Bani fericiți

Editura ACT și Politon

Str. Înclinată, nr. 129, Sector 5, București, România, C.P. 050202.
tel: 0723 150 590, e-mail: office@actsipoliton.ro
www.actsipoliton.ro

Happy Money
Copyright © 2019 by Ken Honda
Originally published by Gallery Books an Imprint of Simon & Schuster, Inc.

© 2022 Editura ACT și Politon pentru prezenta ediție românească

Traducător: Diana-Maria Trăncuță

Redactor: Ines Simionescu
Tehnoredactor: Teodora Vlădescu
Coperta: Alexandra Ilie
Copyright Manager: Andrei Popa

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

HONDA, KEN
Bani fericiţi / Ken Honda; trad.: Diana-Maria Trăncuţă. - Bucureşti: ACT şi Politon, 2023
ISBN 978-630-303-148-4
I. Trăncuţă, Diana-Maria (trad.)
159.9
336

AVERTISMENT: Distribuirea, copierea sau piratarea în orice fel a acestei cărți nu este
pedepsită numai prin lege, dar contravine și tuturor normelor și principiilor etice și
sănătoase pe care un astfel de titlu le promovează. Ce fel de efect va avea energia
pe care vreți să o transmiteți mai departe, dacă aceasta vine prin furt, ilegalitate și
lipsă de respect față de autor și față de toți cei care au contribuit la crearea acestei
cărți, astfel ca ea să ajungă la dumneavoastră? Împărtășiți cu ceilalți informațiile im-
portante, valorile și lecțiile pe care le-ați aflat din acest material, într-un mod corect
și responsabil.
 KEN HONDA

Bani fericiți
Arta japoneză
de a face pace cu banii tăi

Traducere din limba engleză

de Diana-Maria Trăncuță
 Dedic această carte tuturor oamenilor din viața mea
care mi-au povestit experiențele lor și care mi-au arătat
ce lucruri frumoase poți cumpăra cu bani,
dar și cât de urât ne pot afecta.
 CUPRINS

PREFAȚĂ
Banii tăi zâmbesc?
9

INTRODUCERE
Bani Fericiți și Bani Nefericiți
17

CAPITOLUL 1
Ce înseamnă banii pentru tine?
Dezlegarea misterului banilor
27

CAPITOLUL 2
IQ-ul și EQ-ul banilor
63

CAPITOLUL 3
Banii și viața ta
111

CAPITOLUL 4
Fluxul banilor
147
 CAPITOLUL 5
Viitorul banilor
183

Mulțumiri
213
 PREFAȚĂ

Banii tăi zâmbesc?

Î n urmă cu câț�iva ani, am avut o experienț�ă unică, ce mi-a

inspirat conceptul ș� i titlul acestei cărț�i. O femeie pe care
tocmai o î�ntâlnisem la o petrecere m-a î�ntrebat dacă î�i dau
voie să se uite î�n portofelul meu.
Oricât de ș� ocantă ar fi pentru unii această î�ntrebare, î�n
cultura japoneză nu este deloc neobiș� nuit să ceri să vezi ce
are un om î�n portofel. Cum erau mulț�i oameni î�n î�ncăpere, nu
m-am temut că femeia va fugi cu actele mele – sau cu banii.
Aș� adar, cu o oarecare ezitare, i-am dat portofelul meu din
piele.
Adevărul este că m-am speriat puț�in când s-a repezit ime-
diat la cash ș� i a î�nceput să scoată toate bancnotele mari.
Asta e î�n regulă. Asta e bună. Ș� i asta e bună, a zis î�ncetiș� or,
ca pentru ea, î�n timp ce analiza fiecare bancnotă.
O clipă am crezut că femeia căuta ceva anume. Oare există
simboluri speciale sau însemne pe bancnote? Dar curând mi-am
dat seama că nu căuta nimic de felul ăsta. Apoi m-a ș� ocat din
nou, când a î�nceput să sorteze bancnotele î�ntr-un mod pe care
nu-l mai văzusem până atunci.
10 KEN HONDA

— Bună treabă! Toț�i banii tăi arată bine, mi-a spus ea

punând la loc î�n portofel bancnotele proaspăt ordonate, după
care mi l-a î�napoiat.
— Asta-i o veste minunată, am zis eu derutat, dar oare-
cum uș� urat că trecusem testul. Totuș� i, dacă nu te deranjează
că te î�ntreb, ce anume ai căutat?
— Ah, verificam dacă banii tăi zâmbesc sau nu.
Apoi mi-a explicat că banii râd sau plâng î�n funcț�ie de mo-
dul î�n care sunt oferiț�i sau primiț�i. Dacă sunt oferiț�i din vină,
furie sau tristeț� e, banii „plâng”. Pe de altă parte, dacă sunt
oferiț� i din iubire, recunoș� tinț�ă sau fericire, banii zâmbesc –
ba chiar râd î�n hohote –, pentru că sunt impregnaț�i de energia
pozitivă a celui care i-a oferit.
Au banii capacitatea să zâmbească sau să plângă?
Banii se schimbă când sunt oferiți cu o anumită energie
sau emoție?
POFTIM?
Chiar dacă la acea vreme o duceam deja bine din punct de
vedere financiar ș� i credeam că ș� tiu suficiente lucruri despre
bani, am fost luat prin surprindere de aceste informaț�ii. Vezi
tu, î�ntotdeauna am avut noroc la bani. La 20 de ani, am hotă-
rât că voi fi fericit ș� i bogat până voi î�mplini 30 de ani. Aș� a că
mi-am î�nființ�at propria firmă de consultanț�ă ș� i contabilitate
ș� i, î�n acei ani, am ajutat mulț�i oameni să-ș� i satisfacă nevoile
financiare ș� i de afaceri.
M-am descurcat bine î�n acest proces – ba chiar suficient
de bine ca la 29 de ani, când î�n viaț�a mea ș� i a soț�iei mele a
apărut fetiț� a noastră, să î�mi permit să rămân acasă să am
grijă de ea. Acelea au fost printre cele mai fericite zile din
viaț�a mea – ș� i a fost cea mai bună hotărâre pe care am luat-o
 BANI FERICIȚI 11

vreodată. Nu numai pentru că am putut să-mi dedic tot timpul

fiicei mele, ci ș� i pentru că, alături de ea, mi-am descoperit a
doua vocaț�ie: să ajut milioane de oameni să ducă o viaț�ă feri-
cită, prosperă ș� i liniș� tită.
Totul s-a î�ntâmplat î�ntr-o zi superbă, când eram î�n parc
cu fiica mea. Ne jucam fericiț�i, când am văzut o mamă certân-
du-se cu fiica ei, care era cam de seama fetiț�ei mele. Mama era
supărată ș� i grăbită. Ț� ipa:
— Mama trebuie să meargă la lucru! Hai acasă!
Dar cea mică o ț�inea pe a ei:
— Dar abia am venit. Vreau să mă mai joc! Te rog!
După câteva minute de ceartă, fetiț�a î�ncăpăț�ânată a fost
târâtă de mama ei î�napoi acasă. Mi-a părut foarte rău, atât
pentru fetiț�ă, cât ș� i pentru mama ei. Ș� tiam că, dacă mama ar fi
avut de ales, ș� i-ar fi dorit ș� i ea să mai rămână î�n parc. Î�n fond,
era o zi frumoasă ș� i î�nsorită. Ce părinte n-ar vrea să se joace
pe afară cu copilul lui? Î�n acel moment, am hotărât că trebuie
să acț�ionez cumva. Voiam s-o ajut nu doar pe această mamă,
ci pe toț�i părinț�ii ș� i pe toț�i oamenii care se chinuie s-o scoată
la capăt cu banii. Voiam să le alung tristeț�ea, stresul ș� i frustra-
rea. Aș� a că nu mai departe de acea după-amiază, când fiica
mea s-a plictisit de joacă, m-am hotărât să scriu un eseu scurt
prin care să transmit cunoș� tinț�ele pe care le căpătasem de-a
lungul anilor cu privire la câș� tigarea banilor ș� i la modalităț�ile
de a dobândi prosperitate.
La î�nceput, nu credeam că pot să scriu mai mult de cinci
pagini. Dar, la finalul zilei respective, am fost uimit să constat
că scrisesem 26 de pagini. M-am entuziasmat atât de tare
î�ncât am printat eseul, am capsat paginile ș� i am î�nceput să
le î�mpart prietenilor mei. Spre surprinderea mea, au fost
12 KEN HONDA

î�ncântaț�i. Curând, au î�nceput să mă sune tot felul de persoa-

ne, să-mi spună că auziseră de eseu ș� i că voiau un exemplar.
Aș� a că zilnic, timp de câteva zile, am printat mai multe exem-
plare, le-am capsat ș� i le-am trimis doritorilor. Î�nsă, la un mo-
ment dat, m-am săturat să tot capsez pagini î�n fiecare zi. După
ce m-am plâns unui prieten î�n legătură cu asta, el mi-a sugerat
să apelez la o tipografie din localitate. Agentul de vânzări cu
care am discutat la telefon m-a convins să comand un tiraj de
3.000 de exemplare, ca să reduc costurile. Ș� i, fără să mă mai
gândesc, am fost de acord!
Î�nainte să-mi dau seama ce se î�ntâmplă, două camioane
au sosit la mine acasă ș� i mi-au adus ceea ce părea să fie un
depozit de cutii. Î�ț�i poț�i imagina privirea soț�iei mele când a
văzut paleț�ii de cărț�i care umpluseră o cameră î�ntreagă din
casă. Cum are un suflet bun, m-a iertat. Într-un fel. Avea să
treacă peste asta, dar nu fără să-mi dea un mic avertisment:
să scap de toate cutiile î�n decurs de o lună.
Deci, ce-am făcut? Am î�nceput să î�mpart exemplare tuturor
cunoscuț�ilor mei, dar ș� i necunoscuț�ilor. Iar când le-am epui-
zat, am continuat să primesc cereri ș� i comenzi. La î�nceput, nu
ș� tiam dacă oamenii mi le cereau fiindcă era bun conț�inutul
sau fiindcă erau gratuite. Totuș� i, ș� tiam că mă aflu pe drumul
cel bun. Iar când am ajuns la 100.000 de exemplare oferite,
am ș� tiut cu certitudine. Î�n acel moment, un editor m-a sunat
ș� i m-a î�ntrebat dacă aș� fi interesat să scriu o carte. Primul
meu răspuns a fost: „Î�n niciun caz! Nu sunt scriitor!”. Dar edi-
torul a fost insistent: „Ai tot timpul din lume. De ce nu î�ncerci?”.
N-am putut să-l contrazic. Fiica mea avea să î�nceapă grădiniț�a
î�n curând; ș� i-atunci, ce făceam cu timpul meu liber?
M-am gândit că aș� putea să scriu.
 BANI FERICIȚI 13

Ș� i exact asta am făcut.

Din acea zi profetică de la locul de joacă, am publicat pes-
te cincizeci de cărț�i ș� i am vândut aproape opt milioane de
exemplare î�n Japonia. Nu e rău pentru un tată care s-a retras
din activitate ș� i căruia i-a venit o idee pe când se afla la locul
de joacă î�mpreună cu fiica lui. Ceea ce a î�nceput ca o revelaț�ie
ș� i ca o dorinț�ă de a ajuta o mamă ocupată s-a transformat nu
doar î�ntr-o carieră, ci ș� i î�n scopul vieț�ii mele. Mi-am dat sea-
ma că acest scop era să-i ajut pe alț�ii să ș� i-l găsească pe al lor
– ș� i să devină, î�ntre timp, prosperi ș� i liberi. E de la sine î�nț�eles
că, după ce scrisesem cincizeci de cărț�i, credeam că am î�nț�e-
les pe deplin „treaba asta cu banii”. Dar când noua mea pri-
etenă, Femeia Misterioasă cu Portofelul, mi l-a î�napoiat, am
î�nceput să mă gândesc mai bine, la fel cum făcusem î�n toț�i
acei ani care urmaseră momentului de la locul de joacă.
De data aceasta, am î�nceput să consider banii o energie.

BANII CA ENERGIE

Ț� inând î�n mână portofelul pe care noua mea prietenă tocmai

mi-l î�napoiase, mi-am zis: Ce ușurare! Toți banii pe care i-am
câștigat și pe care i-am primit de-a lungul anilor au venit de la
oameni fericiți – oameni recunoscători și bucuroși. Chiar m-am
gândit apoi la modul î�n care î�mi câș� tigasem banii. Da, î�ntr-ade-
văr, î�mi câș� tigasem toț�i banii prin muncă. Î�i ajutasem pe alț�ii
să obț�ină succesul, să se î�mbogăț�ească ș� i să devină compe-
tenț�i. Î�i ajutasem să se simtă î�mpăcaț�i, bucuroș� i ș� i recunoscă-
tori. M-am gândit la ce simț�eau oamenii care mă plăteau când
î�mi citeau cărț�ile sau când participau la seminarele ș� i work­
shopurile mele. (Am ț�inut seminare î�n faț�a a mii de oameni,
14 KEN HONDA

peste tot î�n lume.) Apoi m-am gândit la cărț�ile mele ș� i la toț�i
oamenii care ș� i-au schimbat viaț�a datorită lor. Ș� i-au schimbat
locul de muncă, s-au căsătorit, au făcut copii, au ieș� it din relaț�ii
nefericite sau toxice. Am auzit de mulț�i care ș� i-au î�nființ�at
propria afacere. Unii chiar ș� i-au dezvoltat afacerile, transfor-
mându-le î�n companii cotate la bursă. Am auzit ș� i de alț�ii care
n-au devenit celebri sau bogaț�i, dar care se simț�eau bogaț�i –
ș� i erau extrem de fericiț�i, indiferent de cum arătau extrasele
lor de cont. Fără să mai fie afectaț�i de stresul legat de bani,
erau liberi să î�ncheie un nou contract cu viaț�a. Deș� i sunt numit
de multe ori un „guru al banilor” sau un „tămăduitor al bani-
lor”, mi-am dat seama, î�n timp ce stăteam acolo ș� i mă uitam la
portofel, că adevăratul meu scop din ultimii zece ani a fost
să-i ajut pe alț�ii să descopere instrumentele care se găseau
deja înăuntrul lor, pentru a-ș� i vindeca propria viaț�ă ș� i relaț�ie
cu banii. Apoi mi-a trecut prin minte că, da, toți oamenii care
îmi dăduseră bani îi infuzaseră cu aceste sentimente de recu-
noștință și bucurie – atât de multă energie pozitivă. Toț�i aceș� ti
bani veseli din portofelul meu se datorau altora. Bineînțeles!
Bineînțeles că banii reprezintă energie! Apoi am î�nceput să
mă gândesc la propriile mele sentimente ș� i la energia pe care
o dau mai departe când folosesc bani.
Am stat aș� a să mă gândesc vreo câteva secunde ș� i mi-am
zis: Ce de emoții captive în banii noștri! Atât de mulț�i dintre
noi purtăm această energie, care nu ne afectează doar pe noi,
ci ș� i pe cei din jurul nostru. Ne place să credem că banii repre-
zintă doar un număr sau o bucată de hârtie, dar, î�n realitate,
sunt mult mai mult de-atât. Banii aduc cu ei o mulț� ime de
emoț� ii – mai multe decât ne dăm seama. Chiar ș� i atunci când
suntem conș� tienț� i – de exemplu, când suntem stresaț� i de
teancurile imense de facturi, de salariul insuficient sau de
 BANI FERICIȚI 15

lipsa economiilor pentru viitor –, ne gândim că suntem nepu-

tincioș� i. Ne simț�im deznădăjduiț�i ș� i î�nvinș� i. Ba chiar î�i antipa-
tizăm ș� i î�i invidiem pe cei care au mai mult decât noi. Uneori
chiar î�ncetăm să mai î�ncercăm să câș� tigăm sau să primim mai
mult. Î�n schimb, facem afirmaț�ii de genul: „Asta e, nu putem
face mare lucru!”. Prea mulț�i dintre noi vedem banul ca pe un
duș� man, ca pe o forț�ă î�ntunecată care ne î�mpiedică să avem
viaț�a pe care ar trebui s-o avem sau să facem lucrurile care ne
plac. Prea puț� ini vedem potenț� ialul banilor de a ne aduce
bucurie, recunoș� tinț�ă ș� i fericire – mai ales când renunț�ăm la
ei din proprie voinț�ă ș� i cu aceeaș� i energie pozitivă cu care i-am
primit.
După ce noua mea prietenă, Femeia Misterioasă cu Por-
tofelul, mi-a î�napoiat banii, m-am uitat î�n portofel ș� i am văzut
bancnotele puse bine î�ntr-un compartiment. Asta m-a făcut
să mă gândesc: Există atâția bani în lume. Există atâția bani
în acest moment, ce răspândesc fericire și iubire. Dar la fel de
mulți răspândesc tristețe și frică.
M-am î�ntrebat ce aș� putea face ca să răspândesc î�n lume
cât mai multă iubire, recunoș� tinț�ă, bucurie, prosperitate ș� i pace.
M-am î�ntrebat cum pot răspândi cât mai mulț�i Bani Fericiț�i. Ș� i
astfel mi-a venit o idee, la fel ca î�n urmă cu mulț�i ani, când mă
plimbam prin parc alături de fiica mea. Aveam să scriu o carte
ș� i să transmit toate aceste cunoș� tinț�e cât mai multor oameni.
Iar această carte, Bani fericiți, constituie esenț�a a ceea ce am
propovăduit ș� i am î�nvăț�at de la alț�ii. O să î�ncerc să răspund la
o serie de î�ntrebări pe care foarte mulț�i oameni mi le-au adre-
sat de-a lungul anilor:

• Cum să gestionez banii?

• Cum pot avea mai mulț�i bani fără să fac mari sacrificii?
16 KEN HONDA

• Mă pot î�mpăca cu mine î�nsumi î�n viaț�a asta?

• Ce pot face ca să am o viaț�ă fericită, î�mplinită, prosperă ș� i
plină de ț�eluri?

Toate aceste î�ntrebări vor primi răspuns î�n cartea de faț�ă.

Ș� i, la fel cum celelalte cărț�i ale mele au schimbat milioane de
vieț�i, ș� i această carte o va schimba pe a ta.
Cel mai mult sper să te ajute să-ț� i priveș� ti viaț� a î�ntr-o
lumină cu totul nouă ș� i să-ț�i schimbi relaț�ia pe care o ai cu
banii. Remarca pe care o aud cel mai des de la cititorii mei este
următoarea: „Uau, n-am mai auzit aș� a ceva. Nu m-am gândit
niciodată la bani î�n acest fel”. Sper că ș� i tu vei simț�i la fel. Î�mi
doresc ca acesta să fie î�nceputul vieț�ii tale cu Bani Fericiț�i.
Î�ț�i garantez că va fi una extraordinară.
 INTRODUCERE

Bani Fericiți și Bani Nefericiți

E xistă două tipuri de bani: Bani Fericiț�i ș� i Bani Nefericiț�i.

Banii Fericiț� i sunt, de exemplu, cei pe care un băieț� el de
10 ani î�i foloseș� te pentru a-i cumpăra flori mamei lui de Ziua
Mamei. Banii Fericiț�i sunt banii pe care părinț�ii î�i pun deopar-
te î�n fiecare săptămână ca să-ș� i poată trimite copiii î�n tabăra
de fotbal sau la lecț�ii de pian. Există o mulț�ime de modalităț�i
prin care banii obiș� nuiț�i pot deveni Bani Fericiț�i:

• dacă ajuț�i un membru al familiei aflat î�n necaz;

• dacă donezi pentru cei care au de suferit î�n urma unui
uragan;
• dacă strângi bani pentru un adăpost din vânzarea de
fursecuri;
• dacă investeș� ti î�ntr-o afacere sau î�ntr-un proiect comunitar;
• dacă primeș� ti bani pentru munca sau serviciile tale de la
clienț�i mulț�umiț�i.

Toț�i banii care circulă cu iubire, atenț�ie ș� i prietenie sunt

Bani Fericiț�i. Iar Banii Fericiț�i î�i fac pe oameni să zâmbească,
să se simtă iubiț�i ș� i apreciaț�i. Din multe perspective, reprezintă
18 KEN HONDA

o formă activă de iubire: o modalitate prin care oamenii pot

vedea, simț�i ș� i atinge. De multe ori, banii î�i pot ajuta pe ceilalț�i,
când nimic altceva n-o poate face.
De exemplu, când cineva trece printr-un mare necaz, cum
ar fi pierderea casei î�ntr-un incendiu, „gândurile, rugăciunile”
ș� i „energia pozitivă” nu vor fi suficiente. Dar î�ț�i garantez că
banii vor ajuta o familie să se pună din nou pe picioare, să-ș� i
procure hrana necesară ș� i să aibă un acoperiș� temporar dea-
supra capului, lucruri pe care energia pozitivă nu le poate face.
Dimpotrivă, Banii Nefericiț�i sunt acei bani pe care î�i folo-
seș� ti ca să-ț�i plăteș� ti, cu ranchiună, chiria, facturile ș� i taxele.
Nu trebuie să ne lăsăm imaginaț�ia să zboare prea mult. Cu
toț�ii ne-am confruntat cu numeroase forme de Bani Nefericiț�i:

• pensia alimentară pe care o plăteș� ti sau o primeș� ti după un

divorț� urât;
• salariul primit de la un angajator pentru un job care nu-ț�i
face plăcere, dar la care nu te poț�i hotărî� să renunț�i;
• datoriile bancare neplăcute cu rate uriaș� e ale dobânzilor;
• remuneraț�ia primită de la cineva căruia î�i displace profund
să te plătească – de exemplu, de la un client nemulț�umit
care spune: „Nu meriț�i, dar o să te plătesc totuș� i ca să res-
pect contractul”;
• banii furaț�i – indiferent de la cine.

Banii care circulă cu frustrare, furie, tristeț�e ș� i disperare

sunt Bani Nefericiț�i. Acest tip de bani î�i face pe oameni să fie
stresaț�i, disperaț�i, exasperaț�i, deprimaț�i ș� i uneori violenț�i. Î�i
privează de demnitate, respect de sine ș� i bunătate. Ori de câte
ori primeș� ti sau cheltuieș� ti bani având o energie negativă,
aceș� tia devin Bani Nefericiț�i.
 BANI FERICIȚI 19

ALEGE-ȚI ENERGIA

Dacă există doar două tipuri de bani, atunci există doar două
modalităț�i de a-i gestiona. Ori alegând energia Banilor Fericiț�i,
ori pe cea a Banilor Nefericiț�i. Viaț�a ș� i rezultatele obț�inute î�n
viaț�ă vor varia î�n funcț�ie de energia pe care o alegi.
Vreau să clarific un lucru: Banii Fericiț�i sau Banii Neferi-
ciț�i nu depind de cât câștigi sau de cât ai; sentimentul cu care
oferi și primești bani î�ț�i defineș� te energia. Indiferent dacă câș� -
tigi mulț�i sau foarte puț�ini, banii tăi pot fi marcaț�i de oricare
dintre cele două energii.
Î�n definitiv, este alegerea ta. Dacă vrei să alegi energia
Banilor Fericiț�i, o poț�i face. Poț�i alege să fii recunoscător când
primeș� ti bani ș� i î�i poț�i oferi cu bucurie ș� i entuziasm. Totuș� i,
după ce am lucrat cu mii de persoane care mi-au cerut sfaturi
î�n legătură cu banii î�n cadrul seminariilor ș� i workshopurilor
mele, mi-am dat seama că acest sfat este mai uș� or de zis ș� i
mai greu de urmat. Majoritatea oamenilor nu sunt conș� tienț�i
de relaț�ia lor cu energia banilor. De fapt, m-aș încumeta să
spun că majoritatea oamenilor, indiferent dacă își dau sau
nu seama, se află deja într-o relație nefericită, profund
asumată, cu banii lor.
Iar unde există Bani Nefericiț�i, există ș� i oameni nefericiț�i.
Cele două merg mână î�n mână. De exemplu, dacă familia ș� i
oamenii de lângă tine – de la ș� coală, de la locul de muncă sau
din grupurile sociale pe care le frecventezi – sunt marcaț�i de
energia Banilor Nefericiț�i, sunt ș� anse ca ș� i tu să primeș� ti bani
î�ncărcaț�i de resentimente, nerecunoș� tinț�ă ș� i nefericire.
Având î�n vedere că majoritatea dintre noi nu avem o re-
laț�ie sănătoasă cu banii, pierdem mult timp preț�ios făcându-ne
griji î�n privinț� a lor ș� i dispreț� u indu-i. Unii dintre noi î�i
20 KEN HONDA

dispreț�uim ș� i ni se par atât de greu de î�nț�eles, î�ncât nici mă-

car nu vrem să ne gândim la ei, niciodată. Chiar dacă ș� tim că,
la un moment dat, va trebui să avem de-a face cu banii, evităm
acest lucru cu orice preț� . De fapt, pe unii dintre noi ne î�ngrijo-
rează atât de mult lipsa banilor, î�ncât obosim ș� i nu mai avem
energie pentru nimic. Devenim î�mpovăraț�i de muncă, de ne-
cesitatea de a face faț�ă nevoilor zilnice ș� i de dorinț�a de a ț�ine
pasul cu vecinii. Totul devine atât de copleș� itor, î�ncât lăsăm
facturile să se adune. Nu le plătim. Nu numărăm banii din por-
tofel ș� i evităm să ne mai uităm la extrasul de cont. Prin urmare,
problemele noastre, la fel ca dobânda, se adună.
Puț�ini dintre noi î�ș�i dau seama de cât de puț�ină energie
avem nevoie pentru a ne gândi la bani sau î�n ce măsură banii
ne determină chiar ș� i cele mai elementare decizii.
Vreau să faci o pauză ș� i să te gândeș� ti la asta o clipă.
Resursele sau istoricul financiar al prietenilor sau al familiei
tale diferă considerabil? Eș� ti î�nconjurat de membrii unor clu-
buri exclusiviste sau majoritatea prietenilor tăi lucrează opt
ore pe zi? Prietenii tăi au locuinț�e ș� i maș� ini asemănătoare cu
ale tale? Mulț�i dintre noi credem că î�ntâlnim sau socializăm
cu anumiț�i oameni din î�ntâmplare sau noroc, dar probabil că
statutul nostru social determină mare parte din ce se î�ntâm-
plă î�n viaț�a noastră, indiferent dacă ne place sau nu.
Aș� adar, î�ntr-adevăr, viaț�a noastră este controlată de bani,
î�ntr-o anumită măsură. Cine suntem, ce ș� coală am făcut, unde
am crescut, oamenii cu care ne î�mprietenim, oamenii cu care
stabilim legături î�n lumea profesională ș� i modul î�n care ale-
gem să ne câș� tigăm ș� i să ne cheltuim banii ne influenț�ează
enorm viaț�a. Ș� i poț�i să fii convins că nu doar săracii sau cei
din clasa de mijloc sunt afectaț�i de energia banilor ș� i primesc
sau oferă bani impregnaț�i cu energie negativă. Bogaț�ii ș� i cei
 BANI FERICIȚI 21

din clasa superioară sunt ș� i ei influenț�aț�i de energia negativă

a banilor. Cunosc suficienț�i clienț�i bogaț�i care, deș� i sunt mai
î�nstăriț�i decât î�nsuș� i Midas, se tem ca de moarte să nu piardă
tot ce deț�in. Habar nu au cum să se bucure de banii lor: sunt
î�n permanenț�ă stresaț�i, î�ncercând fără oprire să ț�ină pasul cu
„vecinii”.
Sigur că, dacă scopul tău este să fii bogat, poț�i să urmăreș� ti
asta, dar majoritatea oamenilor nu-ș� i dau seama că î�mbogăț�i-
rea nu le va rezolva toate problemele. De fapt, mulț�i î�nț�eleg că
nu au nevoie de averi ca să-ș� i construiască o viaț�ă ideală. Cei
care descoperă cum să-ș� i schimbe atitudinea faț�ă de bani ș� i
relaț�ia cu ei, prin vindecarea suferinț�elor din trecut asociate
cu banii, sunt cei care se simt cei mai bogaț�i, indiferent de
ceea ce au.

AȘADAR, CE SUNT BANII?

Î�n a doua jumătate a carierei mele, m-am axat pe vindecarea

suferinț�elor provocate de bani. Când majoritatea oamenilor
conș� tientizează care sunt aceste suferinț�e, cum au apărut ș� i
cum au fost afectate de viaț�a de zi cu zi, î�ncep să-ș� i stabilească
priorităț�i sănătoase î�n viaț�ă. Dacă vindeci suferinț�a provoca-
tă de bani, situaț�ia ta financiară se va schimba complet – ș� i
esenț�ial. Banii – ș� i, î�n consecinț�ă, viaț�a – reprezintă o reflexie
a convingerilor tale despre bani. Când crezi că pot fi folosiț�i î�n
scopul binelui, că există din plin, că pot fi oferiț�i ș� i primiț�i cu
degajare, viaț�a ta va î�ncepe să reflecte la exterior această
schimbare interioară. Dar, dacă persiș� ti î�ntr-o mentalitate
negativă ș� i î�n convingeri false despre bani – că sunt ochiul
diavolului, că provoacă drame ș� i reprezintă cauza tuturor
22 KEN HONDA

relelor din viaț�a ta –, poț�i să fii sigur că această realitate exte-

rioară va reflecta î�n curând monologul interior.

EXPERIENȚE TIMPURII CU BANI NEFERICIȚI

Deș� i n-am intenț�ionat niciodată să devin un scriitor care să î�i

ajute pe oameni să-ș� i gestioneze banii, procesul meu de cău-
tare a Banilor Fericiț� i a î�nceput din copilărie. Î� ncă de la o
vârstă fragedă, banii au avut un impact uriaș� î�n viaț� a mea.
Î� n multe privinț� e, lecț� iile pe care le-am î�nvăț�at î�n copilărie
mi-au rămas î�ntipărite î�n minte până î�n prezent.
Tata era contabil ș� i avea o afacere de succes. Când primea
clienț�ii, treaba mea era să-i î�ntâmpin ș� i să-i servesc cu ceai.
Mă amuza să caut un prilej de a le pune acelor oameni de afa-
ceri experimentaț�i î�ntrebări la care nu s-ar fi aș� teptat nicio-
dată de la un copil de opt ani. Mulț�i nu ș� tiau cum să reacț�ioneze
când î�i î�ntrebam despre profiturile lunare din vânzări, des-
pre rentabilitatea capitalului propriu, despre proporț� ia da-
toriilor sau despre stimulentele acț� ionarilor. Era un hobby
distractiv.
La un moment dat, am observat că, deș� i unii dintre clienț�ii
tatălui meu purtau la î�nceput haine mai degrabă ponosite,
î�n timp au î�nceput să apară î�mbrăcaț�i î�n costume frumoase ș� i
î�ncălț�aț�i cu pantofi scumpi. Mulț�i dintre ei ș� i-au cumpărat
maș� ini noi. Î�n acelaș� i timp, am remarcat că alț�ii păreau să se
î�ndrepte î�n direcț�ia opusă.
Chiar ș� i pentru un copil de opt ani, cât aveam eu la acel
moment, a devenit clar că, inclusiv î�n cazul clienț�ilor î�nstăriț�i,
majoritatea oamenilor puteau fi î�mpărț�iț�i î�n două tipare ge-
nerale: cei irascibili, grăbiț�i, ocupaț�i ș� i cei paș� nici, mulț�umiț�i
ș� i fericiț�i.
 BANI FERICIȚI 23

Î�ntr-o după-amiază s-a î�ntâmplat un lucru care m-a ș� ocat

profund ș� i care mi-a rămas î�ntipărit î�n minte. Când am ajuns
acasă de la ș� coală, mi-am găsit tatăl, altfel un tip mai degrabă
stoic, plângând. El era omul care mă î�nvăț�ase karate ș� i kendo.
El î�mi arătase cum să ț� in piept celor cu un comportament
violent ș� i cum să î�i protejez pe cei care sufereau. Nu-mi ima-
ginam că există ceva care să-l facă să plângă, dar iată-l,
contrastând puternic cu omul pe care-l ș� tiam, de parcă se
prăbuș� ea î�n faț�a ochilor mei.
Mama m-a tras deoparte ș� i mi-a spus că tata se simț�ea
responsabil pentru o tragedie care tocmai avusese loc. Unul
dintre clienț�ii lui î�ș�i omorâse î�ntreaga familie, apoi î�ș�i pusese
capăt zilelor. Deoarece î�i refuzase omului un î�mprumut când
venise disperat să-i ceară bani, cu câteva zile î�n urmă, tata se
simț�ea vinovat.
Mai târziu am aflat că, deș� i refuzase iniț� ial, intenț� iona
să-i î�mprumute clientului bani, dar la o dată ulterioară. Voia
să-i ajute familia să se recupereze după o criză financiară
severă, dar nu voia ca banii respectivi să ajungă direct î�n
buzunarul cămătarilor, care ar fi profitat de suferinț�a acestei
familii.
Cu mare tristeț� e, tata a organizat î�nmormântarea. Nu a
putut uita niciodată consecinț�ele acț�iunilor lui, ș� i de atunci a
urmat pentru el o perioadă grea de depresie ș� i abuz de alcool.
Nu ș� i-a revenit niciodată pe deplin. Zâmbetul lui dispăruse ș� i,
odată cu zâmbetul lui, ș� i al familiei noastre. A fost devastator.
Până atunci nu privisem niciodată banii decât dintr-o per-
spectivă pozitivă. Copiii nu asociază banii cu frica. Pentru
prima oară, mi-am dat seama că banii ț�i-ar putea aduce mult
mai mult decât succes ș� i fericire: o singură greș� eală te putea
24 KEN HONDA

face să-ț�i pierzi familia. Această amintire mi-a format o im-

presie diferită despre consecinț�ele negative ale banilor.
Î�n acea zi mi-am promis că, atunci când aveam să cresc ș� i
să mă căsătoresc, voi fi stabil financiar, astfel î�ncât familia
mea să nu aibă parte de o soartă similară.
Poate că eram prea tânăr ca să fiu pe deplin conș� tient de
acest lucru, dar evenimentul respectiv mi-a influenț�at cu totul
percepț�ia asupra banilor. La ce bun că familia mea nu avea
probleme cu banii, dacă oamenii din jurul nostru î�ntâmpinau
greutăț�i financiare? Î�n fond, suntem cu toț�ii afectaț�i ș� i influ-
enț�aț�i de oamenii care ne sunt cel mai aproape.
M-am hotărât să-mi continui misiunea de căutare a sen-
sului banilor. Care era scopul lor? Câț� iva ani mai târziu, am
observat un fenomen neobiș� nuit. Japonia trecea prin ceea ce
a fost numită ulterior o „bulă economică”. Din nou, am fost
martor direct la relaț�ia pe care o aveau oamenii cu banii – ce
se î�ntâmpla când aveau mulț�i bani, după care, brusc, rămâ-
neau fără nimic.
Când am intrat la facultate, am căutat profesori străluciț�i
care să mă î�nveț�e lucruri despre afaceri ș� i bani. Am identifi-
cat, din nou, o dihotomie: existau două tipuri de oameni bogaț�i,
cei fericiț�i ș� i cei nefericiț�i. Cei fericiț�i păreau să fie î�n relaț�ii
foarte bune cu familiile lor ș� i cu toț�ii lucrau î�n domenii care le
plăceau. De asemenea, aveau parte de respect atât din partea
angajaț�ilor, cât ș� i a clienț�ilor, ș� i ș� i-ar fi dat ș� i cămaș� a de pe ei
pentru oamenii aflaț�i î�n nevoie. De cealaltă parte, am observat
oameni nefericiț�i ș� i bogaț�i, preocupaț�i de cât ar putea să mai
câș� tige ș� i de cum să-ș� i sporească averea. Nu se puteau gândi
la altceva decât cum să pornească afaceri noi ș� i cum să profi-
te, legal, de alț�i oameni. Erau niș� te escroci clasici, cu două
 BANI FERICIȚI 25

feț�e: î�ș�i tratau urât angajaț�ii ș� i erau nepoliticoș� i cu chelnerii ș� i

ș� oferii, dar se purtau frumos cu cei care le puteau oferi bani
sau care puteau să-i ajute să se dezvolte.
Ce anume î�i făcea să fie atât de diferiț�i?
Ș� tiam că trebuia să existe un motiv î�n spatele comporta-
mentului lor. Trebuia să existe ș� i un fel de formulă, ceva care
î�i adusese î�n punctul respectiv. De ce unii oameni cu bani de-
veneau fericiț�i ș� i generoș� i, iar alț�ii nu?
Habar nu aveam că tocmai porneam î�n călătoria de cău-
tare a Banilor Fericiț�i, care avea să ț�ină toată viaț�a.
 CAPITOLUL 1

Ce înseamnă banii pentru tine?

Dezlegarea misterului banilor

Î nainte să-ț�i explic ce î�nseamnă banii, o î�ntrebare mai bună

î�n deschiderea acestui capitol ar fi: Ce î�nseamnă banii pen-
tru tine?
Sunt sigur că, î�n funcț�ie de cel care î�ntreabă, răspunsurile
vor varia uș� or. De exemplu, dacă o fetiț�ă de nouă ani te î�ntreabă:
„Ce sunt banii?”, i-ai putea răspunde: „Există două tipuri de
bani: bancnote ș� i monede. Poț�i să cumperi diverse lucruri cu
banii”.
Dar dacă ar trebui să î�i explici unui adult ce î�nseamnă banii?
I-ai spune: „Banii sunt un mijloc de schimb pentru bunuri ș� i
servicii?”.
Deș� i ambele răspunsuri sunt corecte, ș� tim amândoi că
banii reprezintă mai mult decât un „mijloc de schimb” sau un
instrument de care te poț�i folosi ca să „cumperi diverse lu-
cruri”. Câș� tigăm ș� i cheltuim bani î�n fiecare zi, dar tot nu pu-
tem răspunde la această î�ntrebare simplă.
De ani î�ntregi, le pun oamenilor următoarea î�ntrebare:
„Ce î�nseamnă banii pentru tine?”.
28 KEN HONDA

Mă surprind î�ntotdeauna răspunsurile pe care le primesc.

Am î�ntrebat mii de oameni din diferite ț�ări ale lumii, ș� i nu am
primit niciodată acelaș� i răspuns. Banii î�nseamnă ceva diferit
pentru fiecare om î�n parte. Î�mi amintesc că cineva mi-a spus
că banii î�ntruchipează un zeu din ceruri, iar altcineva a afir-
mat că sunt Necuratul. Unii mi-au explicat că banii sunt o ex-
presie a iubirii, iar alț�ii î�i percepeau ca pe un stăpân de sclavi.
Diversitatea extremă a răspunsurilor la această î�ntrebare
demonstrează că î�nsemnătatea banilor este diferită de la o
persoană la alta.
Î�n aparenț�ă, banii fizici reprezintă doar o bucată de hârtie
sau de metal. Totuș� i, chiar dacă pe bucăț�ile de hârtie ale tutu-
ror oamenilor din jurul tău apar aceleaș� i figuri, iar pe mone-
dele lor apar aceleaș� i simboluri, este incredibil cât de variate
sunt sensurile pe care acestea le au pentru fiecare dintre ei.
Când privesc o monedă, unii simt furie, alț�ii bucurie. Î�nsă, cu
adevărat interesant este că niciodată nu au aceeaș� i reacț�ie,
nici măcar dacă privesc o bancnotă de jucărie – poate cu ex-
cepț�ia banilor din Monopoly. De ce? Pentru că reacț�iile emo-
ț�ionale pe care ni le induce acest joc sunt, î�n cea mai mare
parte, legate de modul î�n care reacț�ionăm când avem de-a
face cu bani adevăraț�i. Din moment ce jucăm Monopoly ca să
câștigăm, abordăm banii respectivi cu aceeaș� i energie ș� i cu
acelaș� i ataș� ament cu care cheltuim bani î�n viaț�a reală. Există
cineva care nu-ș� i doreș� te „victoria” – sau ceea ce numim cu
toț� ii „victorie” – î�n viaț�a reală: bani mai mulț�i, proprietăț�i
luxoase, evitarea impozitelor mari pe venit ș� i a î�nchisorii?
Care dintre noi nu se bucură de un surplus de lichidităț�i sau
de dividende când cartonaș� ul „ș� ansă” ne anunț�ă că le-am câș� -
tigat – î�n jocul de Monopoly sau î�n viaț�a reală? Cu alte cuvinte,
vom nutri aceleaș� i sentimente faț�ă de banii din Monopoly
 BANI FERICIȚI 29

precum cele pe care le nutrim faț�ă de banii ș� i proprietăț�ile

din viaț�a reală. Ce simț�i când vine vorba despre deț�inerea de
proprietăț�i? Dar despre plata taxelor? A chiriei? Eș� ti conser-
vator când vine vorba de achiziț�iile tale sau î�ț�i faci de cap ș� i î�ț�i
asumi riscuri? Joacă-te ș� i fii atent la tine ș� i la ceilalț�i, la ce
emoț�ii se acumulează când fiecare jucător dă cu zarul. Dacă
vrei să vezi î�n ce proporț�ie asociem energie emoț�ională cu
aceste bucăț�i de hârtie ș� i monede din metal î�n viaț�a reală, ob-
servă energia pe care o asociezi când iei parte la un joc. Î�ț�i
promit că vei avea o revelaț�ie.
Din experienț�a mea, oamenii care se distrează cel mai
mult sunt cei mai î�ncrezători ș� i î�ș�i dau seama că nu e decât un
joc din care ies î�ntotdeauna î�nvingători. Poate că nu au cei
mai mulț�i bani î�n bancă, dar rămân detaș� aț�i de rezultatul
„victoriei” sau de dorinț�a de a avea „cel mai mult”, bucurân-
du-se pur ș� i simplu de procesul î�n care oferă ș� i primesc. Se
concentrează pe „sentimentul” pe care ț�i-l dă victoria, ș� i nu
pe victoria î�n sine.

DECI CUM VREI SĂ JOCI JOCUL BANILOR?

Dacă ț�i-aș� spune că banii sunt un joc?

Cât de bine joci acum?
Te consideri î�nvingător?
Repet, „victoria” nu are legătură cu statutul tău financiar.
Depinde de cât de bine te simț�i când joci.
Spre deosebire de Monopoly, unde trebuie să te miș� ti î�n
jurul planș� ei î�n mod constant ș� i să ș� tii la ce să te aș� tepț�i, î�n
viaț�a reală, jocul cu banii nu este la fel de previzibil. Nu te
miș� ti cinci căsuț�e sau douăsprezece căsuț�e î�n direcț�ia acelor
30 KEN HONDA

de ceasornic. De fapt, majoritatea dintre noi ne simț�im aproa-

pe pierduț�i când jucăm jocul banilor î�n viaț�a reală. Nu ș� tim
care proprietate va genera cel mai mare profit. Nu ș� tim dacă
locuinț�a pe care o deț�inem va fi infestată de mucegai sau dacă
va cădea un copac peste ea. Nu ș� tim dacă un membru al fami-
liei va suferi de cancer, va necesita cheltuieli medicale uriaș� e
ș� i nu va mai putea contribui la venitul familiei câț�iva ani, î�n
timp ce luptă cu boala. Nu ș� tim dacă firma pentru care lucrăm
va lua anumite decizii financiare proaste ș� i va fi nevoită să ne
concedieze cândva. Nu ș� tim dacă domeniul î�n care am lucrat
o viaț�ă î�ntreagă va fi depăș� it ș� i î�nlocuit cu un altul, care va
schimba lucrurile din temelii. Adevărul este că jocul banilor
la care participăm î�n viaț�a reală este destul de tensionat.
Schimbările economice, problemele familiale ș� i dezastrele na-
turale ne pot face să ne simț�im pierduț�i.
De fapt, cei mai mulț�i dintre noi simț�im că am pierdut
jocul î�nainte să dăm cu zarul. Ș� i ni se spune că lucrurile „s-ar
putea schimba” dacă am munci puț�in mai mult sau mai efici-
ent. Aș� a că muncim.
Î�ț�i sună cunoscut?
Dacă citeș� ti cartea de faț�ă, sunt ș� anse să ț�i se fi făcut deja
cunoscute aceste reguli de atac: Tu muncește pe brânci, că vor
veni și banii. Dă-mi voie să-ț�i spun ceva ce probabil ș� tii deja la
nivel intuitiv: oamenii care au mai mulț� i bani sau par mai
bogaț� i decât tine nu sunt mai deș� tepț�i ș� i nu lucrează mai mult
decât tine. O mulț�ime de oameni din toată lumea au muncit
până la epuizare ș� i n-au făcut niciodată avere. Te avertizez:
munca pe brânci nu este singurul răspuns. Cunosc o mulț�ime
de oameni inteligenț�i, muncitori care nu simt că sunt răsplă-
tiț�i suficient ș� i nu câș� tigă jocul banilor. De asemenea, cunosc
o mulț�ime de oameni care simt că au destul ș� i nu au pentru ce
 BANI FERICIȚI 31

să-ș� i facă griji. Interesant este că mulț�i dintre aceș� ti oameni

nu au mai mulț�i bani decât prietenii mei aparent bogaț�i.

UN JOC COMPLICAT, FIINDCĂ REGULILE SE

SCHIMBĂ MEREU

Jocul banilor este unul interesant. Mentorul meu, Wahei Takeda,

mi-a zis cândva: „Jocul banilor nu are sfârș� it”. E exact ca la
baseball. Chiar dacă obț�ii victoria la finalul reprizei a noua, nu
î�nseamnă că ai câș� tigat. Un aruncător excepț�ional î�i poate
aduce pe toț�i la zero printr-o singură lovitură. Jocul banilor
este la fel. Chiar dacă la treizeci sau patruzeci de ani eș� ti bogat,
asta nu î�nseamnă că nu ț�i se va î�ntâmpla ceva dezastruos,
care să te lase sărac ș� i î�n imposibilitatea de a te pensiona la
ș� aizeci de ani. Cu toț�ii am auzit de oameni care păreau să câș� -
tige destui bani cât să le ajungă pentru câteva vieț�i, dar care
au fost nevoiț�i, la un moment dat, să declare falimentul. Exis-
tă o mulț�ime de exemple de celebrităț�i ș� i de atleț�i bogaț�i care
au pierdut tot ce aveau ș� i au murit cu datorii uriaș� e.
Uneori, oamenii î�ș�i pierd banii, deoarece cheltuie mai mult
decât î�ș�i permit, dar alteori se î�ntâmplă asta pentru că regu-
lile banilor se tot schimbă (sau ceea ce reprezintă „banii” se
schimbă).
Să ne gândim la criza imobiliară din 2008. Cu ani de zile
î�nainte, oamenilor li se spunea: „Investiț�i î�n imobiliare. Acolo
se fac banii”. Preț�urile locuinț�elor crescuseră ș� i î�mprumutu-
rile erau uș� or de obț�inut. Dar „regulile” s-au schimbat. Piaț�a
imobiliarelor s-a prăbuș� it peste noapte. Casele pe care le de-
ț�ineau oamenii – case pe care erau siguri că le puteau vinde
32 KEN HONDA

cu un preț� dublu faț�ă de cel plătit, cum o făcuseră î�n trecut –

nu mai valorau aproape nimic.
Oamenii au trecut la aur. „Aurul e aur”, spun experț�ii fi-
nanciari de fiecare dacă când celelalte pieț�e sunt marcate de
crize. Dar când economia este funcț�ională, aurul devine doar
un metal galben care nu prezintă niciun interes.
Ne apropiem de o perioadă interesantă, când toate sec-
toarele economiei globale sunt mai conectate ca niciodată,
dar sistemul, aș� a cum î�l ș� tim, se prăbuș� eș� te. Î�n fiecare zi apar
sisteme noi, ș� i inclusiv modul î�n care ne gândim la bani ș� i
experienț�a pe care o avem cu ei se schimbă. De exemplu, î�n
prezent, toț�i membrii cercurilor financiare discută despre
criptomonede. Acesta „e viitorul” ș� i „cel mai fiabil sistem”, î�nsă
există ș� i o mulț�ime de controverse legate de piratare. Aș� adar,
nici ceea ce pare a fi „cel mai fiabil sistem” nu poate fi de
î�ncredere.
Există numeroș� i experț�i ș� i specialiș� ti financiari care susț�in
că ș� tiu unde trebuie să-ț�i investeș� ti banii î�n viitorul apropiat
sau cum să câș� tigi mai mulț�i bani. Ș� i mulț�i dintre ei susț�in
exact opusul! Aș� adar î�n ce sau î�n cine să ai î�ncredere?
Când vine vorba de bani, ce anume controlezi tu? Dacă
controlezi ceva...
Aș� risca să spun că putem controla doar modul în care
percepem banii. Iar acest lucru ț�ine mai mult de sentimentele
noastre faț�ă de bogăț�ie decât de orice piaț�ă a imobiliarelor, a
acț�iunilor, a aurului sau a criptomonedelor.
 BANI FERICIȚI 33

CE SUNT BANII, DE FAPT?

