărâre stabileşte cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de

sănătate la locul de muncă.
Articolul 2
Prezenta hotărâre nu se aplică semnalizarii prevăzute de reglementările referitoare la

introducerea pe piaţa a substanţelor şi preparatelor periculoase, a produselor şi/sau a
echipamentelor, cu excepţia cazului în care aceste reglementări fac referire în mod expres la
acest lucru.
Articolul 3
Prezenta hotărâre nu se aplică semnalizarii utilizate în reglementarea traficului rutier, feroviar,

fluvial, maritim şi aerian.
Articolul 4
Prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în munca nr. 319/2006 se aplică în totalitate întregului
domeniu la care se face referire la art. 1, fără a aduce atingere prevederilor mai restrictive
şi/sau specifice ale prezentei hotărâri.
Articolul 5
Pentru aplicarea prezentei hotărâri expresiile de mai jos semnifica după cum urmează:
a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la un obiect, o
activitate sau o situaţie determinata şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea
şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic,
o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;
b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea
atrage sau cauza un pericol;
c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol;
d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament
specific;
e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de
urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;
f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute la
lit. b)-e);
g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui
simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este
asigurata prin iluminare de intensitate suficienta;
h) panou suplimentar - panoul utilizat împreună cu un panou descris la lit. g), care furnizează
informaţii suplimentare;
i) culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică;
j) simbol sau pictograma - imaginea care descrie o situaţie sau indica un comportament
specific şi care este utilizata pe un panou ori pe o suprafaţa luminoasa;
k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau
translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţa
luminoasa;
l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest
scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale;
m) comunicare verbală - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau
artificiala;
n) gest-semnal - miscarea şi/sau poziţia bratelor şi/sau a mainilor într-o formă codificata,
având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un
pericol pentru lucrători.
Capitolul II Obligaţiile angajatorilor
Secţiunea 1 Obligaţii generale
Articolul 6
(1) Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie
colectivă ori prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie să
prevadă semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în conformitate cu
prevederile prezentei hotărâri, şi sa verifice existenta acesteia.
(2) Pentru alegerea semnalizarii adecvate, angajatorul trebuie să ia în considerare orice
evaluare a riscurilor realizată în conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2006.
Articolul 7
Semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă trebuie să satisfacă cerinţele

minime prevăzute în anexele nr. 1-9 care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Articolul 8
În interiorul întreprinderilor şi/sau unităţilor trebuie prevăzută, dacă este cazul, semnalizarea
corespunzătoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim şi aerian, fără a aduce atingere
cerinţelor minime prevăzute în anexa nr. 5.
Secţiunea a 2-a Informarea şi instruirea lucrătorilor
Articolul 9
Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informati referitor la toate măsurile care
trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizata la locul de muncă,
fără a aduce atingere art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006.
Articolul 10
(1) Lucrătorilor trebuie să li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte

semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în special sub forma unor
instrucţiuni precise, fără a aduce atingere art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006.
(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă semnificatia semnalizarii, mai ales a
celei care conţine cuvinte, precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.
Secţiunea a 3-a Consultarea şi participarea lucrătorilor
Articolul 11
Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora în ceea ce priveşte

aspectele reglementate de prezenta hotărâre trebuie să se realizeze în conformitate cu art. 18
din Legea nr. 319/2006.
Capitolul III Dispoziţii tranzitorii şi finale
Articolul 12
(1) Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 octombrie 2006.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Ordinul ministrului muncii şi protecţiei
sociale nr. 599/1998 privind aprobarea Prescripţiilor minime pentru semnalizarea de securitate
şi/sau de sănătate la locul de muncă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
482 din 15 decembrie 1998, se abroga.
*
Prezenta hotărâre transpune Directiva 92/58/CEE privind cerinţele minime pentru
semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, publicată în Jurnalul Oficial
al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 245/1992.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemnează:
---------------
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Gheorghe Barbu
Ministrul economiei şi comerţului,
Codruţ Ioan Sereş
p. Ministrul sănătăţii publice,
Ervin-Zoltan Szekely,
secretar de stat
Ministrul mediului
şi gospodăririi apelor,
Sulfina Barbu
Ministrul transporturilor,
construcţiilor şi turismului,
Radu Mircea Berceanu
p. Ministrul integrării europene,
Adrian Ciocanea,
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 96 din 14 octombrie 2003

privind protecţia maternitatii la locurile de muncă
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 750 din 27 octombrie 2003
În temeiul art. 144 alin. (4) din Constituţie,

Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă.
Articolul 1
Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează măsuri de protecţie socială pentru:

a) salariate gravide şi mame, lauze sau care alapteaza, de cetăţenie română ori a unui stat
membru al Uniunii Europene şi din Spaţiul Economic European, care au raporturi de muncă sau
raporturi de serviciu cu un angajator;
b) cetăţeni ai altor state şi apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România,
dacă fac parte din categoriile de salariate prevăzute la lit. a).
Articolul 2
În sensul prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos sunt
definite după cum urmează:
a) protecţia maternitatii este protecţia sănătăţii şi/sau securităţii salariatelor gravide şi/sau mame la
locurile lor de muncă;
b) locul de muncă este zona delimitată în spaţiu, în funcţie de specificul muncii, înzestrată cu
mijloacele şi cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operaţii, lucrări sau pentru
îndeplinirea unei activităţi de către unul ori mai mulţi executanţi, cu pregătirea şi indemanarea lor,
în condiţii tehnice, organizatorice şi de protecţie a muncii corespunzătoare, din care se obţine un
venit în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;
c) salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de
graviditate şi anexează un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul
specialist care să îi ateste aceasta stare;
d) salariata care a născut recent este femeia care şi-a reluat activitatea după efectuarea
concediului de lauzie şi solicita angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege,
anexând un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai târziu de 6 luni de la data
la care a născut;
e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activităţii după efectuarea concediului de
lauzie, îşi alapteaza copilul şi anunta angajatorul în scris cu privire la începutul şi sfârşitul
prezumat al perioadei de alaptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie
în acest sens;
f) dispensa pentru consultaţii prenatale reprezintă un număr de ore libere plătite salariatei de către
angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor şi examenelor
prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are
obligaţia sa îl efectueze după naştere, în cadrul concediului pentru sarcina şi lauzie cu durata
totală de 126 de zile, de care beneficiază salariatele în condiţiile legii;
h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiază salariatele prevăzute la lit. c)-e)
pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lor şi/sau a fatului ori a copilului lor.
Articolul 3
(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au obligaţia de a se prezenta la medicul de familie
pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea.
(2) În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligaţia prevăzută la alin. (1) şi nu informează în
scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligaţiile sale prevăzute în prezenta
ordonanţă de urgenţă, cu excepţia celor prevăzute la art. 5, 6, 18, 23 şi 25.
Articolul 4
Angajatorii au obligaţia sa adopte măsurile necesare, astfel încât:

a) sa prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sănătatea
şi securitatea;
b) salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse să efectueze o munca dăunătoare
sănătăţii sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz.
Articolul 5
(1) Pentru toate activităţile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenţi,
procedee şi condiţii de muncă, a căror lista este prevăzută în anexa nr. 1, angajatorul este obligat
sa evalueze anual, precum şi la orice modificare a condiţiilor de muncă natura, gradul şi durata
expunerii salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinării oricărui risc pentru
securitatea sau sănătatea lor şi oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.
(2) Evaluarile prevăzute la alin. (1) se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a
medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise.
Articolul 6
(1) Angajatorii sunt obligaţi ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, sa
inmaneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.
(2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care
pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum şi asupra drepturilor care decurg din prezenta
ordonanţă de urgenţă.
Articolul 7
(1) În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de către o
salariata ca se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligaţia sa
înştiinţeze medicul de medicina muncii, precum şi inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui raza
îşi desfăşoară activitatea.
(2) De la data primirii înştiinţării medicul de medicina muncii şi inspectoratul teritorial de muncă vor
verifica condiţiile de muncă ale salariatei la termenele şi în condiţiile stabilite prin normele de
aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 8
Angajatorul are obligaţia sa păstreze confidenţialitatea asupra stării de graviditate a salariatei şi nu