Î�ntr-adevăr, exista o vreme când „forma” banilor era mai

simplă. Î�n urmă cu numai o sută cincizeci de ani, când oame-
nii voiau să cumpere ceva de la piaț�ă, plăteau cu bani gheaț�ă.
La acea vreme, aveau doar bancnote ș� i monede. Acum avem
cecuri, conturi bancare, carduri de credit, Venmo, PayPal ș� i
criptomonede. Banii pe care î�i folosim la magazinul alimen-
tar ș� i banii care circulă, electronic, pe Wall Street, par foarte
diferiț�i de cei care existau î�n secolele trecute.
Nu cu mult timp î�n urmă, oamenii î�ș�i ascundeau banii
sub saltea sau î�n seifuri î�n propria locuinț�ă. Simț�eau nevoia să
vadă ș� i să atingă banii î�n mod regulat, ca să ș� tie că se aflau
acolo, î�n posesia lor. Totuș� i, dacă ne gândim bine, banii nu re-
prezintă decât un simbol. Astăzi, rareori î�i vedem sau î�i atin-
gem. Nu trebuie decât să deschidem telefonul ș� i să verificăm
extrasul de cont ca să ș� tim că banii noș� tri există. Majoritatea
primim bani direct î�n cont ș� i î�i cheltuim prin intermediul
cardului de credit. Nu e un lucru neobiș� nuit să treacă zile,
săptămâni sau luni fără să fii nevoit să atingi bani reali.
Aproape peste tot î�n Asia, î�n special î�n Japonia, oamenii nici
nu mai au portofel, pentru că toate tranzacț�iile se fac foarte
uș� or cu un smartphone.
Î�n acelaș� i timp, miliarde de dolari, euro, mărci ș� i yeni sunt
tranzacț�ionate peste tot î�n lume. Nu putem î�nț�elege că banii
pe care î�i folosim î�n fiecare zi ș� i banii care circulă î�n lumea
electronică sunt aceiaș� i. Astăzi, managerul unui fond de in-
vestiț�ii poate ajunge la echivalentul venitului anual al cuiva î�n
doar câteva minute. Aceste lucruri ne derutează.
Cum de sunt posibile?
34 KEN HONDA

AȘADAR, UNDE SUNT BANII TĂI?

Conceptul de bani este destul de vag, dacă stai să te gândeș� ti.

Banii pe care crezi că î�i ai î�n bancă nu sunt de fapt acolo. Odată
ce ai depus banii, banca î�i î�mprumută altcuiva. Aș� adar, fizic,
banii tăi nu mai sunt acolo. Nu rămân decât cifrele pe care le
vezi când î�ț�i verifici contul bancar pe telefon.
Să î�ncercăm un experiment de gândire. Poate crezi că ai
bani, dar dacă e o iluzie? Oricât de î�nspăimântătoare e aceas-
tă idee, să presupunem că-ț�i verifici extrasul de cont î�ntr-o zi
ș� i banii nu mai sunt acolo. Nu i-ai cheltuit. Pur ș� i simplu au
dispărut. Poț�i să suni la bancă ș� i să î�ntrebi: „Unde sunt banii
mei?”. Iar banca să î�ț�i răspundă: „Nu aveț�i niciun ban î�n cont”.
Cum ai putea dovedi contrariul? Ai chitanț�ele depunerilor pe
care le-ai făcut? Sigur. Ai un istoric al tranzacț�iilor? Sigur. Dar
dacă banca spune că nu are nimic din toate acestea? Cum do-
vedeș� ti orele î�n care ai muncit, dobânda pe care ai acumulat-o,
suma de bani pe care ai depus-o?
Imaginează-ț� i cum te-ai simț� i dacă toate acestea ar
dispărea.
Acum, să ne gândim la banii pe care î�i datorezi: creditele
pentru facultate, datoria de pe cardul de credit, ipotecile.
Poate că te simț�i î�mpovărat de aceste credite. Aș� a cum ț�i-ai
imaginat că banii pe care î�i ai î�n contul curent sau î�n cel de
economii sunt o iluzie, imaginează-ț�i că ș� i creditele ș� i datori-
ile sunt niș� te iluzii. Dacă toate ar dispărea? (Nu prea avem
aceeaș� i angoasă când vine vorba despre astfel de iluzii ca cea
pe care o avem când se pune problema dispariț�iei banilor.
Ce surpriză!)
Totuș� i, majoritatea dintre noi avem î�ncredere î�n sistem.
Avem î�ncredere că băncile ne vor î�napoia toț�i banii atunci
 BANI FERICIȚI 35

când î�i vom cere ș� i suntem conș� tienț� i de ratele pe care le

avem ș� i pe care trebuie să le plătim. Ne simț� im î�n siguranț� ă
că banii noș� tri sunt la bancă ș� i nu suntem stresaț�i că avem
datorii de plătit.
Acum, că ș� tim unde sunt banii noș� tri, nu trebuie decât să
ne î�ntrebăm: Ce scop au? Ș� i unde se duc toț�i?

UNDE SE DUC TOȚI BANII TĂI?

Toată viaț�a studiem, muncim ș� i plătim taxe. La finalul lunii,

după ce plătim toate taxele, cei mai mulț�i dintre noi rămânem
cu foarte puț�ini bani. Avem credite la facultate, la maș� ină, da-
torii pe cardul de credit ș� i ipoteci, ș� i pe toate le resimț�im ca pe
o povară uriaș� ă, fără să existe vreo speranț�ă de scăpare. Ș� i
apoi, pentru ca situaț�ia să fie ș� i mai dureroasă, î�n raport cu
venitul nostru nu avem niciodată suficienț�i bani de cheltuit
pentru ceea ce „ar trebui” să avem. Suntem bombardaț�i cu
reclame la fiecare pas pentru niș� te lucruri aș� a-zis „indispen-
sabile”. Avem nevoie de cel mai nou model al maș� inii de lux pe
care tocmai am cumpărat-o. „Vechiul” SUV nu mai e de ajuns.
Trebuie să ne upgradăm telefoanele. Avem prieteni care au că-
lătorit î�n locuri exotice sau ș� i-au dus familia la Disney World
– nu o dată, ci î�n fiecare an – ș� i simț�im că ratăm ceva dacă nu
organizăm ș� i noi astfel de călătorii. Î�n prezent, există ș� i un
termen pentru asta: „FOMO” – fear of missing out*. Toată lumea
trece printr-o formă de FOMO î�n zilele noastre. Indiferent dacă
vorbim despre o cremă, despre o rochie sau despre un costum
care ne vor face mai arătoș� i, mai frumoș� i sau vor crea impre-
sia că suntem bogaț�i, trebuie să le cumpărăm, altfel simț�im că

* Frica de a nu rata ceva. (n. ed.)

36 KEN HONDA

ratăm. Lista este nesfârș� ită: noi î�mbunătăț�iri î�n casă, gadge-
turi noi, pantofi noi, experienț�e noi. Totul este nou, nou, nou,
tot timpul. Ni se spune permanent de către oamenii din publi-
citate, prin intermediul emisiunilor TV, ș� i chiar de către prie-
tenii noș� tri că nu mai este suficient ce avem. Bine, nu vom
muri dacă nu vom avea unul dintre aceste lucruri, dar copiii
noș� tri ar putea fi î�n pericol. Ce părinte n-a auzit cuvintele:
„O să mor dacă nu am ce are prietenul meu”? Sau: „În afară
de mine toț�i au (un obiect la modă sau un dispozitiv) ș� i o să
fiu un ratat dacă nu voi avea ș� i eu! Mama, tata, vă rog să-mi
cumpăraț�i!”. Iar copiii nu sunt singurii care fac asta. Cu toț�ii
ș� tim pe cineva care se laudă mereu cu cea mai nouă achiziț�ie,
pe când noi ne î�ntoarcem acasă ș� i constatăm: Mda, televizorul
ăsta – care îmi plăcea până acum o oră – e ieftin și învechit. Am
nevoie de unul nou!
Ș� i când nu ne permitem lucrurile pe care le au prietenii
noș� tri, nu î�nț�elegem de ce se î�ntâmplă asta ș� i ne supărăm. Ve-
dem că oamenii privilegiaț� i se bucură de viaț� ă fără să facă
nimic (sau, cel puț�in, aș� a credem), ș� i asta ne î�nfurie. „Mun-
cesc la fel de mult, dacă nu ș� i mai mult! Ș� i eu merit lucruri
frumoase”, ne plângem noi. Ne spunem că, deș� i facem totul
bine, tot nu avem suficient. Nu e niciodată suficient. Cineva va
avea î�ntotdeauna ceva mai bun. Cineva î�ș�i va permite î�ntot-
deauna mai multe. Ceva nu e î�n regulă.
„Nu e drept”, spunem.
Când fiica mea era mică, ne-am mutat cu toț�ii î�n Boston,
timp de un an, pentru ca ea să aibă acces la o educaț�ie mai
bună. La acea vreme, nu vorbea prea bine engleza ș� i, ajun-
gând acasă î�ntr-una din zile, m-a î�ntrebat despre o propoziț�ie
pe care o auzise de mai multe ori î�n ziua respectivă. Mi-a spus:
„Tati, toată lumea a rostit propoziț�ia asta ș� i vreau să ș� tiu ce
 BANI FERICIȚI 37

î�nseamnă”. Am î�ntrebat-o care era propoziț�ia cu pricina, iar

ea mi-a repetat cuvintele pe care copiii le spuseseră toată
ziua: „Nu e drept!”.
Nu m-am putut abț�ine să nu zâmbesc.
Da, când vine vorba de bani ș� i de viaț�ă, peste tot î�n lume
simț�im ș� i auzim că „nu e drept!”. Copiii î�i aud pe părinț�i spu-
nând acest lucru acasă. „Nu e drept că x ș� i y câș� tigă mai mult
decât mine! Nu e drept să primesc atât de puț�in pentru cât de
mult muncesc!”. Apoi copilul nostru merge la ș� coală ș� i vede
un alt copil jucându-se cu o păpuș� ă pe care ș� i-o doreș� te ș� i el:
„Nu e drept că ea are păpuș� a asta ș� i eu nu!”. Sau: „Nu e drept
că el se dă î�n leagăn î�n toate pauzele ș� i eu nu!”. Iar profesoara
trebuie să le explice copiilor: „E suficient timp pentru ca toată
lumea să se dea î�n leagăn; aș� teptaț�i-vă rândul”. Sau: „Ai o mul-
ț�ime de jucării cu care te poț�i juca; hai să-ț�i găsim una”. Pro-
fesoara are dreptate: există destul timp ș� i destule leagăne,
păpuș� i, jucării etc., dar copiii nu î�nț�eleg asta. Ei conș� tientizea-
ză doar ce nu au, ce nu fac – la fel cum părinț�ii lor conș� tienti-
zează doar ce nu au ș� i ce nu fac. Numim asta mitul lipsurilor.

MITUL LIPSURILOR

Peste tot î�n lume, oamenii simt că nu sunt trataț�i corect. Cei
mai mulț�i dintre noi consideră că unii au, iar alț�ii nu au. Dacă
cineva are ceva, atunci noi nu putem avea acel lucru. Credem
că, dacă alț�ii au mulț�i bani, asta ne privează automat de banii
noș� tri. Atribuim banilor o mulț�ime de emoț�ii negative atunci
când gândim astfel. Mentalitatea caracterizată de lipsuri
constă î�n convingerea că există resurse limitate î�n lume ș� i
că, dacă nu primim ce vrem, când vrem, atunci va primi
38 KEN HONDA

altcineva. Trebuie să obț�inem curând acel lucru, pentru că

nu-l vom mai găsi. Ș� i dacă e aș� a, trebuie să facem tot ce ne stă
î�n puteri ca să ne asigurăm că î�l obț�inem î�naintea celorlalț�i.
Tot felul de influenț�e negative ne determină comportamentul
când gândim astfel. Acț�ionăm din frică, gelozie ș� i lăcomie.
Luăm ce putem, când putem ș� i nu ne gândim cum î�i afectăm
pe ceilalț�i sau binele suprem. Numai că această mentalitate nu
ne ajută niciodată pe termen lung. Deoarece, chiar dacă pri-
mim ce vrem, nu e niciodată suficient. Pentru că î�ntotdeauna
va exista ceva mai mare, mai bun ș� i mai necesar, iar dacă nu
vom avea acel lucru, vom simț�i că pierdem. Este un cerc vicios
care ne ț�ine blocaț�i î�ntr-un proces continuu de acumulări ș� i
cheltuieli, î�n care vrem tot mai mult. Una dintre cele mai bune
cărț�i despre mentalitatea caracterizată de lipsuri ș� i consecin-
ț�ele ei devastatoare este The Soul of Money: Transforming Your
Relationship with Money and Life (Sufletul banilor: Cum să
revendicăm bogăția resurselor noastre interioare*), scrisă de
prietena mea Lynne Twist, activistă la nivel global ș� i fonda-
toare a Pachamama Alliance. Lynne este recunoscută peste
tot î�n lume pentru teoriile ș� i reuș� itele ei obț�inute î�n diminua-
rea foametei globale, î�n promovarea drepturilor femeilor, pre-
cum ș� i pentru modelul pe care î�l oferă oamenilor pentru o
viaț�ă î�mbelș� ugată, integră ș� i plină de mărinimie. Ea scrie:
„Această stare internă a lipsurilor, această mentalitate carac-
terizată de lipsuri, constituie fundamentul geloziei noastre, al
lăcomiei, al prejudecăț�ilor ș� i al neî�nț�elegerilor cu viaț�a”. Fieca-
re neî�nț�elegere, fiecare prejudecată, fiecare dezacord mărunt
se rezumă la ideea că cineva primeș� te ceva ce eu nu primesc
– ceva care stă la baza lipsurilor. Prin urmare, pentru a depăș� i

* Carte apărută cu acest titlu la Editura Libris. (n. red.)

 BANI FERICIȚI 39

gelozia, teama, lăcomia ș� i prejudecata, trebuie să eliminăm

ideea lipsurilor – ideea că situaț�ia este „nedreaptă”.
Motivul pentru care fiica mea auzise î�n acea zi sintagma
„nu e drept” se datora faptului că, de fiecare dată, copiii erau
atenț�i la ce nu aveau, ș� i nu la ce făceau. Mă gândesc că micuț�a
care î�ș�i dorea păpuș� a a primit-o î�n cele din urmă. Ș� i nu am
nicio î�ndoială că, î�n timp ce fetiț�a respectivă se juca cu păpuș� a,
o altă fetiț�ă avea nu numai o păpuș� ă, ci ș� i o trăsurică pentru
păpuș� ă! Ei bine, asta e nedrept.
Acelaș� i lucru este valabil ș� i î�n cazul adulț�ilor. Avem o casă.
Avem o maș� ină. Avem haine. Dar vecinii noș� tri au haine mai
scumpe, de firmă, case mai mari, maș� ini mai scumpe ș� i mai
luxoase. Ei sunt bogați. Au mai mult. Și dacă au mai mult, eu
n-am nicio șansă. Mi-au furat partea care mi se cuvenea.
Dar chiar au făcut asta? Să analizăm mai î�n detaliu.

PIERDEREA LINIȘTII SUFLETEȘTI DIN CAUZA

BANILOR

Câte visuri ș� i căsnicii au fost distruse din cauza banilor?

Câtă liniș� te sufletească am pierdut?
Mai multă decât ar fi trebuit.
Când intru î�ntr-o cameră plină de oameni ș� i î�i î�ntreb des-
pre experienț�ele stresante din copilărie legate de bani, aud
inevitabil răspunsuri precum: „Voiam să merg la cursuri de
balet, dar mama mi-a spus că nu ne puteam permite”. Î� nlo-
cuieș� te baletul cu baseballul, gimnastica, patinajul sau alte
hobbyuri de care voiam să ne bucurăm î�n copilărie ș� i cu sigu-
ranț�ă am auzit cu toț�ii această poveste, î�ntr-o formă sau alta.
40 KEN HONDA

Oricât de incredibil ar suna, noi, cei ai căror părinț�i ne-au

spus direct că eram prea săraci când eram mici ar trebui să ne
considerăm norocoș� i. Desigur, poate că privim banii cu resen-
timente, dar cel puț�in nu continuăm să ne î�nvinovăț�im pentru
situaț�ia materială proastă a părinț�ilor noș� tri. Unii copii nefe-
riciț�i suferă î�ncontinuu ș� i se simt vinovaț�i că părinț�ii lor sunt
săraci. Părinț�ii lor se plâng î�n permanenț�ă de cheltuielile pe
care sunt nevoiț�i să le facă ca să-i crească; ba unii merg până
î�ntr-acolo î�ncât spun lucruri de genul: „Aș� fi bogat dacă n-aț�i
fi voi, copii”. Mai există ș� i părinț�i care acț�ionează î�ntr-un mod
pasiv-agresiv, mai distrugător. De ruș� ine sau de supărare pe
situaț�ia lor financiară, părinț�ii respectivi le spun copiilor că
motivul pentru care nu pot face hochei este că nu se ț�in nicio-
dată de vreun lucru – sau, mai rău, că nu sunt talentaț�i ș� i ei ar
irosi banii î�n zadar. Ce crede un copil când aude aș� a ceva?
Eu sunt bani irosiți în vânt. Această distorsionare dureroasă a
realităț�ii este, mai degrabă, o consecinț�ă neintenț�ionată a pro-
blemelor psihologice ale părinț�ilor, ș� i nu o î�ncercare de mani-
pulare, î�nsă rezultatul final e acelaș� i: copiii acestor părinț�i
ajung să asocieze banii cu durerea ș� i suferinț�a – pe care le
internalizează î�ntr-atât de tare, î�ncât cred că ei sunt cauza
principală a suferinț�ei. Ă� sta da bagaj emoț�ional!

CÂND SCOTOCEȘTI PRIN BAGAJUL CU TRAUME

EMOȚIONALE LEGATE DE BANI

Te ajută banii î�n tot ce vrei să faci?

Sau sunt un obstacol care apare mereu î�n calea ta?
Sunt de vină banii pentru că nu ai putut să demarezi pro-
iectul mult visat sau pentru că nu ai putut să renunț�i la jobul
care nu te mulț�umea?
 BANI FERICIȚI 41

Î�ț�i plac banii?

Ei te plac pe tine?
Ce poveș� ti î�ț�i spui despre bani?
Te trezeș� ti că vorbeș� ti despre bani aș� a cum vorbeau ș� i
părinț�ii tăi? (Nu sunt niciodată de-ajuns. Aș vrea să avem mai
mulți. Lucrez atât de mult și tot nu câștig suficient.)
După cum am spus mai devreme, banii vin î�n diferite forme,
dar, î�n fond, nu sunt decât un simplu obiect. Ș� i totuș� i, proiec-
tăm atâtea emoț�ii asupra lor. De fapt, chiar î�mi pare puț�in rău
pentru bani, fiindcă sunt o ț�intă la î�ndemână pentru resenti-
mente ș� i gelozie, ș� i î�ntotdeauna sunt î�nvinovăț�iț�i pentru toate
fărădelegile omenirii.
Î�nsă nu banii sunt problema. Noi suntem problema.
Pentru unii oameni, banii î�nseamnă siguranț�ă. Pentru alț�ii
reprezintă un monstru care poate să-i sfâș� ie î�n orice moment.
Pentru unii sunt simbolul libertăț�ii sau, dimpotrivă, reprezintă
controlul exercitat asupra lor de către ș� efi, părinț�i sau familie.
Analizând tipul emoț�iei pe care o proiectezi asupra bani-
lor, î�ț�i poț�i recunoaș� te propriul bagaj emoț�ional. Dacă poț�i
face asta, vei î�nț�elege mai bine banii.
De ce este atât de greu să faci asta? Deoarece, ca să ajungi
î�n acel punct, ai nevoie de multă conș� tientizare ș� i introspec-
ț�ie. Presupune să analizezi î�n profunzime ș� i să descoperi care
sunt convingerile tale legate de bani, să î�nț�elegi cum s-au dez-
voltat aceste convingeri ș� i, î�n cele din urmă, să descoperi ce
î�nseamnă banii pentru tine.
42 KEN HONDA

TREI FUNCȚII ALE BANILOR

Confuzia privind statutul banilor ș� i semnificaț�ia lor pentru

noi sunt adesea strâns legate de un sentiment. Poate că ne
simț�im folosiț�i, abandonaț�i sau luaț�i de fraieri. Ni se pare că
viaț� a e nedreaptă. Ne simț� i m nevrednici ș� i minimalizaț� i.
Considerăm că alț�ii au mai mult decât noi. Multe dintre aces-
te sentimente rezultă din funcț�iile banilor. Î�nainte de toate,
banii î�ndeplinesc trei funcț�ii:

Funcția de schimb

Mulț�i oameni o conș� tientizează. Dăm banii la schimb pentru

ceva. Poate fi vorba de mâncare, de un bilet de tren sau de o
oră la masaj. Această funcț�ie de schimb conferă putere bani-
lor, deoarece, odată ce-i obț�inem, simț�im că-i putem schimba
pe orice. Este aproape un proces automat sau o dorinț�ă î�n-
născută. Din moment ce din clipa î�n care ne naș� tem avem
nevoie de lucruri pentru a supravieț�ui – mâncare, hrană, adă-
post –, avem nevoie ș� i de un mijloc pentru a le obț�ine: banii.
Când nu avem suficienț�i bani, intrăm î�n panică. Ni se pare că
viaț�a noastră sau a familiei noastre este î�n pericol ș� i orice are
legătură cu banii – cu obț�inerea sau cheltuirea lor – devine o
sursă de stres.

Funcția de economisire

Un alt motiv pentru care oamenii vor să fie stăpâni pe banii lor
este dorinț�a de a le păstra valoarea ș� i, implicit, de a-ș� i păstra
propria valoare. De exemplu, î�n Epoca de Piatră, oamenii vâ-
nau mamuț�i uriaș� i. Dacă nu mâncau un mamut î�ntreg odată
 BANI FERICIȚI 43

sau nu găseau o modalitate de a-l conserva sau de a folosi di-

verse părț�i din el, acesta putrezea, iar munca ș� i efortul depus
luni de zile pentru capturarea lui aveau să fie î�n zadar. Pentru
a menț�ine valoarea muncii ș� i efortului lor, trebuiau să conser-
ve, să folosească sau să dea la schimb carnea. Acelaș� i lucru
este valabil ș� i pentru noi. Nu vrem ca truda noastră să fie za-
darnică. Vrem să-i menț�inem valoarea. Vrem să vedem banii
î�n bancă după o săptămână grea de muncă. Vrem să vedem
economiile acumulându-se după ani de zile de muncă neî�n-
treruptă. Cu alte cuvinte, vrem să avem ceva care să stea măr-
turie pentru munca noastră de-o viaț�ă. Vrem ca ea să aibă o
semnificaț�ie. Când muncim săptămână de săptămână, ani la
rând, ș� i nu ne alegem cu nimic î�n final, ne demoralizăm, deve-
nim deprimaț�i ș� i simț�im că viaț�a noastră e lipsită de sens.
Echivalăm valoarea unei vieț�i cu averea.

Funcția de progres

Acesta este fundamentul capitalismului. Dacă depui bani, ei

generează dobândă. Dacă investeș� ti bani, ei se î�nmulț�esc, ca
un organism viu. Oamenii care au mai mulț�i bani obț�in mai
mulț�i bani. De aceea bogaț�ii se î�mbogăț�esc ș� i mai mult. Pe ma-
joritatea dintre noi ne derutează acest concept, fiindcă presu-
pune că truda ș� i efortul nu prea au de-a face cu succesul. De
asemenea, ne putem simț�i excluș� i. Dacă nu avem bani pe care
să-i investim la finalul fiecărei luni, după ce ne plătim facturi-
le, cum vom produce suficienț�i bani ca să strângem o avere?
Este uș� or să ne dăm seama de ce funcț�iile banilor ne pot
face să ne simț�im neî�nsemnaț�i sau să avem senzaț�ia că ș� anse-
le sunt î�mpotriva noastră î�ncă de la î�nceput. Dar chiar dacă
44 KEN HONDA

simț�im asta, nu e ceva care ne î�mpiedică să î�ncercăm să câș� ti-

găm mai mulț�i bani sau să ni-i dorim.
Aș� adar, dacă banii aduc atâtea necazuri, de ce vrem î�ntot-
deauna mai mulț�i?

ȘASE MOTIVE PENTRU CARE OAMENII VOR BANI

Toată lumea vrea mai mulț�i bani. Dacă î�ntrebi pe cineva la

î�ntâmplare ce-ș� i doreș� te cel mai mult, de cele mai multe ori ț�i
se va răspunde: „Bani”. Poate să hotărască mai târziu cum î�i
va folosi.
De ce ne dorim bani cu atâta ardoare? Care sunt motiva-
ț�iile fundamentale care ne fac să simț�im permanent nevoia
lor? Odată ce î�ț�i clarifici motivele emoț�ionale pentru care vrei
bani, vei î�ncepe să te simț�i mai conectat la propriile nevoi ș� i
mai puț�in stresat cu privire la bani. Acesta este modul î�n care
poț�i scăpa de controlul pe care banii î�l exercită asupra ta.
De-a lungul anilor, am observat multe motive pentru care
oamenii cred că vor bani. Am identificat câteva tipare diferite,
pe care le voi descrie sub forma a ș� ase motive pentru care
oamenii vor bani.
Există î�ntotdeauna o motivaț�ie emoț�ională ce stă la baza
dorinț�ei de a avea bani. Dar dacă ne deconectăm de la emoț�i-
ile fundamentale, putem rămâne captivi î�ntr-un ciclu î�n care
î�ncercăm să obț�inem bani fără să î�nț�elegem exact de ce avem
nevoie cu adevărat.
 BANI FERICIȚI 45

Motivul nr. 1: pentru a menține un standard de viață

elementar

Cu toț�ii avem nevoie de adăpost, de haine ș� i de hrană – pre-

cum ș� i de o modalitate de a o găti. Î�n trecut, oamenii trăiau de
pe urma ogoarelor roditoare ș� i a pădurilor bogate, dar astăzi
banii sunt cei care ne asigură lucrurile de care avem nevoie.
Când sunt î�ntrebaț�i de ce muncesc, majoritatea oamenilor
răspund: „Ca să pun o pâine pe masă”. Este important de î�nț�e-
les diferenț�a dintre ceea ce considerăm a fi minimul necesar
ș� i ceea ce considerăm a fi lux.
Am cunoscut mulț�i oameni care, deș� i aveau salarii bune,
aveau permanent impresia că banii nu le ajungeau decât ca să
pună o pâine pe masă ș� i ca să-ș� i asigure un acoperiș� deasupra
capului. Când am analizat modul î�n care î�ș�i cheltuiau banii,
am descoperit că aveau o casă la limita superioară a bugetu-
lui lor, o maș� ină nouă pentru care plăteau o rată mare ș� i alocau
un procent uriaș� din venitul lunar pentru mâncare ș� i distrac-
ț�ie. De asemenea, de multe ori aveau casa plină de lucruri pe
care nu le foloseau. Problema este că oamenii asociază banii
cu supravieț�uirea; ca urmare, când simt că au o nevoie, in-
stinctul lor e să apeleze la bani ș� i să cumpere ceva.

Motivul nr. 2: pentru a obține putere

Banii sunt văzuț�i de multe ori ca ceva care are puterea de a

controla oamenii ș� i de a-i determina să facă lucruri. Aș� adar,
nu este surprinzător că î�i considerăm puternici pe oamenii
bogaț�i.
Dar a fi puternic nu î�nseamnă că deț� ii controlul ș� i nici
că eș� ti fericit. Când confundăm astfel banii cu puterea, nu ne
46 KEN HONDA

satisfacem niciodată nevoia de a ne simț�i stăpâni pe viaț�a

noastră ș� i mereu ajungem să vrem mai multă putere ș� i, evi-
dent, mai mulț�i bani. Ș� i la fel cum există î�ntotdeauna cineva
cu mai mulț�i bani, există ș� i cineva cu mai multă putere. Această
forț�ă coruptibilă, care dă dependenț�ă, aduce o î�ntreagă gamă
de emoț�ii negative î�n viaț�a noastră, blocându-ne accesul la
adevărata fericire.
Uneori î�ntâlnesc oameni tineri ș� i foarte ambiț�ioș� i, care
î�mi spun cum vor să construiască un imperiu financiar ș� i să
devină unii dintre cei mai bogaț�i oameni de pe planetă. Ce nu
î�nț�eleg ei este că, deș� i averea aduce o oarecare putere, banii
nu î�nlocuiesc lucruri precum integritatea, î�ncrederea ș� i iubi-
rea sinceră. Nu vei putea niciodată să câș� tigi inima oamenilor
doar cu ajutorul banilor. Am î�ntâlnit multe persoane care au
putere î�n afaceri ș� i î�n societate, dar se simt neputincioș� i î�n
relaț�iile cu cei apropiaț�i ș� i î�n relaț�ia cu ei î�nș� iș� i.

Motivul nr. 3: pentru a te răzbuna pe ceilalți

Toate categoriile de oameni, bogaț�i sau săraci, se simt uneori

abuzaț�i de alț�ii. Dacă sunt săraci, simt că li s-au furat anumite
privilegii; dacă sunt bogaț�i, se simt nerespectaț�i sau excluș� i
de către semenii lor. Oamenii care se simt desconsideraț�i de
societate pot fi tentaț�i să considere banii o modalitate de a se
răzbuna pe cei care i-au ț�inut pe loc sau i-au făcut să sufere.
Dar agresorii nu sunt decât î�n mintea lor. Î�n realitate, se
judecă singuri. Ș� i totuș� i, î�ș�i vor cumpăra diverse lucruri pen-
tru a concura cu ceilalț�i, fără să-ș� i dea seama că nimeni nu
concurează cu ei. Chiar ș� i oamenii care nu-ș� i permit lucruri
foarte scumpe pot cădea î�n capcana de a folosi bunurile
 BANI FERICIȚI 47

materiale pentru a crea impresia că le sunt superiori celor-

lalț�i, deș� i la o scară mai mică.
Unii dintre milionarii care au reuș� it prin propriile forț�e
î�ncearcă să-ș� i compenseze prin avere slăbiciunile, dar, indi-
ferent de cât câș� tigă sau cheltuiesc, stima lor de sine nu creș� te
niciodată. Ei simt permanent că ceilalț�i î�i privesc de sus sau î�i
bârfesc pe la spate.

Motivul nr. 4: pentru a găsi libertatea

Unii oameni consideră că banii pot cumpăra libertatea. Când

ne gândim la libertate, ne imaginăm de obicei o viaț�ă î�n care
nu suntem nevoiț�i să avem un loc de muncă ș� i î�n care avem
posibilitatea să călătorim oriunde î�n lume ș� i să facem tot ce
vrem. Iar pentru a avea această libertate, este nevoie de o gră-
madă de bani.
Dar libertatea nu poate fi cumpărată cu bani. Chiar dacă
ai avea toț�i banii din lume, dacă mintea nu î�ț�i este liberă, pierzi
avantajele reale ale bogăț�iei. Dacă nu eș� ti capabil să găseș� ti
libertatea î�n momentul prezent, vei reveni î�ntotdeauna la
aceleaș� i stări emoț�ionale, chiar ș� i după ce vei fi câș� tigat la lo-
terie sau vei fi primit o moș� tenire uriaș� ă. Banii pot să cumpe-
re lucruri care te vor face fericit temporar, dar, fără î�mplinirea
care vine din interior, adevărata libertate te va ocoli.
Adevărul este că mulț�i dintre noi avem mai multă libertate
ș� i mai multe opț�iuni decât ne putem î�nchipui. Totuș� i, dacă ne
blocăm, considerând că un cont bancar modest î�nseamnă o
libertate redusă, atunci cu siguranț�ă vom rata adevăratul
potenț�ial al fericirii. Dacă obț�ii un job bine plătit, un contract
important sau câș� tigi la loterie, nu î�nseamnă că vei găsi calea
48 KEN HONDA

spre libertate. Nu ai nevoie de mai mulț�i bani î�n bancă pentru

a te elibera.

Motivul nr. 5: pentru a câștiga iubire și atenție

Banii pot atrage iubirea ș� i atenț�ia, dar relaț�iile câș� tigate prin
intermediul banilor sunt fragile ș� i extrem de superficiale. Când
se termină banii, se termină ș� i iubirea, ș� i respectul, ș� i priete-
nia. Chiar dacă banii pot să atragă iubirea, de multe ori au
efect opus. Oamenii sunt deseori scârbiț�i de cei care î�ș�i eta-
lează banii sau se aș� teaptă la un tratament special doar pentru
că sunt bogaț�i. Asta se î�ntâmplă deoarece banii nu reprezintă
tot ceea ce vor sau au nevoie oamenii pentru a fi fericiț�i. Avem
nevoie de lucruri mai profunde de-atât.
Când î�ncerci să cumperi iubirea cu bani, î�ț�i fundamentezi
propria valoare pe situaț�ia financiară. Ș� i chiar dacă vei impre-
siona câț�iva oameni, majoritatea caută mai mult decât bani
î�ntr-un prieten sau î�ntr-un partener. Aș� adar, când banii tăi nu
creează relaț�ii profunde ș� i de durată, stima ta de sine va fi
afectată, iar banii pe care i-ai câș� tigat nu vor putea să te ajute.
Când se află î�n această situaț�ie, oamenii î�ncep să devină
paranoici î�n relaț�iile cu prietenii lor. Li se pare că lumea vrea
să-i aibă î�n preajmă doar datorită banilor. Dar, î�ncă de la î�nce-
put, ei au folosit banii ca să aibă parte de respect ș� i prietenie.

Motivul nr. 6: pentru a exprima iubirea și aprecierea

Banii î�nseamnă o energie neutră: pot fi o armă când sunt fo-

losiț�i cu resentimente ș� i furie sau pot hrăni, atunci când sunt
folosiț�i cu dragoste ș� i grijă. Banii reprezintă un vehicul al
 BANI FERICIȚI 49

emoț�iilor ș� i atitudinilor noastre. Oamenii vor bani pentru a-ș� i

putea exprima iubirea ș� i aprecierea pe care le simt. Acesta
este un motiv ideal pentru a strânge bani, dar trebuie să fim
prevăzători.
Doar pentru că nu ai mulț�i bani, nu considera că nu poț�i
să-ț� i exprimi iubirea ș� i recunoș� tinț� a faț� ă de oameni. Cado-
urile scumpe sunt impresionante, dar, î�n realitate, ceea ce ne
impresionează este intenț�ia ș� i sentimentele din spatele lor.
Cantitatea de iubire dăruită nu este egală cu dimensiunea sau
valoarea unui cadou. Ne amintim de legăturile emoț�ionale, de
î�ncrederea profundă î�n oameni, de amintirile pe care le avem
î�mpreună.
Iar energia unei relaț�ii pozitive transformă banii obiș� nuiț�i
î�n Bani Fericiț�i. Aș� adar, când ai ș� ansa să foloseș� ti banii î�ntr-un
act de iubire, poț�i fi sigur că aceia sunt bani bine investiț�i.
Banii Fericiț�i se î�nmulț�esc cu o rată mare a dobânzii. Persoa-
na căreia î�i oferi banii î�i foloseș� te pentru a produce ș� i mai
mulț�i, din care o mare parte se î�ntorc î�n final la tine. Ceea ce
contează este modul î�n care banii inspiră acț�iunea.

CÂT DE MULȚUMIT EȘTI DE BANII PE CARE ÎI AI ÎN

PREZENT?

Eș� ti mulț�umit de situaț�ia ta financiară actuală?

Te simț�i binecuvântat sau plin de energie când te gândeș� ti
la bani? Sau te simț�i frustrat?
Crezi că motivul pe care l-ai ales î�n secț�iunea anterioară
are de-a face cu relaț�ia ta actuală sau cu sentimentele tale faț�ă
de bani?
50 KEN HONDA

O să-ț�i spun o chestie simplă: nu contează câț�i ai sau câț�i

câș� tigi. Sentimentele tale faț�ă de bani î�ț�i determină nivelul fi-
nanciar. Dacă nu ai o atitudine sănătoasă ș� i priveș� ti banii cu
negativism, atunci nicio sumă din cont nu-ț�i va schimba rela-
ț�ia cu ei.

CE AI ÎN PORTOFEL?

Dacă, î�ntr-adevăr, există Bani Fericiț�i ș� i Bani Nefericiț�i, ai tăi de

care sunt?
Verifică-ț�i portofelul, la fel cum a făcut Femeia Misterioasă
cu Portofelul. Chiar dacă nu poț�i vedea aievea banii zâmbind,
poț�i să bănuieș� ti dacă zâmbesc sau nu.
Dacă eș� ti mulț�umit de munca ș� i de viaț�a ta, cel mai pro-
babil banii zâmbesc la tine î�n portofel.
Dacă-ț�i urăș� ti jobul ș� i te plângi mereu de ceva ce se petre-
ce î�n viaț�a ta, banii din portofelul tău plâng sau sunt furioș� i.
Cu toț�ii vrem ca banii noș� tri să zâmbească. Dacă n-o fac,
atunci trebuie să te î�ntrebi: Ce e în neregulă cu viața mea?
Poate că nu eș� ti mulț�umit de cât câș� tigi sau de câț�i bani
ai. Poate simț�i că partenerul tău nu-ț�i apreciază eforturile ș� i
se plânge prea mult de cât de puț�ini bani câș� tigi.

DACĂ BANII AR FI O PERSOANĂ, CINE AR FI?

Dacă banii ar fi o persoană, aceasta ar putea avea diverse per-

sonalităț�i. Care ar fi personalitatea banilor tăi?
Ar fi o persoană blândă ș� i bună sau una rea ș� i
neprietenoasă?
 BANI FERICIȚI 51

Aminteș� te-ț�i experienț�ele din trecut. Pentru unii oameni,

banii pot fi o forț�ă nemiloasă, care î�i privează de nenumărate
oportunităț�i. Altora, banii le pot oferi tot ce au avut nevoie ș� i
ș� i-au dorit vreodată. Poate că banii ț�i-au oferit ș� i ț�ie câteva
surprize î�n trecut. Poate i-ai primit de la bunici, sub formă de
burse ș� colare, prin intermediul unor fundaț�ii sau sub forma
unei prime generoase la finalul unui trimestru de muncă asi-
duă. Dacă banii au fost î�ntotdeauna buni cu tine, te simț�i î�n
siguranț�ă ș� tiind că vor face parte mereu din viitorul tău.
Dacă oamenii au avut î�n trecut experienț�e plăcute legate
de bani – s-au putut baza mereu pe ei ș� i au ș� tiut că î�i vor avea
mereu –, sunt ș� anse să ducă o viaț�ă bună. Poate că nu sunt
bogaț�i, dar se simt „binecuvântaț�i”. Totul le merge bine. Le
este uș� or să î�ș�i imagineze un viitor luminos.
Pentru cei care au avut experienț�e neplăcute cu banii, î�mi
pare rău că viaț�a a fost nedreaptă cu ei. Î� mi pare rău că lu-
crurile au fost dificile î�n trecut. Dar te pot asigura că asta nu
î�nseamnă că viitorul a fost scris deja sau că nu-ț�i vei putea
schimba viaț�a sau sentimentele faț�ă de bani.
Banii pot fi răi, î�nsă pot fi ș� i buni – foarte buni. Poate că te
î�ntrebi cum de există o atât de mare diferenț�ă î�ntre ceea ce
reprezintă banii pentru persoane diferite. Poate că te î�ntrebi
de ce unii au părinț�i care î�i ajută să-ș� i plătească facultatea ș� i
să aibă tot ce le trebuie, î�n vreme ce alț�ii se chinuie să pună o
pâine pe masă.
Cred că banii î�ș�i schimbă trăsăturile î�n funcț�ie de locul ș� i
mâinile î�n care cad. Aș� adar, câtă vreme te temi, proiectezi
teama asupra banilor – banii nu-ț�i vor fi prieteni. Dacă eș� ti
fericit, banii sunt mai degrabă o forț�ă aducătoare de bucurie
– mereu vor fi alături de tine. Dacă banii au fost î�ntinaț�i
52 KEN HONDA

generaț�ii î�ntregi cu gânduri ș� i credinț�e negative, precum cele

despre lipsuri, atunci poț�i fi sigur că nu vei avea niciodată su-
ficienț�i bani – doar dacă, desigur, nu schimbi energia din jurul
banilor pe care-i câș� tigi, primeș� ti ș� i oferi.

FIECARE DINTRE NOI ESTE CAPTIV ÎNTR-O

DILEMĂ A BANILOR

Am prieteni din toate categoriile sociale. Am prieteni care

trăiesc cât mai departe de bani ș� i se bucură de viaț�a lor î�n
mijlocul pădurii. Î� ș�i cultivă propria hrană ș� i cheltuie doar
1.000 de dolari pe an. Fac totul fără bani ș� i î�i folosesc pe aceș� -
tia doar pentru achiziț�ionarea de medicamente ș� i de diverse
lucruri pe care nu le pot cultiva sau produce singuri. Am alț�i
prieteni care sunt extrem de î�nstăriț�i ș� i n-au nicio problemă
să cheltuiască 1.000 de dolari pe vin sau pe un prânz obiș� nu-
it. Am prieteni care sunt experț�i î�n domeniile lor – doctori,
avocaț�i, oameni de afaceri care deț�in mai multe companii pu-
blice. Ș� i am ș� i prieteni care se ocupă de afaceri de familie, mici
farmacii ș� i magazine sau lucrează î�n fabrici, conduc camioane
ori prestează muncă fizică.
Indiferent cu cine vorbesc, din orice categorie socială,
persoanele respective î�ncep să se plângă de viaț�a lor ș� i să-mi
ceară sfaturi. Ș� i, fără excepț�ie, atât bogaț�ii, cât ș� i săracii au
î�ngrijorări ș� i preocupări similare ș� i se simt mai mereu cople-
ș� iț�i de problema banilor.
Î�nsă din motive diferite.
Cei foarte bogaț�i nu-ș� i fac griji pentru bani î�n prezent,
dar sunt preocupaț�i de viitor. Recunosc că se tem că succesul
lor nu va dura la nesfârș� it. Au văzut atâț�ia oameni eș� uând pe
 BANI FERICIȚI 53

drumul spre culmi, pierzând tot ce câș� tigaseră sau ajungând

î�ntr-o situaț�ie dificilă. Î�ș�i fac griji pentru copiii lor ș� i se plâng
de faptul că nu gestionează banii cu mai multă grijă. Nici mă-
car toț�i banii din lume nu-i î�mpiedică pe oameni să-ș� i facă
griji cu privire la ei.
Dar ș� i oamenii cu venituri medii au griji ș� i nemulț�umiri.
Oamenii din clasa mijlocie tind să se plângă de bani î�ntr-un
mod diferit. Cea mai mare frustrare a lor este că li se cer bani
ș� i resurse care le depăș� esc uneori veniturile. Se simt presaț�i
de cheltuieli, care cresc dacă au copii. Duc o luptă permanentă
cu copiii lor pe tema alocaț�iilor ș� i a modului î�n care sunt chel-
tuiț�i banii. Î�n plus, trebuie să facă economii pentru educaț�ia
acestora ș� i se tem că nu vor avea destui bani ca să trăiască
confortabil ș� i să fie fericiț�i la pensie. Mai mult, simt presiunea
timpului. Î�ș�i petrec tot timpul fie muncind ca să câș� tige bani,
fie î�ngrijorându-se din cauza lor ș� i î�ncearcă permanent să gă-
sească un echilibru.
Cei din clasa de mijloc inferioară simt de multe ori că
sunt o ț�intă a profitorilor: cineva î�ncearcă mereu să obț�ină
ceva de la ei, pe nimic. Se simt marginalizaț�i ș� i subestimaț�i î�n
câmpul muncii. Nu cred că bogaț�ii care-i angajează î�ș�i dau
seama de sacrificiile pe care ei le fac pentru a lucra atât de
mult pe salarii mici, î�n vreme ce aceș� tia se bucură de roadele
muncii lor.
Ș� i, î�n cele din urmă, cei aflaț�i î�ntr-o conjunctură materială
proastă sau cei săraci pur ș� i simplu se chinuie să supravieț�u-
iască ș� i nu văd mai departe de această luptă. Banii – cu atât
mai puț�in faptul că prea mulț�i bani pot cauza alte probleme ș� i
griji – sunt un mister pentru ei. Adesea spun lucruri de genul:
„Mi-ar plăcea să am problemele bogaț�ilor”. Da, pentru o
54 KEN HONDA

persoană săracă ș� i î�nfometată, problemele unui bogat nu par

atât de î�nspăimântătoare.
Indiferent de situaț�ia noastră ș� i de statutul financiar î�n
viaț�ă, cu toț�ii suntem afectaț�i de bani, î�ntr-un fel sau altul. Iar
modul î�n care reacț�ionăm la situaț�ia î�n care ne aflăm ne poate
face fericiț�i sau nefericiț�i.

AȘADAR, BANII POT CUMPĂRA FERICIREA?

Oamenii aud mai mereu cunoscuta expresie: „Banii nu cum-

pără fericirea”.
Dacă este î�ntr-adevăr aș� a, atunci de ce există atâț�ia oa-
meni care se zbat să câș� tige mai mulț�i bani? Vor să fie neferi-
ciț�i? De ce atâț�ia oameni î�ș�i doresc bani cu disperare? De ce
unii merg î�ntr-atât de departe î�ncât comit crime ca să obț�ină
mai mulț�i bani?
Î�n mod evident, există niș� te beneficii uriaș� e pe care le aduc
banii. Când î�i î�ntrebi pe copiii de cinci ani ce-ș� i doresc, răs-
punsurile lor se referă la lucruri tangibile, precum bomboa-
nele sau jucăriile. Dar, dacă pui aceeaș� i î�ntrebare unor copii
de zece ani, aceș� tia vor răspunde: „Bani! Voi hotărî� eu mai
târziu ce-mi cumpăr!”. Aș� adar, chiar ș� i copiii par să descopere,
de la o vârstă fragedă, că banii sunt un fel de baghetă magică
ce poate crea miracole.
Se vor transforma în tot ce vrei tu.
Î�n acelaș� i timp, ș� tim că banii nu pot cumpăra fericirea.
Poate vrem să credem asta, ca să ne consolăm singuri
când nu avem bani.
 BANI FERICIȚI 55

Totuș� i, când auzim că niș� te prieteni au câș� tigat la loterie

ori au moș� tenit bani de la niș� te rude î�ndepărtate, ne î�ncearcă
un sentiment de invidie. Ne simț�im bine cu câteva minute î�na-
inte să auzim vestea, dar imediat ce aflăm că cineva a primit
ceva ș� i noi nu, brusc, situaț�ia nu ni se mai pare „î�n regulă”. Aș� a
că spunem: „Banii nu cumpără fericirea” ș� i ne simț�im puț�in
mai bine, chiar ș� i fără premiul cel mare de multe milioane.

O ABORDARE ZEN A FERICIRII ȘI A BANILOR

Abordarea Zen a fericirii ne invită să reflectăm la propria per-

soană nu î�n funcț�ie de ce facem, cât valorăm sau ce avem, ci
de cine suntem. Ș� i ce suntem? Ființ�e umane. Scopul nostru, ca
oameni, este să „fim”. Ce î�nseamnă asta? Î�nseamnă să fim pre-
zenț�i î�n fiecare clipă. Î�nseamnă să fim pe deplin recunoscă-
tori ș� i î�n armonie cu mintea ș� i cu trupul. Dacă eș� ti prezent î�n
fiecare clipă, nu te gândeș� ti la trecut – la greș� elile, la proble-
mele tale, la răul care ț�i s-a făcut ș� i la furia rămasă î�n urma lui.
Iar dacă eș� ti prezent, nu te gândeș� ti nici la viitor – la rezulta-
tele neaș� teptate, la eventualele dezastre. Dacă nu te gândeș� ti
la viitor, nu devii anxios, nu te temi ș� i nu te stresezi. Mare
parte din stresul, anxietatea ș� i nefericirea noastră legată de
bani este provocată de faptul că ne gândim la greș� elile din
trecut sau la răul care ni s-a făcut ș� i ne î�ngrijorăm inutil cu
privire la viitorul incert. Când ne lăsăm pradă acestor gân-
duri negative, sinele nostru trecut ș� i cel viitor ne răpesc feri-
cirea din prezent. Prin urmare, fericirea vine, cu siguranț�ă,
din interior. De aceea, putem concluziona că banii nu pot să
cumpere fericirea. Nimic n-o poate cumpăra. Totuș� i, recunosc
că este mult mai uș� or să fii prezent ș� i eliberat de furia faț�ă de
56 KEN HONDA

trecut ș� i de î�ngrijorarea faț�ă de viitor dacă problema banilor

nu pune o presiune covârș� itoare asupra vieț�ii tale.
Am intervievat mulț�i oameni pentru cărț�ile mele. Nu toț�i
î�nstăriț� i. Ș� i totuș� i, după ce am discutat cu ei, am ajuns la
această concluzie: Banii nu pot să cumpere fericirea, dar, cu
siguranț�ă, ameliorează anumite neplăceri î�n viaț�ă. Cu alte
cuvinte, cu cât ai mai puț�ine griji ș� i mai puț�in stres, cu atât ai
mai mult timp să fii.
Dacă ai bani, nu trebuie să te î�ngrijorezi tot timpul cu pri-
vire la plata facturilor de la finalul fiecărei luni. Le poț�i face
cinste prietenilor, dacă vrei. Poț�i oferi un cadou unui potenț�ial
partener.
Deș� i banii ajută, î�n mod sigur fericirea nu depinde de ei.
Există mai multe studii ce analizează relaț�ia dintre venitul
unei persoane ș� i fericire, care arată î�ntotdeauna că nivelul de
fericire al oamenilor sporeș� te pe măsură ce sporesc ș� i veni-
turile, dar numai dacă vorbim de o sumă estimată până la
75.000 de dolari. Dincolo de acest prag, nivelul de fericire nu
mai creș� te odată cu venitul, deoarece banii aduc mai mult
stres decât bucurie.
Când vorbesc despre asta la New York ș� i Tokyo, primesc
acelaș� i răspuns. Toată lumea spune: „Î�n niciun caz nu poț�i fi
fericit cu atât de puț�ini bani”. Uneori, este adevărat. Costul
vieț�ii variază î�n funcț�ie de regiunea î�n care locuieș� ti. Dar este
important de ș� tiut că fericirea nu e garantată de câș� tigarea
mai multor bani.
Asta te-ar putea face să te gândeș� ti la oamenii care câș� tigă
mai puț�in de 75.000 de dolari pe an. Adevărul e că am î�ntâlnit
oameni fericiț�i chiar dacă abia î�ș�i asigură traiul de zi cu zi.
Cum reuș� esc? Pentru că au o relaț�ie bună cu banii: nu sunt
 BANI FERICIȚI 57

definiț�i de ei. Nu au nevoie de ei pentru a ț�ine pasul cu vecinii.

Nu se stresează cu privire la viitor sau la lucrurile pe care nu
le pot controla. Nu cred î�n mitul sărăciei. Ș� tiu că, la nevoie,
vor avea î�ntotdeauna suficient. Se simt î�mpăcaț�i cu situaț�ia
lor ș� i cu cine sunt. Nu sunt hipnotizaț�i de ideea că, dacă ar
avea o casă mai mare sau o maș� ină mai luxoasă, problemele
lor ar dispărea ș� i viaț�a lor s-ar transforma ca prin farmec. Ei
ș� tiu că au ceva de spus când vine vorba de propria fericire.
Banii nu î�i controlează ș� i nu au putere asupra lor; ei au putere
asupra banilor.
Mai important, nu le este frică de bani.
Frică de bani? Cui î�i este frică de bani?
Mai multor oameni decât ț�i-ai putea imagina.

IUBIRE SAU FRICĂ: RELAȚIA TA CU BANII

Acum ceva timp, am tradus bestsellerul doctorului Gerald

Jampolsky, Iubirea înseamnă renunțarea la frică*, î�n care afir-
mă că există două tipuri de comunicare: iubirea ș� i frica.
Iar eu susț�in că, atunci când vine vorba de bani, există două
abordări: iubirea ș� i frica.
Când câș� tigi ș� i cheltuieș� ti bani, o faci ori din iubire, ori
din frică.
De exemplu, ne e frică de bani tot timpul. Ne temem că
nu vom avea suficienț�i pentru zile negre. Ne temem că-i vom
pierde. Ne temem că alț�ii vor avea mai mulț�i decât noi. Sau
că, dacă alț�ii câș� tigă mai mulț�i sau primesc mai mulț�i, vor

* În original, Love Is Letting Go of Fear¸ Editura Adevăr Divin, Brașov, 2009.

(n.trad.)
58 KEN HONDA

rămâne mai puț�ini pentru noi. Ne e frică să nu ne pierdem

slujba – dacă se î�ntâmplă asta, cum ne vom plăti facturile?
Deș� i cheltuim bani, o facem din frică. Dacă nu-mi cheltui banii
în mod deliberat sau inteligent, îi voi pierde. Uneori simț�im o
presiune când cheltuim bani. Ne e teamă că suntem luaț�i de
proș� ti, î�nș� elaț�i – că cheltuim prea mult sau că achiziț�ionăm un
lucru care n-o să ne mai placă după câteva luni. Ne facem griji
că, dacă vom cumpăra un lucru, nu ne vor mai rămâne sufici-
enț�i bani pentru altceva.
Mulț�i dintre noi lăsăm frica să se strecoare î�n hotărârile
noastre, fără să ne dăm seama. Î�ntr-adevăr, unele dintre te-
merile noastre sunt raț�ionale ș� i î�ntemeiate. Ele sunt legate de
supravieț�uire. Dacă ne batem joc de bani, nu vom avea unde
să locuim, ce să mâncăm sau cu ce să ne î�mbrăcăm. Unii oa-
meni se nasc cu un simț� mai puternic al fricii care este culti-
vat î�n căminele lor de către părinț�ii sau rudele care au cu
banii relaț�ii negative sau bazate pe teamă, î�n timp ce alț�ii nu
au nicio teamă. Nu pare să le treacă prin minte că banii se vor
termina vreodată.
Î�ncă din copilărie, ni se spunea să „gestionăm bine” banii.
Părinț�ii noș� tri nici măcar nu ș� tiau ce î�nsemna lucrul acesta,
dar asta nu-i î�mpiedica să o spună. Eram certaț�i din cauza ba-
nilor: a modului î�n care î�i cheltuiam, pentru că î�i pierdeam
sau pentru că eram neglijenț�i când venea vorba de ei. Prelu-
ăm aceste frici î�n viaț�a de adult, fără să ne dăm seama sau să
recunoaș� tem câtă frică este asociată cu acț� iunile noastre
legate de bani.
Din nefericire, sistemul nostru financiar actual se bazea-
ză pe frică. Societatea noastră se bazează pe frică – sistemul
de educaț�ie, locul de muncă ș� i, probabil, ș� i viaț�a casnică. Ne
temem că vom greș� i ș� i vom fi pedepsiț� i. Ne temem că alț� ii
 BANI FERICIȚI 59

au ceea ce noi nu avem. Aș� a că devenim lacomi. Ne temem că

resursele sunt limitate sau puț�ine, aș� a că luăm mai mult decât
ar trebui ș� i irosim mai mult decât e cazul. Ne temem că alț�i
copii î�i vor î�ntrece pe ai noș� tri ș� i vor avea mai multe avantaje,
aș� a că ne trimitem copiii la ș� coli scumpe, iar apoi ne plângem
de plata taxelor pentru î�nvăț�ământul de stat. Ne temem că
copiii noș� tri vor avea un comportament greș� it ș� i ne vor face
de râs, prin urmare î�i mustrăm ș� i î�i controlăm. Evident, frica
nu este o cale eficace de a obț�ine ce vrei. De multe ori este
distructivă ș� i provoacă rău pe termen lung.
Î�ntr-un fel, nu e surprinzător că atât de mulț�i dintre noi
ne temem de bani. Este o reacț�ie automată. Dacă nu eș� ti foar-
te atent la mintea ta, nu vei fi conș� tient că frica î�ț�i determină
acț�iunile, acasă, la locul de muncă, î�n comunitate sau î�n rela-
ț�ia cu banii.

CE ÎNSEAMNĂ SĂ AI O RELAȚIE ARMONIOASĂ ȘI

AFECTUOASĂ CU BANII

Opusul fricii este iubirea. Să iubeș� ti î�nseamnă să nu te temi că

vei fi rănit sau părăsit. Î�nseamnă să ai î�ncredere că cel pe care
î�l iubeș� ti va fi mereu lângă tine. Multora dintre noi ni se spune
că părinț�ii ne iubesc, dar poate că iubirea lor se exprimă prin
frică. Anxietatea ș� i î�ngrijorarea lor ne î�mpiedică să î�ncercăm
lucruri noi. Temerea lor î�n legătură cu banii i-a determinat să
nu ne lase să ne asumăm riscuri î�n carieră sau î�n relaț�ii. Frica
arată, sună ș� i se simte precum controlul. Iubirea, pe de altă
parte, e opusul. Este acceptare necondiționată. Este voinț�a de
a avea î�ncredere că lucrurile se vor rezolva. Se simte ca o eli-
berare. Iubirea î�nseamnă să „fii” prezent î�n fiecare moment
– eliberat de furia faț�ă de trecut, de grijile faț�ă de viitor. Eș� ti
60 KEN HONDA

fericit să fii aici, acum. Eș� ti recunoscător. Profund recunoscă-

tor pentru tot ce ai. Iar unde există recunoș� tinț�ă, există bucurie
ș� i entuziasm. Iar bucuria ș� i entuziasmul te fac fericit.

CUM E SĂ AI O RELAȚIE AFECTUOASĂ CU BANII

Pentru mulț�i dintre noi, este greu să ne imaginăm cum arată

o relaț�ie cu banii lipsită de griji ș� i de stres. Dar hai să facem
acest exerciț�iu pentru o clipă. Vreau să-ț�i imaginezi că e posi-
bil să faci pace cu banii.
Oamenii care trăiesc „î�n iubire” cu banii fac ceea ce le pla-
ce ș� i câș� tigă suficienț�i bani. De fapt, ei spun adesea: „Am de
ajuns” sau „Nu-mi lipseș� te nimic”. Poate că nu sunt bogaț�i, dar
au, î�ntr-adevăr, tot ce le trebuie. Ei pun ceea ce iubesc î�n cen-
trul vieț�ii lor. Sunt î�mpliniț�i din punct de vedere financiar ș� i
nu se simt stresaț�i de bani î�n viaț�a de zi cu zi.
Când ies la restaurant sau intră î�ntr-un magazin, nu iau
hotărâri î�n funcț�ie de preț� , ci de preferinț�ele lor. Asta nu î�n-
seamnă că î�ntotdeauna cumpără lucruri scumpe. Pur ș� i simplu
sunt selectivi. Ș� tiu ce vor, aș� a că nu au nevoie să cumpere
multe lucruri. Nu au nevoie nici să cumpere lucruri scumpe
sau de firmă, deoarece nu caută validări din partea altora.
Sunt fericiț�i cu ei î�nș� iș� i, cu cine sunt ș� i cu cine vor să fie. Prin
urmare, relaț�iile lor sunt autentice. Î�ș�i petrec timpul cu oameni
care le plac, nu cu oameni pe care î�ncearcă să-i impresioneze
sau care î�ncearcă să-i impresioneze pe ei. Au o relaț�ie bună cu
familia lor, căreia pot să-i acorde timp fiindcă nu lucrează î�n-
continuu ca să câș� tige câț�iva bani î�n plus. Ș� i cu toate că uneori
simt stresul banilor, î�ș�i zic: Se mai întâmplă câteodată, dar
sunt întotdeauna capabil să ies la liman. Totul se va rezolva.
 BANI FERICIȚI 61

Ei ș� tiu cum să se elibereze de stres ș� i de obsesia controlului de

frică să nu meargă ceva prost. Când vine vorba de bani, pot să
facă diferenț�a î�ntre ce e real ș� i ce nu, vizavi de temerile lor.
Î�n cele din urmă, aceș� ti oameni aleg cum să abordeze banii.
Ei acț�ionează deliberat. Ei sunt Zen.
Cu toț�ii ne putem alege abordarea faț�ă de bani, faț�ă de
viaț�a noastră.
Cum?
Cred că totul î�ncepe cu recunoș� tinț�a. Î�n loc să crezi că nu
ai niciodată suficient, î�ncepi să te gândeș� ti: Am tot ce-mi tre-
buie și sunt extrem de recunoscător pentru asta. Sunt recu-
noscător pentru munca mea, pentru mâncare, pentru mașina
pe care o conduc, pentru toți banii pe care îi câștig. Când pri-
meș� ti bani, spui: „Mulț�umesc” sau, cum se zice î�n japoneză,
Arigato. Chiar ș� i atunci când oferi bani, poț�i fi din nou recu-
noscător pentru modul î�n care te-au ajutat banii sau pentru
ce-ț�i aduc î�n momentul respectiv.
Orice s-ar î�ntâmpla, poț�i spune „mulț�umesc”. Mulțumesc
este un cuvânt puternic, care te va ajuta să î�ncepi să-ț�i trans-
formi relaț�ia cu banii. Cu cât faci asta mai des, cu atât vei fi
mai puț�in stresat ș� i mai multă fericire te va î�nvălui – pe tine ș� i
pe banii tăi. Ș� i vei î�ncepe să vezi, cu uș� urinț�ă, cât de repede se
vor î�nmulț�i Banii Nefericiț�i din portofelul tău, vor zâmbi ș� i se
vor transforma î�n Bani Fericiț�i.
 CAPITOLUL 2

IQ-ul și EQ-ul banilor

P e când aveam douăzeci de ani, î�nainte să am ș� ansa să î�nvăț�

de la mentorul meu Wahei, am î�nceput să studiez intensiv
conceptul de bani, citind orice carte care avea î�n titlu cuvintele
„bani” sau „investiț�ie”. Am participat la seminare ș� i prelegeri
ale unor oameni de afaceri cunoscuț�i. Pentru a-i impresiona
pe vorbitori, făceam efortul de a adresa î�ntrebări interesante
după prelegeri, apoi continuam cu o scrisoare de apreciere,
î�n care-i rugam să mă accepte ca discipol sau ca asistent. De
cele mai multe ori, aceste metode de linguș� ire n-au funcț�io-
nat, dar unii dintre destinatarii mei mi-au apreciat pasiunea
ș� i m-au invitat la prânz, î�mpărtăș� indu-ș� i cu mine cunoș� tinț�ele
ș� i experienț�ele. Î�n urma acestor î�ntâlniri am descoperit că nu
toț�i oamenii bogaț�i ș� i de succes se aseamănă. Ș� i, chiar dacă
din exterior „par să aibă totul”, î�n realitate, viaț�a lor este des-
tul de diferită de felul î�n care o prezintă ei.
Odată, pe când î�mi aș� teptam un nou mentor să sosească
la î�ntâlnire, am î�ntrebat-o pe secretara lui ceva despre el. Ea
a părut oarecum derutată ș� i mi-a zis: „Abia am î�nceput să
lucrez aici, aș� a că nu-l cunosc prea bine”. La scurt timp după
aceea, am aflat că puț�ini oameni ajungeau să lucreze acolo
mai mult timp ș� i să-l cunoască. Din cauza atitudinii lui dure ș� i
64 KEN HONDA

exigente, oamenii î�ș�i dădeau demisia la câteva luni după ce

î�ncepeau să lucreze pentru el. După ce am aflat asta, m-am
grăbit eu î�nsumi spre uș� ă. Totuș� i, alț�i milionari pe care i-am
cunoscut erau calzi, prietenoș� i, respectaț�i ș� i iubiț�i de oamenii
care lucrau pentru ei ș� i care nu aveau de spus decât lucruri
bune despre angajatorii lor. Aceș� ti lideri sunt consideraț�i „au-
tentici”. O regulă generală după care mă ghidez este aceea că,
atunci când angajaț�ii vorbesc de rău un lider, pe la spate, sunt
ș� anse ca persoana respectivă să nu fie î�n regulă. Poț�i părea
minunat î�n faț�a mulț�imii, o perioadă scurtă de timp, dar oa-
menii cu care interacț�ionezi î�n viaț�a de zi cu zi vor ș� ti mereu
dacă eș� ti „autentic” sau nu. Faptul că ai bani ș� i succes nu
î�nseamnă că eș� ti o persoană care are ceva pozitiv de oferit
lumii. Lucrurile sunt mai profunde de-atât.
Dar de aici se naș� te o enigmă interesantă: De ce unii oa-
meni prefăcuț�i ș� i vicleni au atât de mult succes ș� i bani? Nu are
sens. Am vrut să descifrez acest mister. Când mi-am î�nceput
investigaț�ia, credeam că exista o cale prin care se obț�ine suc-
cesul, o ordine stabilită a paș� ilor pe care trebuie să-i urmezi.
Î�n termeni simpli, teoria populară prezentată î�n multe cărț�i
pe teme financiare este următoarea: „Munceș� te pe brânci,
câș� tigă bani, economiseș� te-i, investeș� te-i ș� i apoi, î�ntr-o zi, vei
fi bogat”. Am crezut, î�n mod naiv, că aceasta putea fi ș� i calea
mea.
Dar chiar atât de simplu să fie?
După cum probabil ș� tii deja, î�n realitate, oamenii care
muncesc pe brânci ș� i câș� tigă mulț�i bani nu obț�in neapărat
succesul, î�n sensul tradiț�ional. Mai există ș� i cei care sunt isteț�i
ș� i ș� mecheri cu banii. Ceea ce am descoperit cu privire la
această a doua tipologie e că, î�ntr-un final, reputaț� ia lor î�i
precedă. Crede-mă, zvonurile se răspândesc î�ntotdeauna! Ș� i,
 BANI FERICIȚI 65

pe termen lung, nu merită să fii considerat un escroc sau un

om de afaceri lipsit de onestitate. Desigur, cineva poate să
aibă succes o dată sau de două ori, dar păstrarea aparenț�elor
pur ș� i simplu nu este sustenabilă. Iar oamenii din această ca-
tegorie tind să fie lacomi: ei vor toată faima, atenț�ia ș� i banii
pentru ei î�nș� iș� i. Aș� a că fac o treabă de mântuială, se zgârcesc
ș� i reț�in bani de la persoanele care chiar î�i merită.
La polul opus, am descoperit că oamenii cu suflet bun ș� i
interesaț�i sincer să-i ajute pe ceilalț�i au succes pe termen
lung. Generozitatea pare să fie caracteristica lor principală. Î�n
plus, au o atitudine mult mai relaxată faț�ă de bani. Unul dintre
mentorii mei mi-a spus: „Cheia succesului este să pierzi puț�in
de fiecare dacă când î�nchei o afacere”.
Se referea la faptul că, atunci când toată lumea pleacă
mulț�umită de la o î�ntâlnire, el se simte „câș� tigat”. Ca rezultat
al acestei practici, avea o reputaț�ie de om sincer ș� i onest, care
î�ș�i punea î�ntotdeauna pe primul loc partenerii de afaceri ș� i
clienț�ii. Nimeni nu se simț�ea păcălit de el. Odată ce ș� i-a făcut
această reputaț�ie, nu a dus niciodată lipsă de clienț�i ș� i afaceri,
fiindcă toț�i î�ș�i doreau să lucreze cu el.
Dar oare povestea lui era o aberaț�ie? m-am î�ntrebat. Î�n-
tâlnisem mulț�i oameni vicleni, mulț�i oameni buni, dar ș� i alț�ii,
aflaț�i î�ntre cele două extreme: oameni de afaceri care nu reu-
ș� eau niciodată, proprietari de succes care câș� tigau sume ob-
scene de bani, dar pierdeau totul, precum ș� i oameni realizaț�i
care, aparent, nu ș� tiau ce făceau. De asemenea, am văzut oa-
meni care nu făcuseră nicio facultate ș� i nu avuseseră acces
nici măcar la cunoș� tinț�e elementare din domeniul investiț�ii-
lor, dar care au avut un succes uriaș� deoarece se pricepeau la
ceea ce făceau ș� i erau pe placul clienț�ilor. Derutat, am discu-
tat cu mentorul meu Wahei despre aceste constatări. El mi-a
66 KEN HONDA

spus că î�nț�elepciunea financiară se î�mparte î�n două categorii:

IQ-ul banilor ș� i EQ-ul banilor. IQ-ul banilor (coeficientul de
inteligenț�ă) se referă la inteligenț�a financiară, pe care o obț�ii
când î�nveț�i despre investiț�ii, legislaț�ie fiscală ș� i informaț�ii fi-
nanciare generale. EQ-ul banilor (coeficientul emoț�ional) re-
prezintă inteligenț�a emoț�ională necesară pentru a gestiona
reacț�iile faț�ă de bani.
Chiar dacă ai un masterat î�n administrarea afacerilor,
atunci când coeficientul tău emoț�ional este scăzut, poț�i să
pierzi bani. De aceea există o listă lungă cu oameni extrem de
inteligenț�i din toată lumea, care au multe titulaturi î�n dreptul
numelor lor, dar care au făcut alegeri proaste ș� i au intrat î�n
faliment. Pentru a atrage Bani Fericiț�i, trebuie să ai atât un IQ,
cât ș� i un EQ al banilor sănătoase. Odată ce descoperi aspec-
tele inteligente ș� i emoț�ionale ale câș� tigării banilor, vei avea o
relaț�ie minunată cu ei.
Uau!
Am înțeles în sfârșit!
Simț�eam că descifrasem misterul motivului pentru care
unii oameni au bani, pe când alț�ii î�i pierd. Dar cunoaș� terea
acestei informaț�ii ș� i abilitatea de a face ceva î�n această privin-
ț�ă sunt două lucruri diferite. De când am î�nvăț�at lecț�ia respec-
tivă de la mentorul meu, am fost martor la diverse situaț�ii, ba
chiar am avut momente î�n care am câș� tigat ș� i altele î�n care
am pierdut bani, ș� i pot să spun, î�n sfârș� it, că am ajuns î�ntr-un
punct î�n care am Bani Fericiț�i ș� i trăiesc confortabil; unii mă
numesc un Mic Milionar Fericit. Aș� adar, cum î�ț�i ridici IQ-ul ș� i
EQ-ul banilor, astfel î�ncât să trăieș� ti o viaț�ă de Mic Milionar
Fericit, aș� a ca mine? Cred că primul lucru pe care î�l ai de făcut
este să î�nț�elegi informaț�iile de bază.
 BANI FERICIȚI 67

IQ-UL BANILOR DIN PERSPECTIVA UNUI MIC

MILIONAR FERICIT

IQ-ul banilor tinde să fie î�nț�eles, î�n mod greș� it, ca un fel de
management al banilor, dar nu aceasta este funcț�ia lui de
bază. Desigur, este necesar să î�nț�elegi sensul mai profund din
spatele aspectului intelectual al banilor; asta î�nseamnă să
analizezi modul î�n care î�i câș� tigi, î�i cheltuieș� ti, î�i protejezi ș� i î�i
î�nmulț�eș� ti.

Câștigarea banilor

Să câș� tigi bani după metoda unui Mic Milionar Fericit î�nseam-
nă să faci ceea ce-ț�i place ș� i să î�mpărtăș� eș� ti acest dar sau talent
cu alț�ii. Când pui pe primul loc sinceritatea, autenticitatea ș� i
î�mpărtăș� irea bucuriei cu cei din jurul tău, vei avea inevitabil
succes. Mulț�i oameni cred că pentru a face bani trebuie să-ș� i
trădeze propriile valori sau să-i controleze pe alț�ii. Ca să câș� -
tigi bani, nu î�nseamnă că trebuie să găseș� ti modalităț�i de a
î�nvinge concurenț�a sau de a obț�ine profit mai uș� or ș� i mai efi-
cient. Ca să câș� tigi bani, trebuie să fii sincer cu tine ș� i să fii
capabil să-ț�i î�mpărtăș� eș� ti abilităț�ile cu ceilalț�i. Prin urmare,
aduci bucurie peste tot pe unde mergi, iar banii pe care î�i pri-
meș� ti rămân doar o expresie a recunoș� tinț�ei clienț�ilor sau pa-
tronilor tăi.

Cheltuirea banilor

Când cheltuieș� ti bani ca un Mic Milionar Fericit cu un IQ al

banilor ridicat, nu o faci la modul cumpătat. Totuș� i, eș� ti me-
reu conș� tient de cât cheltuieș� ti. Eș� ti conș� tient de adevăratul
68 KEN HONDA

tău sine ș� i de ceea ce te face fericit; prin urmare, eș� ti capabil

să asociezi banii cu lucrurile care î�ț�i exprimă cel mai bine do-
rinț�ele. Nu vrei să-ț�i risipeș� ti banii pe lucruri care nu contri-
buie la starea ta de bine. Dat fiind că ai făcut aceste alegeri
conș� tient, rezultatul e că nu simț�i niciodată că banii tăi sunt
irosiț�i. Una dintre cele mai bune cărț�i ce aprofundează ș� i ana-
lizează modul î�n care oamenii î�ș�i cheltuiesc banii, astfel î�ncât
să le aducă cele mai ridicate grade de satisfacț�ie, este Happy
Money: The Science of Happier Spending (Happy Money: Știința
cheltuirii cu rost)*, de Elizabeth Dunn ș� i Michael Norton. Cei
doi autori analizează modurile î�n care oamenii î�ș�i cheltuiesc
banii, iar cei care plătesc pentru experienț�e care corespund
valorilor lor par să fie cei mai fericiț�i. Au cercetat diverse studii
ș� i au examinat comportamentul uman, descoperind că oame-
nii care nu erau axaț�i pe acumularea de bunuri, ci pe experi-
mentare, î�ncercând să trăiască pe deplin momentul prezent
(Zen!), erau cei mai mulț�umiț�i de felul î�n care î�ș�i cheltuiau
banii.
Dacă cheltuirea „cu cap” a banilor î�nseamnă să fii cumpătat
sau strângător, atunci viaț�a poate deveni puț�in chinuitoare.
De fapt, viaț�a devine un joc î�n care î�ț�i amâni din ce î�n ce mai
mult dorinț�ele. Poate vrei să-ț�i analizezi instinctele de a fi
precaut ș� i cumpătat: De ce ț�i-e frică să cheltuieș� ti? Care sunt
temerile tale asociate cu cheltuielile? Ce preț� eș� ti dispus să
plăteș� ti pentru lucrurile care te fac fericit? Când î�ț�i analizezi
priorităț�ile ș� i devii conș� tient de activităț�ile care te bucură cu
adevărat, poț�i cheltui cu mai multă î�ncredere, ș� tiind că banii
cheltuiț�i sunt folosiț�i î�n mod inteligent.

* Carte apărută cu acest titlu la Editura Publica, București, în anul 2014.

(n. red.)
 BANI FERICIȚI 69

Protejarea banilor

Protejarea banilor nu ț�ine de economisirea lor, ț�inându-i de-

parte de ceilalț�i, ci, mai degrabă, de crearea unor relaț�ii î�n-
semnate î�n jurul banilor ș� i al celorlalț�i – dar ș� i de menț�inerea
unor limite clare. Dacă ai simț�it vreodată că există oameni î�n
viaț�a ta care au planuri cu banii tăi – familia, prietenii, anga-
jaț�ii, clienț�ii –, atunci problema ta nu e legată de bani, ci de
relațiile tale. Dacă vreuna dintre aceste persoane complotea-
ză să ia bani de la tine, asta e o problemă. De exemplu, una
dintre cele mai frecvente ș� i costisitoare cauze ale divorț�ului
este legată de problemele cu banii. Unul dintre parteneri chel-
tuieș� te mai mult decât î�i convine celuilalt sau decât î�ș�i permite.
De obicei, o parte ascunde informaț�iile financiare importante
de cealaltă parte, pentru a se „proteja” sau a-ș� i proteja banii.
Rezultatul: o relaț�ie fracturată, care duce inevitabil la divorț� .
Iar î�n î�ncercarea de a-ș� i proteja banii, ajung să piardă ș� i mai
mult. (Toț�i cei care au trecut printr-un divorț� ș� tiu cât de cos-
tisitor poate fi acest proces.)
Aș� adar, cea mai bună cale de a-ț�i proteja banii este prote-
jarea relaț�iilor cu oamenii. Aici intră, evident, sinceritatea ș� i
claritatea promisiunilor ș� i, î�ntotdeauna, respectarea legii.
Dar cel mai important lucru pe care î�l poț�i face este să î�ncura-
jezi relaț�iile î�n care poț�i comunica deschis ș� i sincer. Dacă rela-
ț�iile cu oamenii din jurul tău sunt sincere ș� i clare, atunci nu
mai este o necesitate atât de mare să-ț�i protejezi banii.
70 KEN HONDA

Înmulțirea banilor

Când discutăm despre î�nmulț�irea banilor, majoritatea oame-

nilor î�ș�i imaginează î�n mod automat investiț�ii ș� i alte tehnici.
Totuș� i, pentru un Mic Milionar Fericit, î�nmulț�irea banilor re-
prezintă mai mult decât cunoaș� terea superficială a economi-
ei. Presupune găsirea unui scop î�n care să crezi din tot sufletul
ș� i sprijinirea acestui scop cu bani. Printr-o mentalitate pe ter-
men lung, î�ț�i sprijini scopul pe toate planurile pentru a-l tran-
spune î�n realitate. Factorul decisiv ca să devii un Mic Milionar
Fericit î�l constituie alinierea banilor la propriile valori ș� i con-
vingeri. Practicile tale investiț�ionale ar trebui să includă acti-
vităț�i ș� i afaceri. Iar roadele muncii tale – profitul – sunt ale
tale ș� i te poț�i bucura de ele. Când procedezi aș� a, conș� tienti-
zezi faptul că piaț�a va fluctua, aș� a că nu-ț�i faci griji pentru in-
vestiț�ii î�n timpul recesiunilor sau crizelor. Nici măcar nu te
preocupă dacă vei face sau nu profit, deoarece prioritatea ta
este să susț�ii oamenii care-ț�i î�mpărtăș� esc valorile ș� i viziunea.
Câș� tigul pe termen lung este mereu acelaș� i: ai succes pentru
că investeș� ti periodic ș� i, î�n cele din urmă, piaț�a î�ș�i revine. Î�ntre
timp, toț�i Banii Fericiț�i pe care i-ai investit, precum ș� i cauzele,
ș� i scopurile care te preocupă atât de mult au î�nflorit.

EQ-UL BANILOR DIN PERSPECTIVA UNUI MIC

MILIONAR FERICIT

EQ-ul banilor este legat de modul î�n care reacț�ionăm la bani

din punct de vedere emoț�ional. Aș� adar, este necesar să î�nț�ele-
gem sensul mai profund din spatele aspectelor emoț�ionale
ale banilor. Acest lucru presupune să analizezi modul î�n care
primeș� ti banii, te bucuri de ei, î�ț�i dau î�ncredere ș� i î�i oferi.
 BANI FERICIȚI 71

Primirea banilor

Actul de a primi bani este cel mai important când vine vorba
să-ț�i î�mbogăț�eș� ti viaț�a. Dacă nu eș� ti dispus să primeș� ti fericire
ș� i belș� ug, atunci nu contează cât de mulț�i bani ai ș� i, indiferent
de statutul î�nalt la care ajungi, nu te vei simț�i niciodată fericit
ș� i î�mplinit. A primi î�nseamnă a-ți acorda libertatea de a primi
ș� i a ș� ti că ai o valoare î�nnăscută ș� i meriț�i să primeș� ti lucruri
bune.
Nu pot exprima î�n cuvinte cât de important este să fii dis-
pus să primeș� ti daruri, oportunităț�i ș� i ș� anse. De multe ori,
oamenii nu reuș� esc să vadă lucrurile bune din faț�a lor ș� i nu le
primesc cu bucurie. Sunt atât de preocupaț�i de rezultatul la
care se aș� teaptă sau de propriile lor credinț�e negative, î�ncât
ratează oportunităț�ile minunate din faț�a lor ș� i se pregătesc
de eș� ec, urmărind obiective care nu le sunt menite. Ai făcut
vreodată eforturi colosale, dorindu-ț�i să obț�ii un lucru de
care credeai că ai nevoie ș� i ratând astfel un altul ce se afla
chiar î�n faț�a ochilor tăi? Dacă î�ț�i redirecț�ionezi atenț�ia spre
lucrurile pe care le poț�i primi, vei î�ncepe să î�ț�i dai seama cât
de mult ț�i se oferă. Când vei fi deschis să primeș� ti, vei obț�ine
adevărata bogăț�ie.

Bucuria banilor

Când apreciezi un lucru care te bucură, devii cu adevărat co-

nectat la momentul prezent: eș� ti î�ntr-un moment Zen. Să fii
pe deplin prezent ș� i implicat, iată definiț�ia fericirii. Nu există
trecut, nici viitor, doar prezent – care este un dar. Iar când te
bucuri de acest dar, simț�i tot ceea ce am descris ca fiind bogă-
ț�ie. Totuș� i, majoritatea oamenilor nu simt asta. Pentru cei mai
72 KEN HONDA

mulț�i, viaț�a este o competiț�ie: nici măcar atunci când câș� tigă,
nu au timp să se bucure. Trebuie să se pregătească pentru
cursa următoare! Dacă nu o fac, consideră că data viitoare vor
pierde î�n faț�a altcuiva. Oamenii care au această mentalitate
competitivă ș� i a lipsurilor sunt deconectaț� i de la prezent.
Regretă eș� ecurile din trecut sau se î�ngrijorează constant ș� i
inutil cu privire la cele viitoare. Rezultatul este că nu ajung
niciodată să aprecieze ș� i să se bucure de roadele muncii lor.
Iar asta nu e totuna cu a nu avea deloc roade?
Pentru a ș� ti ce este bogăț�ia, trebuie să fii 100% î�n mo-
mentul prezent. Dacă vrei să te bucuri de viaț�ă ș� i de bogăț�ie,
opreș� te-te ș� i relaxează-te. Dacă te grăbeș� ti mereu către urmă-
torul moment, ratezi toată bogăț�ia pe care o ai la dispoziț�ie
acum.

Încrederea în fluxul banilor

Ne î�ngrijorăm cu privire la bani, deoarece ne temem ș� i nu avem

î�ncredere că vom dispune î�ntotdeauna de ei. Pentru a atinge
pe deplin potenț�ialul î�n viaț�ă, nu doar banii ș� i bogăț�ia sunt
importante; contează ș� i î�ncrederea î�n propriile tale abilităț�i.
Chiar ș� i atunci când rezerva de bani este redusă, î�ncrederea ș� i
stima de sine stau la baza belș� ugului.
Ș� i totuș� i, n-ar fi deplasat să spunem că mulț�i oameni sunt
copleș� iț�i de î�ndoieli. Iar calea î�ndoielii de sine duce î�ntr-un
singur loc: la frică. Frica de a î�ncerca lucruri noi. Frica de a
face orice. Frica de a-ț�i face cunoscute abilităț�ile ș� i talentele.
Frica de ridicol. Dacă vrei să devii un Mic Milionar Fericit, tre-
buie să debordezi de î�ncredere î�n tine ș� i î�n abilităț�ile tale.
 BANI FERICIȚI 73

Oamenii î�ncrezători nu sunt aș� a datorită bogăț�iei. Sunt

bogați datorită încrederii în sine! Trebuie să ai î�ncredere îna-
inte să primeș� ti bani. Succesul este o extensie a î�ncrederii. Iar
când suntem capabili să avem î�ncredere î�n fluxul banilor, î�n
viaț�a noastră interioară ș� i exterioară, î�ncrederea î�n sine vine
î�n mod natural.
O cauză importantă a stresului provocat de bani este aceea
că oamenii nu au î�ncredere î�n fluxul banilor. Se tem că banii
pe care-i câș� tigă nu vor fi suficienț�i pentru a-ș� i asigura traiul
î�n viitor. Î�ș�i fac griji că ideile ș� i proiectele lor nu merită tot
timpul ș� i toată energia consumate. Dar dacă avem de gând să
fim hotărâț�i ș� i să acț�ionăm cu î�ncredere, trebuie să acceptăm
că banii fluctuează.

Împărțirea

Când trăieș� ti ca un Mic Milionar Fericit, ș� tii că viaț�a trebuie

î�mpărț�ită cu cineva. Nu este permisă nicio ezitare când se
pune problema să î�mparț�i bucuria cu ceilalț�i ș� i să-ț�i pui talen-
tele î�n slujba acestora. Ș� tii că bucuria î�mpărtăș� ită cu ceilalț�i
amplifică exponenț�ial bucuria personală. Odată ce î�ț�i trăieș� ti
fericirea î�mpreună cu ceilalț�i, î�ț�i dai seama că nu există altă
cale de a o trăi. Să faci ceva doar pentru tine nu ț�i se mai pare
interesant. Ideea de a î�mpărț�i trebuie să facă parte din toate
aspectele vieț�ii tale; contează mai puț�in dacă î�mparț�i bucurie,
bani, servicii, daruri sau talent. Tot ce contează este să faci
asta: să î�mparț�i! Iar acest lucru presupune să î�mparț�i cu toț�i
cei pe care î�i cunoș� ti: familie, prieteni, colegi de muncă, cli-
enț�i, consumatori, cu societatea î�n general. Cu cât î�mparț�i mai
mult ș� i eș� ti mai generos cu timpul, talentele ș� i darurile tale, cu
atât mai multă avere vei strânge. De ce? Principiul î�mpărț�irii
74 KEN HONDA

este asociat cu legile naturii. Î�n natură totul se î�mparte. Toate

sunt legate î�ntre ele, iar când o parte suferă, î�ntregul se de-
zechilibrează. Dacă majoritatea oamenilor ar fi mai dispuș� i să
î�mpartă ș� i să î�mpărtăș� ească bucuria vieț�ii unii cu alț�i, multe
dintre problemele lumii ar dispărea î�n curând. După cum
afirmă Lynne Twist cu atâta elocvenț�ă î�n The Soul of Money:
Transforming Your Relationship with Money and Life (Sufletul
banilor: despre schimbarea relației tale cu banii și cu viața):

Banii sunt ca apa. Pot fi o sursă de angajament, o expresie a

iubirii.
Banii care circulă î�ndreptându-se către cele mai î�nalte angaja-
mente ale noastre ocrotesc lumea î�n care trăim ș� i pe noi
î�nș� ine.
Ceea ce preț�uieș� ti, te preț�uieș� te.
Când produci o schimbare prin ceea ce ai, aceasta se extinde.
Colaborarea creează prosperitate.
Adevărata bogăț�ie provine din modestie; niciodată din dorinț�a
de mai mult.
Banii sunt exprimarea intenț�iilor noastre. Dacă-i folosim cu in-
tegritate, atunci transmit integritatea mai departe.
Trebuie să cunoș� ti fluxul: asumă-ț�i responsabilitatea pentru
modul î�n care banii tăi circulă î�n lume.
Lasă-ț�i sufletul să-ț� i informeze banii ș� i banii să-ț� i exprime
sufletul.
Accesează-ț�i calităț�ile – nu doar banii, ci caracterul ș� i capacită-
ț�ile tale, relaț�iile ș� i alte resurse exceptând banii.
 BANI FERICIȚI 75

TIPURI DE EQ

Relaț�ia ta cu banii se exprimă sub forma unui tipar, până la un

punct. Dacă nu ai avut niciodată parte de educaț�ie financiară,
cel mai probabil te vei regăsi î�ntr-unul dintre cele mai comune
tipare de personalitate.
Cunoaș� terea tiparului tău este un mijloc prin care î�nț�e-
legi motivaț�ia existentă î�n spatele acț�iunilor tale. Primul pas
î�n crearea unei relaț�ii mai sănătoase cu banii este să te uiț�i pe
hartă ș� i să recunoș� ti cu sinceritate unde te poziț�ionezi î�n mo-
mentul de faț�ă.
Când î�nț�elegi situaț�ia î�n care te afli, următorul pas este să
te î�ntorci ș� i să analizezi cum ai ajuns acolo ș� i de unde ai ple-
cat. Poț�i să descoperi destul de multe lucruri despre tine î�n
acest proces. Descoperă secretele de familie ș� i poveș� tile din
tinereț�ea părinț�ilor tăi sau caută informaț�ii inedite despre co-
pilăria bunicilor. Cercetarea originilor te ajută să te î�nț�elegi
mai profund. Odată ce ț� i-ai identificat originile, poț� i să î�ț�i
stabileș� ti noi valori care să reflecte adevăratul tău sine ș� i per-
soana care ț�i-ai dori să fii.
Din perspectiva EQ-ului banilor, oamenii care interac-
ț�ionează cu banii pot fi clasificaț�i î�n trei prototipuri: cei care
interacț�ionează activ cu banii ș� i î�ncearcă să-i controleze; cei
care î�ncearcă să nu aibă nimic de-a face cu banii; ș� i cei care
î�ncearcă constant să se ț�ină cât mai departe de bani. Numesc
prototipul celor care î�ncearcă să nu aibă nimic de-a face cu
banii prototipul „indiferentului”, iar prototipul celor care î�n-
cearcă să se ț�ină la distanț�ă de bani prototipul „călugărului”.
De asemenea, există trei variante ale prototipului care
interacț� ionează activ cu banii, î�n funcț� ie de modul î�n care
î�ncearcă să-i controleze: „strângătorul”, „cheltuitorul” ș� i
76 KEN HONDA

„dependentul de a face bani”. Aceste trei subcategorii, pe lângă

primele două menț�ionate î�n paragraful de mai sus, constituie
cele cinci personalităț�i financiare de bază.
Printre cele trei tipuri de personalităț�i care interacț�ionea-
ză activ cu banii, există câteva mai comune care se prezintă ca
o combinaț�ie de două sau mai multe tipuri elementare. De
exemplu:

Strângătorul + Cheltuitorul = tipul „Cheltuitorului reț�inut”

De obicei, acest tip descrie o persoană care economiseș� te

o anumită sumă de bani, după care cheltuie (iroseș� te) toț�i ba-
nii deodată.

Cheltuitorul + Dependentul de bani = tipul „Pariorului”

Un om cu această personalitate câș� tigă mulț�i bani ș� i nu

ezită să cheltuiască mult.

Strângătorul + Cheltuitorul + Dependentul de a face bani = tipul

„Î�ngrijoratului”

O persoană care combină toate cele trei tipuri riscă să-ș� i

petreacă tot timpul î�ngrijorându-se.
Totuș� i, când tragem linie, există câteva personalităț�i dis-
tincte, care sunt rezultatul combinaț�iilor variate ale tuturor
prototipurilor de mai sus. Să vedem care personalitate î�ț�i sună
vag familiară.
 BANI FERICIȚI 77

Strângătorul Compulsiv (Strângătorul de provizii)

Oamenii cu acest tip de personalitate adoră să economisească

bani. Hobbyul preferat al unei astfel de persoane este să pună
banii la ciorap. Talentul său deosebit se î�ntâmplă să fie – sur-
prize, surprize – economisirea banilor. Dacă vede o monedă
pe stradă, o ridică ș� i o pune direct î�n puș� culiț�a de acasă. Con-
sideră că economisirea banilor este cea mai bună garanț�ie a
sentimentului de siguranț�ă î�n viaț�ă. Acesta este un crez fun-
damental î�n viaț�a acestor oameni, iar stilul lor de viaț�ă este,
de cele mai multe ori, unul modest. Î�n general, sunt experț�i î�n
arta negocierii. Î�ț�i pot da sfaturi excelente cu privire la cea
mai ieftină companie telefonică, la cardurile de fidelitate pe
care merită să le ai ș� i la cea mai bună perioadă î�n care poț�i
cumpăra bilete de avion la cel mai bun preț� . Aceste persoane
simt că trăiesc cu adevărat când î�ș�i verifică soldul din contul
de economii ș� i văd cum creș� te î�ntr-un ritm constant.
Strângătorii Compulsivi consideră că bucuria adusă de
plăcerile vieț�ii e un duș� man de moarte. De fapt, e regulă gene-
rală ca niciunul dintre hobbyurile sau activităț�ile lor de rutină
să nu coste mult, ba unele chiar deloc. Î�ș�i uită deseori visurile
din copilărie cu privire la viaț�a lor viitoare, ș� i nu î�i mai preo-
cupă ceea ce i-a inspirat să economisească de la bun î�nceput.
Povestea celor mai mulț�i Strângători Compulsivi este re-
zultatul amintirilor neplăcute ș� i temerilor legate de bani din
copilărie. De obicei, au crescut î�ntr-o familie săracă, astfel că
au trecut prin multe experienț�e dureroase sau au suferit de
singurătate. Se poate ca afacerea familiei să fi dat faliment
sau ca părinț�ii lor să nu fi reuș� it să câș� tige suficienț�i bani. Se
î�ntâmplă frecvent ca efectele unui faliment din generaț� ia
bunicilor să aibă ecou î�n generaț�ia actuală, fiind transmisă ș� i
78 KEN HONDA

teama că banii se vor termina. Dacă o astfel de persoană a

suferit din cauza proastei relaț�ii a părinț�ilor cu banii, se va
ambiț�iona din toate puterile să nu ajungă î�n aceeaș� i situaț�ie.
Totuș� i, astfel de oameni nu pot recunoaș� te sau nu î�ș�i dau sea-
ma când a pus stăpânire pe ei această teamă cu privire la bani
ș� i a î�nceput să le controleze viaț�a. Strângătorii Compulsivi
sunt convinș� i că raț�ionamentul lor este î�ntemeiat ș� i că fac totul
cum trebuie.
Dacă ai senzaț�ia că eș� ti un Strângător Compulsiv, ar fi o
ocazie bună să î�ț�i confrunț�i î�n sfârș� it anxietăț�ile sau temerile
cu privire la bani ș� i să analizezi mai profund momentul î�n
care au î�nceput să apară. Indiferent cât de mult economiseș� ti,
nu vei reuș� i niciodată să ș� tergi neliniș� tea pe care ț�i-o transmit
banii ș� i care te motivează să economiseș� ti cât mai mult. Mulț�i
Strângători Compulsivi se tem î�ntr-atât de mult că vor rămâ-
ne fără bani, î�ncât trăiesc toată viaț�a fără să cheltuiască nimic
din tot ce au economisit de-a lungul timpului.

Cheltuitorul Compulsiv (Risipitorul)

Cheltuitorului Compulsiv î�i place să cheltuiască banii. Dacă o

astfel de persoană ar găsi bani pe marginea drumului, nu i-ar
pune niciodată î�n puș� culiț�ă, asemenea Strângătorului Com-
pulsiv. Cheltuitorul Compulsiv s-ar duce la cel mai apropiat
tonomat ș� i s-ar bucura de o băutură gratuită. De asemenea,
n-ar î�nț�elege niciodată vina pe care o simt Strângătorii Com-
pulsivi când cheltuiesc, ba chiar s-ar simț�i inconfortabil dacă
ar economisi.
Ca prieteni, Strângătorii Compulsivi sunt o companie
destul de plictisitoare, î�n timp ce Cheltuitorii Compulsivi sunt
 BANI FERICIȚI 79

mereu dornici să te facă să te simț�i bine. Ei î�mbrăț�iș� ează pe

deplin conceptul „YOLO”, abrevierea de la mottoul: „You only
live once” (Nu trăieș� ti decât o dată). Mulț�i Cheltuitori Com-
pulsivi sunt prietenoș� i, de gaș� că, iar compania lor este plăcută.
Le place să ofere daruri sau să-i facă pe oameni să se simtă
speciali, fără vreun motiv anume. Î�ț�i vor spune că motivul cri-
zei economice este acela că oamenii au î�ncetat să mai cheltuie
ș� i trăiesc un sentiment ciudat de mândrie că doar ei ț�in eco-
nomia pe linia de plutire. �n cazuri extreme, Cheltuitorii Com-
pulsivi riscă să intre î�n faliment dacă cheltuie permanent mai
mult decât câș� tigă.
Există un motiv pentru care Cheltuitorii Compulsivi se
comportă astfel. Oamenii cu acest tip de personalitate cheltu-
ie pentru a simț�i că deț�in mai mult control. Este firesc ca oa-
menii să simtă că deț�in un anumit grad de control asupra a
tot ce se î�ntâmplă î�n jurul lor ori de câte ori cumpără ceva.
Personalul de la recepț�ie le răspunde politicos, cu o plecăciu-
ne a capului (cel puț�in î�n Japonia) ș� i ascultă cu atenț�ie tot ce
au de spus. Acest lucru le validează Cheltuitorilor Compulsivi
respectul de sine sau recunoaș� terea valorii ca ființ�e umane,
lucru care nu se î�ntâmplă pe alte planuri ale vieț�ii lor. De obi-
cei, Cheltuitorii Compulsivi au o stimă de sine scăzută ș� i simt
constant că se sufocă. Ca să scape de această senzaț�ie, să slă-
bească presiunea ș� i să î�ș�i î�mbunătăț�ească starea de spirit, ei
se hotărăsc rapid să cheltuie bani. Î�nsă, o asemenea metodă î�i
scapă de senzaț�ia de sufocare doar pentru scurt timp. Î�n mo-
mentul î�n care vânzătorul ambalează ș� i le oferă obiectul achi-
ziț�ionat, sentimentele negative î�ncep din nou să apară. Mulț�i
Cheltuitori Compulsivi sunt incapabili să se bucure cu adevă-
rat de lucrurile pe care le cumpără. Unele haine sfârș� esc î�n
dulap, fără să fie purtate nici măcar o dată.
80 KEN HONDA

Interesant î�n cazul Cheltuitorului Compulsiv este că, de

obicei, a fost educat de un Strângător Compulsiv. Modul î�n care
î�ș�i cheltuie banii provine din judecata sau reacț�ia lui la senza-
ț�ia de sufocare sau plictiseală pe care o trăia î�n copilărie, ală-
turi de părinț�i care impuneau cheltuieli modeste.

Cel care face bani compulsiv Mașina de Făcut Bani

Maș� ina de Făcut Bani consideră că secretul unei vieț�i bune

este să câș� tige cât mai mulț�i bani. Dacă o persoană cu un ast-
fel de EQ ar găsi bani pe jos, i-ar convinge pe toț�i cei din jur că
această î�ntâmplare este dovada pură că norocul există ș� i că
este î�ntotdeauna de partea ei. Acest tip de persoană î�ș�i consu-
mă o mare parte din energie î�ncercând să-ș� i dezvolte abilita-
tea de a face cât mai mulț�i bani. Nu se simte vinovată că se
concentrează pe eficienț�a muncii, pe abilităț�ile de gestionare
a timpului sau pe succesul î�n afaceri, î�n detrimentul timpului
petrecut cu prietenii ș� i familia. Acest lucru se datorează, par-
ț�ial, convingerii ferme că tot ce face este de dragul familiei.
Maș� inile de făcut bani se hrănesc cu atenț�ia ș� i recunoaș� -
terea succesului lor financiar de către cei din jur. Din nefericire,
nu vor î�nceta niciodată să tânjească după ș� i mai multă aten-
ț�ie, indiferent câț�i bani câș� tigă.