va anunta alţi angajaţi decât cu acordul scris al acesteia şi doar în interesul bunei desfăşurări a
procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibila.
Articolul 9
În cazul în care o salariata se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c)-e) şi desfăşoară
la locul de muncă o activitate care prezintă riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu
repercusiuni asupra sarcinii şi alaptarii, în sensul celor prevăzute la art. 5 alin. (1), angajatorul este
obligat sa îi modifice în mod corespunzător condiţiile şi/sau orarul de muncă ori, dacă nu este
posibil, sa o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa,
conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menţinerea
veniturilor salariale.
Articolul 10
(1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate să îndeplinească
obligaţia prevăzută la art. 9, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc
maternal, după cum urmează:
a) înainte de data solicitării concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementărilor legale privind
sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, salariatele prevăzute la art. 2 lit. c);
b) după data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevăzute la art. 2 lit. d) şi e),
în cazul în care nu solicita concediul şi indemnizaţia pentru creşterea şi îngrijirea copilului până la
împlinirea vârstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani.
(2) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioadă ce nu
poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un
certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevăzute de
legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(3) Eliberarea certificatului medical se va face în condiţiile în care salariata s-a prezentat la
consultatiile prenatale şi postnatale, conform normelor Ministerului Sănătăţii.
Articolul 11
(1) Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizaţie de risc maternal,
care se suporta din bugetul asigurărilor sociale de stat.
(2) Cuantumul indemnizaţiei prevăzute la alin. (1) este egal cu 75% din media veniturilor lunare
realizate în cele 10 luni anterioare solicitării, pe baza cărora s-a achitat contribuţia de asigurări
sociale de stat.
(3) Pentru indemnizaţia de risc maternal nu se datorează contribuţia de asigurări sociale de stat.
Durata concediului de risc maternal reprezintă perioada asimilată stagiului de cotizare.
(4) Calculul şi plata indemnizaţiei de risc maternal se fac lunar de către angajator, cel mai târziu o
dată cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acordă concediul de risc maternal.
Articolul 12
(1) Pentru salariatele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 2 lit. c) şi d) şi îşi
desfăşoară activitatea numai în poziţia ortostatica sau în poziţia aşezat, angajatorii au obligaţia de
a le modifica locul de muncă respectiv, astfel încât sa li se asigure, la intervale regulate de timp,
pauze şi amenajări pentru repaus în poziţie sezanda sau, respectiv, pentru mişcare.
(2) Medicul de medicina muncii stabileşte intervalele de timp la care este necesară schimbarea
poziţiei de lucru, perioadele de activitate, precum şi durata perioadelor pentru repaus în poziţie
sezanda sau, respectiv, pentru mişcare.
(3) Dacă amenajarea condiţiilor de muncă şi/sau a programului de lucru nu este din punct de
vedere tehnic şi/sau obiectiv posibila sau nu poate fi cerută din motive bine întemeiate, angajatorul
va lua măsurile necesare pentru a schimba locul de muncă al salariatei respective.
Articolul 13
În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata
normală de muncă din motive de sănătate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o
pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale, suportate integral din
fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementărilor legale privind sistemul public de pensii şi
alte drepturi de asigurări sociale.
Articolul 14
Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c) şi e) nu pot fi obligate de către angajator sa realizeze activităţi
pentru care evaluarea a evidenţiat riscul de expunere la agenţi sau condiţii de muncă prevăzute la
lit. A şi B din anexa nr. 2.
Articolul 15
Angajatorii au obligaţia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultaţii prenatale, în