Indiferentul

Oamenii din această categorie abia dacă realizează că există

bani. Dacă dau peste un dolar pe stradă, probabil vor trece
mai departe, fără să-l observe. Persoanele indiferente la bani
se regăsesc de obicei î�n rândul î�nvăț�ătorilor, profesorilor,
 BANI FERICIȚI 81

funcț�ionarilor publici, medicilor, cercetătorilor, artiș� tilor ș� i

persoanelor casnice. Î�ș�i văd de viaț�a lor ca ș� i cum banii nu ar
fi un factor important. O zi din viaț�a lor poate arăta astfel: se
trezesc dimineaț�a, î�ș�i iau caserola cu prânzul, se urcă î�n tren
ș� i merg la serviciu, unde se concentrează toată ziua pe sarci-
nile pe care le au, iar seara se î�ntorc acasă. Zilele trec uneori
fără să cheltuiască vreun ban sau să se gândească prea mult
la aceș� tia. De obicei, acest tip nepăsător/indiferent va lăsa
gestionarea finanț�elor î�n grija partenerului de afaceri sau de
viaț�ă, î�n asemenea măsură î�ncât nu va mai fi sigur pe ceea ce
deț�ine sau nu va mai ș� ti unde sunt documentele financiare
importante. Pur ș� i simplu, n-are nicio grijă. Desigur, acest tip
de persoană are nevoie de bani ca să trăiască, dar grijile î�n
legătură cu banii nu î�ș�i au locul î�n sufletul lui.
O trăsătură comună a acestor persoane este că sunt destul
de î�nstărite. Î�n primul rând, nu î�ș�i folosesc banii, care ajung
astfel să fie economisiț�i. Î�ncă din copilărie, au dus-o bine din
punct de vedere financiar ș� i nu ș� i-au bătut capul cu acest as-
pect. Se poate spune că acest tip de persoane sunt fericite.
Totuș� i, dacă cel care le gestionează sistemul de finanț�e
dispare, se produce o tragedie. Cândva am ajutat un artist î�n
privinț�a unor chestiuni financiare după ce soț�ia lui, care se
ocupase î�ntotdeauna de astfel de lucruri, a murit brusc. Omul
abia dacă ș� tia unde î�i era portofelul, iar acum se trezise unicul
responsabil de contabilitatea familiei. Acest tip de persoană
nepreocupată este fericită câtă vreme î�ș�i permite să fie ne-
preocupată, dar realitatea responsabilităț�ilor financiare poate
să î�i ajungă din urmă pe astfel de oameni – ș� i uneori chiar
asta se î�ntâmplă.
82 KEN HONDA

Hipiotul

Oamenii cu acest tip de personalitate cred că banii sunt un

lucru rău. Dacă găsesc un dolar pe stradă, î�l donează sau, cel
mult, î�l pun deoparte pentru când este absolut nevoie. Ei con-
sideră că este greș� it să-l folosească î�n interes propriu.
Hipioț� ii tind să considere banii o sursă de probleme.
Î� ș�i doresc ca lumea să fie mai puț� in interesată de profit ș� i
consumerism.
Pentru aceș� ti oameni este important să nu se „compro-
mită” sau să se vândă, indiferent de preț� . Ei vor să trăiască o
viaț�ă cât mai puț�in afectată de bani.

Strângătorul Răsfățat

Acest prototip este o combinaț�ie î�ntre Strângător ș� i Cheltui-

tor. Strângătorii Răsfăț�aț�i sunt, de obicei, destul de rigizi ș� i
serioș� i, dar, dintr-odată, se simt obligaț� i să facă ceva, să-ș� i
folosească banii. Oamenii din jurul lor sunt luaț�i prin sur-
prindere când o astfel de persoană, care are un job ș� i pare
independentă din punct de vedere financiar, ajunge î�n pragul
falimentului.
Astfel de oameni î�ncearcă să-ș� i controleze viaț�a prin eco-
nomii. Economisesc cu perseverenț�ă ș� i sârguinț�ă, crezând că
asta e cea mai bună decizie. Dar imediat ce cedează, totul se nă-
ruieș� te brusc. Din persoane strângătoare devin cheltuitoare.
Când î�ș�i folosesc economiile, fac alegeri proaste, cumpă-
rând lucruri de care nu au nevoie sau pe care nu le vor folosi.
De exemplu se gândesc să-ș� i cumpere o maș� ină, cu toate că
nu au permis. Ei spun: „Avea un preț� grozav, aș� a că m-am
 BANI FERICIȚI 83

gândit s-o cumpăr. Oricum voiam să-mi iau permisul î�n curând”.
Am cunoscut o femeie care a cumpărat un aparat profesional
de î�nfrumuseț�are î�n valoare de mii de dolari. Spunea că lucra-
se multe ore suplimentare ș� i că merita un lucru atât de minu-
nat. Numai că, la scurt timp după ce l-a cumpărat, a î�nceput să
regrete. Se gândea totuș� i că, din moment ce-l avea, î�l putea
folosi, dar, nu se ș� tie din ce motiv, simplul fapt de a se uita la
el o făcea să se simtă vinovată, aș� a că acum obiectul zace î�ntr-un
sertar.

Jucătorul

Acest prototip pare o combinaț�ie î�ntre Maș� ina de Făcut Bani

ș� i Cheltuitorul Compulsiv. Î�i place adrenalina ș� i caută senzaț�ii
tari. Este dispus să-ș� i asume riscuri mari, dar este fericit doar
când câș� tigă ș� i regretă eș� ecurile. Scopul Pariorilor nu este doar
să-ș� i sporească activele, deș� i sunt convinș� i că asta vor. Adre-
nalina riscului ș� i promisiunea recompensei constituie o plăce-
re î�n mrejele căreia aceș� ti oameni se pot pierde. Î�n consecinț�ă,
acest prototip cedează î�n faț�a profiturilor neaș� teptate sau a
pierderilor devastatoare bruș� te.
Î�l entuziasmează tranzacț�ionările ș� i capitalul de risc ș� i
percepe monotonia rutinei ca pe un soi de moarte. Unii spun
chiar că ar prefera să moară decât să trăiască o viaț�ă monotonă.
Am observat că, uneori, Jucătorii au fost crescuț�i de Strângă-
tori Compulsivi. Plictiseala unei vieț�i trăite alături de niș� te
părinț�i atât de zgârciț�i i-a determinat pe copii să î�ngroaș� e
rândurile Cheltuitorilor sau ale Jucătorilor.
84 KEN HONDA

Îngrijoratul

Acest prototip î�ș�i face mereu griji pentru bani. Indiferent câț�i
are, î�ș�i face griji î�n legătură cu ei. Î�ș�i face griji că vor dispărea.
Când nu are bani, î�ș�i face griji că nu-i are.
Î�ngrijoraț�ii nu au î�ncredere î�n viaț�ă. Ei se aș� teaptă la un
viitor î�mpânzit de probleme, iar acest lucru le provoacă alte
griji. E ca ș� i cum ț�i-ai face griji pentru o dobândă la un î�mpru-
mut pe care nu-ț�i aminteș� ti să-l fi făcut.
De asemenea, acestui prototip î�i lipseș� te î�ncrederea î�n
potenț�ialul său de ființ�ă umană. Î� i lipsesc stima de sine ș� i
î�ncrederea că va duce la bun sfârș� it anumite sarcini. Chiar ș� i
atunci când are o situaț�ie materială bună, Î�ngrijoratul î�ș�i face
griji că se vor î�ntâmpla lucruri î�ngrozitoare, care î�l vor distruge.
Este important de menț�ionat că acest tip de î�ngrijorare
nu este legată î�n mod direct de bani, ci mai degrabă frica de
viaț�ă, î�n general, este proiectată asupra banilor. Câtă vreme
astfel de temeri rămân nerezolvate, î�ngrijorările cu privire la
bani vor continua să existe.

BANII DINCOLO DE TIPUL DE PERSONALITATE ȘI

ÎNȚELEGEREA CELOR CINCI EMOȚII NEGATIVE CE
TE ȚIN DEPARTE DE PROSPERITATE

Am analizat motivele pentru care mulț�i dintre noi nu putem

păș� i î�n lumea unui Mic Milionar Fericit ș� i am studiat tipurile
de personalitate care sunt profund conectate cu felul î�n care
am fost crescuț�i. Aș� adar, cum ne putem depăș� i comportamen-
tele ș� i credinț�ele limitate cu privire la bani? Există vreo cale
prin care să ne putem transforma statutul actual? Cred că
 BANI FERICIȚI 85

există, dar presupune o î�nț�elegere mai profundă a obstacole-

lor care ne î�mpiedică să trăim pe deplin î�n prezent ș� i să fim î�n
armonie cu bogăț�ia pe care o avem la dispoziț�ie. Iată câteva
dintre cele mai frecvente obstacole pe care le î�ntâmpinăm cu
toț�ii:

1. Anxietatea

De obicei, emoț�ia negativă cel mai uș� or de î�nț�eles este anxie-

tatea. Anxietatea reprezintă disconfortul sau neliniș� tea pe care
le trăim atunci când î�ntreprindem sau plănuim să î�ntreprin-
dem o acț�iune.
Când vine vorba de anxietate, două lucruri importante
intră î�n joc. Primul este senzaț�ia de disconfort pe care o re-
simț�i când te afli pe punctul să î�ncepi ceva nou. Chiar dacă
acest sentiment se manifestă ca o emoț�ie negativă, el este ș� i
un indiciu că schimbarea a devenit iminentă.
Al doilea lucru constă î�n faptul că acest disconfort poate
ș� i adesea stârneș� te alte emoț�ii negative care erau mai bine
ascunse. Anxietatea reprezintă una dintre emoț�iile pe care le
conș� tientizăm cel mai uș� or. Î�n timp ce căutăm motivele pen-
tru care suntem anxioș� i, descoperim sentimentele pe care,
poate, le-am ignorat. De multe ori, anxietatea este un indiciu
că ar trebui să acordăm mai multă atenț� ie stării noastre
emoț� ionale.
86 KEN HONDA

2. Frica

Mulț�i dintre noi se tem de schimbare. Ne temem să nu ne pier-

dem prietenii ș� i iubirea, dar ne temem inclusiv de pierdere î�n
sine. Din acest motiv, depunem un efort considerabil î�n ges-
tionarea riscului de a pierde ceva.
Optimiș� tii se tem de ideea de frică. Dacă sunt cuprinș� i
de frică, trăiesc sentimentul copleș� itor că totul se va nărui, ș� i
resping, din instinct, orice gânduri legate de lucruri care ar
putea stârni astfel de emoț�ii. Dar fuga de frică nu reprezintă o
cale de a o î�nvinge; doar prin confruntare directă î�ncepem să
ne controlăm frica.

3. Îndoiala

Când ne hotărâm să facem ceva nou, avem de multe ori senti-

mentul că nu ne vom putea duce planul la bun sfârș� it. Aș� a se
manifestă î�ndoiala. Vocea î�ndoielii se poate face auzită ș� i din
partea altora. Un prieten sau o rudă poate insinua o compara-
ț�ie î�ntre noi ș� i altcineva, făcându-ne să ne simț�im nesiguri î�n
legătură cu propria persoană. Cu puț�ină introspecț�ie î�n plus,
vom î�nț�elege că, indiferent care este cauza î�ndoielii, ea vine
din interior.
Î�ndoiala este cea care ne î�mpiedică să păș� im î�ntr-o lume
nouă. Când cineva este î�mpotriva noastră sau ne critică, avem
ș� ansa să descoperim î�ndoielile pe care le ascundem î�n noi î�n-
ș� ine ș� i să le ț�inem piept.
 BANI FERICIȚI 87

4. Vina

Există un anumit tip de persoană care vrea ca toț�i cei din jurul
ei să o aprobe. Acest lucru se datorează faptului că se simte
vinovată să lase pe cineva pe dinafară. Când ne simț�im vino-
vaț�i, avem senzaț�ia că am făcut ceva greș� it. Dar, dacă primim
aprobarea sau acordul celorlalț�i, atunci sentimentul negativ
de vină poate fi evitat. Totuș� i, dezaprobarea unei persoane
poate conta mai mult decât aprobarea altor zece. Este un sen-
timent care ne poate paraliza progresul personal .

5. Delăsarea

Ultima emoț�ie din spectrul sentimentelor negative este lipsa

autoaprecierii sau a stimei de sine. Fără stimă de sine, nu este
posibilă o viaț�ă fericită ș� i î�ndestulată. Chiar dacă fericirea ș� i
bogăț�ia s-ar pogorî� pur ș� i simplu î�n viaț�a noastră, lipsa au-
toaprecierii ne va î�mpiedica să le primim ș� i să ne bucurăm cu
adevărat de ele.
Rezolvarea emoț�iilor negative legate de propria persoană
– ș� i de bani – reprezintă calea de a ne deschide î�n faț�a tuturor
posibilităț�ilor. Când funcț�ionăm î�ntr-o stare de anxietate, fri-
că, î�ndoială, vină sau delăsare, blocăm efectiv cursul energiei
ș� i al norocului î�n viaț�a noastră. Dacă ne concentrăm doar pe
ceea ce ar putea ieș� i prost, nu putem vedea oportunităț�ile
care ne aș� teaptă. Când cedăm î�n faț�a î�ndoielii ș� i suntem duri
cu noi î�nș� ine, este imposibil să ieș� im î�n lume ș� i să obț�inem
mari succese.
Cu cât î�ț�i dai seama mai repede că singurul lucru care te
limitează eș� ti... tu, pentru că ai o gândire negativă, cu atât mai
repede poț�i ajunge î�n punctul î�n care să-ț�i sporeș� ti IQ-ul ș� i
88 KEN HONDA

EQ-ul banilor, precum ș� i sentimentul de î�mpăcare, prosperi-

tatea ș� i bogăț�ia.

CUM SĂ-ȚI SPOREȘTI IQ-UL și EQ-UL BANILOR

Mulț�i oameni cred că IQ-ul banilor este important. Dar după

ce am oferit consultanț�ă multor persoane ș� i am fost martor la
schimbarea lor din ultimii douăzeci de ani, cred că EQ-ul ba-
nilor este de departe mult mai important decât IQ-ul lor.
Multe greș� eli financiare sunt strâns legate de emoț�ii. Poț�i
fi cea mai inteligentă persoană din lume, dar, dacă nu eș� ti stă-
pân pe emoț�iile tale ș� i pe modul î�n care î�ț�i afectează compor-
tamentul, este imposibil să iei decizii clare ș� i bune î�n privinț�a
banilor. Consider că o modalitate de a face acest lucru este să
devii conș� tient de emoț�iile tale, de î�nclinaț�iile î�nnăscute ș� i
de tipul tău de personalitate, iar apoi să cauț�i un mentor care
să te ajute să-ț�i analizezi relaț�ia cu banii ș� i să te ghideze î�n
carieră.
Poate consideri că nu e nimeni î�n jurul tău care să se po-
trivească acestor cerinț�e. Am simț�it acelaș� i lucru î�n urmă cu
treizeci de ani. Totuș� i, dacă î�ntrebi î�n stânga ș� i-n dreapta, ai
să fii surprins de cât de repede poț�i să găseș� ti un astfel de om.
Ar putea fi unchiul prietenului tău cel mai bun sau vărul cole-
gului tău. Această etapă ar putea fi cea mai grea. Poate că eș� ti
timid sau poate că nu vrei ca prietenii tăi să afle despre inte-
resul tău brusc pentru bani. Dar nu ai de ce să te ruș� inezi.
De fapt, vreau să fii mândru că porneș� ti î�n această călăto-
rie. Va fi un drum pe care poț�i fi urmat de prietenii tăi ș� i de
oamenii dragi. Am avut un sentiment de mândrie toată viaț�a
mea. Am fost primul din familie care a mers la facultate, ș� i
 BANI FERICIȚI 89

m-am mândrit cu asta. Când m-am retras ca să-mi cresc fiica,

toț�i au fost ș� ocaț�i ș� i nedumeriț�i. Î�n Japonia, când soț�ia ta ră-
mâne î�nsărcinată, este momentul să munceș� ti pe brânci. Nu e
momentul potrivit să te retragi! Dar, după ce am scris despre
experienț�ele mele, mulț�i taț�i tineri din Japonia s-au retras din
activitate de dragul copiilor lor, declanș� ând astfel o miș� care
de mai mare implicare a bărbaț�ilor î�n creș� terea copiilor, lucru
care m-a făcut tare mândru. Le-am devenit acestora mentor
ș� i mulț�i dintre ei au devenit la rândul lor mentori pentru cei
din jurul lor. Este important să cauț�i ajutor ș� i să găseș� ti pe
cineva care te poate î�ndruma. Cred cu adevărat î�n vechea zi-
cală: „Când elevii sunt pregătiț�i, va apărea ș� i profesorul”.
Dacă eș� ti pregătit, va apărea.

CĂILE CĂTRE LIBERTATE FINANCIARĂ

Există câteva modalităț�i prin care poț�i deveni liber din punct
de vedere financiar. Una este să nu mai faci parte din societa-
tea modernă. Am prieteni care au făcut asta. Locuiesc la ț�ară
ș� i î�ș�i cultivă hrana, cheltuind foarte puț�ini bani. Nu trebuie
să-ț�i faci griji î�n privinț�a banilor dacă alegi acest stil de viaț�ă.
Nu vei lua cina la un restaurant cotat cu stele Michelin ș� i nu
vei purta haine la modă. Î�n schimb, vei mânca morcovi ș� i alte
legume crescute organic, ș� i vei purta haine comode. Vei putea
să porț�i conversaț�ii cu păsările.
Unii oameni visează la acest stil de viaț�ă fericit. Dar mulț�i
alț�ii, î�n special cei de la oraș� , nu-ș� i imaginează că ar putea trăi
astfel. Fiecare cu gusturile lui, cum se spune.
O altă cale este să-ț�i asiguri un flux monetar care să-ț�i
aducă venituri ș� i bunuri suficiente, î�ncât să-ț�i poț�i trăi viaț�a
90 KEN HONDA

de vis. Aceasta este o altă modalitate de a obț�ine libertate

financiară.
Dacă vrei să urmezi acest drum, trebuie să-ț�i optimizezi
IQ-ul ș� i EQ-ul banilor, iar când vei face asta, vei munci î�ntr-un
mod mai creativ, î�ț�i vei cheltui banii doar pe lucruri care ț�i se
par cu adevărat importante (pentru că ai descoperit ce con-
tează) ș� i vei fi capabil să trăieș� ti î�n prezent ș� i să fii incredibil
de recunoscător pentru fiecare moment din viaț�ă. De aseme-
nea, poț�i pune î�n practică următoarele sfaturi:

Nu economisi bani din cauza anxietății

Mulț�i oameni economisesc bani fiindcă se tem de viitor. Poate

se vor î�mbolnăvi sau î�ș�i vor pierde locul de muncă, aș� a că pun
bani deoparte pentru zile negre. Oamenii vor să economiseas-
că î�n caz că se î�ntâmplă ceva rău.
Dar, dacă economiseș� ti bani din anxietate sau din teamă,
nu vei face decât să alimentezi ș� i mai mult anxietatea ș� i teama,
creând astfel mai multe obstacole î�n calea banilor.
Efectul advers este că, indiferent cât economiseș� ti, anxie-
tatea legată de bani nu va dispărea. Dacă eș� ti falit, probabil
consideri că ar trebui să economiseș� ti o săptămână, ca să te
simț�i uș� urat. Dar dacă economiseș� ti o săptămână, vei simț�i
nevoia să economiseș� ti o lună. Apoi, poate un an, doi sau cinci.
Nu se termină niciodată. Chiar dacă ai reuș� i să economiseș� ti
suficient pentru tot restul vieț�ii, ai î�ncepe să te temi că e posi-
bil să pierzi tot.
Aș� adar, anxietatea nu dispare niciodată. De ce? Fiindcă
nu este legată de bani. Anxietatea și frica sunt adânc înrădăci-
nate în psihicul tău.
 BANI FERICIȚI 91

Credem că temerile noastre sunt legate de bani, dar î�n

realitate ne temem de viitor ș� i de schimbare.
Există vreo soluț�ie la această nebunie? Dacă economi-
seș� ti, imaginează-ț�i ș� i modalităț�i distractive de a cheltui. Poate
ai vrea să călătoreș� ti, să mănânci ceva bun î�ntr-un restaurant,
să mergi la masaj, să te retragi la pensie î�ntr-un loc mult visat,
să î�ț�i ajuț�i copiii ș� i pe cei dragi. Vezi diferenț�a? Te gândeș� ti la
bani cu apreciere, iubire, speranț�ă ș� i energie pozitivă, ceea ce
î�ț�i va aduce ș� i mai mulț�i bani. Î�ț�i dai seama că banii tăi există
pentru bucuriile ș� i plăcerile tale. Dacă î�ncepi să te gândeș� ti la
toate lucrurile plăcute pe care le poț�i face cu banii pe care-i
economiseș� ti, î�ngrijorarea va dispărea. Mintea umană este
extrem de simplă: nu are cum să proceseze două emoț�ii con-
comitent. Concentrează-te pe distracț�ii, pe lucrurile pozitive
care î�ț�i dau speranț�ă. Contul tău de economii... ș� i mintea î�ț�i
vor mulț�umi.

Vei pierde bani înainte să atragi bani

Poate că sună ciudat, dar este adevărat. Am intervievat mii de

milionari din î�ntreaga lume, aș� a că mă bazez pe suficiente date
când afirm asta. Ba chiar am efectuat ș� i un studiu alături de
Kodansha, una dintre editurile prestigioase din Japonia, numit
Cum au devenit oamenii obișnuiți milionari, î�n cadrul căruia
am analizat 10.000 de milionari ș� i modul î�n care au obț�inut
succesul. Am descoperit multe lucruri, unul dintre ele fiind că
pierduseră mult ș� i trecuseră prin eș� ec ș� i pierdere î�nainte să
facă avere. Au pierdut î�n diverse moduri: investind prost, fi-
ind furaț�i de către angajaț�i sau eș� uând î�n afaceri.
92 KEN HONDA

Aș� adar, nu te descuraja la primul ghinion. Gândeș� te-te că

acesta nu e decât un pas spre succes. Pentru că, după ce pierzi
niș� te bani, vei î�ncepe să atragi alț�i bani – dacă, desigur, î�ț�i păs-
trezi atitudinea pozitivă ș� i eș� ti deschis pentru succes î�n viitor.

Oamenii plăcuți atrag bani

O altă descoperire este că oamenii cărora le place jobul lor au

ș� anse mai mari să aibă succes decât cei neî�mpliniț�i la locul de
muncă.
Oamenii care fac ce le place sunt mai pasionaț�i, depun
eforturi suplimentare pentru clienț�ii lor ș� i ajută mai mult. Sunt
mai apreciaț�i ș� i mai respectaț�i de către clienț�i ș� i parteneri.
Î�ntr-un cuvânt, sunt plăcuți.
Dacă vrei să ai un EQ al banilor mai ridicat, trebuie să
iubeș� ti oamenii. Cu cât î�ț�i pasă mai mult de ceilalț�i, cu atât
mai mult vei primi.
Oamenii reacț�ionează pozitiv când primesc atenț�ie. Banii
nu-i vor ocoli pe aceș� tia. Dacă te plac mulț�i oameni, vei câș� ti-
ga mulț�i bani.

Stabilește un tarif corespunzător serviciilor tale

Primesc adesea î�ntrebări de la liber-profesioniș� ti cu privire la

tarife. Se î�ntreabă mai mereu care e tariful potrivit pentru ei.
Nu se î�ntreabă niciodată cum să-l obț�ină. Vor să afle mai multe
despre cum să ridice preț�ul, păstrându-ș� i totodată clienț�ii. Le
e frică să-ș� i mărească tariful, fiindcă se tem că vor pierde
potenț�iali clienț�i.
 BANI FERICIȚI 93

Este î�nspăimântător să „pui un preț� pe tine”. Acelaș� i lucru

e valabil ș� i când ceri o mărire de salariu.
Interesant este că, indiferent ce preț� stabileș� ti, tot vei
avea clienț�i. Totuș� i, nu va fi la fel: oamenii au diferite nevoi ș� i
abilităț�i. Dacă stabileș� ti un preț� scăzut, vei atrage oameni
care plătesc puț�in; dacă stabileș� ti un preț� ridicat, î�i vei pierde
pe clienț�ii care plătesc puț�in, dar î�i vei atrage pe cei care sunt
dispuș� i să plătească mai mult.
Aș� adar, î�ntrebarea este următoarea: Eș� ti pregătit pentru
preț�uri mai mari, care vor atrage altfel de clienț�i?

Arigato și cum să înveți filosofia Maro

Oamenii presupun î�ntotdeauna că mai mult î�nseamnă mai

bun. Totuș� i, cei care î�ș�i doresc cu disperare mulț�i bani eș� uea-
ză de multe ori, iar odată cu eș� ecul vine ș� i mult stres. Când
vine vorba de greutatea corporală, cei mai mulț�i spun că vor
să scape de câteva kilograme. Nu prea ai să auzi pe cineva
afirmând că vrea să ia î�n greutate, iar, ocazional, vei î�ntâlni
oameni care pur ș� i simplu se simt bine î�n pielea lor.
Î�n ce priveș� te banii, am auzit nenumărate persoane spu-
nând că vor mai mulț�i, dar rareori pe cineva spunând că are
prea mulț�i. Am cunoscut doar un om care mi-a declarat că are
destul. L-am menț�ionat pe mentorul meu Wahei Takeda de
câteva ori. Am scris, î�mpreună cu Janet Bray Attwood, despre
ce î�nseamnă să ai „destul” î�ntr-o carte intitulată Maro Up!:
The Secret of Success Begins with Arigato (Maro Up: secretul
succesului începe cu Arigato). Î�nainte de moartea lui Wahei,
am avut privilegiul ș� i onoarea să î�nvăț� de la el, iar el era, de
departe, cel mai fericit om pe care î�l cunoscusem vreodată.
94 KEN HONDA

Deș� i acest om minunat nu este cunoscut î�n lume, el era, ca să

mă exprim î�n termeni relativi, un fel de Warren Buffett al Japo-
niei. Conducea una dintre cele mai mari fabrici de bomboane
din ț� ară, iar ceea ce o făcea unică era faptul că muncitorii î�i
ascultau pe copii cântând arigato, care î�nseamnă „mulț� u-
mesc”, î�n timp ce făceau aceste bomboane speciale ș� i atât de
populare printre cei mici. Wahei simț�ea că energia copiilor
care cântau î�n timp ce muncitorii făceau bomboanele era mo-
tivul pentru care compania lui avea un succes atât de mare.
Iar eu cred că succesul meu este rezultatul direct al ideii lui
Wahei de a rosti î�n permanenț�ă arigato ș� i de a aplica filozofia
lui „maro up” î�n viaț�a ș� i afacerea mea.
Aș� adar, ce este maro? Cuvântul este o prescurtare de la
magokoro, care î�nseamnă „inimă autentică sau sinceră” î�n ja-
poneză. Se poate spune că maro este specific celor care au
inima curată ș� i duc o viaț�ă cinstită. Chiar ș� i î�n japoneză, este
greu să definim termenul maro, deoarece face referire la o
stare de spirit, pe care am putea-o descrie drept altruism, o
stare de spirit total opusă egoismului. Poate fi definită ca pro-
funzimea conș� tiinț�ei individuale, apropiată de conș� tiinț�a co-
lectivă, nivel la care omenirea ș� i universul devin un î�ntreg.
Prin urmare, maro este izvorul nesecat al iubirii necondiț�io-
nate pentru ceilalț�i ș� i pentru noi î�nș� ine.
Atingerea unei stări de maro este cheia succesului. Wahei
spunea că cei aflaț�i î�n contact cu maro creează mereu con-
juncturi de câș� tig reciproc pentru ei ș� i pentru oamenii din
jurul lor. Prin urmare, dacă ai inima curată ș� i eș� ti sincer, nu
numai că oamenii te vor trata mai bine, dar vei î�ncepe să simț�i,
totodată, sprijinul î�ntregului univers.
Când maro se intensifică, Wahei spune că atingi starea de
„maro up”, care î�ț�i aduce multe miracole î�n viaț�ă.
 BANI FERICIȚI 95

CUM ARATĂ MARO

Când maro se intensifică:

• devii mai magnetic, emanând ș� i atrăgând energie pozitivă.
Astfel vei fi î�nconjurat de oameni buni ș� i lucruri de care
eș� ti profund preocupat, ceea ce creează ulterior un ciclu al
fericirii ș� i al abundenț�ei.
• devii mai energic ș� i mai pasionat de lucrurile de care î�ț�i
pasă cel mai mult. Devii mai intuitiv ș� i alegi cea mai bună
cale de a-ț�i trăi viaț�a. Ș� i din moment ce faci ceea ce iubeș� ti
cel mai mult, deschizi permanent uș� i către noi oportuni-
tăț�i ș� i mai multă bogăț�ie.
• eș� ti mai recunoscător că trăieș� ti. De aceea, te vei trezi că
spui „mulț�umesc” mai mult ca niciodată. Recunoș� tinț�a ta
e molipsitoare ș� i î�i faci ș� i pe cei din jur să debordeze de
energie pozitivă. Prin urmare, ceilalț�i î�ș�i exprimă recunoș� -
tinț�a ș� i primesc, la rândul lor, mai multă bogăț�ie.

MAI MULTE DESPRE WAHEI ȘI DESPRE CE PUTEM

ÎNVĂȚA DE LA EL

Wahei Takeda s-a născut î�n Nagoya, Japonia, î�n 1932. Fiu de
cofetar, a î�nvăț�at î�ncă de la o vârstă fragedă, de la tatăl lui, să
facă prăjituri ș� i alte dulciuri, iar, î�n scurt timp, a ajuns să se
ocupe de afacerea familiei. Creativitatea lui Wahei a fost mo-
torul afacerii, iar napolitana cu cremă inventată de el a avut
un succes răsunător î�n Japonia. După realizările lui î�n dome-
niul cofetăriei, s-a extins î�n sfera imobiliarelor ș� i a investiț�iilor,
devenind î�n cele din urmă atât de bogat î�ncât a ajuns un fel de
Warren Buffett al Japoniei.
96 KEN HONDA

Wahei s-a hotărât să se implice î�n sprijinirea afacerilor

mici, devenind ceea ce el numea un „filantrop al comunităț�ii”.
De-a lungul carierei sale fenomenale, filosofia lui maro a in-
spirat mii de alte persoane să devină mai generoase ș� i mai
deschise la fluxul banilor atât î�n viaț�a lor privată, cât ș� i î�n cea
publică.
Wahei credea că bunătatea, generozitatea ș� i recunoș� tinț�a
erau cheia fericirii ș� i prosperităț�ii. Inspirat de î�nț�elepciunea
ș� intoismului*, el a studiat î�ndeaproape modul î�n care oamenii
puteau atrage norocul î�n viaț�ă. Reflectând la diferenț�ele din-
tre oamenii bogaț�i ș� i fericiț�i ș� i cei bogaț�i ș� i nefericiț�i, a desco-
perit că motivul fericirii lui era sentimentul permanent de
mulț�umire cu ceea ce avea. Nu era măcinat de lăcomie, ci a
î�nț�eles cum să aducă bunăstarea ș� i î�n viaț�a altora. Mulț�umirea
interioară ș� i recunoș� tinț�a sunt esenț�a filosofiei maro, conce-
pute de el.
Personal, simt că am suficienț�i bani ca să fiu fericit ș� i î�m-
plinit. Cred, de asemenea, că banii vor veni mereu spre mine
la momentul potrivit. Nu trebuie să aș� teptăm să avem toț� i
banii din lume ca să î�ncepem să ne trăim viaț�a. Nu trebuie
decât să ș� tim când să facem la stânga sau la dreapta, să obț�i-
nem ceea ce avem nevoie, când avem nevoie. O mulț�ime de
oameni î�ș�i doresc să aibă la dispoziț�ie munț�i de economii, ca
să nu mai fie nevoiț�i să se î�ngrijoreze pentru tot restul vieț�ii.
Dar uneori prea mulț�i bani sunt mai degrabă o povară decât o
binecuvântare, mai ales dacă rezervorul tău nu are dimensiu-
nea potrivită.

* Șintoismul sau shinto este religia tradițională a Japoniei, o religie politeis-

tă care implică venerarea unor zei numiți kami. (n. red.)
 BANI FERICIȚI 97

Când lucram î�n contabilitate, am văzut multe familii bo-

gate care sufereau din pricina faptului că aveau prea mulț�i
bani. Copiii cu părinț�i bogaț�i se confruntau uneori cu dificul-
tăț�i î�n viaț�ă. Părinț�ii lor dispuneau de averi mari fiindcă mun-
ceau din greu, î�ș�i atingeau obiectivele ș� i aveau relaț�ii bune cu
alț�i oameni. Totuș� i, uneori copiii lor sufereau pentru că î�ș�i
doreau prea mult; nevoile lor erau atât de mari, î�ncât erau
incapabili să-ș� i descopere propriul scop î�n viaț�ă. Pentru ei,
era uș� or să cadă î�n patima drogurilor sau alcoolului, nedesco-
perind niciodată ce le aducea cu adevărat bucurie.
Toț�i milionarii pe care i-am cunoscut ș� i care erau cu ade-
vărat fericiț�i î�ș�i găsiseră fericirea nu prin intermediul banilor,
ci făcând ce le plăcea. Munceau pentru că le făcea plăcere.
Copiii cu părinț�i fericiț�i, cărora le merge bine, tind să se
descurce bine î�n viaț�ă, deoarece părinț�ii lor au ales să-ș� i pe-
treacă mai mult timp cu ei decât făcând ore suplimentare la
un serviciu care nu le place.
Copiii cu părinț�i bogaț�i ș� i nefericiț�i moș� tenesc bani, dar
nu descoperă ce le aduce fericirea, la nivel personal ș� i profe-
sional. Asta se î�ntâmplă deoarece părinț�ii dedică prea mult
timp afacerilor, î�ncercând să câș� tige mai mulț�i bani. Dacă se
simt pierduț�i î�n viaț�ă ș� i lucrează doar pentru bani, probabil
că afacerea lor va creș� te, dar nu-ș� i vor petrece atât de mult
timp cu copiii pe cât ș� i-ar dori.

SISTEMUL DE CREDINȚE AL BANILOR

Deș� i Wahei m-a î�nvăț�at filosofia lui despre bani, tata m-a î�n-
văț�at ș� i el abordări utile ș� i semnificative. M-a î�nvăț�at că există
un motiv pentru care oamenii de succes au succes ș� i un motiv
98 KEN HONDA

pentru care oamenii lipsiț� i de succes nu î�l au. Oamenii de

succes reuș� esc mereu ș� i continuă să-ș� i clădească succesul,
î�n timp ce oamenii fără succes se tot î�mpotmolesc î�n neș� an-
sele ș� i „ghinionul” lor.
Există o vorbă japoneză care spune că „poț�i să te naș� ti pe
Planeta Sărăciei”. Mulț�i oameni cred că sărăcia este un rezul-
tat al destinului, dar tata mi-a explicat că un alt factor are
un rol mai important: Modul în care te gândești la muncă și la
bani îți determină avuția, și nu soarta. Dacă atitudinea ta faț�ă
de locul de muncă ș� i faț�ă de situaț�ia financiară este nepotrivi-
tă, viaț�a ta va urma aceeaș� i direcț�ie.
Dacă, î�n cazul tău, prototipul banilor este impregnat de
fericire ș� i bucurie, de dorinț�a de a-i ajuta pe ceilalț�i ș� i de a cu-
lege roadele, atunci vei fi bogat. Dacă eș� ti impregnat de furie,
ură, amintiri neplăcute ș� i de simț�ul concurenț�ei, viaț�a ta va
conț�ine aceleaș� i ingrediente.
Î�n acelaș� i timp, oamenii sunt condiț�ionaț�i să câș� tige bani
î�n anumite moduri. Dacă lucrezi pentru o companie ș� i eș� ti
concediat, cel mai probabil î�ț�i vei căuta un alt loc de muncă ș� i
vei î�ncepe să lucrezi la o companie diferită. Proprietarul unei
afaceri care dă faliment nu va candida pentru un job î�n cadrul
firmei altcuiva, ci va î�ncerca din nou ș� i va porni o altă afacere.
Totuș� i, s-ar putea să nu-i treacă prin minte să investească la
bursa de valori. Investitorii nu se gândesc niciodată să lucreze
pentru altcineva sau să conducă o companie, ei pur ș� i simplu
caută un alt loc unde să-ș� i investească banii. Ș� i, din păcate,
oamenii care nu au lucrat niciodată sau nu ș� tiu ce să facă cu
banii, nu vor lucra niciodată ș� i nici nu vor ș� ti ce să facă cu
banii. Oamenii funcț�ionează conform unui „prototip al bani-
lor”, adică conform cu ceea ce au î�nvăț�at sau au aflat din mers.
 BANI FERICIȚI 99

Tata mi-a spus că orice persoană ar trebui să descopere ce

simte faț�ă de bani. Oamenii prosperi sunt fericiț�i când se gân-
desc la bani sau când î�i ating. Ei simt cu adevărat bucurie. Pe
de altă parte, oamenii săraci sunt neliniș� tiț�i ș� i temători când
se gândesc la bani sau vorbesc despre ei, iar de aici se nasc
sentimentele de confuzie.
La vârsta de douăzeci de ani, am hotărât că voi fi inde-
pendent financiar î�nainte de treizeci de ani, aș� a că am î�nceput
să caut cheia succesului ș� i a fericirii.
Auzisem o veche zicală care spunea că „toț�i banii pe care
î�i câș� tigi la douăzeci ș� i ceva de ani î�i vei pierde până la trei-
zeci”. Ca un optimist ce sunt, această teorie mi s-a părut greu
de crezut, dar se pare că toț�i acei oameni bogaț�i aveau drep-
tate. Mi-am câș� tigat ș� i mi-am pierdut averea (după cum ve-
deam lucrurile atunci) de mai multe ori la douăzeci de ani.
Î�n loc să î�ncerc cu disperare să câș� tig mai mulț�i bani, ș� tiam
că trebuia să elimin sursa problemei dacă voiam să sparg
acest tipar. Era inutil să joc după acelaș� i reguli care î�i făceau
pe toț�i ceilalț�i să se simtă î�ngrozitor. Mi-am dat seama că cea
mai importantă piesă din puzzle era să descopăr ce scria î�n
prototipul meu referitor la bani ș� i să rescriu elementele care
lucrau î�mpotriva mea.
Majoritatea dintre noi probabil că am amânat analiza a
ceea ce conț�ine prototipul nostru cu privire la bani. Deja am
stabilit că ceea ce am î�nvăț�at î�n tinereț�e a avut un efect puter-
nic asupra noastră. Dar asta nu înseamnă că nu-l putem con-
tracara. Din când î�n când e vremea pentru o revizuire sau o
actualizare la o versiune mai nouă. Dacă ai fost influenț�at de
părinț�i, aș� a cum s-a î�ntâmplat cu noi toț�i, prototipul banilor
tăi a fost stabilit î�ncă de când erai mic. Prototipul părinț�ilor
100 KEN HONDA

tăi a fost profund influenț�at de bunicii tăi. Dacă aceș� tia erau
copii î�n anii 1930, atunci fără î�ndoială că este impregnat de
teama ș� i neliniș� tea care au marcat anii grei de după Marea
Criză Economică, sentimente care s-au transmis din genera-
ț�ie î�n generaț�ie ș� i continuă să te influenț�eze până î�n prezent.
Bunicii tăi i-au î�nvăț�at pe părinț�ii tăi că risipirea banilor
ar putea să echivaleze, mai târziu, cu moartea. Dacă nu voiai
să-ț�i pierzi slujba, trebuia să ț�ii strâns de bani, să nu cheltui
un sfanț� . Î�n 1930 banii erau percepuț�i ca o garanț�ie a siguran-
ț�ei, din moment ce puț�ini oameni aveau locuri de muncă ș� i
toată lumea trăia cu spaimă. Acel sentiment î�nfricoș� ător pe
care bunicii tăi î�l aveau î�n copilărie nu a dispărut niciodată,
nici măcar când au avut la rândul lor copii – aș� a că l-au trans-
mis părinț�ilor noș� tri.
Problema cu prototipul banilor este că acel cod a fost
scris î�n urmă cu decenii ș� i că stă ascuns, ieș� ind la iveală doar
când te simț�i speriat ori panicat. Apare când ai de luat o deci-
zie importantă î�n viaț� ă. Când te căsătoreș� ti sau î�ț�i schimbi
locul de muncă, acest sentiment iese la suprafaț�ă, fără ca mă-
car să observi.
Dar ideea e că prototipul este doar un model – o carcasă,
dacă vrei. Poț�i să ș� tergi schiț�a ș� i să o iei de la capăt. Structura
nu a fost construită î�ncă. Grinzile de oț�el n-au fost sudate î�n-
tre ele; fundaț�ia n-a fost turnată. Ai destul timp să modifici
prototipul ș� i să creezi unul care te va ajuta să-ț�i construieș� ti
un viitor sigur din punct de vedere financiar.
 BANI FERICIȚI 101

DESCOPERIREA DIMENSIUNII POTRIVITE A

REZERVORULUI

Odată ce am stabilit ce simț�i î�n legătură cu banii – ce crezi

despre bani – ș� i ț�i-ai vindecat relaț�ia din trecut cu ei, este tim-
pul să î�ncepem să analizăm cum vezi această relaț�ie î�n viitor.
Î�năuntrul fiecăruia dintre noi există, î�n sens metaforic,
mai multe rezervoare. Există rezervoare pentru bogăț�ie, bani,
fericire, relaț�ii, muncă ș� i multe alte lucruri. Aceste rezervoare
sunt ca niș� te borcane deschise. Dacă sunt doar pe jumătate
pline, avem tendinț�a să fim nemulț�umiț�i. Dacă există o canti-
tate mai mare decât î�ncape î�n rezervor, ea va da pe dinafară ș� i
vom accepta atât cât credem că merităm. Obiectivul este să
ne simț�im ca Wahei: Că avem destul. Că suntem recunoscători
pentru tot ce avem și pentru că putem da mai departe din ce
avem.
Totul se reduce la cât de important este să găseș� ti dimen-
siunea potrivită pentru rezervorul tău. Unii oameni au rezer-
voare extrem de mici, dar care păstrează foarte bine banii,
iar alț� ii au rezervoare sparte ș� i crăpate, prin care se scurge
conț�inutul.
Există modalităț�i de a estima dimensiunea rezervorului
de bani. De exemplu, poate că câș� tigi 100.000 de dolari pe
an, dar eș� ti nemulț�umit, î�nsă energia pe care o consumi î�n-
cercând să câș� tigi 150.000 de dolari pe an te duce la epuiza-
re; dimensiunea rezervorului tău e undeva î�ntre 100.000 ș� i
150.000 de dolari. Dacă câș� tigi 50.000 de dolari, dar eș� ti plic-
tisit de viaț�a ta, asta î�nseamnă că ai un rezervor mai mare, dar
nu-l umpli pe tot. Dacă prin anumite circumstanț�e fericite, te-ai
născut cu darul banilor, ar trebui să ț�inteș� ti cât mai sus. Dacă
102 KEN HONDA

nu, este important să cunoș� ti limita care î�ț�i aduce cea mai
multă fericire.
Asta î�nseamnă să ai un rezervor de bani. Dacă î�ncerci să-l
umpli peste capacitatea lui, se va sparge, iar tu te vei simț�i
groaznic. Cei mai mulț�i dintre noi suntem î�ndoctrinaț�i să vrem
mereu mai mult ș� i, de aceea, ne pierdem liniș� tea sufletească.

NU-ȚI VEI GĂSI LINIȘTEA DACĂ VEI VREA MEREU

MAI MULT

O relaț�ie sănătoasă cu banii î�ț�i poate aduce o liniș� te sufleteas-

că profundă. Trăim cu amăgirea că avuț�ia ne va face fericiț�i,
ne va rezolva toate problemele ș� i ne va scăpa de griji. Adevă-
rul este exact invers. Cu cât câș� tigăm mai mulț�i bani, cu atât
mai importantă devine munca sau compania noastră. Când
companiile cresc, cresc ș� i cheltuielile ș� i salariile. E mai greu
să ț�ii pasul depunând acelaș� i efort ca î�nainte, aș� a că proble-
mele ș� i stresul cresc odată cu progresul.
De exemplu, mulț�i japonezi cred că ar putea să ducă o
viaț�ă prosperă ș� i uș� oară dacă ar avea un venit lunar de apro-
ximativ un milion de dolari. Ș� i au dreptate, nu? Pare mai mult
decât suficient. Dar dacă venitul tău ar creș� te atât de mult,
ț�i-ai dori maș� ini sau case mai mari ș� i ai cheltui mai mult, de-
oarece ai considera că î�ț�i permiț�i.
Oamenii cu care î�ț�i petreci timpul s-ar schimba ș� i ei, pen-
tru că te-ai î�mprieteni cu persoane cu acelaș� i statut financiar
ca al tău, aș� a că ai frecventa restaurante mai scumpe decât să
riș� ti să insulț�i pe cineva alegând un restaurant ieftin care î�ț�i
plăcea când erai student ș� i mureai de foame. Î�n cele din urmă,
cheltuielile tale ar creș� te proporț�ional cu veniturile, aș� a că o
 BANI FERICIȚI 103

lună cu profituri mai puț�in impresionante ar declanș� a stresul

de a nu avea destui bani. Î�ț�i poț�i imagina una ca asta?
Situaț�ia ar fi aceeaș� i ș� i dacă ai câș� tiga 3 milioane de dolari
pe lună. La fiecare nivel de avuț�ie, î�ntotdeauna va exista cine-
va care va câș� tiga mai mult ș� i va trăi pe picior mai mare. Dacă
vei continua să urci pe această scară, î�n cele din urmă vei avea
prieteni care î�ț�i vor spune lucruri de genul: „Mă gândeam
să-mi duc familia î�n Hawaii î�n weekendul ăsta, cu avionul nos-
tru privat. Am vrea să construim un conac de vară acolo”.
Cercul tău de prieteni î�ț�i va ridica standardul de viaț�ă tot
mai sus, pentru că stă î�n natura noastră să ne creăm obiceiuri
ș� i pasiuni asemănătoare cu cele ale oamenilor apropiaț�i nouă.
O persoană care locuieș� te î�ntr-un oraș� mare ș� tie probabil
cum e să faci zi de zi naveta cu trenul, iar apoi să treci la un
nivel superior ș� i să iei un taxi până la serviciu, fiindcă î�ț�i per-
miț�i, iar cina î�n restaurante mai bune, fiindcă simț�i că banii
nu mai sunt o problemă, aș� a cum erau î�n trecut. Î�nainte să-ț�i
dai seama, deș� i salariul tău poate fi de câteva ori mai mare faț�ă
de cel de la î�nceputul carierei, suma care î�ț�i rămâne la final
de lună este constantă, fiindcă ț�i-au crescut ș� i cheltuielile!
Aș� adar, un salariu de 1 milion de dolari pe lună nu-ț�i ga-
rantează nicidecum libertatea financiară. Pur ș� i simplu, jucă-
riile noastre devin din ce î�n ce mai scumpe.
Ar trebui să te avertizez că afacerile fluctuează. Este
uș� or să uiț�i asta când lucrurile merg ca pe roate, dar, indife-
rent cât succes ai avea, vor exista mereu momente când ve-
nitul va scădea. Mulț�i oameni de succes tind să gândească
optimist ș� i î�ntâmpină dificultăț�i când trebuie să se adapteze
la schimbări.
104 KEN HONDA

Realitatea este că, indiferent cât de mult evoluează veni-

turile sau activele tale, nu va exista niciodată un moment î�n
care să te poț�i relaxa ș� i să renunț�i la tot. Chiar dacă ai ceva
economii î�n bancă, î�ntotdeauna vor exista probleme care vor
necesita atenț�ia ta, precum schimbarea direcț�iei afacerii, pro-
cese, necazuri cu angajaț�ii, taxe... ș� i lista poate continua.
Când intri î�n acest cerc ș� i î�ț�i doreș� ti mereu mai mult,
pierzi abilitatea de a-ț�i da seama ce e cu adevărat important
î�n viaț�a ta. Când afacerea sau munca lor are succes, mulț�i
oameni devin dependenț� i de adrenalină. Aproape că totul
se transformă î�ntr-un joc ș� i, la fel ca î�ntr-un joc, trăiesc iluzia
că valoarea lor ca ființ�e umane creș� te cu fiecare nivel sau reu-
ș� ită nouă. Pot petrece mai mult timp la lucru, î�n detrimentul
timpului petrecut cu familia sau al celui dedicat intereselor
personale.
Î�nț�elegi la ce mă refer când spun că nu există niciun „câș� -
tig” sau satisfacț�ie î�n dorinț�a de a vrea tot timpul mai mult?

CUM ÎȚI POȚI SCHIMBA RELAȚIA CU BANII?

Am citit sute de cărț�i despre bani. De fapt, la centrul meu de

retragere spirituală din Japonia există mii de cărț�i, pe care
le-am adunat toată viaț�a, despre bani, bogăț�ie ș� i fericire. Căr-
ț�ile despre bani se î�mpart î�n două categorii: cărț�i tehnice ș� i
cărț�i despre mentalitate. Cărț�ile tehnice sunt axate mai mult
pe inteligenț�a banilor ș� i pe avantajele ș� i dezavantajele finan-
ciare. După primele 10 pagini, deja te simț�i depăș� it cu totul
ș� i î�ț�i vine să renunț�i. Celelalte cărț�i sunt centrate pe tiparele
de mentalitate: ele se concentrează î�n mare măsură pe legea
atracț�iei – de exemplu, dacă î�ț�i imaginezi un milion de dolari
 BANI FERICIȚI 105

ș� i crezi că aceș� ti bani vor fi ai tăi, chiar î�i vei atrage. Deș� i cred
î�n legea atracț�iei ș� i î�n importanț�a unei mentalităț�i pozitive,
ș� tiu că acest lucru nu se î�ntâmplă cu uș� urinț�ă. Totuș� i, nu stri-
că să ai o atitudine pozitivă.

ÎȚI POȚI SCHIMBA CONVINGERILE ȘI

DIMENSIUNEA REZERVORULUI DE BANI

După cum ș� tii, î�ț�i poț�i crea propriul prototip al banilor, deoa-
rece poț�i să-ț�i schimbi mentalitatea, credinț�ele ș� i comporta-
mentele. Poț�i face asta analizându-ț�i trecutul, vindecându-ț�i
rănile lăsate de bani, iertând ș� i preț�uind – lucruri despre care
î�ț�i voi povesti î�n următorul capitol. Î�n cele din urmă, iei o de-
cizie î�n legătură cu tipul de relaț�ie pe care vrei să-l ai cu banii
ș� i cu ce ț�i se pare cel mai confortabil pentru tine. Creezi o
viaț�ă nouă.
Am ț�inut aceste lecț�ii î�n faț�a a zeci de mii de oameni ș� i am
fost martor la transformarea lor financiară. Situaț�ia se poate
î�mbunătăț�i ș� i tu eș� ti singurul responsabil pentru asta.
Dacă ț�i-ai putea alege viitorul, cum ai vrea să arate?
Nu vreau să te chinui prea tare. Dacă ai datorii, este sufi-
cient să-ț�i imaginezi o viaț�ă fără datorii. Dacă î�ț�i poț�i imagina
un viitor mai bun, este, de asemenea, minunat. Vreau să crezi
că acela ar putea fi viitorul tău. Am mai văzut asta. De exem-
plu, unul dintre clienț�ii mei a moș� tenit afacerea nu prea gro-
zavă a tatălui său. Ar fi putut refuza moș� tenirea atât a activelor,
cât ș� i a datoriilor, cum ar fi făcut cei mai mulț�i, dar nu voia ca
moș� tenirea tatălui să fie un eș� ec. Totuș� i, după câț�iva ani de
trudă, cum nu î�ntrezărea succesul, ș� i-a pierdut speranț�a. Aș� a
că a venit la seminarul meu. Ș� i-a dat seama că se agăț�a de
106 KEN HONDA

credinț�a falsă că, oricât ar munci, nu va avea niciodată destui

bani. După ce a participat la seminar, a î�nț�eles că aceasta nu
era doar credinț�a lui; era și a tatălui lui. Nu era deloc surprin-
zător că afacerea ș� i situaț�ia financiară a tatălui erau un haos.
Crezuse că aș� a aveau să fie î�ntotdeauna, indiferent ce ar fi fă-
cut. Realizând că această perspectivă negativă nu funcț�ionase
î�n cazul tatălui său, a î�nț�eles brusc că n-ar fi funcț�ionat nici î�n
cazul lui. Nu trebuia să facă aceleaș� i greș� eli pe care le făcuse
tatăl lui. Ș� i-a schimbat perspectiva, prototipul ș� i rezervorul.
Î�n cele din urmă, s-a hotărât să devină un magnet de bani.
I-am dat niș� te sfaturi. I-am cerut să-ș� i imagineze cuantumul
datoriei sale din acel moment. Era vorba de trei milioane de
dolari. I-am spus să simtă impactul acelui număr, apoi să
pună un minus î�n dreptul lui: „-3.000.000”. A râs ș� i a făcut
acest exerciț�iu de imaginaț�ie. I-am spus: „Î�ț�i dai seama, ai de-
venit milionar î�n două secunde! Tatăl tău nu ț�i-a lăsat nicio
datorie. Ț� i-a lăsat o companie. Aș� adar, ai puterea să faci bani”.
A decis pe loc că va plăti datoria î�n decurs de cinci ani. După
acea î�ntâlnire, situaț�ia lui financiară s-a î�mbunătăț�it conside-
rabil. Ș� i-a plătit toate datoriile! Ș� i nu s-a oprit acolo. A câș� tigat
din ce î�n ce mai mult ș� i, î�n cinci ani, a devenit milionar! Dacă
acest om ș� i-a putut schimba soarta î�n câț�iva ani, ș� tiu că ș� i tu
î�ț�i poț�i schimba viaț�a. Nu î�ntr-o zi, dar, dacă î�ț�i reorientezi
atenț�ia ș� i continui să mergi î�n direcț�ia bună, î�ț�i vei crea o
viaț�ă ideală.
 BANI FERICIȚI 107

PRINCIPII PE CARE SĂ ȚI LE AMINTEȘTI CÂND

ÎNCERCI SĂ AJUNGI LA UN EQ MAI RIDICAT AL
BANILOR

Reține că îndoiala face parte din joc

De multe ori, credem că succesul ne va î�nlătura temerile ș� i

î�ndoielile. Cu toate astea, când scăpăm de ele î�ntr-un aspect al
vieț�ii, o serie de noi anxietăț�i apar î�n altul. Ar fi minunat dacă
ne-am face treaba cu bucurie ș� i optimism î�n fiecare zi. Totuș� i,
realitatea este că majoritatea zilelor aduc cu ele multe griji.
Aș� adar, î�n loc să ne consumăm din cauza î�ndoielilor care
ne cuprind, ne putem pregăti să le gestionăm, dacă admitem
că sunt niș� te î�ntâmplări fireș� ti. Altfel, am putea crede că pre-
zenț�a acestor griji ș� i î�ndoieli î�n mintea noastră î�nseamnă că
facem ceva greș� it.
Pentru a fi pregătiț�i să facem faț�ă cu calm ș� i stăpânire de
sine acestor sentimente, trebuie să î�nț�elegem că î�ndoiala ț�ine
de joc. Temerile ș� i î�ndoielile nu sunt neapărat un lucru nega-
tiv. De fapt, există indicii că ne aflăm î�n procesul dezvoltării
unui potenț�ial nou.

Vezi latura pozitivă a îngrijorării

Următorul principiu este să î�ncerci să percepi anxietatea

î�ntr-un mod pozitiv. Instinctiv, fugim de emoț�iile negative,
dar, aș� a cum am discutat, anxietăț�ile vor apărea mereu. Pen-
tru a le ocoli, ar trebui să-ț�i reprimi complet emoț�iile, dar n-ai
mai simț�i nimic. Ai renunț�a, totodată, la capacitatea de a simț�i
bucurie ș� i uimire.
108 KEN HONDA

Bucuria ș� i anxietatea sunt emoț�ii care vin la pachet. Fuga

de frică te privează de minunile vieț�ii.

Crede într-o viziune

Al treilea principiu presupune să crezi î�ntotdeauna că există

un viitor mai bun. Pe măsură ce î�ț�i trăieș� ti viaț�a, temerile ș� i
î�ndoielile î�ț�i vor apărea mereu î�n minte, iar î�n acele momente
este esenț�ial să crezi î�n viitorul tău.
Atunci când nu reuș� eș� ti să crezi cu adevărat î�n posibilita-
tea unui viitor mai bun, este important să apelezi la ajutorul
unui mentor sau al unui prieten. Devine mai uș� or să ai î�n-
credere î�n viitor când acest principiu e î�ncurajat de oamenii
apropiaț�i ț�ie.
Viaț�a ne oferă oportunitatea să trăim tot felul de experi-
enț�e uimitoare. Dacă ai cu adevărat î�ncredere î�n viaț�ă ș� i î�n
posibilităț�ile ei, faci posibilă transpunerea lor î�n realitate.
Capacitatea de conș� tientizare influenț�ează din plin realitatea.
Iar când crezi î�ntr-un viitor mai bun, eș� ti capabil să le oferi
speranț�ă ș� i celor care se confruntă cu propriile temeri. Cre-
dinț�a î�ntr-o viziune pentru viitor reprezintă o modalitate de a
ajuta mulț�i alț�i oameni. Când suntem calmi ș� i stăpâni pe sine,
î�mpărtăș� irea abilităț�ilor noastre cu ceilalț�i devine simplă. Dar
adevăratul test este să fim capabili să ne deschidem î�n ciuda
faptului că ne î�ndoim de noi î�nș� ine ș� i că ne î�ngrijorăm cu pri-
vire la bani ș� i la viitorul nostru.
 BANI FERICIȚI 109

Depășește-ți emoțiile produse de bani și împărtășește-ți

experiențele cu ceilalți

Al patrulea principiu este să î�mparț�i î�ntotdeauna. Momentele

î�n care simț�im emoț�ii negative pure sunt momentele î�n care
conș� tientizarea noastră este pusă la î�ncercare.
Faptul că suntem prezenț� i permanent pentru ceilalț� i ș� i
pregătiț�i să î�mpărtăș� im diverse lucruri cu ei, î�n ciuda î�ndoie-
lilor personale, ne conferă putere să depăș� im aceste emoț�ii
negative. Dar nu e o sarcină uș� oară. Când pare realmente
dificil să pui această idee î�n practică, î�ncearcă să concepi un
plan prin care poț�i fi prezent pentru ceilalț�i. Un astfel de plan
ș� i respectarea lui zilnică î�ț�i vor influenț� a î�n cele din urmă
acț� iunile ș� i rezultatele.
A fi prezent pentru ceilalț�i este o mărturie a gradului de
î�ncredere pe care î�l ai î�n abilităț�ile ș� i î�n viitorul tău.

Fii deschis să primești susținere și iubire din partea

celorlalți

Ultimul principiu este să primeș� ti iubire ș� i susț�inere din par-

tea celorlalț�i, cu inima sinceră. Când ai emoț�ii negative, poate
fi aproape imposibil să le depăș� eș� ti prin forț�e proprii. Dar cu
ajutorul iubirii ș� i al susț�inerii primite din partea celorlalț�i,
problemele care par mari la î�nceput î�ncep să se micș� oreze ș� i
să devină mai uș� or de soluț� ionat ș� i de gestionat. Deja am
vorbit despre importanț�a ajutorului primit de la prieteni ș� i
mentori pentru a putea crede î�ntr-un viitor mai bun.
Avem tendinț�a să credem că, dacă nu facem ceva pentru
alț�ii, nu putem beneficia de susț�inere din partea lor. De fapt,
110 KEN HONDA

acesta nu e decât î�nceputul. A fi deschis pentru a primi ajutor

reprezintă un pas esenț�ial î�n direcț�ia potrivită. Dacă î�ț�i dai
voie să primeș� ti susț�inere necondiț�ionată, vei î�ncepe să î�nț�e-
legi că poț�i fi deschis cu alț�ii ș� i că î�i poț�i ajuta. Iubirea ș� i susț�i-
nerea prietenilor noș� tri au puterea să reducă anxietăț�ile care
altfel ne-ar consuma ș� i ne-ar paraliza.
 CAPITOLUL 3

Banii și viața ta

ÎȚI FOLOSEȘTI BANII SAU BANII

TE FOLOSESC PE TINE?

Cu mulț�i ani î�n urmă, stând la masa noastră din bucătărie, tata
mi-a spus: „Banii au două feț�e, la fel ca o monedă. Dumnezeu
ș� i diavolul”.
Î�n copilărie, am avut multe conversaț�ii cu tata. La cină î�mi
vorbea despre afaceri, bani, politică, despre ce se petrecea î�n
lume. Totuș� i, modul î�n care vorbise tata î�n ziua aceea a fost
destul de neliniș� titor. Î�mi amintesc că mă simț�eam de parcă
auzisem ceva ce nu aveam voie să ș� tiu.
Chiar adult fiind, ori de câte ori citesc un ziar sau mă uit
la televizor, î�nț�eleg la ce se referea tata ș� i am senzaț�ia că banii
sunt î�nvăluiț�i de o magie î�ntunecată. Aparent, fiecare caz penal,
fictiv sau real, are legătură cu banii, î�ntr-un fel sau altul.
Probabil că ai auzit de nenumărate ori poveș� ti despre
angajaț� i obiș� nuiț�i care munceau din greu ș� i care s-au trezit
î�ngropaț�i î�n datorii din cauza dependenț�ei de pariuri. Cumva,
situaț�ia pare să escaladeze î�ntotdeauna până la abuz asupra
112 KEN HONDA

fondurilor companiei, mită, fraudă, ba uneori chiar violenț�ă

ș� i crimă. Cum s-ar putea î�ntâmpla un astfel de lucru doar din
cauza banilor? Te face să simț�i că banii au o putere ciudată ș� i
periculoasă de a ademeni î�n mrejele lor oameni obiș� nuiț�i ș� i
de a-i arunca î�ntr-o lume nebună.
Prietenii ș� i familia unei astfel de persoane î�ț�i vor spune:
„Era atât de calmă, până când a dat de bani ș� i raț�iunea i s-a
dus pe apa sâmbetei”. Poate că raț�iunea „se duce pe apa sâm-
betei” fiindcă banii ne definesc viaț�a, modul î�n care ne perce-
pem pe noi î�nș� ine ș� i valoarea umană.
Oricine poate fi afectat de stresul provocat de bani, care
declanș� ează un soi de nebunie temporară. Cine n-a uitat de
propriile valori ș� i n-a făcut lucruri pe care le-ar considera ne-
buneș� ti î�n circumstanț�e normale – totul din cauza banilor?
Nu toată lumea va fura sau va răni pe cineva, dar nu e neo-
biș� nuit să faci lucruri nebuneș� ti pentru bani – de exemplu, să
rămâi la un loc de muncă care te face nefericit doar ca să-ț�i
plăteș� ti facturile sau să-ț�i linguș� eș� ti clienț�ii ori colegii de mun-
că spunându-le lucruri nesincere, doar pentru a-ț�i asigura un
venit sigur.
Dacă nu devii conș� tient de măsura î�n care banii î�ț�i influ-
enț�ează ș� i î�ț�i controlează stilul de viaț�ă ș� i deciziile actuale,
este imposibil să te eliberezi din strânsoarea lor.
Pentru a te elibera, cred că trebuie să î�nț� elegi ș� i să ș� tii
exact cum să abordezi banii. Ș� i nu există decât două abordări:
fie î�i poț�i folosi aș� a cum trebuie, fie te vor folosi ei pe tine.
 BANI FERICIȚI 113

DE CE SUNTEM ATÂT DE CONTROLAȚI DE BANI:

CONFRUNTAREA CU TRECUTUL

Când fiica mea era la grădiniț�ă, făceam voluntariat la grupa ei

de câteva ori pe săptămână. Î�mi plăcea să-i supraveghez pe
copii ș� i să î�i văd crescând. Ș� i, acolo, am avut câteva revelaț�ii.
Nu ne naș� tem dotaț�i automat cu o opinie sau alta î�n legă-
tură cu banii. Interesul nostru apare mult mai târziu, cam pe
când î�ncepem să mergem la grădiniț�ă ș� i să ne jucăm cu alț�i
copii. Acest lucru este î�n general valabil, indiferent de ț�ara î�n
care creș� ti. Desigur, există mici diferenț� e î�ntre sistemul ja-
ponez ș� i cel occidental, dar, de obicei, există mai multe ase-
mănări, inclusiv mult î�ndrăgita vacanț�ă de Crăciun.
Japonezii î�mpărtăș� esc entuziasmul vesticilor pentru deco-
raț� iunile ș� i pregătirile de Crăciun î�n avans. Magazinele î�ncep
să î�nlocuiască bomboanele portocalii ș� i galbene* cu cele roș� ii
ș� i verzi î�ncă din prima zi a lunii noiembrie.
Când fiica mea mergea la grădiniț�ă, clasa era luminată cu
beculeț�e ș� i decoraț�iuni î�n apropierea sărbătorilor. Vremea
rece de afară făcea î�ncăperea să pară parcă ș� i mai călduroasă,
iar î�n acel mediu primitor era uș� or să pătrundă ș� i spiritul Cră-
ciunului. Î�ntr-o după-amiază, î�n timp ce copiii se jucau, l-am
î�ntrebat pe unul dintre băieț�i ce cadouri urma să primească
de Crăciun.
Tranș� ant, copilul mi-a răspuns: „N-o să primesc nimic”.
Nu era tocmai genul de răspuns la care mă aș� teptam. Se afla
pe lista copiilor obraznici a lui Moș� Crăciun? Poate că băiatul
nu se lăsa păcălit de poveș� tile cu Rudolf ș� i elfii din atelier. Cu-
rios, l-am î�ntrebat: „De ce nu?”.

* Specifice toamnei. (n. trad.)

114 KEN HONDA

„Pentru că familia mea e săracă.”

Săracă?
Reflectând la probabilitatea ca acest copil de ș� ase ani să
aibă cunoș� tinț�e solide despre problemele sociale ș� i economi-
ce, l-am î�ntrebat dacă ș� tie ce î�nseamnă cuvântul „sărac”.
Nu ș� tia.
„Unde ai auzit cuvântul ăsta?”
Î�l auzise de la mama lui. Ea î�i spusese că acesta era moti-
vul pentru care nu primea cadouri.
Am fost programaț�i neintenț�ionat de către părinț�ii noș� tri
să credem î�n lipsa banilor. Ei spun lucruri precum: „N-avem
niciodată destui bani! Asta e situaț�ia!”. Experienț�ele noastre
traumatizante î�ncep î�n jurul vârstei de ș� ase sau ș� apte ani,
când î�i auzim pe părinț�i făcând remarci ca cele de mai sus ș� i
î�ncepem să observăm dimensiunea casei î�n care locuim, hai-
nele pe care le purtăm ș� i maș� ina pe care o conduc ei. Î�ncepem
ș� i noi să credem î�n ideea de lipsuri. Î�ncepem să ne comparăm
cu colegii de clasă. Dacă au mai mult decât noi, credem că
noi nu putem avea atât. Brusc, vrem mai mult. Ce avem nu e
suficient.
La 10 ani, deja ș� tim ce loc ocupă părinț�ii noș� tri î�n socie-
tate ș� i aflăm lucruri despre „lumea reală”. Dacă am avea mai
mulț�i bani, am primi mai multe bunătăț�i, mai mult respect,
mai multă iubire ș� i am avea, desigur, mai mulț�i prieteni.
La 15 ani, majoritatea devenim sclavii banilor, fiind dis-
puș� i să facem orice ca să câș� tigăm mai mulț�i. Banii î�ncep chiar
să ne afecteze relaț�iile din momentul î�n care î�ncepem să ieș� im
la î�ntâlniri ș� i vrem să ne impresionăm partenerul cu tot felul
de cadouri.
 BANI FERICIȚI 115

De multe ori, există diferenț�e mari, financiare ș� i sociale,

î�n cupluri. Ne simț�im stresaț�i de ideea că trebuie să ne invităm
partenerul î�ntr-un loc frumos. Cu siguranț� ă nu vrem să-l
ducem î�ntr-un restaurant nepotrivit, să-l jignim cu vreun ca-
dou groaznic sau să-i arătăm că suntem nedemni de el.
O tânără mi s-a plâns cândva de prietenul ei, spunându-mi:
„Merit cadouri mai scumpe. Î�mi cumpără numai lucruri iefti-
ne. Poate că nu este el alesul, fiindcă merit să fiu cu cineva
care să aibă grijă de mine”.
Mulț�i dintre noi am fost spălaț�i pe creier – la fel ca acea
tânără nemulț�umită – să credem că, dacă dispunem de mai
mulț�i bani, î�nseamnă că avem o viaț�ă mai bună, cu mai multă
iubire. Suntem î�nvăț�aț�i să credem că ar trebui să muncim din
greu ca să intrăm la o universitate bună ș� i să obț�inem o slujbă
mai bună, după care ar trebui să câș� tigăm cât mai mulț�i bani.
Nu reuș� im să observăm că, pe măsură ce urcăm pe această
scară, sperând să obț�inem mai mult î�n viaț�ă, rămânem de fapt
cu mai puț�in.
Urcăm ș� i urcăm, ș� i observăm că ceva este î�n neregulă
abia pe la 30-40 de ani, când suntem î�ngropaț�i î�n datorii, cu
ipoteci, rate la maș� ină, î�mprumuturi din studenț�ie ș� i restanț�e
pe cardurile de credit care nu dispar. Apoi, copiii noș� tri ajung
la vârsta la care vor să meargă la cele mai bune universităț�i,
iar groapa se adânceș� te ș� i mai mult. Brusc, visul la o vacanț�ă
de două săptămâni aduce mai multă anxietate decât plăcere.
Simț�im clar că ceva este greș� it, dar suntem prea ocupaț�i ca
să ne oprim ș� i să ne aducem aminte când a apărut problema.
116 KEN HONDA

SUNTEM CU TOȚII INFLUENȚAȚI DE TRECUT

Cum spuneam, majoritatea dintre noi avem atât amintiri plă-

cute, cât ș� i neplăcute din copilărie, legate de bani.
Un client de-ai mei, î�n vârstă de 70 de ani, a plâns ca un
copil când a vorbit despre mama lui ș� i despre bani. Le fusese
atât de greu când era mic, î�ncât mama lui nu putea să pună tot
timpul mâncare pe masă, cu atât mai puț�in să-i cumpere o
jucărie de ziua lui. Deș� i este bogat ș� i are succes î�n prezent,
nu se simte confortabil cu averea sa. Frica î�i stăpâneș� te fie-
care gând. Cel mai mare coș� mar al lui este că la un moment
dat va pierde totul peste noapte. Amintirile din copilărie sunt
î�ncă atât de vii î�ncât trauma continuă să-l bântuie.
Ș� i nu e singurul.
Peste tot î�n lume există oameni extrem de răniț�i de dra-
mele provocate de bani, mai ales dacă le-a fost implicată ș� i
familia.
Dacă vrei să te eliberezi de astfel de griji, trebuie să-ț�i
analizezi relaț�ia pe care ai avut-o î�n trecut cu banii ș� i să iden-
tifici traumele din copilărie. Care sunt temerile tale? Cum ș� i
de ce te controlează banii? Ce ai fost convins să crezi? Deș� i
poate fi dureros ș� i oarecum traumatizant să priveș� ti î�n urmă,
dacă î�nț�elegi unde te poziț�ionezi azi î�n relaț�ia cu banii ș� i con-
ș� tientizezi convingerile inconș� tiente legate de ei, vei putea să
vezi mai bine cum î�ț�i controlează viaț�a. După acest proces, te
vei simț�i mult mai eliberat ș� i mai fericit.
Deș� i este dureros, să ș� tii î�n ce punct te afli este un pas
extrem de necesar, care te duce acolo unde vrei să ajungi.
„Istoricul banilor” ( vezi pag. ...) î�ț�i arată cum să-ț�i identi-
fici propriile experienț�e cu banii ș� i ce tip de relaț�ie ai avut cu
 BANI FERICIȚI 117

ei până î�n prezent. Oricât de mult ar vrea mulț�i dintre noi să

nege, părinț�ii ș� i bunicii sunt responsabili pentru majorita-
tea convingerilor despre bani pe care ni le-am î�nsuș� it. Toate
acestea creează prototipul banilor. Totuș� i, odată ce poț�i privi
î�n urmă la trecutul tău ș� i î�l î�nț�elegi, poț�i rescrie acest proto-
tip, astfel î�ncât să ajungi acolo unde î�ț�i doreș� ti cu adevărat ș� i
să alegi ce convingeri vrei să păstrezi ș� i pe care să le î�nlături
fiindcă nu-ț�i mai sunt de folos.

BANII ȘI EMOȚIILE

Când ne gândim la bani, o mulțime de emoții ies în mod firesc

la suprafață. Cine are emoții negative într-o situație poate
simți ceva complet diferit în altele, de exemplu apreciere sau
bucurie profundă.

Majoritatea acestor sentimente se manifestă dincolo de

nivelul nostru de conș� tientizare, aș� a că nu ne petrecem tim-
pul gândindu-ne î�n mod conș� tient la ce simț�im.
Dar când avem astfel de sentimente doar la nivel subcon-
ș� tient, limităm neintenț�ionat modul î�n care ne trăim viaț�a.
Fără să-ț�i dai seama, î�ngrijorarea sau anxietatea pe care le ai
din cauza banilor – mai ales când sunt vagi ș� i greu de identi-
ficat – pot să pună stăpânire pe tine ș� i să î�ț�i afecteze viaț�a.
De exemplu, poate că ai fi vrut să faci ceva pentru tine sau
pentru altcineva, dar din cauza anxietăț�ii provocate de gân-
dul că vei plăti pentru asta, ai ales să nu faci nimic. Sau poate
că, î�n prezent, alegi să rămâi la un loc de muncă ce nu ț�i se
potriveș� te. Sau poate că ai izbucniri de furie incontrolabile:
te superi din cauza cheltuielilor bruș� te sau neaș� teptate,
pentru care nu erai pregătit, ș� i ajungi să-ț�i critici partenerul
118 KEN HONDA

pentru cu totul altceva. Acestea sunt doar câteva exemple

care arată cât de uș� or putem fi afectaț�i de sentimentele noas-
tre faț�ă de bani, î�n orice moment.
Î�n anii î�n care am lucrat î�n calitate de consultant, am fost
martor la manifestarea diverselor sentimente pe care le au
oamenii când intră banii î�n ecuaț�ie. La fel ca bătrânul bogat
care a plâns fiindcă mama lui nu putuse să-i cumpere o
jucărie, mulț�i dintre clienț�ii mei au povestit cu lacrimi î�n ochi
despre amintirile lor din copilărie legate de bani. Alț�ii s-au
comportat diferit. Au fost meschini ș� i impulsivi. Aveau me-
reu ceva de reclamat sau chiar intentau procese oamenilor
pentru chestiuni mărunte, fiindcă erau atât de supăraț�i ș� i dis-
peraț�i din cauza propriei situaț�ii de viaț�ă. Sentimentele le-
gate de bani pot pătrunde adânc î�n ființ�a noastră, atingând
locuri care î�n mod normal, î�n alte circumstanț�e, nu ne-ar fi
accesibile.
Poate de aceea banii reprezintă unul dintre motivele prin-
cipale pentru care divorț�ează cuplurile. Dacă priveș� ti î�ndea-
proape, poț� i observa că banii sunt de multe ori o sursă de
frustrări î�n relaț�iile tale sau î�n problemele legate de afaceri.
Aș� vrea să faci o mică autoevaluare, ca să vezi ce emoț�ii ai
cel mai des când te gândeș� ti la bani sau când ai de-a face cu ei.
O să-ț�i prezint câteva dintre emoț�iile cel mai des î�ntâlnite, ca
să î�ț�i dai seama care dintre ele te caracterizează. Odată ce î�n-
ț�elegi sentimentele pe care le ai faț�ă de bani, stresul pe care
ț�i-l provoacă va fi redus substanț�ial. De ce? Fiindcă nu putem
repara sau lucra la ceea ce nu ș� tim. Prin conș� tientizare ș� i ob-
servaț�ie, ne putem remedia stările ș� i relaț�iile. Putem î�ncepe
să ne redefinim abordările faț� ă de bani. Putem î�nceta să-i
 BANI FERICIȚI 119

privim ca pe ceva ce ne dăunează ș� i să percepem, î�n schimb,

potenț�ialul pe care-l aduc î�n viaț�a noastră.
Aș� adar, să î�ncepem.

EMOȚIILE PE CARE ȚI LE STÂRNESC BANII

Există multe emoț�ii pe lângă cele de mai jos, bineî�nț�eles, dar

le-am selectat pe unele dintre cele mai des î�ntâlnite, la care
am fost martor. Nu există emoț�ii „corecte”, dar unele vor avea
efecte pozitive sau negative asupra vieț�ii ș� i bunăstării tale.

1. Anxietatea și frica

Când oamenii cheltuie bani, resimt adesea un anumit grad de

anxietate. Când î�ș�i scot banii sau cardul cu intenț�ia de a le î�n-
mâna casierului, se î�ntreabă dacă au făcut alegerea potrivită.
Un alt sentiment des î�ntâlnit este î�ngrijorarea faț�ă de ce
s-ar î�ntâmpla dacă banii pe care î�i ai acum ar dispărea. Ai
ajunge pe străzi dacă ț�i-ai pierde brusc slujba? Pe unii oameni
î�i sperie ideea de a trăi de la un salariu la altul. Dacă nu-mi voi
putea hrăni copiii săptămâna asta? Frica ș� i anxietatea legate
de bani domină viaț�a zilnică a multor oameni. De aceea, mulț�i
aleg să rămână la joburi î�ngrozitoare, î�n case dărăpănate, î�n
cartiere rău famate sau î�n relaț�ii abuzive. De multe ori, cei din
afară î�i î�ntreabă: „De ce mai stai?” sau „De ce suporț�i asta?”.
Răspunsul scurt este frica: frica de necunoscut. Frica de ce se
va î�ntâmpla dacă fac o schimbare. Frica de a nu avea forț�a sau
mijloacele să facă schimbarea. Î�n schimb, se scuză mereu:
„Nu am suficienț�i bani să fac schimbările necesare”. Aș� a că
rămân pe loc. Dar este important să-ț�i aminteș� ti că, indiferent
120 KEN HONDA

de temerile pe care le ai cu privire la viaț�ă ș� i la viitor, ele nu au

o relaț�ie directă cu banii. La ce mă refer când spun asta? La
faptul că temerile legate de bani sunt rezultatul altor temeri
inconș� tiente.
Nu te temi de faptul că nu vei avea destui bani să-ț�i asi-
guri traiul de zi cu zi; te temi de eșec. Poate ț�i-e teamă că nu te
ridici la nivelul aș� teptărilor părinț�ilor tăi, al persoanelor dragi
sau al comunităț�ii. Teama că nu eș� ti vrednic, că nu meriț�i sau
că nu eș� ti î�ndeajuns de bun se va manifesta î�n relaț�ia ta cu
banii. Poate că î�ț�i spui: Dacă aș avea mai mulți bani, aș merita
mai mult să fiu iubit. Dacă aș avea mai mulți bani, aș fi apreciat
de colegii și de prietenii mei. Aș� a că lupț�i pentru mai mult. Î�ntre
timp, anxietatea provocată de bani creș� te. Dacă nu te opreș� ti
ș� i nu-ț�i confrunț�i temerile interioare ș� i gândurile despre tine
î�nsuț�i care te limitează, nu va conta cum vei î�ncerca să gestio-
nezi problemele cu banii, fiindcă sursa problemei va rămâne
nerezolvată.

2. Furia și resentimentele

Nu e greu să găseș� ti pe cineva care simte furie sau resenti-

mente faț�ă de bani. Când simț�im că nu suntem plătiț�i aș� a cum
ni s-a promis, ne î�nfuriem. Când ne confruntăm cu un deficit
bugetar, ne supărăm imediat. Când vedem că alț�ii au mai mult
decât noi sau câș� tigă mai mult, ne simț�im cumva nedreptăț�iț�i.
Uneori suntem furioș� i pe oamenii despre care credem că sunt
sursa problemelor noastre cu banii.
Din cauza acestor emoț�ii, se î�ntâmplă nenumărate infrac-
ț�iuni. De ce? Pentru că banii sunt strâns legaț�i de supravie-
ț�uire. Cu excepț�ia câtorva triburi rămase pe planetă, cu toț�ii
 BANI FERICIȚI 121

avem nevoie de bani, pentru a ne asigura hrana, î�mbrăcămin-

tea, adăpostul ș� i î�ngrijirea medicală. Fără bani, murim. Copiii
noș� tri mor. Da, miza este ridicată. Aș� adar, când nu primim
ceea ce credem că merităm sau ce am câș� tigat – sau dacă sim-
ț� im că suntem furaț� i sau că se profită de noi –, ne simț� im
ameninț�aț�i. Adică viaț�a noastră este ameninț�ată. Ș� i ce face
creierul când se simte ameninț�at? Datorită amigdalei din cre-
ier, dispunem de un mecanism de tip luptă-sau-fugi care se
declanș� ează pentru a ne ajuta să supravieț�uim acestor situ-
aț�ii periculoase. Deș� i unii dintre noi fugim î�n astfel de î�m-
prejurări, majoritatea luptăm. Ne supărăm. Ne î�nfuriem. Nu e
drept! Îmi vreau banii! Acum! Totuș� i, realitatea este că cei mai
mulț�i dintre noi nu ne aflăm î�ntr-un pericol de moarte con-
cret ș� i imediat. Nu ne fugăreș� te ursul prin pădure ș� i nu ne
atacă niciun rechin (deș� i putem trăi aceeaș� i spaimă când sun-
tem î�ngrijoraț�i din cauza banilor). Totuș� i, ajungem atât de
des î�n modul de luptă-sau-fugi – luptând pentru această idee
de supravieț�uire – î�ncât nu ne dăm seama că există o cale mai
bună de a ne gestiona emoț�iile. Iar î�n lumea noastră moder-
nă, cheia fericirii este să recunoaș� tem că nu trebuie să luptăm
permanent; nu trebuie să fim furioș� i sau ranchiunoș� i.

3. Tristețe și mâhnire

Când ne aducem aminte de copilărie ș� i de visurile pe care le

aveam, apoi ne uităm la viaț�a noastră actuală, care nu pare
să corespundă fanteziilor de altădată, este firesc să ne sim-
ț�im cam fără speranț�ă, deznădăjduiț�i ș� i triș� ti. Cine nu a avut
aceste sentimente? Un vis care nu s-a î�mplinit poate fi cu
adevărat sfâș� ietor. Ș� i nu plângem numai după propriile
speranț�e ș� i visuri. Vrem să le oferim atât de multe copiilor ș� i
122 KEN HONDA

familiei noastre ș� i când nu reuș� im din cauza resurselor li-

mitate, devenim duri cu noi î�nș� ine. Apoi ne uităm la lumea
plină de tragedii – corupț�ie, război, moarte ș� i orori fără sens
– ș� i ne spunem: Totul se întâmplă din cauza banilor. Amără-
ciunea noastră colectivă cauzată de nedreptate, durere, su-
ferinț� ă ș� i pierderi sfâș� ietoare poate fi epuizantă dacă ne
scapă de sub control.

4. Ură și disperare

Dacă cineva profită de tine, vei simț�i, î�n general, indignare, dar
la un moment dat vei î�ncepe să simț�i ură faț�ă de persoana sau
entitatea care s-a purtat astfel cu tine. Dacă ai impresia că si-
tuaț�ia nu poate fi schimbată, î�ncepi să direcț�ionezi acea ură
spre tine, ș� i devii disperat sau deprimat. Cu toț�ii am văzut un
cuplu războindu-se î�n timpul divorț� ului. O parte se simte
mereu nedreptăț�ită, lăsată pe dinafară sau î�nș� elată. Furia
care derivă din sentimentul că eș� ti ameninț� at sau lezat î�n
vreun fel se transformă î�n ură. Unii simt ură faț�ă de partea
ofensatoare; alț�ii direcț�ionează acea ură spre sine ș� i devin
atât de triș� ti ș� i de deprimaț�i î�ncât simt că nu-ș� i pot schimba
situaț�ia. Divorț�ul, concedierile, tăierile de salariu, profitul scă-
zut sau pericolul de a rămâne fără casă provoacă aceste reac-
ț�ii. Î�ț�i aminteș� ti de bărbatul care i-a cerut sfatul tatălui meu?
Era disperat, plin de dispreț� ș� i ură faț�ă de sine, iar î�n cele din
urmă s-a sinucis. Crimele violente, sinuciderea, depresia ș� i
deznădejdea totală apar când ne î�ndreptăm furia î�mpotriva
altcuiva sau chiar a noastră.
 BANI FERICIȚI 123

5. Superioritate și inferioritate

Aș� î�ndrăzni să spun că acestea sunt emoț�iile primare care ne

motivează să cumpărăm lucruri de care nu avem neapărată
nevoie. Ai cumpărat vreodată ceva doar pentru că nu voiai ca
vânzătoarea să creadă că eș� ti zgârcit sau că ai gusturi î�ndoiel-
nice? Ai cumpărat vreodată un cadou extravagant, pe care nu
ț�i-l puteai permite, doar pentru că voiai să impresionezi un
prieten? Recunoaș� te, cu toț�ii am cumpărat ceva pentru că
ne-am simț�it obligaț�i sau pentru a nu părea zgârciț�i ori săraci.
Sau poate cumpărăm lucruri ca să arătăm mai bine decât alț�ii.
Lumea e plină de „nume de branduri”. Oamenii, altfel raț�io-
nali, plătesc bani în plus ca să promoveze bunuri scumpe pen-
tru altcineva! Credem că este o chestiune de onoare să plătim
mai mulț�i bani. Cine are nevoie cu adevărat de o vilă enormă,
cu zece dormitoare sau douăsprezece băi ș� i cu un garaj pen-
tru cinci maș� ini pentru o familie formată din patru membri?
Cine are nevoie cu adevărat de treizeci de jachete sau de o
sută de perechi de pantofi de firmă? Răspunsul este, evident,
„nimeni”. Aș� adar, de ce facem asta? Cheltuim bani pe care nu-i
avem, ca să nu ne simț�im inferiori î�n faț�a altora sau ca să ne
simț�im superiori celor din jurul nostru. Atât de simplu e. De
aceea reprezentanț�ii clasei de mijloc superioare se chinuie
permanent să cumpere de la branduri scumpe, ca să pară mai
bogaț�i decât sunt de fapt. Nu vor să se simtă inferiori priete-
nilor mai bogaț�i, ș� i vor să se simtă superiori celor din clasa de
mijloc inferioară, de care î�ncearcă cu disperare să se delimi-
teze. Dacă nu sunt pasionaț�i de modă sau nu o apreciază ca pe
o formă de artă, oamenii cu adevărat bogaț�i nu simt neapărat
nevoia să cumpere haine de la firme celebre, doar de dragul
de a arăta bine. Nu au nevoie de numele unei firme ca să-ș� i
124 KEN HONDA

revendice drepturile. Warren Buffett, unul dintre cei mai bo-

gaț�i oameni din lume, locuieș� te î�n aceeaș� i casă pe care el ș� i
soț�ia lui au cumpărat-o î�n 1958, cu un pic mai mult de 31.000
de dolari. Se estimează că valoarea ei actuală reprezintă doar
0,001% din averea lui totală. Majoritatea dintre noi locuim î�n
case care ne depăș� esc veniturile, fiindcă ne pasă mai mult de
ceea ce cred alț�ii despre noi decât de ceea ce avem nevoie cu
adevărat ca să trăim o viaț�ă fericită ș� i confortabilă. Când a
fost î�ntrebat de ce locuieș� te î�ncă î�ntr-o casă modestă ș� i nu s-a
mutat î�ntr-o locuinț�ă mai extravagantă, pe care evident că
ș� i-o permite, Buffett a declarat pentru BBC News: „Sunt fe-
ricit aici”. Traducere: Este prezent aici. Nu are anxietăț�i cu
privire la viitor, nu simte furie faț�ă de trecut. Este fericit fiind-
că s-a detaș� at de timp ș� i de iluziile lipsurilor.

6. Vină și rușine

De multe ori, oamenii bogaț�i trăiesc sentimente de vină, mai

ales după ce moș� tenesc bani de la rude. Deș� i este posibil să
nu se simtă vinovaț�i faț�ă de cineva anume, poate fi vorba de
un disconfort general care î�i copleș� eș� te. Unii bogaț�i î�ș�i petrec
î�ntreaga viaț�ă simț�indu-se ruș� inaț�i de bogăț�ia lor sau î�mpo-
văraț� i de aș� teptările pe care oamenii le au de la ei ș� i de la
banii lor. Î�i văd pe alț�ii lucrând din greu pentru mai nimic, iar
vina lor se amplifică. Cei aflaț�i î�n această situaț�ie sunt mai
predispuș� i la abuzul de droguri sau alcool, î�n î�ncercarea de a
atenua aceste sentimente.
Dacă bogaț�ii se simt vinovaț�i pentru că au prea mult, unii
oameni se simt ruș� inaț�i pentru că se confruntă cu dificultăț�i
financiare. Î�ncă din copilărie, oamenii se ruș� inează că nu au
destul. Să nu î�ț�i permiț�i lucrurile pe care alț�ii ș� i le permit î�ț�i
 BANI FERICIȚI 125

creează sentimentul că eș� ti cumva defect. Când acest senti-

ment persistă, te simț�i motivat să lucrezi mai mult, nu neapărat
mai eficient, iar acest lucru te privează de bucuria pe care ori-
cine merită să o simtă î�n viaț�ă, indiferent de venitul obț�inut.

7. Amorțeală

Acesta este un sentiment destul de comun, pe care-l trăim cu

toț�ii. Nu ne place să simț�im din plin î�n viaț�a de zi cu zi. Senti-
mentele implică un fel de acț�iune sau de reacț�ie; cei mai mulț�i
dintre noi nu vrem să î�ntreprindem acț�iunile necesare pentru
a gestiona cum trebuie sentimentele, aș� a că ne amorț�im cât
mai mult posibil – cu mâncare, alcool, droguri, televizor sau
doar „fugind” ș� i prefăcându-ne. Aș� a că alegem „amorț�eala”.
Mulț�i dintre noi î�ncercăm să ne amorț�im sentimentele mai ales
când sunt legate de bani. Nu vrem să ne simț�im „afectaț�i” de
bani, prin urmare ne reprimăm adevăratele sentimente, indi-
ferent dacă e vorba despre anxietate sau euforie. De exemplu,
î�mi amintesc de un experiment de la o emisiune TV. Camerele
de luat vederi erau orientate astfel î�ncât să î�nregistreze ex-
presiile faciale ale clienț�ilor care aș� teptau la casă să-ș� i achite
produsele. Cu cât era mai mare preț�ul, cu atât mai puț�in ex-
presiv era clientul. Poate că î�ncerca să-ș� i ascundă bucuria ș� i
mândria pe care le simț�ea î�n timp ce-ș� i făcea cumpărăturile.
Poate că se ruș� ina sau se simț�ea stânjenit de o achiziț�ie atât
de scumpă. Ori poate că î�ncerca să nu iasă î�n evidenț�ă sau să
stârnească invidie. Î�n funcț�ie de relaț�ia cu banii ș� i de convin-
gerile pe care le au faț�ă de ei, oamenii au emoț�ii variate. Dar,
cumva, dintr-un anumit motiv, am fost educaț�i să nu ne expri-
măm aceste emoț�ii î�n public, de teamă să nu părem ridicoli
sau invidioș� i. Totuș� i, î�n î�ncercarea noastră de a ne reprima ș� i
126 KEN HONDA

amorț�i emoț�iile pentru a nu atrage atenț�ia asupra noastră, re-

primăm, inevitabil, ș� i emoț�iile pozitive.

8. Entuziasm și bucurie

Copiii î�ș�i pot exprima entuziasmul ș� i bucuria mai liber decât

adulț�ii. Mergi la locul de joacă din cartier ș� i uită-te cum aleargă
ș� i cum se joacă copiii. Se aclamă unii pe alț�ii, bat din palme ș� i
ț�opăie când unul dintre ei face un lucru interesant sau impre-
sionant. Râd nestingheriț�i, de ei ș� i de alț�ii. Nu există nici urmă
de sfială sau de î�ngrijorare. Sunt acolo să se distreze ș� i ei ș� tiu
asta. Ș� i adulț�ii se simt uneori aș� a, dar de obicei nu este accep-
tabil din punct de vedere social să sărim î�n sus de bucurie, să
aplaudăm sau să dansăm când suntem veseli, mai ales dacă
bucuria este legată de bani. Î�ț�i imaginezi un angajat sărind î�n
sus de bucurie ș� i aplaudând când primeș� te vestea unei măriri
de salariu? Suntem adulți! Nu facem așa ceva! Te imaginezi
strigând de bucurie când primeș� ti un dar neaș� teptat sau când
î�ț�i cumperi ceva ce ț�i-ai dorit dintotdeauna?
Bucuria ș� i fericirea sunt emoț� iile pozitive pe care ni le
pot aduce banii. Dar am fost instruiț� i sau condiț� ionaț�i să nu
vorbim despre ele. Când ai fost ultima oară fericit datorită
banilor? Dacă ț�i-aș� spune că vei atrage mai mulț�i î�n viaț�a ta,
dacă î�ț�i dai voie să simț�i bucuria de a primi ș� i de a cheltui
bani? Pentru foarte mulț�i oameni, acesta este un concept greu
de î�nț�eles. Lor li s-a spus, î�ncontinuu, că banii nu pot cumpăra
fericirea. Î�ntr-adevăr, banii nu pot cumpăra „fericirea” – care
ș� tim că vine din interior, atunci când suntem prezenț�i –, dar
pot aduce sentimente de bucurie ș� i recunoș� tinț�ă ș� i, da, te pot
face să te simț�i „fericit”.
 BANI FERICIȚI 127

9. Apreciere și iubire

Când prietenii sau membrii familiei noastre ne oferă daruri,

este firesc să ne simț�im apreciaț�i ș� i iubiț�i. De aceea, uneori,
energia asociată cu banii seamănă cu iubirea. Mulț�i dintre noi
ne exprimăm iubirea cu ajutorul banilor. Cumpărăm cadouri
cu î�nsemnătate. Vrem să-i ajutăm pe ceilalț�i să scape de stres
ș� i de griji. Să primeș� ti o mulț�umire verbală este minunat, dar
când primeș� ti bani sau daruri de la cei din jur, pentru că i-ai
ajutat î�ntr-un fel sau altul, simț�i că primeș� ti mai multă apreci-
ere ș� i validare. De fapt, când cineva î�ț�i cumpără sau î�ț�i oferă
ceva, te simț�i onorat ș� i acceptat. Te simț�i prețuit. La locul de
muncă, dacă clienț�ii sau cumpărătorii sunt mulț�umiț�i de presta-
ț�ia ta ș� i sunt dispuș� i să plătească mai mult, acest lucru nu te
bucură doar pe tine, destinatarul banilor; î�i bucură ș� i pe cei
care oferă. Ei î�ș�i investesc banii î�n ceva – sau, mai precis, î�n
cineva – care le oferă bucurie, fericire ș� i pace. Chiar dacă
darurile sau sumele sunt mici, dacă sunt oferite cu iubire,
apreciere ș� i bucurie, destinatarul simte această energie.
Ș� i investiț�iile reprezintă o formă de iubire. Trupa britani-
că Mumford & Sons are o melodie cu următorul vers: „Acolo
unde î�ț�i investeș� ti iubirea, acolo î�ț�i investeș� ti ș� i viaț�a”. Când
investim banii î�n lucruri de care ne pasă ș� i faț�ă de care simț�im
afecț�iune, ne oferim nouă î�nș� ine ș� i altora acea energie afectu-
oasă. De multe ori, le cer oamenilor să-mi spună valoarea ce-
lui mai scump cadou pe care l-au primit vreodată de la cineva
care nu făcea parte din familia lor. De obicei, văd multe mâini
ridicate î�n aer. Unii spun 10.000 de dolari sau 50.000. Cea mai
mare valoare pe care am auzit-o a fost de 500.000 de dolari!
Un client mulț�umit i-a dăruit unui bucătar de sushi această
sumă de bani! Î�ț�i vine să crezi? Se pare că bucătarul î�i spusese
128 KEN HONDA

î�n treacăt că visa să aibă restaurantul lui î�ntr-o bună zi, aș� a că
economisea câte 100 de dolari pe lună din salariu. Când a auzit
povestea, clientul i-a spus că probabil asta i-ar lua ani de zile,
dar bucătarul i-a explicat că economisea deja de zece ani, î�nsă
tot nu avea suficienț�i bani. Clientul i-a spus că ar vrea să-i fi-
nanț�eze restaurantul, astfel î�ncât visul lui să se î�mplinească
î�n decurs de doi ani. Dar bucătarul a ezitat: „Nu am niciun bun
cu care să garantez!”. Atunci clientul i-a răspuns: „E î�n regulă.
Sunt impresionat de atitudinea ta ș� i vreau să te susț�in. Îmi
place de tine și îmi place ce faci”. Clientul a adăugat la bani
această energie afectuoasă ș� i i-a investit î�n cineva de care î�i
păsa. Nu numai că bucătarul s-a simț�it apreciat, dar gestul
clientului i-a confirmat valoarea a ceea ce făcea.