condiţiile prevăzute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigaţiile se pot efectua numai în timpul
programului de lucru, fără diminuarea drepturilor salariale.
Articolul 16
Pentru protecţia sănătăţii lor şi a copilului lor, după naştere, salariatele au obligaţia de a efectua
minimum 42 de zile de concediu postnatal, în condiţiile prevăzute la art. 2 lit. g) şi în cadrul
concediului pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
Articolul 17
(1) Angajatorii sunt obligaţi sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru,
doua pauze pentru alaptare de câte o ora fiecare. În aceste pauze se include şi timpul necesar
deplasarii dusintors de la locul în care se găseşte copilul.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a
timpului sau de muncă cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alaptare, se includ
în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de
salarii al angajatorului.
(4) În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unităţii încăperi speciale pentru alaptat, acestea
vor îndeplini condiţiile de igiena corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.
Articolul 18
Pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în munca a salariatelor gravide şi/sau mame, lauze sau
care alapteaza, regulamentele interne ale unităţilor trebuie să conţină măsuri privind igiena,
protecţia sănătăţii şi securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei
ordonanţe de urgenţă şi ale celorlalte acte normative în vigoare.
Articolul 19
(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfăşoare munca de noapte.
(2) În cazul în care sănătatea salariatelor menţionate la alin. (1) este afectată de muncă de
noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de
muncă de zi, cu menţinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se însoţeşte de un document medical care menţionează perioada în care
sănătatea acesteia este afectată de muncă de noapte.
(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va
beneficia de concediul şi indemnizaţia de risc maternal, conform art. 10 şi 11.
Articolul 20
(1) Salariatele prevăzute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfăşura munca în condiţii cu caracter insalubru
sau penibil.
(2) În cazul în care o salariata care desfăşoară în mod curent munca cu caracter insalubru sau
penibil se încadrează în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligaţia sa o transfere la un alt
loc de muncă, cu menţinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Denumirea şi enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face referire alin.
(1) sunt stabilite în normele de aplicare ale prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Prevederile art. 19 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 21
(1) Este interzis angajatorului sa dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevăzute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legătură directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla în concediul de risc maternal;
c) salariatei care se afla în concediul de maternitate;
d) salariatei care se afla în concediul pentru creşterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în
cazul copilului cu handicap, în vârsta de până la 3 ani;
e) salariatei care se afla în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani
sau, în cazul copilului cu handicap, în vârsta de până la 18 ani.
(2) Interdicţia prevăzută la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singură dată cu până la 6 luni, după
revenirea salariatei în unitate.
(3) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul concedierilor pe motive economice ce rezultă din
desfiinţarea postului ocupat de salariata, ca urmare a dificultăţilor economice, a transformărilor
tehnologice sau a reorganizării angajatorului, în condiţiile legii.
(4) Prevederile alin. (1) lit. d) şi e) şi ale alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător şi salariaţilor
bărbaţi aflaţi în situaţiile respective.
Articolul 22
(1) Salariatele prevăzute la art. 21 alin. (1), ale căror raporturi de muncă sau raporturi de serviciu
au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste
decizia angajatorului la instanţa judecătorească competenţa, în termen de 30 de zile de la data
comunicării acesteia, conform legii.
(2) Acţiunea în justiţie a salariatei prevăzute la alin. (1) este scutită de taxa judiciară de timbru şi
de timbru judiciar.
Articolul 23
În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el
fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.
Articolul 24
(1) Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de serviciu cu o salariata prevăzută la art. 21
are obligaţia ca, în termen de 7 zile de la data comunicării acestei decizii în scris către salariata,
sa transmită o copie a acestui document sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din unitate,
precum şi inspectoratului teritorial de muncă ori, după caz, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
(2) Copia deciziei se însoţeşte de copiile documentelor justificative pentru măsura luată.
Articolul 25
(1) Inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui raza îşi desfăşoară activitatea angajatorul sau,
după caz, Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei
prevăzute la art. 23, are obligaţia sa emita aviz consultativ corespunzător situaţiei constatate.
(2) Inspectoratul teritorial de muncă sau, după caz, Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici va
transmite avizul angajatorului, angajatei, precum şi sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor din
unitate.
Articolul 26
(1) Angajatorii au obligaţia sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unităţile pe care le deţin, câte o
copie a prezentei ordonanţe de urgenţă, o perioadă de 6 luni de la data publicării sale în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
(2) Reprezentanţii sindicali sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor având atribuţii privind asigurarea
respectării egalitati de sanse între femei şi bărbaţi, desemnaţi în baza Legii nr. 202/2002 privind
egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi, au obligaţia de a organiza semestrial, în unităţile în care
funcţionează, informări privind prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.
Articolul 27
(1) Încălcarea următoarelor dispoziţii constituie contravenţie şi se sancţionează astfel:

a) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) şi (2), art.
17, 18 şi art. 26 alin. (1), cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b) încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin.
(2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2), cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor contravenţionale corespunzătoare se fac de
către:
a) inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă pe a căror rază teritorială se
afla sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului şi, respectiv, de către personalul împuternicit al
Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 6,
art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) şi (4), art. 20
alin. (2) şi (4), art. 21 alin. (1) şi (2) şi art. 26 alin. (1);
b) personalul de control din casele judeţene de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pentru
contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la art. 11;
c) personalul împuternicit din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului
Bucureşti, conform legislaţiei sanitare în vigoare, pentru contravenţiile la dispoziţiile prevăzute la
art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) şi (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) şi art. 19 alin. (2).
Articolul 28
Contravenţiilor prevăzute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările ulterioare.
Articolul 29
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă.
Articolul 30
Prezenta ordonanţă de urgenţă intră în vigoare la data depunerii la Parlament şi se aplică

începând cu data de 1 februarie 2004.
Articolul 31
În termen de 90 de zile de la publicare Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi

Ministerul Sănătăţii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, care se
aproba prin hotărâre a Guvernului.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemnează:
──────────────────
Ministrul muncii,
solidarităţii sociale şi familiei,
Elena Dumitru
Mircea Beuran
Ministrul finanţelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu
Bucureşti, 14 octombrie 2003.
Nr. 96.
Anexa 1
LISTA
minimala a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă
susceptibile să prezinte un risc specific de expunere,
la care se face referire în art. 5
A. Agenţi
1. Agenţi fizici, consideraţi ca agenţi cauzali pentru leziuni ale foetusului şi/sau dezlipirea de
placenta, în special:
a) socuri, vibratii sau miscari bruste;
b) manipularea manuală de mase grele, implicând riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale
dorsolombare;
c) zgomot;
d) radiatii ionizante;
e) radiatii neionizante;
f) ambiante termice extreme, reci sau calde;
g) miscari şi poziţii de muncă, deplasări (fie în interiorul, fie în exteriorul unităţii), oboseala
mentala, fizica, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevăzute la art. 2 lit. c)-e).
2. Agenţi biologici
Agenţii biologici din grupele de risc 2, 3 şi 4, definite astfel conform legislaţiei în vigoare, în măsura
în care se cunoaşte ca aceşti agenţi sau măsurile terapeutice cerute de existenta lor pun în pericol
sănătatea femeii gravide şi a copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu figurează în
anexa nr. 2.
3. Agenţi chimici
Următorii agenţi chimici, în măsura în care se ştie ca pun în pericol sănătatea femeii gravide şi a
copilului ce urmează a se naşte şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2:
a) agenţii cancerigeni şi/sau mutageni, în măsura în care nu sunt menţionaţi în listele de valori
limita de expunere profesională la agenţi chimici şi pulberi din normele generale de protecţie a
muncii şi în măsura în care nu figurează în anexa nr. 2;
b) agenţii chimici prevăzuţi în lista de valori limita de expunere profesională la agenţi chimici din
normele generale de protecţie a muncii;
c) mercurul şi derivatii săi;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agenţii chimici periculosi cu cale de absorbţie cutanata.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la apariţia cancerului, prevăzute în normele generale de
protecţie a muncii.
C. Condiţii de muncă
Activităţi subterane miniere.
Anexa 2
LISTA
minimala a agenţilor, procedeelor şi condiţiilor de muncă,
la care se face referire în art. 14
A. Salariatele gravide prevăzute la art. 2 lit. c)
1. Agenţi
a) Agenţi fizici:
- activitatea în atmosfera hiperbarica, de exemplu în incinte presurizate şi la scufundari
subacvatice
b) Agenţi biologici:
● toxoplasma;
● virusul rubeolei,
exceptând cazurile în care se dovedeşte ca salariata gravida este suficient protejata faţă de aceşti
agenţi prin imunizare.
c) Agenţi chimici:
- plumbul şi derivatii acestuia, în măsura în care pot fi absorbiti de organismul uman.
2. Condiţii de muncă
Activităţi subterane miniere
B. Salariatele care alapteaza, prevăzute la art. 2 lit. e)
1. Agenţi
Agenţi chimici - plumbul şi derivatii săi, în măsura în care pot fi absorbiti de organismul uman.
2. Condiţii de muncă
Activităţi subterane miniere.
──────────────

Oncologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oncologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oncologie

LEGE nr. 220 din 28 noiembrie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale

ORDIN nr. 553/471/2021pentru completarea prevederilor Ordinului ministrului sănătății și al

Ordinul ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr.

LEGE nr. 12 din 20 ianuarie 2015

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

Securitatea prelucrării datelor cu caracter personal(1) Furnizorul unui serviciu de comunicații

Confidențialitatea comunicărilor(1) Confidențialitatea comunicărilor transmise prin intermediul

Datele de trafic(1) Datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de

Redirecționarea automată a apelului(1) Furnizorul rețelei publice de comunicații electronice sau,

Registrele abonaților(1) Abonații serviciilor de comunicații electronice destinate publicului au

Comunicările nesolicitate(1) Este interzisă efectuarea de comunicări comerciale prin utilizarea

Accesul la date al autorităților(1) La solicitarea instanțelor de judecată sau la solicitarea organelor

Regim sancționator(1) Constituie contravenții următoarele fapte:

Dispoziții tranzitorii și finale(1) Prevederile art. 11 nu se aplică în cazul registrelor abonaților

Transpunerea unor acte normative comunitare

LEGE nr. 46 din 21 ianuarie 2003

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1 Dispoziţii generale

În sensul prezentei legi:

Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umană, fără nici o discriminare.

Capitolul 2 Dreptul pacientului la informaţia medicală

Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la

Informaţiile se aduc la cunoştinţa pacientului într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea

Pacientul are dreptul de a cere şi de a obţine o alta opinie medicală.

Pacientul are dreptul să solicite şi sa primească, la externare, un rezumat scris al investigatiilor,

Capitolul 3 Consimţământul pacientului privind intervenţia medicală

În cazul în care pacientul necesita o intervenţie medicală de urgenta, consimţământul

Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor

Capitolul 4 Dreptul la confidenţialitatea informaţiilor şi viaţa privată a pacientului

Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor, diagnosticul, prognosticul,

Pacientul are acces la datele medicale personale.

Capitolul 5 Drepturile pacientului în domeniul reproducerii

Capitolul 6 Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.

Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenţa medicală de urgenta, de asistenţa stomatologica

Nerespectarea de către personalul medicosanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi a

Capitolul 8 Dispoziţii tranzitorii şi finale

ORDIN nr. 870 din 31 mai 2011

1. Unitatea medicală Aprobat Comisie [][][][][][][][][][][][][][][][][]

CUI ................ L.S. [] Amb. Spec.

2. Asigurat la CAS: ........ FO/RC ...... [] Salariat [] Revoluţionar

CNP ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬-┬-┬-┬-┬-┬-┬-┐ ┌──┬──┐

4. Dată prescriere .../.../... Semnătură medic ...... Parafa

5. Am primit medicamentele [] Asigurat Nume: ......... Prenume ........

[] Împuternicit Adresa .........................

CNP ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬-┬-┬-┬-┬-┬-┬-┐ B.I. (C.I.) Seria ... Nr. ...

Semnificaţia coloanei I din tabelul de mai jos este următoarea:

Tipărit la C.N. "Imprimeria Naţională" S.A.

Total A: B: C1: C2: C3: OTC:

Contribuţie asigurat: Data eliberării: Bon fiscal nr.

1.782/576/2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 158 din 17 noiembrie 2005privind concediile și indemnizațiile de

Capitolul I Dispoziții generale

Medicii prevăzuți la art. 11 au obligația de a completa certificatele de concediu medical cu

Capitolul II Concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă

Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă după cum urmează:

În cazul în care medicul expert al asigurărilor sociale a emis avizul de pensionare de

Capitolul III Concediile și indemnizațiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea

Capitolul IV Concediul și indemnizația de maternitate