10. Fericire

Cu toț�ii ne simț�im fericiț�i când primim un bonus neaș� teptat

sau niș� te bani pe nepusă masă. Poate fi vorba de un dar din
partea părinț�ilor sau de rambursarea unei taxe. Pur și simplu,
ne simțim fericiți. La ce mă refer când spun „fericiț�i”? La faptul
că putem să trăim prezentul fără să ne facem griji pentru
viitor ș� i fără anxietăț�i legate de trecut, fiindcă simț�im, î�n sfâr-
ș� it, că avem suficient î�n momentul de faț�ă. Putem să respirăm
uș� uraț�i. De asemenea, simț�im că, având mai mulț�i bani, avem
ș� i mai multe opț�iuni.
Dar dacă ț�i-aș� spune că e posibil să te simț�i fericit î�nainte
să primeș� ti bani? Dacă ai trece î�n revistă tot ce ai ș� i te-ai î�n-
treba: „Este de ajuns”? Dacă crezi că e de ajuns – cu adevărat
–, atunci î�ț�i garantez că te vei simț�i fericit... atât de fericit î�ncât
s-ar putea să ț�i se î�ntâmple lucruri surprinzătoare. Toate se
 BANI FERICIȚI 129

vor aș� eza cum trebuie. Nu contează dacă eș� ti Warren Buffett
sau Jimmy Buffett sau dacă î�ț�i permiț�i numai un meniu de
9,99 de dolari: dacă crezi că ai suficient, vei fi fericit. Da, este
posibil să ai o mentalitate ș� i emoț�ii pozitive cu privire la bani.
Totul vine din interior – î�nainte ca banii să vină spre tine.
Dacă ș� i tu vrei să simț�i asta, nu trebuie decât să te concentrezi
pe acea senzaț�ie de mulț�umire. Crezi că ai mai mult decât sufi-
cient ș� i, dacă ai nevoie de mai mult, o să primeș� ti de undeva.

DE CE ESTE AȘA GREU SĂ AI O RELAȚIE FERICITĂ

CU BANII?

Majoritatea oamenilor au o relaț�ie dificilă cu banii, deoarece

felul î�n care î�i câș� tigă ș� i î�i cheltuiesc nu este unul sănătos. Mă
refer la faptul că o mulț� ime de oameni acceptă un loc de
muncă pe care î�l urăsc doar pentru a primi un salariu, astfel
că stresul se acumulează rapid. Suferinț�a este î�nrădăcinată î�n
actul primirii banilor. Fără să î�ș�i dea seama, stresul, suferinț�a
sau supărarea apar de fiecare dată când folosesc banii sau se
gândesc la ei. Chiar dacă aceste sentimente sunt consecinț�a
unei munci pe care o făceau fără plăcere, limitele dintre bani
ș� i muncă sunt vagi. Când te forț�ezi să câș� tigi bani la un job pe
care î�l urăș� ti, devine mult mai greu să renunț�i la ei fără un mo-
tiv bine î�ntemeiat. Simț�i presiunea de a nu î�i risipi. De fapt, te
enervează să cheltui vreun ban pe ceva. Când simț�i că banii
sunt obț�inuț�i cu greu, devine cu atât mai dificil să renunț�i la
ei. De asemenea, î�ncă din copilărie ni s-a inoculat ideea că
n-ar trebui niciodată să irosim banii. Aceste amintiri ne revin
î�n minte subtil, sub forma stresului, avertizându-ne să nu chel-
tuim mai mult decât este necesar, ori de câte ori e posibil.
130 KEN HONDA

Este un lucru care ne face să verificăm permanent câț�i bani

mai avem, ș� i apoi să ne frământăm, fiindcă nu ș� tim cum să
economisim sau să câș� tigăm mai mult! Ajungem să ne simț�im
mai nedumeriț�i decât este cazul. De câte ori e vorba de bani,
avem tendinț�a să ne agităm, neș� tiind cum să-i cheltuim sau
gândindu-ne că am făcut alegeri greș� ite. Ne simț�im frustraț�i
când câș� tigăm bani, bucuroș� i când î�i cheltuim, apoi î�ngrijoraț�i
de ce se va î�ntâmpla î�n viitor cu ei. Î�n cele din urmă, ne sătu-
răm de acest tipar ș� i ne dorim o lume fără bani. (Ai grijă ce-ț�i
doreș� ti! Legea atracț�iei te va ajuta să-ț�i î�mplineș� ti acest vis,
cel puț�in î�n privinț�a contului tău bancar!)
Aș� adar, cum rămâne cu oamenii fericiț�i ș� i prosperi despre
care auzim uneori? Sunt ca unicornii! Am auzit de ei, dar cei
mai mulț� i dintre noi interacț� ionează rar cu aceș� tia. Î� nsă te
asigur că există, iar relaț�ia lor cu banii este complet diferită,
din toate punctele de vedere. Î�ș�i câș� tigă banii făcând lucruri
care le aduc bucurie – iar această bucurie atrage bucurie.
Aduce cu ea plăcere, entuziasm ș� i recunoș� tinț�ă. Ș� i când chel-
tuie bani, simt fericire ș� i apreciere. Aș� adar, î�n cazul lor, stresul
nu face parte din ecuaț�ie.
Ei manifestă o î�ncredere lăuntrică î�n abilitatea lor de a
câș� tiga sau de a face rost de mai mulț�i bani când e nevoie,
aș� a că nu trăiesc î�n stres ș� i anxietate din cauza viitorului.
Când vine vorba de bani, aceste persoane acț�ionează aproape
total pe baza emoț�iilor pozitive. Aceasta este cea mai mare
diferenț�ă dintre oamenii fericiț�i, prosperi ș� i cei pe care i-am
menț�ionat anterior.
 BANI FERICIȚI 131

AȘADAR, DE CE NE TEMEM?

Motivul pentru care ne temem atât de mult este că am suferit

din cauza banilor î�n trecut. Unii dintre noi am î�nvăț�at de la o
vârstă fragedă să avem mai puț�ine aș� teptări legate de bani:
ț�i-ai dorit din tot sufletul ceva de ziua ta sau de Crăciun ș� i nu
ai primit exact acel cadou. Sau poate că ai fost certat fiindcă ai
cheltuit prea mult sau prea repede, după ce ai primit bani ca-
dou. Sau ai fost un elev sărac ș� i părinț�ii tăi s-au chinuit să-ț�i
plătească taxa de ș� colarizare, aș� a că ț�ipau la tine pentru că le
iroseai banii câș� tigaț�i cu trudă. Sau poate că te-a acuzat par-
tenerul din cauza unei „decizii proaste” pe care ai luat-o î�n
privinț�a banilor. De multe ori, partenerii au păreri diferite cu
privire la modul ș� i momentul î�n care ar trebui să fie cheltuiț�i
banii. Aș� a izbucnesc certurile ș� i se aruncă vina de la unul la
altul. Iar î�n final, toț�i rămân cu sentimente negative faț�ă de
bani. Î�n loc să î�ș�i conș� tientizeze atitudinea faț�ă de bani, oame-
nii dau vina pe bani – sau, ș� i mai des, pe lipsa lor –, conside-
rând că aceș� tia sunt problema. Am văzut părinț�i certându-ș� i
copiii fiindcă alegeau cadouri scumpe pentru prietenii lor, î�n
loc să-i felicite pentru deschiderea ș� i generozitatea de care
dădeau dovadă. Dacă părinț�ii ar avea o relaț�ie sănătoasă cu
banii, mai î�ntâi ș� i-ar lăuda copiii ș� i apoi le-ar face educaț�ie î�n
privinț�a banilor, explicându-le ce sumă e potrivită pentru un
cadou. Primim atâtea lovituri când suntem tineri, î�ncât ajun-
gem să credem că orice fel de cheltuială este greș� ită. Orice am
face nu e „bine”. Ș� i, curând, asta se traduce prin: Orice vom face,
nu va fi suficient. Aș� adar, când luăm decizii legate de bani, ac-
ț�ionăm din teamă, ș� i nu din iubire.
De ce ne temem? Ne temem să nu facem ceva greș� it. Ne
temem că plătim prea mult. Ne î�ndoim de propriile noastre
132 KEN HONDA

decizii – atât de mult, î�ncât nu putem să luăm nici cea mai

simplă hotărâre de a cumpăra ceva, indiferent dacă achiziț�io-
năm un pachet de cafea sau o maș� ină. Instantaneu ne cuprin-
de î�ndoiala. Ș� i, pentru că nu suntem î�mpăcaț�i cu hotărârea
noastră, o regretăm. Apoi urmează nemulț�umirile ș� i gândurile
negative legate de bani: Am făcut o afacere proastă. Nimic nu
funcționează pentru mine. Banii se duc mai repede decât vin.
În ritmul ăsta, nu voi avea niciodată suficient. Sunt atât de prost!
Î�ț�i sună familiar? Nu eș� ti singurul care gândeș� ti aș� a. O mulț�i-
me de oameni gândesc ș� i se comportă astfel, pentru că aș� a au
fost î�nvăț�aț�i.

CONVINGERI NEGATIVE DESPRE BANI

CARE TE ȚIN PE LOC

Una dintre clientele mele credea că va rămâne fără bani. Deș� i

câș� tiga bine, nu putea să-i păstreze. Era o profeț�ie indusă. Î�n
viaț�ă, acț�ionăm î�n funcț�ie de ceea ce credem. Totuș� i, cei mai
mulț�i dintre noi nici nu suntem conș� tienț�i de numeroasele
convingeri negative din subconș� tientul nostru, pe baza căro-
ra funcț�ionăm ani de zile. Î�ț�i voi vorbi despre mulț�imea con-
vingerilor negative ș� i pozitive care au fost î�nscrise î�n codul
nostru genetic ș� i transmise din generaț�ie î�n generaț�ie. Pe mă-
sură ce le descoperi, te invit să analizezi care dintre ele te-a
marcat pe tine – ba chiar poț�i striga, cum fac unii dintre cli-
enț�ii mei: „Asta! Asta este exact ce cred eu!”.
Să î�ncepem cu convingerile negative.

Banii sunt răi. O mulț�ime de oameni au o perspectivă negativă asupra

banilor. Î�n cel mai bun caz, simt că trebuie să fie precauț�i când gestio-
nează banii. Orice faci, trebuie să ai grijă. Banii pot fi un lucru rău.
 BANI FERICIȚI 133

Banii se duc repede. Când ai cea mai mare nevoie de bani, nu-i poț�i
găsi. Se duc repede. Imediat ce au apărut î�n viaț�a ta, s-au ș� i făcut
nevăzuț�i! Î�n japoneză, obiș� nuiam să-i numim oashi, care î�nseamnă
„picioare”. Banii par să se î�ndepărteze repede de tine. Presupun că
toț�i ne regăsim oarecum î�n această descriere!
Banii îi rănesc pe oameni. Aceasta este o convingere frecvent î�n-
tâlnită. Banii, î�n sens literal, nu pot să-i rănească pe oameni. Totuș� i
ne putem simț�i răniț�i din cauza faptului că banii ne provoacă anumite
suferinț�e: uneori ne privează de autoapreciere, alteori ne amintesc
de problemele din relaț�iile anterioare. Uneori, oamenii folosesc banii
ca pe o armă. Î�i folosesc pentru a-i ataca pe alț�ii sau pentru a cum-
păra lucruri care fac rău.
Banii sunt înfricoșători. Când credem că banii pot să cumpere ori-
ce, aceș� tia par mai importanț�i decât sunt. Ș� tim că putem fi răniț�i de
bani. Din cauza asta î�ncepem să ne temem de ei. Ne e teamă de multe
lucruri. Dar banii, î�n sine, nu sunt î�nfricoș� ători.
Banii creează necazuri. Poate că dacă ai o amintire neplăcută despre
bani, poț�i gândi astfel. Dar nu banii creează necazuri, ci noi o facem.
Creăm necazuri când î�ncălcăm promisiuni sau contracte, când sun-
tem lacomi, când nu plătim ce se cuvine să plătim sau nu î�i folosim
î�n mod onest.
Banii stârnesc invidie. Ne e teamă de atenț�ia negativă, î�n general.
Dacă ai mulț�i bani, o poț�i atrage asupra ta. Aș� adar, dacă ideea de a
avea mulț�i bani te face să te simț�i ș� ovăitor este de î�nț�eles.

Acum iată câteva convingeri pozitive despre bani:

Banii îi ajută pe oameni. Desigur, banii î�i ajută pe oameni î�ntrucât

le permit să î�ș�i câș� tige existenț�a, î�i î�nvaț�ă lucruri noi, le oferă sigu-
ranț�ă ș� i le satisfac toate nevoile esenț�iale de trăi.
134 KEN HONDA

Banii îi fac fericiți pe oameni. După cum am menț�ionat î�n para-

grafele anterioare, banii stârnesc ș� i emoț�ii pozitive. Ba chiar poț�i fi
fericit ș� i dacă ai puț�ini bani. Când sunt oferiț�i sau primiț�i cu o ener-
gie pozitivă, banii te pot face să te simț�i bine. Chiar ș� i o ilustrată
poate să aducă bucurie cuiva.
Banii împlinesc visuri. Ș� i aceasta este o convingere pozitivă. Oame-
nii au tot felul de visuri, iar uneori banii î�i ajută să le finanț�eze. Pot
fi visuri costisitoare, precum o călătorie pe Marte, sau visuri foarte
ieftine.
Banii îi unesc pe oameni. Dacă vei cheltui banii cu chibzuinț�ă, vei
contribui la crearea unor relaț�ii mai bune. De exemplu, poț�i folosi
banii pentru o excursie î�n familie, care să creeze amintiri plăcute ce
vor dura o viaț�ă î�ntreagă. Poț�i folosi banii pentru tot felul de planuri
distractive, care te vor apropia de familia ș� i prietenii tăi. Uneori î�mi
folosesc banii ca să le cumpăr elevilor masa de prânz. Invit douăzeci
sau treizeci de elevi să mâncăm î�mpreună ș� i discutăm î�n tot acest
timp.
Banii încălzesc inimile oamenilor. Poț�i să trimiț�i flori unei rude
bolnave. Poț�i să donezi bani unui orfelinat. Î�n urmă cu câț�iva ani, o
donaț�ie de ghiozdane anonimă a fost făcută unui orfelinat din Japo-
nia. Destinatarul s-a autointitulat „Tigermask”, după numele unui
celebru personaj de desene animate din Japonia. După ce ș� tirea
despre donaț�ie a apărut la televizor, au fost făcute sute de alte dona-
ț�ii similare, nu doar la orfelinat, ci ș� i la aziluri ș� i î�n alte locuri care
aveau nevoie de sprijin. Această miș� care a inspirat pe toată lumea,
î�ncălzindu-le tuturor inimile.

ISTORICUL BANILOR TĂI

Istoricul banilor tăi reprezintă modul î�n care ai convieț�uit cu

banii.
 BANI FERICIȚI 135

Care a fost relaț�ia ta cu banii, î�ncă de când erai mic? A fost

una fericită sau una plină de frustrări? Când te gândeș� ti la
trecut, ai sentimente plăcute sau te simț�i tensionat?
După cum am discutat î�n capitolele precedente, este clar
că există multe confuzii pe care le facem noi, oamenii, î�n le-
gătură cu banii. Dacă î�ț�i vei aminti evenimentele importante
care au avut loc ș� i vei analiza ce s-a î�ntâmplat î�n realitate, vei
afla adevărul. Iar uneori acesta este eliberator.
După cum ș� tim, am fost extrem de influenț�aț�i de părinț�ii
noș� tri î�n relaț�ia cu banii. Dacă ei au avut o relaț�ie sănătoasă
cu banii, probabil că situaț�ia noastră financiară este destul de
bună. Dar dacă majoritatea au fost afectaț�i î�ntr-un fel sau altul
de problema banilor, riscăm să fim ș� i noi. Nu va trebui să
scormoneș� ti prea mult printre amintiri ca să-ț�i vină î�n minte
certurile părinț�ilor legate de bani. Probabil aceste amintiri
sunt î�ncă vii. Astfel de conflicte urâte rămân cu noi dintr-un
motiv. Poate că ț�i-ai văzut mama ș� i tatăl foarte supăraț�i unul
pe celălalt sau pe tine ș� i pe fraț�ii tăi. Poate că părinț�ii se cer-
tau deoarece cheltuiau prea mult sau câș� tigau prea puț�in –
sau poate că se acuzau reciproc ori î�ș�i acuzau copiii de faptul
că niciodată nu aveau destul. De fiecare dată, cineva era de
vină. Indiferent de motivul certurilor, amintirea lor are pute-
rea de a scoate la iveală chiar ș� i cele mai ascunse sentimente.
Dacă provii dintr-o familie monoparentală, poate că părintele
tău î�ș�i direcț�iona furia asupra ta sau a celorlalț�i fraț�i, fiindcă
n-avea cu cine să se certe. Poate că ai observat cum se î�ngrijo-
rau mama ș� i tatăl tău din cauza problemelor financiare. Dacă
părinț�ii tăi au fost vreodată violenț�i sau dacă ț�ipau ș� i erau
agresivi când se certau, ș� i tu ai putea fi agresiv când este
vorba despre bani, î�n relaț�ia cu alț�i oameni, chiar ș� i cu cei la
care ț�ii din tot sufletul.
136 KEN HONDA

Majoritatea avem câteva amintiri neplăcute legate de bani,

dar chiar ș� i aceia dintre noi care au avut cea mai urâtă copilă-
rie î�ș�i pot aminti ș� i momente plăcute. Poate că odată ai primit
un lucru pe care l-ai cerut. Poate că o rudă te-a surprins
oferindu-ț� i niș� te bani. Sau poate că ai primit permisiunea
să mergi la un film cu prietenii tăi ș� i vi s-au dat niș� te bani de
buzunar.
Toate amintirile, plăcute ș� i neplăcute, se adună î�n mintea
ta, dând naș� tere convingerii că banii sunt î�ntr-un fel sau altul.
Pentru unii oameni, banii creează momente fericite. Pentru
alț�ii, provoacă suferinț�ă ș� i confuzie î�n familie. Pot fi o sursă de
furie, neliniș� te ș� i agonie.
De obicei, convingerile formate î�n copilărie sunt î�ngropa-
te profund î�n psihicul nostru. Ele influenț�ează modul î�n care
gestionăm banii la nivel elementar. Când câș� tigăm ș� i cheltuim
bani, o facem pe baza unor reguli care poate nu au prea mult
sens. Totuș� i, ne supunem acestor reguli inconș� tiente, fiindcă
nu ș� tim să funcț�ionăm altfel. Ș� i facem asta pe riscul nostru.
De asemenea, convingerile respective ies la iveală când
trebuie să luăm decizii î�n carieră ș� i î�n relaț�iile noastre. Putem
alege stabilitatea î�n detrimentul entuziasmului, din cauza gri-
jilor noastre adânc î�nrădăcinate. Ne putem alege un partener
doar pe baza statutului său financiar, ș� i nu din iubire.
Este trist că acest proces e atât de automatizat î�ncât nici
nu ne dăm seama că are loc – că ne afectează î�n mare parte
viaț�a, visurile, locul de muncă ș� i, poate cel mai grav, relaț�iile
cu cei dragi. De exemplu, una dintre clientele mele era su-
părată pe soț� ul ei fiindcă acesta cumpărase un cadou ieftin
pentru o nuntă la care erau invitaț�i. Se simț�ea ruș� inată ș� i
stânjenită. Gestul lui era, evident, contrar convingerilor ei,
 BANI FERICIȚI 137

aș� a că i-a spus că era ruș� inos ș� i josnic să trimită un asemenea

cadou. Totuș� i, î�n familia lui, ruș� inos era să iroseș� ti, să cheltui
mai mult decât era considerat necesar. Din cauza convingeri-
lor opuse cei doi s-au certat. Bineî�nț�eles că amândoi conside-
rau că au dreptate. Dar nimeni nu avea. Pur ș� i simplu, există
mai multe căi de a gestiona banii. Fiecare are propriile con-
vingeri ș� i abordări. De multe ori, acest fapt stă la baza conflic-
telor legate de bani. Totuș� i, dacă am recunoaș� te că nu există o
cale corectă ș� i am î�ncerca să î�nț�elegem convingerile partene-
rului, nu am mai suferi atât de mult ș� i cred că majoritatea
divorț�urilor ar putea fi evitate.

SITUAȚIA TA FINANCIARĂ ACTUALĂ

ȘI ISTORICUL FAMILIEI

Situaț�ia ta financiară este strâns legată de istoricul familiei.

După cum am spus, părinț�ii sunt cei care ne î�nvaț�ă despre
viaț�ă. Totuș� i, lecț�iile despre bani pe care ni le dau ei nu sunt
aceleaș� i cu cele pe care le î�nvăț�ăm la ș� coală. Î�n schimb, am
asimilat aceste lecț�ii: tot ce-am văzut, ce-am auzit ș� i ce-am
simț�it de la o vârstă fragedă ne-a rămas î�n minte. Poate că ai
auzit ț�ipete ș� i urlete din cauza banilor, aș� adar ai dedus că ș� i tu
trebuie să ț�ipi ș� i să urli când vine vorba de bani. Părinț�ii tăi
aveau o expresie morocănoasă când plăteau facturile, aș� a că
ș� i tu ai astăzi o expresie morocănoasă când le plăteș� ti pe ale
tale. Ce nu ne dăm seama este că fiecare comportament, bun
sau rău, î�ș�i are originea î�n comportamentele la care am fost
martori î�n copilărie. Fără a fi conș� tienț�i de motivele pentru
care facem ceea ce facem, nu putem schimba nimic din ceea
ce facem. Iar uneori trebuie să analizăm arborele genealogic
ca să identificăm cauzele problemelor noastre financiare.
138 KEN HONDA

Bunicii

Dacă am fost influenț�aț�i de părinț�ii noș� tri, nu e greu de presu-

pus de unde au deprins ei, la rândul lor, comportamente ș� i
atitudini faț�ă de bani: de la părinț�ii lor!
Dacă vrei să î�nț�elegi cu adevărat dedesubturile relaț�iei
tale cu banii, sfatul meu este să-ț�i studiezi ambele perechi de
bunici. Părinț�ii ne oferă doar o piesă din î�ntregul puzzle. Dar
ei au fost influenț�aț�i de patru oameni diferiț�i, atât î�n copilăria
lor, cât ș� i, î�n multe cazuri, la î�nceputurile căsniciei. Surprinză-
tor, majoritatea dintre noi nu ne batem capul să ne î�ntrebăm
părinț�ii, cu atât mai puț�in bunicii, despre copilăria lor, des-
pre eforturile sau succesele lor. Poate că ș� tim ce meserii au
avut – profesori, poliț�iș� ti, ingineri, doctori sau avocaț�i –, dar
nu ș� tim cine sunt cu adevărat. Rareori căutăm să aflăm î�n
amănunt ce i-a motivat când erau tineri, ce percepț�ie aveau
despre diverse lucruri, cu ce se mândreau cel mai mult sau ce
griji aveau.
Fără să fim conș� tienț�i de asta, temerile noastre cele mai
profunde sunt, de fapt, temerile bunicilor noș� tri. Dacă nu ana-
lizăm î�ndeaproape ce au trăit ei ș� i nu ne î�mpăcăm cu expe-
rienț� ele lor, nu vom putea ș� ti cu adevărat de ce avem o
convingere sau alta despre bani. Dacă bunicii tăi au murit, î�ț�i
sugerez să citeș� ti relatări istorice despre perioada î�n care
au trăit sau să discuț�i cu oameni contemporani cu ei – poate
mătuș� i ș� i unchi mai î�n vârstă – despre situaț�ia lor ș� i despre
felul î�n care au supravieț�uit î�n perioadele grele. Eu î�nsumi am
căutat informaț�ii despre bunicii mei ș� i am descoperit o co-
moară. N-a fost deloc o coincidenț�ă că am urmat o carieră î�n
afaceri, la fel ca tatăl meu. Unul dintre bunicii mei a fost ș� i el
om de afaceri de succes, dar a murit la patruzeci ș� i doi de ani
 BANI FERICIȚI 139

ș� i, din cercetările mele, am descoperit că era mai degrabă

„parior”. Obiș� nuia să cumpere nave pline de mărfuri ș� i peș� te,
cu bani gheaț�ă, apoi le vindea, obț�inând un profit uriaș� . Deș� i
avea succes ș� i î�ș�i câș� tiga banii din asta, fiul lui – tatăl meu –
ș� i-a dorit să fie văzut ca un om de afaceri autentic ș� i să fie
respectat de semenii lui, aș� a că a studiat contabilitatea ș� i fi-
nanț�ele. Î�n mare măsură, personalitatea tatălui meu ș� i relaț�iile
lui cu banii capătă mai mult sens î�n lumina acestor informaț�ii
despre trecutul bunicului meu. De multe ori, nu conș� tienti-
zăm proporț�ia î�n care relaț�iile noastre cu banii sunt legate de
bunicii noș� tri ș� i, implicit, de părinț�ii noștri. Î�nț�elegerea acestei
asocieri poate fi incredibil de revelatoare. Odată ce cunoaș� -
tem originea percepț�iei noastre asupra banilor, putem î�ncepe
să ne vindecăm ș� i să ne schimbăm.

Frații și prietenii apropiați

Părinț�ii ș� i bunicii nu sunt singurii care ne pot influenț�a per-

cepț�ia inconș� tientă asupra lumii. Fraț�ii, prietenii apropiaț�i ș� i
anturajul mai extins din care facem parte ne influenț�ează, de
asemenea, comportamentele ș� i convingerile. Odată am avut
un coleg de clasă de la care am preluat prostul obicei de a-mi
cumpăra mâncare nesănătoasă după ore. El era oarecum tipul
rebel. Ne era strict interzis să cumpărăm mâncare după ș� coa-
lă, fără permisiunea părinț�ilor, î�nsă tocmai de asta era atât de
interesant! Nu m-aș� fi gândit să fac asta de capul meu, dar
prietenii pot avea o influenț�ă puternică asupra a ceea ce con-
siderăm că este interesant, distractiv sau demn de timpul ș� i
de banii noș� tri. Î�n aceș� ti ani de formare, î�i observăm pe toț�i
cei din jur, preluăm din obiceiurile lor ș� i ni le î�nsuș� im.
140 KEN HONDA

Până la maturitate, ajungem să fim marcaț�i de multe con-

vingeri, comportamente ș� i atitudini contradictorii cu privire
la bani ș� i conș� tientizăm prea puț�in î�n ce măsură î�i putem con-
trola. Nu ne dăm seama cât de afectaț� i am fost ș� i, dacă nu
găsim o modalitate de a repara aceste stricăciuni, vom rămâ-
ne defecț�i – cum va rămâne ș� i situaț�ia noastră financiară.

CICATRICILE UITATE: AMINTEȘTE-ȚI DE

SENTIMENTELE RĂNITE

Este uimitor cât de repede uităm ce ni s-a î�ntâmplat î�n copilă-

rie. De multe ori, oamenii uită prin ce au trecut. O mulț�ime de
copii abuzaț�i cred că au avut o copilărie minunată. De multe
ori, familiile î�i î�ndoctrinează pe copii, spunându-le lucruri
precum: „Oh, ce uș� or ț�i-a fost” sau „Ai avut de toate”, „Aveam
o familie minunată pe vremea aceea”. Familii î�ntregi ajung
să creadă î�ntr-o minciună. Fraț�ii se vor aduna ș� i vor î�nflori
poveș� tile despre părinț� ii ș� i copilăria lor. Cumva ei uită zbu-
ciumul – sau, mai degrabă, î�ncearcă să î�l treacă cu vederea
– pentru că amintirea lor e dureroasă ș� i î�i face să se simtă
incomod.
Cu siguranț�ă am fost unul dintre acei copii care a crescut
cu gândul că a avut o copilărie „î�n regulă”. Mi-am spus multă
vreme această poveste, deoarece alternativa – amintirea mo-
mentelor dureroase din trecutul meu – nu mă făcea să mă
simt bine. Dar, pe măsură ce mi-am dat voie să-mi amintesc
rănile ș� i cicatricile ascunse, mi-am dat seama că, de fapt, co-
pilăria mea a fost departe de a fi î�n regulă.
Î�n realitate, a fost chiar groaznică. Banii – sau teama de a
vorbi despre ei – dominaseră viaț� a mamei mele ș� i, prin
 BANI FERICIȚI 141

urmare, tinereț�ea mea. Î�mi amintesc că odată am rugat-o să

mă trimită î�ntr-o tabără de vară î�n care î�mi doream nespus să
merg, dar, fiindcă se temea să discute despre asta cu tata –
care se supăra mereu din cauza cheltuielilor pe care le consi-
dera inutile –, nici măcar nu l-a î�ntrebat. Î�n schimb, m-a sfătuit
să aș� teptăm până când tata ar fi fost mai bine dispus. Tradu-
cere: Niciodată. Î�mi era interzis să vorbesc despre dorinț�a
mea chiar ș� i la masă. De frică să nu-l enervez pe tata, acel vis
(ș� i altele) s-a năruit î�nainte de a-mi găsi curajul să cer sprijin
pentru î�ndeplinirea lui. Când am crescut, mi-am dat seama că
de multe ori î�mi ascundeam visurile, î�n special pentru a o
proteja pe mama de abuzurile tatei. Care, î�ntr-adevăr, era un
om abuziv. Aceasta a fost o parte î�ngrozitoare ș� i dureroasă
din copilăria mea. Furia lui putea fi declanș� ată de cel mai
mărunt lucru: dacă î�l supăra ceva – chiar ș� i ceva atât de ino-
fensiv precum dorinț�a unui copil de a merge î�n tabăra de vară
–, răbufnea. De multe ori, copiii î�ș�i amintesc expresiile pre-
ferate ale părinț� ilor. Ei bine, expresiile mamei mele erau
revelatoare. Nu erau replici de genul: „Fă tot ce poț�i!” sau
„Distrează-te!” sau „Poț�i face orice î�ț�i propui!”. Î� n schimb,
sfaturile pe care mi le dădea mama erau:
„Nu trezi un copil care doarme.”
„Nu face zgomot!”
„Să aș� teptăm ca tata să fie î�ntr-o dispoziț�ie bună.”
Multă vreme m-au bântuit aceste lucruri. Î�n Japonia, este
tabu să vorbeș� ti despre drama sau suferinț�a din familie. Este
tabu să vorbeș� ti astfel despre un tată muncitor care î�ș�i î�ntre-
ț�ine familia, dar realitatea era că tatăl meu muncitor î�i trans-
mitea fiului multe dintre convingerile ș� i ideile sale dăunătoare
despre bani.
142 KEN HONDA

N-a fost uș� or să alung aceste numeroase gânduri negative

ș� i teama care î�mi fusese insuflată. Singurul mod î�n care pu-
team face asta era să conș� tientizez existenț�a acelor temeri ș� i
convingeri.
Amintirea traumelor ș� i incidentelor din copilărie poate fi
neplăcută, dar, dacă eș� ti hotărât să-ț�i schimbi relaț�ia cu banii,
e un pas necesar.

AȘADAR, CUM ÎȚI VINDECI RĂNILE PROVOCATE

DE BANI?

Corpul ș� i mintea noastră par să-ș� i amintească de rănile vechi.

Indiferent dacă ni s-a î�ntâmplat ceva î�n trecutul î�ndepărtat
sau mai de curând, simț�im acut acea rană, ori de câte ori este
redeschisă de o nouă experienț�ă. Nu contează câte cicatrici
avem: când cineva ameninț�ă să ne ia ceva ce ne aparț�ine sau
ne dorim – de pildă, banii –, reacț�ionăm la fel ca atunci când
eram copii. Ne simț�im profund răniț�i.
Ne simț�im lipsiț�i de valoare ș� i nedemni. Dintr-un motiv
anume, noi, oamenii, echivalăm stima de sine cu abilitatea
de a primi sau de a obț�ine diverse lucruri. Dacă primim note
bune, laude sau chiar daruri, prezenț� a noastră pe această
planetă pare justificată. Dacă notele bune, complimentele sau
darurile nu fac parte din viaț�a noastră, atunci ne simț�im ata-
caț� i personal. Ceva trebuie să fie î�n neregulă cu noi. Apoi,
privim î�n afară ș� i ne comparăm cu alț�ii. Cutare a primit jucă-
ria pe care mi-am dorit-o eu. Cutare a primit premiul pentru
realizări. Aceș� ti oameni sunt, cumva, mai demni, mai buni,
merită mai mult. Î�nvăț�ăm de la o vârstă fragedă că ceea ce
suntem ș� i valoarea noastră intrinsecă î�n calitate de ființ�e
 BANI FERICIȚI 143

umane sunt profund legate de ceea ce primim sau obț�inem.

Pe măsură ce creș� tem, se aplică aceleaș� i reguli. Dacă primim
o promovare, o mărire de salariu sau suntem copleș� iț�i cu daruri
ș� i laude, valoarea noastră ca ființ�e umane este confirmată.
Totuș� i, î�n realitate, ș� tim că nu există nicio legătură î�ntre
situaț�ia financiară ș� i valoarea inerentă a cuiva, ca ființ�ă uma-
nă. Î�nsă oamenii continuă să creadă acest lucru, fiindcă aș� a au
fost î�nvăț�aț�i toată viaț�a.
Un mod de a te vindeca de rănile provocate de bani este
să accepț�i că ai î�nvăț�at ce ai î�nvăț�at nu din vina ta, ci din vina
părinț�ilor tăi. La rândul lor, ei au î�nvăț�at de la părinț�ii lor, care
au î�nvăț�at de la ai lor. La nivel colectiv, ca societate, cu toț�ii
suntem responsabili pentru perpetuarea acestor convingeri.
Le afirmăm des ș� i regulat. Aș� adar, când oamenii nu au bani
sau nu pot oferi bani ș� i nu pot face lucrurile pe care ș� i le do-
resc fiindcă nu au suficienț�i bani, se simt lipsiț�i de valoare. Se
simt neputincioș� i. Ș� i ce fac oamenii care se simt neputincioș� i
ș� i lipsiț�i de valoare? Urlă. Ț� ipă. Î�ș�i varsă nervii pe copiii lor.
Opreș� te-te o clipă ș� i priveș� te î�n urmă, î�ncercând să-ț�i amin-
teș� ti un moment î�n care părinț�ii tăi au ț�ipat la tine din cauza
banilor. Sau î�n care ț�i-au spus că nu poț�i face ceva ce-ț�i doreai
cu ardoare, fiindcă nu aveau destui bani. Î�ț�i aminteș� ti, poate,
că ai plâns, fiindcă asta î�nsemna că trebuia să renunț�i la un vis
de-o viaț�ă: să faci o facultate sau să călătoreș� ti î�n străinătate.
Aici are loc vindecarea. Iar vindecarea vine din î�nț�elegere
ș� i iertare. Vreau să revii la acea amintire ș� i să-ț�i observi mama
ș� i tatăl î�n acel moment. Ț� i se pare că suferă la fel de mult ca
tine? Furia sau comportamentul lor neagă frica ș� i anxietatea
pe care o simt sau maschează oare dezamăgirea pentru că ț�i-au
î�nș� elat aș� teptările? Î�ț�i pare rău pentru ei? Î�i compătimeș� ti sau
144 KEN HONDA

î�nț�elegi acum că făceau tot ce puteau, când puteau, că ș� i ei, la

rândul lor, suferiseră răni adânci din cauza banilor?
Când î�ncerci să î�nț�elegi, poț�i să empatizezi ș� i, î�n cele din
urmă, poț�i să ierț�i ș� i să mergi mai departe. Ș� i, mai important,
te poț�i ierta pe tine î�nsuț�i. Te poț�i ierta că n-ai ș� tiut mai multe
î�n trecut ș� i poț�i face paș� ii necesari spre viitor.

CA SĂ-ȚI CREEZI CEL MAI BUN VIITOR,

APRECIEAZĂ-ȚI TRECUTUL

O practică pe care o avem aici, î�n Japonia, este să le mulț�umim

frecvent strămoș� ilor noș� tri. Ideea este că, atunci când devii
conș� tient ș� i descoperi toată munca făcută î�naintea ta, proba-
bil vei fi recunoscător pentru ceea ce ai. Î�n plus, conectându-te
la trecutul tău, poț�i să accesezi marea reț�ea de energie care
face posibilă viaț�a ta de azi. Mulț�i oameni nu au habar câte
lupte au trebuit să fie câș� tigate ca ei să ajungă î�n punctul î�n
care se află astăzi. Dacă eș� ti capabil să te vizualizezi î�n acest
î�ntreg – trecut ș� i viitor –, te vei purta ș� i vei acț�iona cu respon-
sabilitate faț�ă de generaț�iile viitoare. Î�n plus, eș� ti mai conș� ti-
ent de acest î�ntreg î�n prezent – de faptul că acț�iunile tale nu
te afectează doar pe tine, ci pe toț�i cei din jurul tău. Ș� i tot ce ai
provine de la o reț�ea vastă de oameni ș� i din energia lor colec-
tivă. De exemplu, când mănânci o frunză de salată, eș� ti ca-
pabil să î�nț�elegi că ț�i-a fost servită de cineva, că î�nainte a fost
aș� ezată pe rafturile unui magazin de altcineva, că ș� i mai î�na-
inte a fost transportată cu camionul de altcineva ș� i chiar ș� i
mai î�nainte a fost cultivată, î�ngrijită ș� i recoltată de altcineva.
Odată ce î�nț�elegi că eș� ti doar o parte dintr-o reț�ea vastă umană,
atunci este uș� or să fii recunoscător. E uș� or să te simț�i bogat.
E uș� or să te minunezi de ceea ce ai, chiar dacă ai doar o frunză
 BANI FERICIȚI 145

de salată. Iar această recunoș� tinț�ă faț�ă de lucrurile mărunte

se poate extinde considerabil, de fiecare dată când conș� tien-
tizezi legătura cu trecutul, viitorul ș� i prezentul.
După ce-ț�i investighezi trecutul ș� i te î�mpaci cu el, te vei
simț�i mai confortabil ș� i mai deschis să te vindeci ș� i să-ț�i schimbi
tiparele de comportament î�n viitor. (Dacă deja eș� ti mulț�umit
de trecutul tău, î�ț�i va fi mai uș� or să proiectezi un viitor mai
frumos.) Mare parte din perspectiva noastră asupra viitoru-
lui depinde de prezent ș� i de convingerile ș� i atitudinile noastre
actuale. Dacă î�ț�i vei aprecia î�ncercările ș� i vei trage î�nvăț�ămin-
te importante din ele, î�ț�i vei păstra o atitudine pozitivă când
vei î�ntâmpina din nou momente dificile î�n viitor. Concluzia
este că doar tu î�ț�i poț�i crea propriul viitor, î�n mare parte prin
modul î�n care gândeș� ti ș� i acț�ionezi î�n prezent.
Energia pe care o răspândim î�n lume, convingerile, vor-
bele ș� i atitudinile noastre, totul ni se î�ntoarce.
 CAPITOLUL 4

Fluxul banilor

ȘI BANII FERICIȚI CIRCULĂ, ȘI CEI NEFERICIȚI

Am discutat deja despre asta: despre faptul că mulț�i dintre noi

avem o î�nț�elegere limitată asupra sensului banilor ș� i credem
că există o legătură directă î�ntre ei ș� i bancnotele ș� i monedele
pe care le folosim uneori. Dar, având î�n vedere că folosim de
zeci de ani cardurile de credit pentru majoritatea tranzacț�ii-
lor, ba chiar ș� i telefoanele pentru a face diverse achiziț�ii, ș� tim
că această teorie nu mai este valabilă. Nu avem nevoie de bani
gheaț�ă ca să facem achiziț�ii; totuș� i, banii par să circule fără
probleme din contul nostru î�n contul altcuiva.
Așadar, ce sunt banii?
De unde vin ei?
De unde vine valoarea lor?
�n primele trei capitole, am analizat banii din unghiuri di-
ferite, dar, î�n principal, din perspectiva sensului pe care î�l au
pentru tine ș� i a relaț�iei pe care o ai tu cu ei, î�n funcț�ie de mo-
dul î�n care î�i priveș� ti ș� i de sentimentele pe care le-ai avut de-a
lungul experienț�elor ș� i trecutului tău.
148 KEN HONDA

Î�n acest capitol, î�ț�i voi cere să-ț�i deschizi ș� i mai mult min-
tea. Vreau să priveș� ti banii ca pe o energie care circulă peste
tot î�n jur – î�n special printre oameni. Î�n prezent, banii nu trec
efectiv din mână î�n mână, circulând mai degrabă metaforic.
Cumperi ceva ș� i plăteș� ti pentru acel lucru. Cui î�i plăteș� ti?
Persoanei de la care cumperi, desigur. Dar este irelevant dacă
poț�i să o vezi sau nu pe această persoană. Indiferent dacă
achiziț�ionezi ceva online sau fizic, banii tăi reprezintă o sur-
să de schimb: un curs, dacă vrei. De aici ș� i termenul de „curs
valutar”.
Dacă banii reprezintă o energie care circulă constant, atunci
ea circulă chiar ș� i î�n acest moment, î�n locuinț�ele noastre, î�n
comunităț�ile din care facem parte ș� i î�n cercurile sociale. Peste
tot. Chiar dacă nu o vezi, ea este acolo. Acesta poate fi un con-
cept nou, dificil de î�nț�eles, dar sunt sigur că vei privi lucrurile
î�ntr-o lumină nouă după ce î�l vei î�nț�elege.
Î�n oraș� , simț�i o anumită energie î�n jurul tău. De ce? Fiind-
că banii circulă rapid ș� i din abundenț�ă. Oamenii cumpără
combustibil pentru maș� ini, mâncare de la magazin, se dis-
trează mergând la un meci sau la un film. Pentru toate este
nevoie de bani, ș� i milioane de locuitori ai oraș� elor î�i folosesc,
dându-i la schimb pe bunuri sau servicii. Î�nsă la ț�ară nu simț�i
acelaș� i nivel de energie. De ce? Î�ntre oameni ș� i locurile unde
pot cheltui bani există un spaț�iu uriaș� , iar energia este redusă
ș� i difuză. Dacă la ț�ară te simț�i „diferit”, nu e doar î�n imaginaț�ia
ta. Sau dacă te simț�i diferit î�n preajma oamenilor bogaț�i ori te
î�ntrebi de ce toț�i bogaț�ii î�ș�i petrec timpul cu alț�i bogaț�i, răs-
punsul este: fiindcă funcț�ionează cu aceeaș� i energie – la ace-
eaș� i viteză, î�n aceeaș� i proporț�ie.
 BANI FERICIȚI 149

Așadar, cum primești și tu niște Bani Fericiți? Sau o mare

parte din banii care circulă cu rapiditate și energie înaltă în
aceste cercuri? Și cum eviți Banii Nefericiți, care circulă lent, cu
energie redusă?
O să-ț�i arăt cum. Poate ț�i se pare imposibil acum ș� i poate
că te simț�i puț�in pierdut, dar ai î�ncredere î�n mine ș� i continuă
să te gândeș� ti la bani ca la un flux – ca la o energie, nu ca la
niș� te bucăț�i de hârtie –, ș� i te vei putea regăsi mai uș� or î�n acest
concept.
Ce-ț�i voi spune acum este posibil să te ș� ocheze puț�in, dar
nu sunt singurul care gândeș� te astfel. Există mulț�i experț�i,
dar ș� i oameni obiș� nuiț�i care au gândit î�naintea mea ceea ce-ț�i
voi spune acum:
Tu ești responsabil pentru energia pe care o insufli banilor.
Poț�i efectiv să-ț�i „î�ncarci” banii (masa) ș� i fluxul (viteza) cu
intensitatea energiei tale. Dacă î�i î�ncarci cu energie poziti-
vă, de exemplu, sporindu-ț� i nivelul de energie asociat cu
banii, vei observa o creș� tere a veniturilor ș� i a fluxului. Aceas-
ta este legea universului.
Aș� adar, cum î�ț�i î�ncarci banii cu energie pozitivă pentru a
crea Bani Fericiț�i? Prin recunoș� tinț�ă ș� i apreciere.
Da, atât de simplu e.

FLUXUL BANILOR FERICIȚI

Î�ț�i poț�i amplifica fluxul Banilor Fericiț�i, manifestându-ț�i recu-

noș� tinț�a ș� i aprecierea. Când eș� ti plătit pentru o muncă bine
făcută, acceptă plata cu o apreciere sinceră. Vei simț�i astfel că
banii circulă î�ntr-un ritm mult mai rapid. Acelaș� i lucru este
valabil dacă oamenii care lucrează cu tine – indiferent dacă
150 KEN HONDA

vorbim despre ș� eful tău, despre colegii sau angajaț�ii tăi – te

apreciază la rândul lor. Când munca ta este apreciată, „con-
tezi”. Ș� i la ce conduce asta? La energie! Ș� i cum se manifestă
energia pozitivă? Sub forma Banilor Fericiț�i!
Când clienț�ii ș� i cumpărătorii te apreciază pentru munca
ta sau pentru simplul fapt că i-ai tratat cu o atitudine profe-
sionistă, te integrezi î�ntr-un flux pozitiv al Banilor Fericiț�i.
Când te bucură munca pe care o faci, când eș� ti mândru să
lucrezi cu colegii ș� i clienț�ii tăi ș� i le mulț�umeș� ti sincer că î�ț�i
permit să lucrezi cu ei, î�ncarci fluxul Banilor Fericiț�i cu ener-
gie pozitivă. Când te simț�i extrem de onorat să lucrezi cu cei-
lalț�i, î�ncarci cu energie pozitivă fluxul Banilor Fericiț�i.
Ș� i, da, poț�i continua să alimentezi acest flux chiar ș� i atunci
când oferi bani, nu doar când primeș� ti. Dacă găseș� ti produsul
sau serviciul perfect – fie că vorbim de haine, de mâncarea de
la un restaurant sau de un film pentru care ai plătit – ș� i te
simț� i entuziasmat ș� i norocos că le-ai găsit, î�ț�i alimentezi
pozitiv fluxul de Bani Fericiț�i. Când te bucură sau te entuzias-
mează un serviciu sau un produs ș� i î�ț�i arăț�i aprecierea, răs-
pândeș� ti î�n lume Bani Fericiț�i. Când le oferi bani prietenilor
sau susț�ii o organizaț�ie caritabilă care aduce o schimbare sau
investeș� ti î�ntr-un start-up local al cărui scop este să ajute co-
munitatea sau lumea, î�ț�i alimentezi fluxul de Bani Fericiț�i –
nu doar î�n viaț�a ta, ci ș� i î�n viaț�a celorlalț�i.

SIMTE ȘI OBSERVĂ FLUXUL DE BANI

Dacă analizezi î�ndeaproape lumea noastră, poț�i să vezi fluxul

de bani chiar î�n faț�a ochilor tăi (dacă nu cumva locuieș� ti î�n-
tr-o regiune izolată a ț�ării).
 BANI FERICIȚI 151

Când eram mic, tata m-a dus î�ntr-un centru comercial.

Mi-a cerut să mă uit prin câteva magazine ș� i să număr câț�i
clienț�i se aflau î�n fiecare. Apoi mi-a explicat de ce a făcut asta.
Văzusem mulț�i clienț�i care intrau ș� i ieș� eau rapid din unele
magazine ș� i presupusesem, î�n mod greș� it, că afacerile respec-
tive se bucurau de mai mult succes sau de mai mulț�i bani. Dar
tata mi-a subliniat un lucru. Nu doar debitul fluxului contea-
ză, ci ș� i valoarea achiziț�iilor.
Erau multe tipuri de magazine, cu un număr diferit de vizi-
tatori ș� i de bunuri. Magazinul de peș� te ș� i cel de legume erau
cele mai aglomerate: am observat un flux constant de clienț�i.
Dar, curând, am î�nț� eles că acei clienț� i nu făceau achiziț� ii
scumpe. Apoi m-am uitat î�ntr-un magazin de saltele, î�n care
nu erau atât de mulț�i clienț�i, dar mi-am dat seama că era sufi-
cient să fie vândută o singură saltea pentru ca vânzătorul
să-ș� i poată î�ntreț�ine familia mai multe zile la rând. După ace-
ea, la câț�iva metri mai î�ncolo, am văzut o agenț�ie imobiliară.
Vânzarea unei locuinț�e aduce profituri ș� i mai generoase. Dacă
un agent imobiliar ar vinde o singură casă, ș� i-ar permite să
trăiască î�n urma acestei vânzări câteva luni bune. Î�n acea zi,
mi-am î�nvăț�at lecț�ia: un loc aglomerat nu indică neapărat o
afacere bună.
A fost o lecț�ie revelatoare pentru un tânăr, ș� i de aceea am
ț�inut-o minte. Dacă intri astăzi î�ntr-un centru comercial, gă-
seș� ti tot felul de magazine, dar regulile banilor sunt aceleaș� i.
Ca exerciț�iu, du-te la cel mai apropiat mall ș� i simte fluxul
de bani din jurul tău. Observă-i pe cei care cumpără ș� i reț�ine
câț�i clienț�i intră ș� i ies din fiecare magazin.
Dacă simț�i energia sau fluxul banilor, vei î�ncepe să î�nț�e-
legi lucruri pe care nu le-ai î�nț�eles până acum.
152 KEN HONDA

BANII SUNT UN FLUX: VIN ȘI PLEACĂ

E uș� or să-ț�i aminteș� ti fluxul ș� i refluxul de bani din viaț�a ta.

Poate î�ț�i aminteș� ti de o vreme î�n care ai avut bani î�n bancă ș� i
te-ai simț�it protejat ș� i î�n siguranț�ă. Sau poate că au existat
momente î�n care aveai bani, dar cheltuiai mai mult decât câș� -
tigai, lucru care te făcea să simț�i că pierzi controlul ș� i te um-
plea de angoasă ș� i teamă. Sau poate ai trăit momente î�n care
nu aveai bani deloc ș� i te simț�eai pierdut sau disperat.
„Ce-am avut ș� i ce-am pierdut”, spune o vorbă.
Ș� i e adevărat: banii vin ș� i pleacă. Aș� a cum trebuie să con-
sumăm hrană ca să supravieț�uim, trebuie să o ș� i eliminăm, sub
forma dejecț�iilor sau a energiei. Trebuie să existe un flux –
un echilibru, dacă vrei. Aceasta este legea naturală.
Ș� i, la fel cum nu putem controla capriciile naturii, nu pu-
tem controla nici fluxul banilor. Aș� a cum gravitaț�ia contro-
lează fluxul ș� i refluxul valurilor, economia controlează fluxul
ș� i refluxul banilor. Dacă ajungi să î�nț� elegi că banii nu pot
veni spre noi î�n mod constant, ar trebui să te simț�i consolat
ș� i apreciat. Când primeș� ti bani, ar trebui să dai dovadă de
recunoș� tinț�ă, să te bucuri de sentimentul pe care î�l trăieș� ti;
apoi, când investeș� ti sau cheltui, ar trebui să renunț�i la ei tot
cu recunoș� tinț�ă ș� i apreciere, ș� tiind că renunț�area î�ț�i poate
aduce la fel de multă bucurie ș� i că, datorită faptului că legea
naturală va prelua controlul, acei bani se vor î�ntoarce î�n fi-
nal la tine.
 BANI FERICIȚI 153

FLUXUL ESTE NEUTRU

Una dintre cele mai importante enigme legate de fluxul bani-

lor î�l vizează pe destinatar. Nu este o veste zguduitoare că
oamenii imorali, corupț�i, cruzi ș� i lipsiț�i de scrupule se pot î�m-
bogăț� i. Putem spera că oamenii buni, blânzi ș� i etici se vor
î�mbogăț�i, î�nsă realitatea este că nu se î�ntâmplă prea des
asta, după cum ș� tim majoritatea dintre noi, din proprie
experienț� ă.
Așadar, cum se face că oamenii răi au parte de mulți bani?

CUM SĂ DEVII UN MAGNET CARE ATRAGE BANII

Mentorul meu mi-a spus cândva că banii reprezintă energie,

iar oamenii sunt ca niș� te magneț�i. Î�n natură, magnetismul
este o forț� ă incredibil de utilă î�n convertirea energiei de la
o sursă la alta. Magneț�ii de bani – acei oameni care se află pe
direcț�ia fluxului de bani – nu trebuie să fie corecț�i sau etici ca
să joace rolul de destinatari. La fel cum natura nu discrimi-
nează – de exemplu, o piatră care cedează sub forț�a gravitaț�io-
nală poate să cadă pe un om bun sau pe unul rău –, nici banii
nu discriminează. Eș� ti bun sau eș� ti rău, banii nu judecă. Pur ș� i
simplu merg î�n direcț�ia î�n care sunt atraș� i. Din moment ce fi-
inț�ele umane, companiile ș� i statele sunt „magneț�i” sau „forț�e”,
au puterea să atragă fluxul spre ele. Putem să strigăm că „nu
e drept!” oricât de mult vrem când o persoană, o instituț�ie
sau o ț�ară coruptă are mai mulț�i bani decât noi, dar, după cum
ș� tii, î�n natură nu există dreptate. Când i-am spus mentorului
meu că „nu e drept”, doar mi-a zâmbit ș� i mi-a zis: „Banii nu
sunt Dumnezeu. Banii sunt doar o energie neutră. Există două
tipuri de forț�e magnetice. Ambele au aceeaș� i putere. Acelaș� i
154 KEN HONDA

lucru este valabil ș� i î�n parteneriate. Cei buni ș� i cei răi atrag î�n
acelaș� i fel”.
Banii funcț�ionează la fel. Ei reprezintă energie ș� i pot fi
traș� i sau atraș� i spre oamenii magnetici.
Cine sunt acești oameni magnetici?
Magneț�ii de bani (un termen popular pentru a-i descrie
pe oamenii foarte bogaț�i) sunt caracterizaț�i printr-o dorinț�ă
uriaș� ă de a face bani. Iubesc banii. Consideră că-i merită. Se
gândesc la ei – la modalităț�i de a-i face, de a-i obț�ine ș� i de a fi
î�n preajma lor. Mulț�i dintre ei au avut o copilărie grea ș� i au
găsit alinare î�n ideea că banii î�i vor salva. Banii î�i vor ajuta să
î�ndrepte toate nedreptăț�ile din viaț�ă. Parcă ș� i-ar fi creat niș� te
goluri adânci î�n inimă, iar aceste „găuri negre” au o forț�ă mag-
netică incredibilă. De aceea escrocii ș� i oamenii răi sau lipsiț�i
de etică pot să câș� tige ș� i să strângă bani. E ca ș� i cum ar juca
cărț�i cu diavolul. După cum spuneam, banii sunt caracterizaț�i
prin flux ș� i reflux. Î�n cazul lor, cu cât câș� tigă mai mult, cu atât
pierd mai mult. Î�n mod firesc, teama de a pierde bani le î�ntre-
rupe fluxul până la urmă. Dar, după ce pierd banii, aceș� tia î�ș�i
doresc din ce î�n ce mai mulț�i, iar forț�a magnetică respectivă
se manifestă din nou. Este un ciclu nesfârș� it.
La polul opus, oamenii care urăsc banii par să-i respingă.
Ș� i ei au avut o copilărie dificilă, dar au fost î�nvăț�aț�i că banii
reprezintă sursa tuturor problemelor ș� i î�ngrijorărilor. Ei î�ș�i
doresc să nu mai existe bani, aș� a că exact asta se î�ntâmplă î�n
cazul lor.
 BANI FERICIȚI 155

CUM SĂ DEVII UN MAGNET POZITIV

Există totuș� i o cale prin care oamenii buni pot deveni mag-
neț�i puternici pentru fluxul de bani – mai exact, prin răspân-
direa energiei pozitive. Oamenii cu o atitudine pozitivă emană
această energie ș� i au abilitatea de a atrage bani. Dacă iubeș� ti
ceea ce faci ș� i dai dovadă de recunoș� tinț�ă ș� i entuziasm, vei
exercita o forț�ă incredibilă de atracț�ie asupra fluxului de bani.
Proprietarii de restaurante cărora le place să gătească ș� i să-ș� i
servească clienț�ii atrag mai mulț�i oameni ș� i, prin urmare, mai
mulț�i bani. O persoană, care lucrează la curăț�ătorie, care e
pasionată de scoaterea petelor de pe haine ș� i le î�napoiază î�n
timp util proprietarilor lor, va păstra ș� i va atrage mulț�i clienț�i.
Avocaț�ii cărora le face plăcere să-i ajute pe oameni să găseas-
că dreptatea vor avea, cu siguranț�ă, mulț�i clienț�i la uș� ă.
Oamenii plini de iubire, energie ș� i compasiune sunt, î�n mod
firesc, atractivi ș� i fascinanț�i. Nu este o î�ntâmplare că suntem
atraș� i de oameni buni. Dacă ai avea de ales î�ntre florarul care
iubeș� te florile ș� i creează aranjamente minunate ș� i cineva care
face asta doar ca să-ș� i primească salariul, de la cine ai prefera
să cumperi flori?
Nu este nimic „magic” î�n faptul că oamenii buni, pasio-
naț�i ș� i entuziaș� ti atrag clienț�i ș� i, prin urmare, bani. Rezultatul
este că, î�n timp, vor ajunge cu siguranț�ă capabili să strângă o
avere. Deș� i nu este neapărat o prioritate sau un scop, câș� ti-
garea mai multor bani este, fără î�ndoială, un bonus pentru
oamenii atenț�i ș� i afectuoș� i.
156 KEN HONDA

CÂND INTRĂ MAI MULȚI BANI DECÂT IES

Î�n mod normal, când primim mai mulț�i bani decât oferim,
suntem destul de mulț� umiț� i de viaț� ă. Ș� i, probabil, suntem
pasionaț� i de ceea ce facem. Uneori poate fi copleș� itor, dar, î�n
general, este o plăcere. De fapt, acesta e momentul din viaț�a
noastră de care ar trebui să ne bucurăm. Tot ce-am făcut î�n
trecut se î�ntoarce către noi, ca o recompensă pentru truda ș� i
ajutorul nostru. Este un indiciu clar că procedăm cum trebu-
ie: mai exact, ne punem î�n slujba oamenilor ș� i î�i facem fericiț�i.
De asemenea, acesta este ș� i momentul î�n care ar trebui să ne
gândim să investim bani pentru viitor, ș� tiind că e firesc ca banii
să fluctueze. Unii dintre noi poate că vrem să cumpărăm echi-
pament nou pentru muncă sau să î�nvăț� ăm lucruri noi, să
descoperim hobbyuri noi ș� i să găsim modalităț�i prin care să
continuăm să dăruim comunităț�ii.
Totuș� i, majoritatea oamenilor nu se opresc să se bucure
de afluxul de bani sau să investească î�n ei î�nș� iș� i ori î�n viitorul
lor. Ci, mai degrabă, se gândesc că o să dureze la nesfârșit ș� i î�ș�i
ridică standardul de viaț�ă – după care se trezesc din nou chi-
nuindu-se ca să supravieț�uiască, fiindcă au un stil de viaț�ă
mai costisitor decât î�ș�i permit. Toată lumea ș� tie că, odată ce
ț�i-ai făcut un obicei din a cheltui mai mult, e dificil să-l ț�ii î�n
frâu. Mulț�i simt presiunea aș� teptărilor din partea societăț�ii
sau a familiei de a continua chiar ș� i atunci când nu-ș� i mai per-
mit: ceilalț�i aș� teaptă de la ei să le ofere distracț�ii, să organizeze
petreceri ș� i să cumpere daruri extravagante, pentru că asta
au făcut î�ntotdeauna. Totuș� i, acest comportament se dove-
deș� te a fi dezastruos î�n momentul î�n care fluxul de bani scade
din nou: Cum adică, trebuie să plătesc taxe? Cât mă va costa
această factură medicală neașteptată?
 BANI FERICIȚI 157

CÂND VIN MAI PUȚINI BANI DECÂT AI NEVOIE

Majoritatea dintre noi ne-am aflat î�n această situaț�ie. Ș� i putem

spune fără niciun dubiu că este unul dintre cele mai î�nspăi-
mântătoare momente din viaț�a noastră. Cu toț�ii cunoaș� tem
senzaț�iile fizice care î�nsoț�esc dificultăț�ile financiare grave:
nodul dureros ș� i permanent din stomac, presiunea care ne
strânge ca o curea î�n talie ș� i bătăile accelerate ale inimii. Poa-
te că o vânzare importantă eș� uează ș� i nu vom primi comisio-
nul pe care-l speram. Poate că se strică brusc cuptorul ș� i ne
trebuie 4.000 de dolari să-l î�nlocuim (bani pe care nu-i avem).
Sau, ca mulț�i alț�ii, poate că suntem î�ngropaț�i î�n î�mprumuturi
pentru studii ș� i datorii bancare, î�ncât ni se pare că n-o s-o mai
scoatem la capăt.
Majoritatea dintre noi ne confruntăm cu astfel de proble-
me, dar cred că modul î�n care le gestionăm asigură un rezultat
mai bun. Nimeni nu este exonerat de necazuri ș� i suferinț�e, iar
situaț�iile stresante ne pot fi adevăraț�i profesori: ne î�ndrumă
spre ce avem nevoie ș� i spre ce ne dorim, dar, mai important,
ne forț�ează să creș� tem. Ș� i, da, uneori e dureros să creș� ti. Din
acest motiv vorbim despre dificultăți de creștere. Cu toț�ii tre-
cem prin ele. Dacă eș� ti singur ș� i ai un stil de viaț�ă modest,
probabil te-ai obiș� nuit să nu-ț�i faci prea multe griji pentru
bani. Bravo ț�ie! Ț� ine-o tot aș� a! Dar dacă citeș� ti cartea de faț�ă,
probabil ai fost ș� i tu stresat din cauza banilor. Ș� i pot să-ț�i ga-
rantez că, dacă eș� ti căsătorit ș� i ai copii, simț�i presiunea finan-
ciară. De fapt, parcă mereu a fost acolo. Este un sentiment
omniprezent care nu dispare niciodată. Ba chiar sporeș� te î�n
intensitate pe măsură ce copiii cresc. Dintr-odată, jucăriile pe
care le vor devin mai scumpe, iar dorinț�ele lor tot mai mari:
bilete la concerte, smartphone-uri, computere, căș� ti, maș� ini,
158 KEN HONDA

poate chiar călătorii î�n străinătate. Lista este nesfârș� ită ș� i cos-
tisitoare. Ș� i nu include costul studiilor universitare. Te simț�i
mereu î�n pragul falimentului sau al prăbuș� irii – un client
pierdut, ș� i ai putea să-ț�i pierzi slujba. Î�ncă o ceartă aprigă cu
partenerul pe tema cheltuielilor ș� i divorț�ul pare iminent.
Nu uita, aceste situaț�ii sunt temporare. Aminteș� te-ț�i că un
venit mai mare nu î�nseamnă neapărat o soluț�ie: după cum
ș� tim, oamenii cu cât au mai mult, cu atât mai mult tind să
cheltuiască. Mai degrabă, foloseș� te acest timp ca pe o perioa-
dă de autoreflecț�ie ș� i dezvoltare. Dă-ț�i seama ce ai de făcut
pentru a spori fluxul de bani î�n viaț�a ta. (Un punct de pornire
este să fii recunoscător pentru ce faci.) Apoi concentrează-te
pe experienț�ele care te fac să te simț�i fericit, entuziast ș� i
pozitiv.

CÂND MULȚI BANI INTRĂ ȘI MULȚI BANI IES

Dacă banii pe care î�i dai ș� i cei pe care î�i primeș� ti se î�nmulț�esc
vertiginos, atunci devii î�ncrezător: ai trecut prin acele mo-
mente grele despre care am discutat, ai î�nvăț�at niș� te lecț�ii
esenț�iale pe care le poț�i folosi î�n prezent. Probabil eș� ti expert
î�n a-ț�i gestiona cheltuielile ș� i alegi să-ț�i investeș� ti banii inteli-
gent. Deș� i î�n trecut a fost mai dureros să creș� ti, acum pare
mai comod ș� i mai simplu. Ș� i, spre deosebire de situaț�ia ante-
rioară, acum ai de ales. Te poț�i hotărî� să calci frâna ș� i să-ț�i
î�ncetineș� ti creș� terea sau să apeș� i pe acceleraț�ie, î�n funcț�ie de
propriile tale dorinț�e ș� i de disponibilitatea de a-ț�i asuma ris-
curi. Dacă alegi să calci frâna, viaț�a va deveni, fără î�ndoială,
mai liniș� tită ș� i mai paș� nică. Dar dacă eș� ti pregătit să progre-
sezi ș� i să-ț�i duci viaț�a ș� i cariera la nivelul următor, acesta este
 BANI FERICIȚI 159

momentul perfect. Deș� i există riscuri, î�n general vei avea par-
te de mai multă distracț�ie decât de bătăi de cap.

CÂND PUȚINI BANI INTRĂ ȘI PUȚINI BANI IES

Numesc această situaț�ie „modul repaus”. Majoritatea am trăit

astfel de momente. De obicei, ele reflectă o lipsă de acț�iune ș� i
iniț�iativă din partea noastră. Nu lucrăm ș� i nici nu facem alte
activităț�i. De ce? Poate că unii dintre noi suntem epuizaț�i
după atâț�ia ani de efort sau căutăm să combatem stresul fă-
când mai multe activităț�i. Î�n acest context, funcț�ionează forț�e
psihologice puternice. Oamenii care nu se simt „suficient de
buni”, „merituoș� i” sau „valoroș� i” tind să se ascundă de viaț�a
de zi cu zi. Anxietatea ș� i frica î�i copleș� esc la fiecare pas. Nu-ș� i
cheltuie banii ș� i nu câș� tigă bani. Iar asta funcț�ionează pentru
ei. Nu trebuie să treacă prin durerea pierderii, durerea creș� te-
rii sau disconfortul ocazional creat de eș� ec sau dezamăgire.
Dacă î�ț�i sună familiar, simț�i că vei putea continua astfel
tot restul vieț�ii?
Te simț�i vreodată plictisit de acest stil de viaț�ă? Dacă ț�i se
pare că eș� ti dezinteresat ș� i obosit tot timpul, atunci poate că
e momentul potrivit să î�ncepi ceva – orice – î�n viaț�a ta. Cu cât
ai mai multe activităț�i, cu atât î�ț�i vor creș� te veniturile ș� i chel-
tuielile, dar ș� i experienț�ele de viaț�ă. Ș� i, î�ntr-adevăr, unele din-
tre aceste experienț�e vor fi stresante. Dacă singurul motiv
care te face să eviț�i câș� tigarea ș� i cheltuirea banilor este pentru
a evita stresul, atunci iată ce te sfătuiesc: Fii pregătit. Puț�in
stres face parte din viaț�ă.
160 KEN HONDA

BOGĂȚIA ARE DOUĂ COMPONENTE: CAPITALUL

ȘI FLUXUL

Poț�i să clasifici bogăț�ia î�n două categorii: capitalul ș� i fluxul.

Capitalul reprezintă totalitatea economiilor, acț�iunilor, titlu-
rilor ș� i proprietăț�ilor. Acestea formează ceea ce numim avere
netă sau valoare financiară. Unele sunt tangibile, iar altele nu
sunt decât niș� te cifre î�ntr-o lume digitală, care pot fi transfor-
mate î�n altceva. Poț�i să cumperi mâncare sau alte bunuri cu
ajutorul activelor; activele precum acț�iunile, titlurile ș� i pro-
prietăț� ile generează bani sub formă de dividende ș� i chirii.
Altele î�ș�i „păstrează valoarea”, dar nu generează nimic dacă
nu sunt vândute sau date la schimb – precum obiectele de
artă, maș� inile de epocă, bijuteriile ș� i aurul.
Fluxul reprezintă venitul tău. Dacă ai active, ele î�ț�i pot
aduce venit. Dacă nu, trebuie să-ț�i câș� tigi venitul lucrând. Iar
viaț�a depinde de tipul de flux pe care î�l creezi. Î�n cazul î�n care
creezi un flux pozitiv, viaț�a ta zilnică va fi marcată de bucurie
ș� i entuziasm. Dacă ai suficiente active, nu trebuie să-ț�i faci
griji î�n privinț�a banilor.
Când te gândeș� ti la bani, este uș� or să confuzi capitalul cu
fluxul. Majoritatea oamenilor consideră flux doar banii, aș� a
că nu sunt suficient de atenț�i la alte bunuri.
Oamenii care lucrează consideră că jobul lor este o sursă
de venit. Poate că ei gândesc î�n termeni de buget – trebuie
să primeș� ti mai mult decât dai, dar nu se gândesc la „flux” î�n
mod critic – adică, ce primeș� ti vei da î�n cele din urmă. Fără
nicio asigurare, mulț�i oameni care lucrează aș� teaptă î�n mod
automat un flux constant de venit – pentru tot restul vieț�ii. Ei
se gândesc: Am un loc de muncă, sunt aranjat pe viață, ș� i rămân
surprinș� i când sunt concediaț�i sau când se î�nchide fabrica.
 BANI FERICIȚI 161

Dacă î�nț�elegi natura turbulentă a fluxului, ș� tii că nu este ga-

rantat pentru totdeauna. Odată ce ai î�nț�eles asta, te poț�i pre-
găti mai bine pentru viitor. Dar realitatea este că majoritatea
dintre noi nu î�nț�elegem asta, iar atunci când creș� tem î�ntr-o
familie care nu ne î�nvaț�ă acest lucru, ci î�n care ni se spune:
„Mergi la ș� coală, caută-ț�i un loc de muncă ș� i vei fi aranjat pe
viaț�ă”, ne trezim brusc la realitate când industria î�n care lu-
crăm dă faliment sau când serviciile noastre nu mai sunt
necesare.
Credința oarbă ș� i adevărata credinț�ă sunt două lucruri
extrem de diferite. Credinț�a oarbă reprezintă un mod de a
spune: „Totul o să fie bine”, după care aș� tepț�i o schimbare.
Adevărata credință ne cere să ne bazăm pe noi î�nș� ine ș� i pe
abilităț�ile noastre ș� i să ne folosim cunoș� tinț�ele despre func-
ț�ionarea banilor pentru a ne asigura că ne î�ndreptăm î�ntr-o
direcț�ie mai bună.
Dacă eș� ti liber-profesionist, ș� tii că există suiș� uri ș� i cobo-
râș� uri î�n ceea ce priveș� te volumul de muncă. Uneori, eș� ti ocu-
pat până peste cap, alteori aș� tepț�i zile la rând să primeș� ti un
proiect. Aș� adar, este firesc ca ș� i venitul tău să fluctueze.
Liber-profesioniș� tii cu experienț�ă sunt mai conș� tienț�i de
natura instabilă a fluxului decât majoritatea salariaț�ilor, aș� a
că sunt mai bine pregătiț�i pentru regresele din activitatea
lor. Nu au o aș� teptare naivă sau o credinț�ă oarbă că venitul
lor e garantat. Experienț�a le-a demonstrat că nimic nu este
garantat.
Deș� i sunt mai puț�in naivi decât salariaț�ii, mulț�i se află
î�ntr-o stare permanentă de î�ngrijorare. Ș� i ș� tim că nici aceasta
nu e sănătoasă.
162 KEN HONDA

CĂUTAREA UNEI STĂRI OPTIME: LAC ȘI FLUX

Conceptul de lac și flux este, pur ș� i simplu, conceptul abun-

denț� ei. Când suntem î�ntr-o stare de abundenț� ă, simț� im că
avem rezerve suficiente pentru a fi î�n siguranț�ă o lungă pe-
rioadă de timp, î�n timp ce menț�inem un aflux continuu de
bani. Ah, ce sentiment minunat!
Dacă te-ai regăsit vreodată î�n această situaț�ie, ș� tii că nu
trebuie să-ț�i faci griji cu privire la fluxul zilnic. La fel cum un
lac î�ntins, plin cu apă ș� i alimentat de un izvor cu apă proaspă-
tă va dăinui mulț�i ani de-acum î�nainte, ș� i tu poț�i să te bazezi
pe banii tăi.
Aceasta este o situaț�ie î�n care sper că te vei regăsi î�ntr-o
zi. Cheia este să menț�ii suficient capital ș� i flux, ca să te î�ntreț�ii
nu doar pe tine, ci ș� i pe alț�ii.

DAR NU STAGNA: BALTĂ ȘI FLUX REDUS

Dacă ai suficiente fonduri, dar insuficient flux, banii tăi devin

o baltă cu flux redus. Aș� adar, te agăț�i de banii pe care î�i ai. Nu
primeș� ti sume mari de bani, aș� a că nici nu oferi. Ș� i ce se î�n-
tâmplă cu apa dintr-o baltă care nu e filtrată? Se strică. Există
o mulț�ime de exemple î�n literatură ș� i î�n istoria acestui feno-
men. Este suficient să ne amintim de Ebenezer Scrooge, per-
sonajul creat de Charles Dickens. Un om bogat cu suficient
flux de numerar ș� i active ț�ine cu dinț�ii de banii lui, dar î�ntreaga
viaț�ă i se destramă î�n faț�a ochilor: î�ș�i pierde iubirea vieț�ii, sin-
gurul lui prieten (Jacob Marley) moare ș� i se poartă î�ngrozitor
cu angajatul lui. Singurul mod de a curăț�a o baltă tulbure este
să scoț�i toată apa ș� i să o treci printr-un filtru. Iar dacă î�n
balta ta metaforică strângi bani, trebuie să î�ncepi să-i
 BANI FERICIȚI 163

foloseș� ti î�n beneficiul celorlalț�i sau al unor asociaț�ii caritabile

de care î�ț�i pasă. Pur ș� i simplu, nu există filtru mai bun pentru
banii cuiva.

BUCURIA BANILOR STĂ ÎN FLUX

Vreau să-ț�i imaginezi două tipuri de oameni: unii au o mulț�i-

me de bani î�n bancă, dar nu vor să î�i cheltuie sau să ia parte la
diverse activităț�i; ceilalț�i câș� tigă ș� i cheltuie o mulț�ime de bani
pe evenimente captivante.
Poț�i afla cu uș� urinț�ă a cui viaț�ă este mai distractivă. „Dis-
tracț�ia” ș� i bucuria î�n viaț�ă le găsim î�n experienț�ele trăite. Iar
fluxul sporeș� te odată cu bucuria. Fiindcă bucuria este unul
dintre cele mai bune sisteme de „filtrare” din câte există.

CAPITALUL ESTE SOLID, DAR PLICTISITOR

Chiar dacă eș� ti suficient de norocos să moș� teneș� ti proprietăț�i

imobiliare sau fonduri de investiț�ii de la bunicii tăi bogaț�i,
dacă nu faci nimic î�n viaț�a de zi cu zi, pur ș� i simplu nu poț�i să
fii fericit. Nicio sumă de bani nu te va face fericit. Fericirea
vine din experienț�e. Fericirea vine din a fi, ceea ce î�nseamnă
să fii alături de ceilalț�i sau să faci lucruri care î�ț�i î�mbogăț�esc
viaț�a. Fericirea vine din muncă – ș� i, da, din câș� tigarea banilor
ș� i participarea la flux. Majoritatea oamenilor care moș� tenesc
o mulț�ime de bani ș� tiu asta. Î�n lipsa oricărei activităț�i, apare
plictiseala, iar disperarea se instalează î�n scurt timp. Bogăț�ia,
mai ales cea exagerată, poate fi la fel de stresantă ș� i epuizantă
ca sărăcia. Poate că o persoană săracă nu gândeș� te astfel. De
multe ori, auzi oameni care spun lucruri precum: „De ce se
164 KEN HONDA

plânge bogătaș� ul ăla? Aș� fi vrut eu să am problemele lui!”.

Ei bine, nu, nu le ai. Dar plictiseala permanentă, senzaț�ia de
inutilitate ș� i de lipsă de scop ș� i direcț�ie te pot face să te simț�i
ca un deț�inut care execută o sentinț�ă pe viaț�ă.
Am cunoscut atâț�ia oameni care visează la această situa-
ț�ie. De multe ori, este idealizată î�n diverse moduri. Cred că
oamenii ș� i-ar dori să nu fie nevoiț�i să muncească pentru bani,
dar acest lucru se î�ntâmplă doar din cauză că au o percepț�ie
nerealistă cu privire la ce î�nseamnă să fii bogat. Adevărul este
că, dacă nu ai un scop sau dacă nu ai niciodată nimic de făcut,
vei ajunge să fii deprimat.
Am cunoscut atâț�ia oameni cu privirea lipsită de viaț�ă
care spun că nu pot simț�i bucurie ș� i plăcere î�n viaț�a de zi cu
zi. Joacă golf ș� i merg seara la petreceri, dar, după o vreme,
acest stil de viaț�ă devine monoton. Nu au acel sentiment de
î�mplinire, nu simt că se dedică unui scop mai important decât
propria persoană. Printre cei extrem de bogaț�i, există de obi-
cei o rată mai mare a alcoolismului ș� i dependenț�ei de droguri.
O „baltă” plină de bani nu-ț�i garantează fericirea.
Dacă nu găseș� ti ceva care să î�ț�i aducă bucurie ș� i care să
răspândească bucurie, nu vei ș� ti niciodată cu adevărat ce
î�nseamnă Banii Fericiț�i.

SE POT CREA UN CAPITAL ȘI UN FLUX

SĂNĂTOASE?

Sunt sigur că ț�i-ai dat seama până acum că un capital ș� i un flux

puternice î�ț�i asigură o siguranț�ă reală. Dacă creezi un capital
ș� i un flux suficient de puternice, î�n cele din urmă vei scăpa de
stres. Suma va fluctua î�n funcț�ie de stilul de viaț�ă, de nevoile
 BANI FERICIȚI 165

ș� i de priorităț�ile tale. Aș� adar, cum afli care este suma potrivită
pentru tine?
Dacă stabileș� ti o sumă prea mare, poț�i să cazi î�n aceeaș� i
capcană î�n care cad o mulț�ime de oameni: cea a muncii conti-
nue, lipsite de satisfacț�ie.
Pentru liniș� tea ta sufletească, stabileș� te-ț� i numărul de
active ș� i venitul ideal. Apoi, alege o persoană pe care o cunoș� ti
sau o admiri, care trăieș� te î�n felul acesta. Cercetează cum a
ajuns persoana respectivă î�n acel punct. Dacă ai o relaț�ie per-
sonală cu ea, cere-i să te î�ndrume. Poate va fi dornică să-ț�i
î�mpărtăș� ească din cunoș� tinț�ele ș� i priceperea ei. Nici ea n-a
ajuns la acest nivel din î�ntâmplare, ci a obț�inut succesul finan-
ciar graț�ie unui anumit tip de mentalitate.
Dacă lucrezi pentru o companie ș� i nu simț�i că progresezi
aș� a cum ț�i-ai dori sau dacă simț�i că ai putea face mai mult,
trebuie să ieș� i din zona ta de confort ș� i să ceri un rol sau o
funcț�ie mai potrivite pentru talentele tale. Găseș� te modalităț�i
prin care î�ț�i poț� i aduce o contribuț� ie mai mare. Pe măsură
ce te apropii de locul î�n care străluceș� ti cel mai tare, puterea
de a atrage oamenii va spori, ș� i la fel se va î�ntâmpla ș� i cu ve-
nitul tău.
Unul dintre cele mai eficiente ș� i mai des î�ntâlnite exerci-
ț�ii prin care î�ț�i poț�i vizualiza situaț�ia financiară ideală este să
te imaginezi peste cinci ani. Stai o clipă ș� i î�ntreabă-te unde vei
fi din punct de vedere financiar. Ce te vezi făcând? Ce contri-
buț�ii crezi că poț�i aduce î�n lume? Care este stilul tău de viaț�ă?
Zâmbeș� ti? Eș� ti fericit?
E cazul să î�ndrăzneș� ti. Cândva am î�ndrumat o tânără so-
ț�ie casnică care visa la propria afacere. Î�n trei ani a ajuns să
166 KEN HONDA

aibă venituri mai mari decât soț�ul ei. Apoi, imaginează-te

peste zece ani. Pune-ț�i următoarele î�ntrebări:
Cine sunt acum?
Ce fac?
În ce fel contribui?
Ce active dețin?
Cum arată venitul meu?
Cum îi ajut pe oameni?
Dacă urmezi aceș� ti paș� i, vei ajunge acolo.

RAPID ȘI UȘOR – CÂND BANII DISPAR RAPID

Am consiliat mulț�i oameni î�n legătură cu banii lor. La î�nceput,

î�mi î�ntreb clienț� ii î�n ce mod î�ș�i câș� tigă banii. Unii oferă
produse ș� i servicii la un preț� scăzut. Alț�ii, la unul ridicat, de
exemplu bijuterii scumpe. Pot afla multe despre o persoană
din afacerile î�n care alege să se implice. Pare evident, dar cei
care vor să contribuie î�n felul lor ș� i să construiască o afacere
pas cu pas tind să aleagă domenii modeste. Oamenii ambiț�i-
oș� i tind să aleagă afaceri mai scumpe ș� i mai riscante – ca să
poată obț�ine cel mai mare profit posibil î�n cel mai scurt timp
posibil. Se î�mbracă ca să impresioneze ș� i se bucură de lucruri
rafinate, precum ceasurile scumpe ș� i poș� etele de firmă. De
asemenea, conduc maș� ini mai scumpe. Din experienț�a mea,
modul î�n care oamenii î�ș�i câș� tigă banii – repede ș� i uș� or sau
î�ncet ș� i sigur – coincide cu modul î�n care î�i pierd.
De exemplu, există o mulț�ime de poveș� ti despre magnaț�i,
celebrităț�i ș� i oameni care au moș� tenit averi impresionate, dar
care au pierdut totul î�ntr-o perioadă de timp incredibil de
 BANI FERICIȚI 167

scurtă. Am prieteni care au vândut peste un milion de exem-

plare din cărț�ile lor, dar ș� i-au pierdut î�ntreaga avere î�n urma
unei investiț�ii nefericite. Am un alt prieten care ș� i-a pierdut
toț�i banii î�n î�ncercarea de a construi o nouă clădire de birouri.
Morala poveș� tii este aceea că, dacă nu eș� ti atent ș� i precaut,
banii câș� tigaț�i vor dispărea rapid. Asemenea oamenilor care
câș� tigă la loterie, dacă nu simț�i că sunt ai tăi – că i-ai câș� tigat
pe drept, treptat, onest, punându-te î�n slujba celorlalț�i ș� i bu-
curându-te din plin de ei –, riș� ti să-i pierzi.
Î�n astfel de situaț�ii, se aplică o vorbă veche: „Cum vin banii,
aș� a ș� i pleacă”.

BANII CÂȘTIGAȚI TREPTAT TE VOR ÎMBOGĂȚI

Spre deosebire de banii câș� tigaț�i rapid, banii câș� tigaț�i treptat
aduc beneficii atât î�n afaceri, cât ș� i î�n viaț�ă. Oamenii care se
î�mbogăț�esc treptat au mai multe ș� anse să păstreze banii o pe-
rioadă î�ndelungată.
Unul dintre motivele pentru care cred că oamenii care
câș� tigă bani rapid î�i pierd tot atât de rapid este acela că nu
sunt pregătiț�i. Nu au un rezervor vast de experienț�e la care să
se raporteze ș� i ajung să ia decizii pripite, care, de obicei, sunt
proaste – î�n special fiindcă sunt influenț� ate de frică. Î� n ge-
neral, deciziile luate din frică sunt proaste, bazate pe mitul
lipsurilor, ș� i nu pe abundenț�ă.
Unul dintre domeniile care produc milioane de dolari este,
î�n mod bizar, cel al curăț�ătoriilor chimice. Cei care lucrează î�n
acest domeniu nu au eleganț� a ș� i prestigiul bijutierilor, să
spunem, dar câș� tigă la fel de bine ca oricine altcineva. Spre
deosebire de bijutieri, care î�ncheie o tranzacț�ie după mai
168 KEN HONDA

multe tatonări, domeniul curăț�ătoriei chimice este stabil. Cei

care se ocupă cu aș� a ceva î�ncasează foarte puț�in, dar o fac
zilnic. Ș� i dacă investesc timp î�n afacerea lor, pot deveni extrem
de bogaț�i. Cu un venit stabil se face o avere.
Aș� adar, dacă vrei să te î�mbogăț� eș� ti, primul pas este să
găseș� ti o ocupaț�ie care să î�ț�i facă plăcere ș� i care să î�ț�i dea
posibilitatea să prosperi, să te dezvolț�i ș� i să te faci util. Medic,
avocat, contabil, om de serviciu, bijutier, proprietar de afaceri,
bucătar, dealer de maș� ini, scriitor, artist, cântăreț�... orice ai alege
să faci, este absolut posibil să devii milionar sau să ai succes.
Nu e vorba de ceea ce faci, ci de cum faci. Poate să dureze un
timp, dar descoperirea unui domeniu î�n care poț�i să-ț�i valori-
fici abilităț�ile ș� i talentele este cel mai important lucru pe care
î�l poț�i face î�n vederea garantării succesului. Este perfect î�n
regulă să ai nevoie de zece ani ca să descoperi ce ai vrea să
faci. Dar, odată ce afli ș� i o faci bine, nimeni ș� i nimic nu te va
î�mpiedica să obț�ii rapid succesul. Primii ani trec greu pentru
toată lumea, dar, din momentul î�n care te pui pe picioare, vei
î�ncepe să produci Bani Fericiț�i.

DU-TE ACOLO UNDE SE DUC ȘI BANII

Banii merg acolo unde există deja energie. Cu alte cuvinte, nu

vor merge î�ntr-un loc unde nu există nimeni ș� i nimic.
Există oportunităț�i numeroase î�n marile oraș� e precum
New York, Londra, Paris, Shanghai ș� i Tokyo.
Acolo unde se adună mai mulț�i oameni, acolo vin ș� i banii.
De aceea, marile oraș� e devin ș� i mai mari ș� i atrag mai
mulț� i oameni de la periferie ș� i din zonele rurale. Mai mult de
jumătate din populaț�ia de pe planetă locuieș� te acum î�n
 BANI FERICIȚI 169

marile oraș� e. Ș� i se preconizează că ș� i mai mulț�i oameni vor

locui la oraș� î�n deceniile următoare.
Aș� adar, dacă vrei să câș� tigi mai mulț�i bani, este mai bine
să locuieș� ti la oraș� ș� i nu î�ntr-o pădure. Î�ntr-adevăr, internetul
a adus schimbări î�n acest aspect, dar motivul pentru care toț�i
IT-iș� tii se adună î�n Silicon Valley se datorează faptului că aco-
lo există multe oportunităț�i. Dacă faci parte din industria IT, e
mai uș� or să î�ntâlneș� ti aici investitori, furnizori, agenț�i de re-
laț�ii publice ș� i ingineri.
Mergi acolo unde sunt oameni.
Oameni = energie = bani.
Când fluxul de bani este prea mare ș� i prea rapid, ț�i se va
părea dificil să te bucuri de el. Acest lucru poate crea un „de-
zechilibru al forț�elor”. Imaginează-ț�i de zece ori mai mult ve-
nit ș� i de zece ori mai multe cheltuieli ș� i probleme. Dacă totul
se î�ntâmplă prea rapid ș� i nu eș� ti pregătit, vei fi imediat cople-
ș� it. Unii oameni nici măcar nu ș� tiu ce să facă cu acest tip de
flux. Cum ș� tii care flux este potrivit pentru tine? Ș� tii după cum
te „simț�i”. Iar suma depinde de fiecare î�n parte. Unii oameni
au nevoie de 3.000 de dolari pe lună; alț�ii de mai mult. Unii
câș� tigă atât de mult î�ncât nici nu pot ț�ine evidenț�a ș� i se simt
î�mpovăraț�i de responsabilităț�ile lor.
Alege fluxul care î�ț�i oferă un sentiment de liniș� te!
Acum, că î�nț�elegi cum funcț�ionează fluxul, cum să fii un
magnet pentru bani ș� i de ce tip de flux ai nevoie ca să fii li-
niș� tit ș� i fericit î�n viaț�ă, a venit momentul să găseș� ti fluxul
potrivit.
Aș� adar, cum î�l găseș� ti?
Vei ș� ti la momentul respectiv. Ș� tiu că sună complicat,
pentru că aș� a ș� i e. Să fii î�n flux î�nseamnă să fii total absorbit
170 KEN HONDA

de momentul prezent. Nu simț�i niciun stres. Timpul pare să

zboare pe lângă tine. Eș� ti capabil să-ț�i foloseș� ti abilităț�ile ș� i
talentele fără efort ș� i să vezi cum munca ta ajută ș� i produce o
schimbare. Simț�i că eș� ti î�n starea de flux fiindcă nu simț�i de-
loc că munceș� ti. Să produci Bani Fericiț�i ț�i se pare o joacă.
Când simț�i că te joci, î�nseamnă că ai reuș� it să intri î�n sta-
rea de flux. Dacă nu simț�i asta, atunci trebuie să continui să
cauț�i, să cercetezi.
Oamenii sănătoș� i se află î�ntr-o stare plăcută de flux al ba-
nilor. Deoarece, indiferent ce fac, tind să atragă bani ș� i să î�i
cheltuie î�ntr-un mod care î�i face extrem de fericiț�i.
Ei sunt oamenii care nu se plâng deloc de viaț�a lor.
Dacă te obiș� nuieș� ti cu starea de flux, o poț�i î�mpărtăș� i cu
alț�i oameni. Unul dintre lucrurile interesante legate de bani
este că cu cât primeș� ti mai mulț�i – ș� i cu cât î�mparț�i mai mulț�i
–, cu atât fluxul devine mai puternic.
Imaginează-ț�i doi prieteni: unul care mereu î�ț�i oferă sfa-
turi, oportunităț�i, proiecte ș� i te prezintă clienț�ilor, iar altul care
nu face nimic din toate astea. Dacă ai putea î�ncheia un con-
tract avantajos cu unul dintre ei, pe care l-ai alege?

CUM SĂ DESCOPERI TRIBUL POTRIVIT

Ca să găseș� ti fluxul potrivit, trebuie mai î�ntâi să-ț�i găseș� ti tribul

potrivit. Tribul tău este grupul de oameni cu care rezonezi. Ei
apreciază ce faci ș� i cine eș� ti. Te vor susț�ine ș� i î�ț�i vor cumpăra
produsele ș� i serviciile. Te vor î�ncuraja. Ș� i î�ș�i vor dori mereu
să ai succes ș� i să progresezi. Tribul tău nu trebuie să fie ne-
apărat format din membri ai familiei. Dată fiind economia
 BANI FERICIȚI 171

noastră globală, membrii tribului pot fi de oriunde de pe

această planetă.
Dacă ș� tii cărui trib î�i aparț�ii, viaț�a ta va deveni mai uș� oară.
Ar putea fi un trib artistic, unul academic sau unul antrepre-
norial. Oricare ar fi, odată ce te integrezi, te vei simț�i ca acasă,
fiindcă membrii tribului î�mpărtăș� esc multe lucruri. Ei pun
preț� pe sentimentele tale, pe ceea ce faci ș� i, mai ales, pe cine
eș� ti. Când te afli î�n mijlocul tribului tău, te simț�i î�n siguranț�ă
ș� i ai un sentiment de apartenenț�ă. Orice faci vine de la sine.

GĂSEȘTE MULT ÎN PUȚIN

Este periculos să trăieș� ti tot timpul cu sentimentul că meriț�i

„mai mult”. Este pur ș� i simplu imposibil să primeș� ti mai mult
la nesfârș� it. Dar presiunea există, toată lumea o simte ș� i toată
lumea vrea mai mult. Î�n zilele noastre, o mulț�ime de copii vin
acasă ș� i se plâng de plictiseală, iar părinț�ii se simt obligaț�i să-i
distreze. Partenerii simt presiunea de a câș� tiga mai mulț�i
bani, de a ieș� i mai mult, de a-ș� i oferi unul altuia mai mult. Ne
simț�im vinovaț�i când nu putem să oferim mai mult. Toată
lumea simte î�ntr-o anumită măsură această dorinț�ă de mai
mult, tot mai mult, dar nu ș� tim cum să dăm glas sentimentelor.
Chiar ș� i liderii ș� i modelele noastre î�ncearcă î�n permanenț�ă să
obț�ină mai mult. Î�nsă vremurile sunt schimbătoare, iar unii
dintre noi î�ncep să se sature de acest stil de viaț�ă.
După cum am menț�ionat mai devreme, când aveam 29 de
ani, am intrat î�ntr-o perioadă de semi-pensionare, pentru a-mi
creș� te fiica. De multe ori glumesc că, î�n tranziț�ia de la mai
mult la mai puț�in, m-am trezit mai ocupat ca niciodată. Î�n mod
ironic, am simț�it mai mult stres î�ntr-o perioadă î�n care ar fi
172 KEN HONDA

trebuit să mă relaxez (î�n măsura î�n care poț�i fi relaxat când ai

un copil de crescut).
Poț�i fi extrem de ocupat ș� i, totuș� i, să ai liniș� te sufletească.
Sau poț�i avea un program lejer, dar să calci acceleraț�ia ș� i frâ-
na î�n acelaș� i timp. Câtă vreme crezi că poț�i continua aș� a fără
să cedezi? Î�n epoca î�n care trăim, mintea noastră riscă să
prindă 1.000 de kilometri la oră î�n răstimpul î�n care nu avem
nimic de făcut.
Nu trebuie să fie o contradicț�ie î�ntre a face ce-ț�i place ș� i a
renunț�a la tot ce nu î�ț�i este necesar. Nu trebuie decât să te
opreș� ti, să te hotărăș� ti ce vrei ș� i să o apuci apoi î�n direcț�ia
respectivă. Imaginează-ț�i o viaț�ă î�n care nu interacț�ionezi
decât cu oamenii care î�ț�i plac, î�ntr-un loc care î�ț�i place, făcând
numai ce î�ț�i place. Crezi că ai fi mai puț�in fericit sau mai fericit
cu puț�in?

SĂ CREEZI UN FLUX ÎNSEAMNĂ SĂ ÎMPĂRTĂȘEȘTI

UN FLUX

Nu trebuie să deț�ii ceva ca să î�ncepi să-ț�i creezi fluxul. Nu toț�i

milionarii realizaț�i prin forț�e proprii au avut ceva chiar de la
î�nceput.
Cum de au avut succes mai târziu?
Pentru că au tot schimbat ce aveau cu ceva mai bun. Mai
î�ntâi, au î�nceput să-ș� i ofere inima sau să-ș� i î�mpărtăș� ească pa-
siunea. Oamenilor le place să-i sprijine pe cei pasionaț�i. Peste
tot, oamenii pasionaț�i sunt î�ncurajaț�i. Stă î�n natura noastră să
vrem să sprijinim pe cineva care munceș� te din greu.
 BANI FERICIȚI 173

CÂȚI PRIETENI AI?

Nu-mi fac deloc griji pentru bani. Nu pentru că am foarte mulț�i,

ci pentru că am prieteni minunaț�i. Alaltăieri am numărat câț�i
prieteni de nădejde am. Am ajuns la peste cincizeci. Aș� adar,
dacă aș� pierde tot, aș� putea să merg la un prieten ș� i să-l rog să
mă cazeze timp de o săptămână. Aș� putea să-i cer să mă lase
să locuiesc cu familia lui. Aș� putea face pe dădaca, aș� putea să
mă ocup de treburile casnice, să le ascult problemele de viaț�ă
fără să judec. Sunt un musafir plăcut. Pot să curăț� toaletele, să
spăl vasele, să schimb becurile. Apoi, m-aș� putea muta la alt
prieten ș� i, după cincizeci de săptămâni, m-aș� putea î�ntoarce
la primul prieten ca să văd ce mai face. Chiar dacă n-aș� avea
bani, mi-aș� putea trăi restul vieț�ii î�n pace ș� i armonie.
Mulț�i oameni spun că nu au cincizeci de prieteni sau că
situaț�ia descrisă mai sus ar fi dificilă î�ntr-o ț�ară ca America, î�n
care lumea aș� teaptă de la tine să faci totul de unul singur;
chiar ș� i copiii trebuie să se mute de acasă după ce î�ș�i termină
studiile. Poate că e valabil acum, dar cultura se schimbă, iar
oamenii din toată lumea conș� tientizează cât este de impor-
tant să aibă o reț�ea de relaț�ii strânse. Aș� adar, î�ncepe cu paș� i
mici: fă-ț�i cinci sau zece prieteni. Imaginează-ț�i că î�i ceri fie-
căruia să te lase să locuieș� ti o lună î�n casa lui, până când te
pui din nou pe picioare. Scopul acestei poveș� ti nu este să de-
monstrez câț�i prieteni ai sau nu ai; î�ncerc să subliniez că tre-
buie să ai î�ncredere î�ntr-o viaț�ă fără bani – măcar ca exerciț�iu
mintal. Probabil nu vei avea niciodată nevoie să locuieș� ti un
an la prietenii tăi, dar te vei simț�i extrem de liniș� tit ș� tiind că
nu ar trebui să duci singur o asemenea povară. De fapt, nu ț�i-e
teamă de situaț�ia î�n care ai pierde sau nu ai avea bani. Ț� i-e
teamă de singurătate. Ț� i-e teamă că nu vei avea ce să mănânci
174 KEN HONDA

sau unde să locuieș� ti. Dar, chiar dacă nu ai avea bani, dacă ș� tii
cu certitudine că te poț�i baza pe prieteni sau pe familie, care
te vor susț�ine negreș� it, atunci n-ai de ce să te temi. Vei simț�i
doar bucurie ș� i apreciere, iar ele se vor manifesta ca o moti-
vaț�ie pozitivă î�n acț�iunile tale zilnice.
Î�n prezent, o mulț�ime de oameni sunt blocaț�i î�n propria
lor frică. Din cauza fricii, nu pot renunț�a la un job pe care î�l
detestă. Dacă î�ș�i vor pierde slujba ș� i venitul, nu vor avea din
ce trăi sau cel puț�in aș� a î�ș�i zic. Dar este oare adevărat?
Răspunsul este nu. Î�ntotdeauna există o cale să trăieș� ti ș� i
să prosperi.
Primul pas este să vezi lucrurile din altă perspectivă.
Adevărata siguranț�ă nu constă î�n câț�i bani ai, ci î�n oame-
nii pe care î�i cunoș� ti ș� i î�n care ai î�ncredere.

ÎNTOTDEAUNA SPUNE-LE BANILOR ARIGATO!

Mentorul meu Wahei Takeda m-a î�nvăț� at cândva secretul

banilor. Ca să câș� tigi mai mulț�i, spunea el, trebuie să le mulț�u-
meș� ti, când î�i primeș� ti, ș� i să le mulț�umeș� ti din nou, când te
părăsesc.

SĂ TE ÎNCREZI ÎN FLUX ÎNSEAMNĂ SĂ TE ÎNCREZI

ÎN VIAȚA TA!

Până acum ai î�nț�eles deja că î�ncrederea î�n fluxul banilor pre-

supune î�ncredere î�n viitorul tău. Ș� tii că nu eș� ti î�ngrijorat, de
fapt, din cauza banilor. Eș� ti î�ngrijorat pentru viitorul tău. Eș� ti
î�ngrijorat că nu vei putea să î�ț�i păstrezi banii pe care î�i ai sau
 BANI FERICIȚI 175

că nu vei mai putea câș� tiga suficienț�i pentru a supravieț�ui. Iar

acesta este un sentiment sufocant.
Odată ce î�nț�elegi acest mecanism psihologic, ș� tii că trebuie
să te ocupi ș� i de problemele de î�ncredere. Dacă nu le soluț�io-
nezi, nu contează câț�i bani ai sau câț�i vei acumula; niciodată nu
vei fi capabil să scapi de griji.
Dacă ai î�ncredere î�n viaț�ă ș� i î�n viitor, grijile provocate de
bani vor dispărea. Te poț�i baza pe tine ș� i pe reț�eaua ta de
susț�inere.
Ai î�ncredere î�n flux.
Dacă î�nregistrezi o turbulenț�ă î�n fluxul obiș� nuit, atunci
aceasta este o oportunitate minunată de a î�ncerca ceva nou.
Poate este momentul să creezi un flux diferit. Dacă te simț�i
blocat, sună pe cineva care crezi că te va ajuta. Fiindcă cineva
te va ajuta. Dacă nu ceri ajutor, oamenii nu vor ș� ti că ai nevoie
de ei. Este adevărat, e greu să ceri ajutor, dar teama te î�mpie-
dică să primeș� ti ajutorul de care ai nevoie. Ț� i-e teamă de ceea
ce vor gândi oamenii despre tine sau î�ț�i faci griji că te vor ju-
deca. Din nou, trebuie să î�nlocuieș� ti această teamă cu î�ncre-
derea. Trebuie să crezi că oamenii sunt buni ș� i că vor să te
ajute. Ș� i, î�ț�i garantez, oamenilor le place să ajute. Există mai
mulț�i oameni buni decât crezi. Odată ce te simț�i liber să ceri
ajutor, vei descoperi că această lume este plină de oameni fe-
riciț�i ș� i afectuoș� i care vor veni să te sprijine.
Am î�nvăț�at, de-a lungul anilor, cum să cer ajutor. La î�nce-
put, te simț�i puț�in stânjenit sau penibil. Dar, odată ce faci asta,
î�ț�i va fi mai uș� or, iar rezultatele te-ar putea surprinde. Nicio-
dată nu ș� tii la ce să te aș� tepț�i. Î�ntr-un fel, e o capitulare totală.
Ș� i când capitulezi, se î�ntâmplă miracole.
176 KEN HONDA

Cu toț�ii am auzit poveș� ti despre oameni care au cerut ori

s-au rugat pentru ajutor ș� i apoi l-au primit ca prin minune. Te
asigur că, odată ce trăieș� ti o astfel de experienț�ă, lumea ta nu
va mai fi niciodată la fel.

CUM SĂ CREEZI UN FLUX FERICIT AL BANILOR

Există câteva metode de a crea un flux fericit, dacă nu ai deja

unul.
Iată cele zece modalităț�i identificate de mine pentru a
crea un flux al Banilor Fericiț�i:

1. Donează bani.

Donaț�iile băneș� ti î�n scop caritabil reprezintă o modalitate

bună de a simț�i fluxul Banilor Fericiț�i. Nu trebuie să donezi o
avere; chiar ș� i un dolar contează ș� i te va face să te simț�i bine.
Donaț�iile băneș� ti transmit creierului ș� i energiei din jurul tău
mesajul că ai mai mult decât suficient. Ai din plin, aș� a că nu
trebuie să-ț�i fie frică. Găseș� te un grup sau o asociaț�ie caritabilă
importantă pentru tine ș� i î�n armonie cu valorile î�n care crezi.

2. Dă-le bani prietenilor.

Poate ai mai î�mprumutat bani î�n trecut ș� i poate ai fost rugat

să dai sau să investeș� ti bani. Banii pe care î�i dai persoanelor
dragi din viaț�a ta sunt î�ntotdeauna Bani Fericiț�i. Î�n viaț�ă, toa-
tă lumea are nevoie de bani la un moment dat. Poate că ai
suficiente resurse. Le-am oferit bani apropiaț�ilor mei care vo-
iau să-ș� i urmeze visurile, ș� i, crede-mă, simț�i când banii tăi î�ț�i
 BANI FERICIȚI 177

ajută prietenii ș� i î�i susț�in î�n viaț�ă. Nu există un sentiment mai

plăcut decât acesta.

3. Trimite un cadou unui prieten.

Cadourile oferite prietenilor reprezintă un mod plăcut de a

cheltui bani. Î�n casa noastră există un dulap pentru cadouri.
Când mergem la cumpărături, mai mult cumpărăm pentru
prietenii noș� tri.
Alaltăieri, eu ș� i soț�ia mea am fost la cumpărături. Eu sunt
cel care plăteș� te ș� i cară sacoș� ele cu cumpărături. Î�n drum spre
maș� ină, aveam sacoș� e î�n ambele mâini. Probabil mai mult de
zece, incluzându-le ș� i pe cele mici. Niciuna nu era pentru noi.
Toate erau daruri. N-am găsit nimic pentru noi, dar am găsit
o mulț�ime de cadouri pentru prietenii noș� tri!
Nu trebuie să cumperi cadouri scumpe. O cutie de ceai
din plante e un cadou minunat. Cadourile pe care le cumperi
pentru ceilalț�i î�i bucură pe ei, dar ș� i pe tine!

4. Oferă ceva în plus, întotdeauna.

Dacă oferi ceva – orice – oferă î�ntotdeauna ceva î�n plus. Când
ne găsim î�ntr-o situaț�ie î�n care trebuie să cerem ajutorul cui-
va sau să î�mprumutăm ceva, de obicei cerem mai puț�in decât
avem nevoie, î�ntrucât ne e ruș� ine că „nu avem”. Aș� adar, când
cineva vine la tine ș� i î�ț�i cere ceva, î�ncearcă să î�nț�elegi care
este sursa nevoii persoanei respective ș� i reacț�ionează oferin-
du-i mai mult decât a cerut. Dacă cineva te roagă să-i î�mpru-
muț�i un pix, oferă-i ș� i un caiet. Dacă eș� ti ș� ef ș� i faci o angajare,
dă-i noului angajat un salariu puț�in mai mare decât cel pe
178 KEN HONDA

care î�l cere. Când negociezi un contract cu un client, vezi dacă

î�i poț�i oferi un serviciu suplimentar gratuit.
Dacă oferi ceva î�n plus î�n aceste situaț�ii, transformi
energia ezitantă, anxioasă î�n energie pozitivă care î�i face pe
oameni să se simtă apreciaț�i ș� i ocrotiț�i. E ca ș� i cum ai face o
investiț�ie î�n bunăstarea ta emoț�ională ș� i a comunităț�ii tale.

5. Plătește mai mult decât ți se cere.

Acesta este un sfat surprinzător pentru mulț�i oameni. Când le

vine o factură, o plătesc cât mai repede posibil. Uneori plătesc
puț�in mai mult decât mi se cere, pentru a-mi arăta aprecierea.
Acest lucru î�i surprinde pe mulț�i. Î�mi spun că ei n-au primit
niciodată mai mulț�i bani decât au cerut. Când primesc mai
puț�in decât cer, se supără. Dar când primesc mai mult, sunt
ș� ocaț�i.
Mi s-a părut distractiv să plătesc mai mult doar ca să le
văd reacț�iile. Oamenii nu sunt obiș� nuiț�i să primească mai
mult. Simt că e scopul meu să schimb mentalitatea oamenilor
cu privire la ce primesc ș� i ce oferă. Acest lucru mă bucură
nespus.

6. Trimite un cadou sau o felicitare clienților sau șefului

tău.

De multe ori uităm ce miraculos este să primim bani de la

clienț�i sau de la ș� efi. Aceș� tia ar putea să aleagă alț�i oameni
cărora să le ofere bani, dar te-au găsit ș� i te-au ales pe tine.
Dacă eș� ti om de serviciu, de exemplu, ar fi putut să se î�ndrepte
către altcineva. Dar au venit la tine. Transmite-le aprecierea
 BANI FERICIȚI 179

profundă prin intermediul unei felicitări sau al unui cadou.

De câte ori merg î�ntr-o librărie ș� i răsfoiesc cărț�ile, mă simt
copleș� it de sutele de rafturi. Dintre toate cărț�ile, cum ar putea
cineva să aleagă cartea mea? Mi se pare aproape imposibil ca
cineva să-mi găsească cartea printre sutele de mii de cărț�i
aflate la vânzare ș� i s-o cumpere. Sunt profund recunoscător
tuturor cititorilor mei. Ca să-ț� i arăț� i aprecierea, trimite-le
ceva clienț�ilor. Dacă lucrezi î�ntr-o companie, î�i poț�i mulț�umi
ș� efului tău.
Interesant este că, dacă le vei mulț�umi, ei î�ș�i vor arăta
aprecierea. De câte ori va apărea o oportunitate, ț�i-o vor oferi
ț�ie, pentru că vei fi primul la care se vor gândi.

7. Bucură-te când primești bani.

Când primim bani, majoritatea dintre noi simț�im bucurie, dar

suntem prea stânjeniț�i s-o arătăm. Cei mai mulț�i dintre noi
am fost î�nvăț�aț�i să ne reprimăm sentimentele ș� i să nu vorbim
niciodată, î�n niciun context, despre bani. Dacă primeș� ti un ca-
dou de ziua ta, e î�n regulă să-ț�i exprimi bucuria, dar, nu se ș� tie
de ce, nu facem asta când primim bani. Aș� adar, te rog să-ț�i
exprimi bucuria de fiecare dată când primeș� ti bani. Dacă arăț�i
că te bucuri de bani, oamenii care ț�i i-au oferit o vor face din
nou, ca să te bucure. E plăcut să vezi un chip fericit. Î�ntot-
deauna e minunat să simț�i ș� i să-ț�i exprimi bucuria când pri-
meș� ti niș� te bani î�n plus.
Ieri am primit un cupon î�n valoare de doi dolari la un
magazin alimentar. Am zis: „Oh, ce mă bucur!”.
180 KEN HONDA

Persoana de lângă mine mi l-a dăruit ș� i pe al ei, fiindcă i-a

plăcut zâmbetul meu. A vrut să mă vadă zâmbind ș� i pentru
cuponul ei de doi dolari. Ș� i i-am oferit cel mai larg zâmbet.
Ai cumpărat vreodată ceva pentru a-l bucura pe propri-
etarul magazinului? Poate fi vorba de un magazin alimentar
sau de un restaurant. Să zâmbeș� ti atunci când oamenii î�ț�i
oferă ceva reprezintă o modalitate eficientă de a menț� ine
fluxul.

8. Roagă-te pentru fericire atunci când cheltui bani.

Am î�nvăț�at asta de la mentorul meu. De câte ori î�mi cheltui

banii, î�mi ș� optesc î�n gând: Fie ca acești bani să te binecuvânte-
ze pe tine și pe cei dragi ție, fiindcă banii pe care î�i cheltui vor
cumpăra hrană pentru acea persoană sau î�i vor face bine. De
câte ori cheltui bani, binecuvântează persoana sau compania
respectivă. Binecuvântându-i cu banii tăi, creezi un flux de
Bani Fericiț�i. Î�nainte să mergi la culcare, aminteș� te-ț�i cui ai
dat bani î�n acea zi ș� i imaginează-ț�i toate lucrurile minunate
care se vor î�ntâmpla acelor persoane. Dacă trăieș� ti cu această
atitudine, oamenii vor observa cine eș� ti. Fără să scoț�i un cu-
vânt, î�ț�i vor simț�i căldura ș� i afecț�iunea.

9. Cumpără de la cineva care îți place.

Acum, când cumpărăturile online au devenit populare, facem

mai multe achiziț�ii pe internet. Dar este mult mai amuzant să
cumpărăm de la o persoană reală. De aceea î�ncă există centre
comerciale ș� i mici furnizori. Dacă vom continua să cumpărăm
totul online, î�n cele din urmă nu vor mai exista magazine
 BANI FERICIȚI 181

fizice, nici măcar acele mici afaceri de familie care sunt esen-
ț�iale pentru fericirea ș� i modul nostru de viaț�ă.
Cred că motivul pentru care î�ncă există magazine peste
tot este acela că oamenii vor să vadă lucruri, să se lase inspi-
raț�i ș� i să interacț�ioneze unii cu ceilalț�i. Vrem să fim acolo unde
sunt oameni, unde există o mare energie.
Când cumpărăm ceva de la un furnizor care ne place,
chiar dacă ș� tim că am putea obț�ine un preț� mai bun din altă
parte, ajutăm acea persoană să-ș� i menț�ină afacerea. Î� i adu-
cem bucurie ș� i o menț�inem î�n stare de flux. Aș� adar, când ieș� i
la cumpărături, mergi î�n locurile tale preferate ș� i cumpără
de la persoanele preferate. Te vei simț�i mult mai bine după
aceea.
Poț� i face asta ș� i online. Când cumperi ceva de la un ma-
gazin online care î�ț�i place, te vei simț�i mai bine fiindcă ai chel-
tuit Bani Fericiț�i.

10. Fii recunoscător pentru tot!

Cea mai profundă lecț�ie legată de obț�inerea ș� i păstrarea bani-

lor mi-a fost predată de mentorul meu, Wahei Takeda. El mi-a
spus cândva o poveste despre un bărbat disperat care l-a vizi-
tat. Omul se î�ngropase î�n datorii uriaș� e ș� i avea nevoie de bani.
Wahei i-a spus că î�i va da bani, dar numai dacă va rosti ariga-
to (mulț�umesc) de 100.000 de ori. Asta î�nsemna că bărbatul
trebuia să rostească arigato î�n fiecare minut din zi, luni î�n ș� ir.
Omul a fost de acord. Până când s-a dus să î�mprumute banii,
nu mai avea nevoie de ei. De ce? Aprecierea lui î�ncepuse să dea
roade. Omul reuș� ise să-ș� i plătească datoriile ș� i n-a mai fost ne-
voit să î�mprumute bani. Când spunem mulț�umesc, eliberăm o
182 KEN HONDA

energie puternică î�n lume. Suntem prezenț�i instantaneu. Ne

dăm seama că ce avem este de-ajuns. Noi suntem de-ajuns.
Avem tot ce ne trebuie. Să ș� tim ș� i să simț�im asta e cea mai
puternică forț�ă din univers. Poț�i să obț�ii, literalmente, orice,
când ai parte de apreciere ș� i recunoș� tinț�ă.
Vrei să fii bogat? Fericit? Î�mpăcat? Spune „mulțumesc”. Atât
de simplu e.
 CAPITOLUL 5

Viitorul banilor

În acest capitol, vreau să explorăm viitorul banilor. Nu doar

viitorul banilor tăi, ci ș� i viitorul rol al banilor î�n lumea
noastră.
Pe măsură ce lumea din jur se schimbă, se va schimba ș� i
viaț�a noastră. Schimbările care se î�ntrevăd la orizont sunt
uimitoare; fără î�ndoială că vor sfida limitele imaginaț�iei noas-
tre, dar, î�n acelaș� i timp, au potenț�ialul să provoace ș� i mult haos
emoț�ional.
Trebuie, de asemenea, să fim realiș� ti. Viitorul prezintă
adevărate provocări. Î�n treizeci de ani, probabil vom fi zece
miliarde de oameni pe această planetă, ș� i se preconizează că
cererea de alimente va î�nregistra o creș� tere de 70%. Oceane-
le se vor umple cu deș� euri din plastic. Schimbările climatice
vor afecta nivelul mării ș� i agricultura. Vom avea î�n grijă o po-
pulaț�ie vârstnică numeroasă ș� i ne vom lupta cu diverse crize
sanitare ș� i o cerere tot mai mare de energie. Î�ntre timp, lupte-
le de clasă ș� i tensiunile politice se vor intensifica.
Î�n ciuda provocărilor de care avem parte, te-ai gândit vreo
clipă la lumea pe care am moș� tenit-o ș� i la progresele pe care
le-am făcut î�n ultimele două secole? Mulț�i oameni trăiesc până
184 KEN HONDA

la optzeci de ani sau mai mult. Bolile infecț�ioase, cândva mor-

tale, au fost î�n mare parte eradicate sau controlate. Î�n cele mai
multe părț�i ale lumii dezvoltate, apa nu este contaminată de
holeră ș� i paraziț�i. Majoritatea ț�ărilor trăiesc î�n pace. Nu ne
aflăm î�n mijlocul unui război mondial. Ș� i, deș� i războaie există,
iar riscul de izbucnire al unui război este real î�n anumite părț�i
ale lumii, majoritatea ț�ărilor se bazează pe diplomaț�ie pentru
a-ș� i soluț�iona divergenț�ele. Progresele î�n inginerie ș� i arhitec-
tură ne-au permis să avem locuinț� e ș� i birouri î�n care ne
putem crea singuri microclimatul. Majoritatea dintre noi, cei
care locuim î�n ț�ări dezvoltate, suntem afectaț�i rareori de fe-
nomene extreme. De asemenea, folosim mai chibzuit energia,
bazându-ne tot mai puț�in pe combustibilii fosili. Ș� i, cu toate
progresele din domeniul tehnologiei, avem mai mult timp liber
ca niciodată pe care î�l putem petrece distrându-ne sau in-
teracț�ionând cu oameni care nu se află lângă noi. Informaț�ia,
pe care o obț�ineam cu un consum considerabil de timp ș� i ener-
gie î�n trecut, ne este acum la î�ndemână, î�n câteva secunde.
De asemenea, dispunem de nenumărate căi prin care putem
să descoperim frumuseț�ea, adevărul, sensul ș� i fericirea.
Poate că trăim î�ntr-o perioadă î�n care au loc prea multe
revoluț�ii. Poate că există prea multe inovaț�ii ș� i descoperiri im-
presionante, ca să le putem î�nț�elege pe toate imediat. Poate
că, odată cu aceste schimbări, ne confruntăm cu o criză dife-
rită, dar la fel de profundă – una existenț�ială. Ș� tim atât de
multe despre lumea noastră ș� i despre modul î�n care funcț�io-
nează – poate mai multe decât î�n orice altă perioadă din isto-
rie –, dar î�ncă mai avem lacune î�n cunoaș� tere. Ș� i, din cauza
acestor lacune, simț�im că nu suntem decât o î�ntâmplare a fi-
zicii, că viaț�ă noastră ocupă un loc nesemnificativ la scara is-
toriei, sau că pur ș� i simplu nu contăm. Când este definită ca o
 BANI FERICIȚI 185

simplă î�ntâmplare, viaț�a ne poate face să ne simț�im nesiguri,

lipsiț�i de scop ș� i de speranț�ă. Î�n cel mai rău caz, viaț�a poate fi
redusă doar la î�mbătrânire, pierdere, suferinț�ă ș� i moarte, fiind
presărată numai cu plăceri scurte, de moment. Ș� i î�n limitele
acestei definiț�ii, simț�im confuzie ș� i invidie: De ce unii au atât
de mult și alții atât de puțin? De ce unii suferă la nesfârșit, iar
alții se bucură de bogății, de oportunități, distracție și plăcere?
Î�n ciuda tuturor progreselor ș� i descoperirilor din lumea
noastră, este uș� or să stagnezi, să te simț�i disperat ș� i să fii co-
pleș� it de anxietate. Deci cum putem să î�nvingem disperarea
ș� i anxietatea? Cum putem scăpa de tendinț�a de a ne î�ntreba:
„Care-i rostul?”. Cum putem amuț� i vocea interioară care
spune: „Ai greș� it deja. Nu te mai deranja să î�ncerci din nou.
Renunț�ă!”
Aceasta este o mentalitate dăunătoare, bazată pe lipsuri,
î�n privinț�a căreia te-am avertizat. Problema este că ea ne î�n-
curajează să trădăm viitorul potenț�ial, î�n favoarea punctului
î�n care suntem blocaț�i acum. Dar ne putem transforma exis-
tenț�a când hotărâm să ne stabilim un scop ș� i să ne punem î�n
slujba lui. Ne putem transforma viaț�a când hotărâm să ne
concentrăm pe recunoș� tinț�ă ș� i î�ncepem să acț�ionăm dintr-o
î�ncredere sinceră î�n viaț�ă ș� i î�n viitor.
Nu contează dacă te-ai născut î�ntr-un context nefericit
sau dacă tu singur ai ajuns acolo. Eș� ti parte dintr-o poveste
neterminată ș� i vestea bună e următoarea: tu eș� ti autorul
acestei poveș� ti ș� i tu stabileș� ti perspectiva. Dacă î�ț�i doreș� ti,
povestea ta poate fi o căutare a fericirii ș� i o călătorie plină de
aventuri.
186 KEN HONDA

O REVOLUȚIE A CONȘTIINȚEI

Î�n urmă cu 30 de ani, cine ș� i-ar fi imaginat ce avea să î�nsemne

internetul? De la inventarea presei de tipar, nu a mai existat
o astfel de revoluț�ie a informaț�iei. Oamenii î�ncep să creadă
că amfiteatrele universităț�ilor vor deveni inutile î�n curând,
fiindcă toț�i avem acces la prelegerile ș� i audiobookurile celor
mai buni profesori ș� i oameni de ș� tiinț�ă de pe planetă.
Inteligenț�a artificială (AI) î�ncepe să aibă un impact uriaș�
î�n lume, aș� a că î�ncearcă s-o î�nț�elegi mai bine, dacă nu ai fă-
cut-o deja.
AI, numită uneori ș� i inteligenț�ă automată, constă î�ntr-un
set de calcule care analizează lumea ș� i o î�nvaț�ă cum să-ș� i ma-
ximizeze ș� ansele de a-ș� i atinge obiectivele. De exemplu, dacă
un robot biped este programat să î�ncerce să meargă pe o
bârnă, inteligenț�a artificială va utiliza informaț�iile colectate î�n
urma eș� ecurilor anterioare, precum ș� i detaliile surprinse î�n
mediul î�nconjurător, pentru a face modificările de autocorec-
tare ș� i a reuș� i astfel să traverseze bârna. Maș� ina are capaci-
tatea de a î�nvăț�a ș� i de a se adapta.
Datorită acestei proprietăț�i, se pot face progrese î�ntr-o
mulț� ime de domenii de activitate. Inteligenț� a artificială le
poate spune fermierilor ce tipuri de plante sunt mai potrivite
pentru cultivare. De asemenea, identifică simptomele inci-
piente ale bolilor. Creează modalităț�i noi prin care companii-
le pot să reducă deș� eurile ș� i să î�mbunătăț�ească lanț�urile de
aprovizionare.
Ar fi multe de spus despre inteligenț�a artificială, dar nu
sunt expert î�n acest domeniu. Important este să î�nț�elegem ce
este posibil, î�ntrucât nu vrem ca acț�iunile noastre viitoare
să se bazeze pe teama de necunoscut. Institutul pentru Viitor
 BANI FERICIȚI 187

(Institute for the Future/ IFTF) estimează că 85% dintre jobu-

rile care vor exista î�n 2030 nu există î�ncă. Cu toate acestea,
AI nu va î�nlocui toate activităț�ile; de fapt, va crea cerere pen-
tru o varietate de noi meserii.
Pe lângă AI, există tot felul de industrii noi care explorează
energia regenerabilă ș� i materialele netoxice. Există strategii
noi pentru eliminarea plasticului din ocean la scară largă.
Suntem pe punctul de a reuș� i să producem ș� i să depozităm
suficientă energie solară ș� i eoliană pentru a ne alimenta locu-
inț�ele ș� i maș� inile. Chiar ș� i energia de fuziune promite un viitor
bogat î�n energie curată.
Este important să reț�inem asta, fiindcă mulț�i dintre noi
avem o viziune apocaliptică asupra viitorului. Iar această fri-
că ne va afecta cu siguranț�ă mentalitatea.
Î�n capitolul de faț�ă, vreau să-ț�i lărgeș� ti orizontul imagi-
nar ș� i să te gândeș� ti la toate posibilităț�ile care există. Cum ne
putem schimba noi î�nș� ine mentalitatea ș� i obiectivele, astfel
î�ncât să construim un viitor al prosperităț�ii ș� i fericirii maxi-
me? AI există ș� i deja schimbă modul î�n care trăim. Cred că are
puterea să ne schimbe ș� i conș� tiinț�a. Când î�ncepem să depăș� im
limitele posibilităț�ilor lumii fizice, putem să depăș� im ș� i limi-
tele lumii energetice. Ș� i, î�n cele din urmă, vom depăș� i limitele
modului î�n care gândim despre calitatea energetică a banilor
ș� i despre rolul pe care î�l vor juca î�n viaț�a noastră.

BANII VIITORULUI

Viaț�a noastră reprezintă rezultatul tuturor greș� elilor ș� i suc-

ceselor din istoria omenirii. De când specia noastră a desco-
perit că poate să transforme o creangă de copac î�ntr-o unealtă,
188 KEN HONDA

am continuat să cioplim această ramură metaforică, până am

transformat-o î�ntr-o suliț�ă, astfel că astăzi avem o suliț�ă foar-
te, foarte ascuț�ită.
Dar cum o folosim pentru binele suprem?
Î�n primul rând, trebuie să ai o ț�intă. Aceasta determină
modul î�n care ț�i se va dezvălui lumea. Există o mare capaci-
tate de eliberare î�n acest adevăr. Gândeș� te-te: dacă hotărăș� ti
să-ț�i î�ndrepț�i privirea către un anume lucru, realitatea ta de-
vine lucrul pe care î�l priveș� ti. Prin urmare, ț�inteș� te către cel
mai bun lucru pe care ț�i-l poț�i imagina!
Acest proces nu implică doar abilităț�ile noastre î�nnăscu-
te sau instrumentele pe care le deț�inem, pentru că variabila
cea mai importantă este ț�inta pe care ne-o propunem.
Cred că un viitor fericit al banilor va fi unul î�n care numă-
rul privilegiilor din societate, care nu costă bani sau sunt
foarte accesibile, va creș� te considerabil. Vom avea parte din
plin de lucrurile pe care le considerăm esenț�iale pentru bu-
năstarea noastră, care vor fi accesibile ș� i ieftine, dacă nu chiar
gratuite. Educaț�ia, comunicarea, energia, hrana de calitate ș� i
tot felul de alte oportunităț�i nu se vor mai baza î�n principal pe
acumularea de bani. Acest lucru este demonstrat deja î�n eco-
nomia colaborativă. Oamenii î�nvaț�ă cum să utilizeze mai bine
resursele ș� i cum să î�mpartă câș� tigurile.
Banii nu au fost î�ntotdeauna legaț�i î�n mod intrinsec de
supravieț�uirea noastră ș� i nu cred că vor fi vreodată. Nu există
nicio î�ndoială că banii sunt utili, ș� i î�ntotdeauna vom avea
nevoie de un mod de a schimba energie î�ntre noi. Dar banii
vor î�nceta, treptat, să mai fie o energie care ne controlează
destinul.
 BANI FERICIȚI 189

Cred că banii vor fi ca sarea. Există o carte minunată, in-

titulată Turning Oil into Salt: Energy Independence Through
Fuel Choice, scrisă de Gal Luft ș� i Anne Korin, care are ca temă
crearea surselor alternative de energie. Cartea se inspiră din
istoria sării, fiindcă, multă vreme, sarea a reprezentat singura
modalitate de conservare a hranei pe timpul iernii, ceea ce
făcea din ea o resursă extrem de importantă. Comunităț�ile
cunoș� teau exact de unde provenea sarea lor, ce rezerve aveau
ș� i care era valoarea ei comparativ cu alte resurse. Cu alte cu-
vinte, sarea era moneda lor de schimb. Când au apărut î�nsă
conservele, refrigerarea ș� i alte metode de conservare a hra-
nei, sarea a devenit, brusc, mult mai puț�in importantă. Î�n mod
evident, sarea este ș� i azi o resursă necesară ș� i folositoare, dar
supravieț�uirea noastră, pe parcursul iernii, nu mai depinde
de sare, pe care o găsim din belș� ug ș� i la un preț� convenabil.
Î�n prezent, petrolul are aceeaș� i importanț�ă pe care o avea
sarea. Petrolul are o valoare uriaș� ă, deoarece nu avem alte
opț�iuni de alimentare a autovehiculelor, avioanelor ș� i vapoa-
relor. Controlul petrolului constituie un motiv de tensiune
î�ntre ț�ări, la fel cum banii reprezintă o sursă de tensiune î�ntre
oameni. Dar, treptat, descoperim alternative la motoarele ali-
mentate cu benzină. Ș� i, î�n cele din urmă, petrolul va avea ace-
laș� i destin pe care l-a avut ș� i sarea. Î�l vom folosi din când î�n
când, dar va fi ieftin ș� i pe toate drumurile. Cred că ș� i banii vor
avea soarta petrolului.
Nu vreau să spun că vom trăi î�ntr-o lume lipsită de bani;
vom trăi î�ntr-o lume lipsită de frica lipsei banilor. Aceasta este
cea mai importantă diferenț�ă. Ajungem, î�n sfârș� it, î�ntr-o fază
a conș� tiinț�ei noastre colective când nu vom mai asocia banii
cu libertatea. Nu vom mai avea nevoie de bani pentru a ne
simț�i fericiț�i, î�n siguranț�ă ș� i liberi. Ș� tim asta, deoarece ș� tim că
190 KEN HONDA

fericirea, siguranț�a ș� i autonomia personală vin din interior.

Nu trebuie decât să fim prezenț�i, să trăim pe deplin î�n momen-
tul prezent ș� i să ne folosim timpul ș� i talentele pentru a face ce
ne place.

DOUĂ PERSPECTIVE VIITOARE FOARTE DIFERITE

ASUPRA BANILOR

Faza conș� tientizării ș� i dezvoltării î�n care te afli acum î�ț�i va

afecta perspectiva asupra viitorului banilor: poate fi una
foarte pesimistă sau una foarte optimistă. Iată ce cred despre
ambele:
Cei care au o viziune optimistă, complexă pot î�ntrevedea
toate meseriile viitorului: cercetare, inginerie, artă ș� i design,
divertisment, alimentaț�ie ș� i nutriț�ie, sănătate, tehnologie spa-
ț�ială, salubritate, energii regenerabile ș� i toate domeniile care
depind de AI. Toate aceste domenii de activitate nu numai că
vor continua să fie necesare, dar se vor extinde odată cu pro-
gresele din tehnologie. Ș� i chiar dacă multe meserii vor fi î�nlo-
cuite de maș� inării automate, î�n multe domenii va fi necesară
componenta umană, iar lumea va continua să aprecieze apor-
tul ș� i măiestria omului. Educaț�ia va deveni din ce î�n ce mai
accesibilă, î�n sensul î�n care oricine va putea accesa resurse
online pentru o educaț�ie de nivel î�nalt. Nu este vorba decât
despre organizarea unor sisteme noi.
Deș� i e adevărat că ș� oferii, muncitorii din fabrici, agricul-
torii, contabilii ș� i alte poziț�ii care aparț�in nivelului intermediar
de management vor fi reduse la algoritmi, senzori ș� i roboț�i,
dacă privim dintr-o perspectivă optimistă viitorul, reacț�ia
 BANI FERICIȚI 191

noastră la aceste schimbări va fi una de entuziasm, recunoș� -

tinț�ă, iubire ș� i dorinț�ă de aventură.
Pe de altă parte, mentalitatea pesimistă sau marcată de
lipsuri î�ntrevede un viitor al luptei de clasă, î�n care bogaț�ii
simt nevoia să-ș� i strângă banii ș� i să-i investească doar î�n lu-
crurile care servesc intereselor lor limitate, î�n vreme ce clasa
de mijloc ș� i cea de jos nu simt decât ură. Ș� i, desigur, această
duș� mănie va deveni o barieră î�mpotriva creativităț�ii, produc-
tivităț�ii, evoluț�iei ș� i fericirii lor.
Oamenii cu această mentalitate spun că „suntem pier-
duț�i”. Dau vina pe AI ș� i pe tehnologie pentru toate problemele
omenirii. Gândirea lor este profund influenț�ată de frică ș� i
susț�in că AI va î�nlocui un procent uriaș� din joburile de azi.
Aceș� ti oameni consideră că o lume centrată pe AI va da naș� te-
re unei societăț�i reci ș� i neprietenoase, î�n care interesele cor-
poratiste de a face bani vor surclasa drepturile ș� i nevoile de
bază ale omului. Nu trebuie să-ț�i imaginezi acest tip de men-
talitate viitoare. Î�n prezent, există deja mulț�i oameni care cred
î�n acest mit al diviziunii ș� i nedreptăț�ii. Mulț�i se simt deja dis-
preț�uiț�i ș� i uitaț�i. Teama domină titlurile ș� tirilor ș� i mare par-
te din retorica politică de pe planetă adânceș� te diviziunea
dintre bogaț�i ș� i săraci. Bogaț�ii simt î�n permanenț�ă că sunt
privaț�i de banii lor î�n beneficiul altora, iar săracii simt că
bogaț�ii profită de ei. Nimeni nu este fericit ș� i tuturor le este
frică.
Dar nu trebuie să fie aș� a.
192 KEN HONDA

ÎȚI POȚI ALEGE VIITORUL

Cred că, cel mai probabil, vom sfârș� i pe undeva la mijloc: î�ntre
perspectiva optimistă ș� i cea pesimistă asupra viitorului.
Există o tensiune constantă î�ntre aceste mentalităț�i, de unde
ș� i rezultatul contradictoriu pe care î�l vedem astăzi. Dar, anali-
zând totalitatea rezultatelor pozitive ș� i negative din istorie,
vedem limpede că bunăstarea noastră a crescut î�n general ș� i
î�ș�i va menț� ine acest trend odată cu trecerea timpului. Iar
toate lucrurile care s-au î�ntâmplat au fost rezultatul decizii-
lor luate de oameni ca tine.
Chiar avem puterea de a alege cum să pășim în viitor.
Î�n ceea ce priveș� te banii tăi, ai puterea să alegi cum te vei
raporta la ei. Poț�i avea mulț�i sau puț�ini. Poț�i avea un flux feri-
cit sau unul nefericit. Le poț�i aduce bucurie celor din jur cu
banii tăi sau le poț�i provoca tristeț�e. Poț�i alege să î�ț�i asumi un
risc, să-ț�i fixezi obiective care î�ț�i fac plăcere sau să eviț�i riscul,
să rămâi î�n zona de confort, să te agăț� i de ceea ce ai ș� i ș� tii.
Orice perspectivă ai alege, se va răsfrânge asupra ta.
Prin urmare, totul depinde de tine. Iar alegerile tale nu-ț�i
vor afecta doar propriul viitor, ci ș� i pe cel al familiei ș� i al oa-
menilor din jurul tău. Dacă eș� ti mulț�umit de banii ș� i de viaț�a
ta, poț�i extinde condiț�iile pentru apariț�ia fericirii la cei din
jur. Pentru a le extinde, trebuie să î�ncepi cu limitele propriei
persoane – adică să ai o relaț�ie bună cu banii tăi ș� i să creezi
fluxul de Bani Fericiț�i î�n domenii de care eș� ti responsabil.
Dacă poț�i face asta, reacț�ia î�n lanț� a Banilor Fericiț�i î�i va
influenț�a pe mulț�i oameni din jurul tău. Odată ce vor vedea
cât de plăcut este să trăieș� ti î�n fluxul Banilor Fericiț� i, vor
î�ncerca ș� i ei să-ș� i creeze cea mai bună versiune a Banilor
Fericiț� i.
 BANI FERICIȚI 193

Poț�i produce valul care să inunde viaț�a tuturor. Este uș� or

să î�ncepi.
Spune mulțumesc când primești bani și spune mulțumesc
când dai bani.
Odată ce ai pornit acest flux de unul singur, te vei simț�i
altfel î�n viaț�a de zi cu zi. Când ceilalț�i vor face acelaș� i lucru
odată cu tine, te vei simț�i conectat cu ei.

CE ESTE IMPORTANT PENTRU TINE?

Când ni se pune această î�ntrebare, majoritatea spunem că „fa-

milia” ș� i „prietenii”. Acestea sunt răspunsuri bune, dar permi-
te-mi să-ț�i adresez din nou î�ntrebarea, de această dată puț�in
diferit. Ce ar spune altcineva că e important pentru tine, î�n
funcț�ie de modul î�n care acț�ionezi î�n viaț�a de zi cu zi? Cu toț�ii
vorbim despre valori î�nalte, dar valorile noastre reale se ma-
nifestă prin modul î�n care acț�ionăm zilnic. Importante pentru
tine sunt locul ș� i modul î�n care î�ț�i investeș� ti banii ș� i energia.
Așadar, te întreb din nou: Ce este important pentru tine?
Poate e momentul să reevaluezi ce este cu adevărat im-
portant pentru tine. Acesta este un prim pas extraordinar
pentru a te integra î�n fluxul de Bani Fericiț�i. Oamenii cu valori
bine definite ș� tiu pentru ce sunt recunoscători, ș� i acest lucru
le serveș� te ca forț�ă călăuzitoare printre obstacolele vieț�ii.
Poate că ai auzit sfaturi precum: „Munceș� te î�ntotdeauna
mult ș� i cu zâmbetul pe buze, chiar dacă primeș� ti un salariu
minim ș� i nu-ț�i place ce faci, fiindcă nu ș� tii niciodată cine te-ar
putea observa”. Oamenii sunt apreciaț�i tot timpul pentru ta-
lentul ș� i pasiunea lor. Î�nsă cred că acesta este genul de mesaj
de care mulț�i s-au săturat, fiindcă nu primesc acea ș� ansă
194 KEN HONDA

norocoasă, nici măcar când trudesc din greu. Ș� i-ț�i voi spune
un mic secret: Nu norocul te aduce mai aproape de lucrurile
pe care ți le dorești.
Ci, mai degrabă, recunoș� tinț�a deliberată. Oamenii care î�ș�i
exprimă recunoș� tinț�a des ș� i constant pentru ceea ce au ajung
să-ș� i asume responsabilitatea pentru propria fericire. Inima
lor spune î�ntotdeauna „mulț�umesc”. De aceea, când vine vre-
mea să acț�ioneze, sunt responsabili – sau, aș� a cum î�mi place
să zic, respons*-abili. Au abilitatea de a răspunde. Pot depăș� i
momentele grele ș� i se pot bucura cu adevărat de cele bune.
Sunt capabili să fie sinceri cu ei î�nș� iș� i ș� i cu alț�ii, fiindcă nu se
ascund de nimic. Î�ș�i fac treaba cu onestitate, deoarece chiar
sunt oneș� ti. Astfel de persoane sunt menite să creeze oportu-
nităț�i î�n viaț�a lor. Este doar o chestiune de timp să se î�ntâm-
ple asta. Nu ț�ine de noroc. Nu ț�ine de altcineva. Ț� ine doar de
respons-abilitatea de a fi recunoscător pentru ce ai ș� i de a fi
capabil să profiț�i de oportunităț�i pe măsură ce î�ț�i ies î�n cale.
Când î�ț�i plângi de milă sau crezi că nu ai nicio responsabi-
litate pentru succesul tău – că ț�ine de noroc sau de ș� ansa ca
cineva să te „descopere” –, atunci eș� ti sortit la nefericire. Fără
recunoș� tinț�ă, fericirea este cu totul imposibilă.
Starea emoț�ională din viitor depinde de bunăvoinț�a de a
moș� teni abundenț�a pe care o avem la dispoziț�ie ș� i de a ne
asuma responsabilitatea pentru provocări. Dacă facem asta,
lumea se va î�ncărca de o energie pozitivă. La fel ș� i banii
noș� tri.

* În limba engleză, response înseamnă „răspuns”. (n. trad.)

 BANI FERICIȚI 195

BANII FERICIȚI ÎȚI VOR SCHIMBA FAMILIA

Este important să fii î�mpăcat cu tine ș� i cu banii tăi, chiar dacă

nu e lucru uș� or. Dar, aș� a cum am discutat, exprimarea recu-
noș� tinț�ei ș� i capacitatea de a trăi î�n prezent creează condiț�iile
necesare apariț�iei Banilor Fericiț�i.
Cu toate acestea, viaț�a nu se trăieș� te de unul singur. Ai o
familie sau un partener care, la rândul lor, au anumite emoț�ii
faț�ă de bani. Sunt implicaț�i î�n propriul lor joc al banilor ș� i,
după cum ș� tim majoritatea, uneori părerile noastre cu privire
la bani se pot bate cap î�n cap, de obicei cu consecinț�e neplăcute.
Pe parcursul anilor î�n care am consiliat multe familii pe
tema banilor, am î�nvăț�at că sinceritatea trebuie să fie priori-
tatea absolută pentru a crea un sistem de Bani Fericiț�i î�n ca-
drul unei familii.
De obicei, părinț�ii î�ș�i ascund situaț�ia financiară de copiii
lor ș� i le spun lucruri precum: „Când vei fi mare, vei î�nț�elege ce
grea e viaț�a”. Problema cu această afirmaț�ie este că prelun-
geș� te imaturitatea copiilor. Dacă î�ț�i tratezi copiii de parcă ar fi
naivi, vor continua să fie naivi ș� i să se î�ntrebe mereu de ce nu
pot avea una sau alta. Pentru ei, totul va fi „nedrept”. Dar, dacă
î�ț�i tratezi copiii ca pe niș� te adulț�i, se vor purta ca atare. Dacă
le vorbeș� ti mai mult despre bani – ce faci pentru a-i câș� tiga,
ce fel de facturi primeș� ti, cum plănuieș� ti să-i cheltuieș� ti sau
să-i economiseș� ti –, copiii vor î�ncepe, treptat, să te î�nț�eleagă.
Vor î�ncepe să se comporte ca niș� te mici adulț�i, responsabili
pentru situaț�ia familiei lor. Î�n cele mai fericite familii pe care
le-am văzut există o transparenț�ă î�n privinț�a banilor ș� i a altor
lucruri, î�n raport cu copiii.
196 KEN HONDA

Acelaș� i lucru este valabil ș� i pentru relaț�ia de cuplu. Deș� i

membrii unui cuplu sunt amândoi adulț�i, uneori un partener
î�l tratează pe celălalt ca pe un copil care nu trebuie să ș� tie sau
nu are capacitatea să î�nț�eleagă situaț�ia financiară a cuplului.
Sau poate nu sunt transparenț�i din cauză că se tem de ceartă.
Poate că î�ncearcă să î�ș�i ascundă greș� elile. De aceea este atât
de importantă sinceritatea.

FLUXUL DE BANI FERICIȚI POATE TRAVERSA

GENERAȚIILE

Suntem atât de obiș� nuiț�i cu mitul lipsurilor ș� i cu mentalitatea

de tip „câș� tigătorul ia totul” î�ncât atunci când ne confruntăm
cu un act autentic de generozitate, acesta ne poate influenț�a
profund. Este atât de special î�ncât are puterea de a schimba o
viaț�ă. Chiar ș� i cuvântul japonez arigato î�nseamnă, literalmen-
te, „greu să fii”, aș� a că, atunci când spunem cuiva arigato, î�l
complimentăm pentru că a făcut un gest atât de dificil ș� i de
special.
Odată am auzit o poveste despre un bărbat al cărui bunic
era un om de afaceri de mare succes. Era generos, iar oamenii
pe care î�i ajuta î�l respectau ș� i î�l iubeau. Dar, aș� a cum se î�n-
tâmplă deseori, nepotul lui era răsfăț�at ș� i nu avea un simț�
dezvoltat al afacerilor. Ca urmare a dat faliment ș� i a pierdut
toț�i banii ș� i averea pe care o clădise bunicul lui.
Nepotul ș� i familia lui au fost nevoiț�i să se mute î�ntr-un
apartament mic. Î�ntr-o zi, a venit î�n vizită un necunoscut care
părea foarte bătrân. Necunoscutul i-a explicat nepotului că
fusese orfan ș� i că î�n copilărie primise un loc de muncă da-
torită generozităț�ii bunicului său. De asemenea, i-a povestit
 BANI FERICIȚI 197

cum mâncase î�n casa lui sukiyaki, o mâncare tradiț�ională ja-

poneză, servită î�ntr-o oală î�ncinsă. Necunoscutul î�ș�i aducea
mereu aminte, cu zâmbetul pe buze, de mesele calde ș� i copi-
oase – ca să nu mai vorbim de prietenia ș� i generozitatea pe
care i le arătase bunicul bărbatului.
— Bunicul tău a fost mereu bun cu mine; m-a î�nvăț�at tot
ce ș� tiu despre afaceri ș� i viaț�ă. De aceea, î�i datorez minunatu-
lui tău bunic tot succesul de care m-am bucurat î�n viaț�ă.
Nepotul a fost luat prin surprindere.
— Ș� i ce doreș� ti de la mine? a î�ntrebat el.
Necunoscutul i-a explicat:
— Am auzit de situaț�ia ta financiară ș� i te-am căutat. Aș�
vrea să-ț�i dau asta, î�n semn de apreciere pentru bunătatea de
care bunicul tău a dat dovadă faț�ă de mine. Ș� i necunoscutul
i-a î�nmânat un pachet mare, î�n care se afla un set de sukiyaki
pentru familia bărbatului. Mai târziu, după ce au scos oala din
cutie pentru a pregăti cina, copiii au găsit pe fundul cutiei un
plic. Î�n el se afla un cec cu o sumă suficient de mare pentru
cumpăra o casă. Cecul era î�nsoț�it de următorul bilet: „Te rog
să foloseș� ti aceș� ti bani ca să refaci viaț�a familiei tale”.
Nepotul, altădată nerecunoscător ș� i răsfăț�at, a fost atât
de miș� cat ș� i influenț�at de acest gest – de ceea ce acum putem
numi Bani Fericiț�i – î�ncât s-a schimbat ș� i el. A cheltuit banii
necunoscutului cu multă chibzuinț� ă ș� i a obț� inut succesul.
Chiar ș� i după cincizeci de ani, energia Banilor Fericiț�i a avut
puterea de a schimba viaț�a unor oameni.
198 KEN HONDA

GĂSEȘTE ABUNDENȚĂ ÎN TINE ȘI SIGURANȚĂ

ÎN OAMENI, NU ÎN BANI

Tindem să credem că, dacă avem mulț�i bani, viaț�a noastră

este asigurată. De aceea, toată lumea – bogaț�i ș� i săraci deopo-
trivă – î�ș�i doreș� te mai mulț�i bani. Toț�i vor să se simtă î�n sigu-
ranț�ă, să ș� tie că totul este sub control. Ș� i de aceea ne temem
atât de mult când vine vorba de bani.
Dar banii nu aduc î�ntotdeauna siguranț� a. Atunci ce o
aduce?
Relaț�iile. Nu există nimic mai sigur decât legătura pro-
fundă creată de o relaț�ie de durată. Iar dacă ne-am putea baza
cu toț�ii pe cineva, care să ne susț�ină î�n vremurile grele, atunci
n-am mai avea motive să ne temem din cauza banilor. Dacă
î�ntr-adevăr cauț�i siguranț�ă, î�ndreaptă-te către prieteni ș� i fa-
milie. Ș� i, da, asta î�nseamnă că, î�n loc să î�ț�i faci griji nesfârș� ite
gândindu-te la economii ș� i investiț�ii, investeș� ti timp î�n relaț�ii-
le tale. Nu numai că te vei simț�i mai bine, dar cu certitudine
vei avea parte de susț�inere la nevoie.
Î�ncetează să mai asociezi ideea de siguranț�ă cu banii ș� i,
curând, vei descoperi libertatea care vine din faptul că nu te
mai î�ngrijorezi permanent din cauza lor.

PLANIFICĂ-ȚI IEȘIREA DIN „JOCUL BANILOR”

Cu toț�ii suntem legaț�i de bani î�ntr-un fel sau altul, dar ne vom
putea elibera dacă vom reuș� i să privim felul î�n care interac-
ț�ionăm cu banii ca pe un joc. Jocul este foarte diferit pentru bo-
gaț�i ș� i pentru săraci. Î�nsă indiferent de jocurile pe care le joci,
toate au î�n comun un lucru: orice joc se joacă î�mpotriva cuiva.
 BANI FERICIȚI 199

Cum ș� tim dacă jucăm bine? Păi, analizăm competiț� ia.

Verificăm cum se descurcă ceilalț�i comparativ cu noi. Stabi-
lim care e situaț�ia î�n funcț�ie de punctele pe care le câș� tigăm
noi sau de cele pe care le câș� tigă ceilalț�i, ș� i folosim acest sis-
tem arbitrar ca să apreciem cât de bine ne descurcăm.
Simț�im vreodată că obț�inem victoria î�n acest joc? Poate
că, uneori, da. Dar chiar atunci când crezi că ai câș� tigat, viaț�a
altcuiva î�ț�i atrage atenț�ia, aș� a că î�ț�i spui: Trebuie să am o astfel
de viață! Î�i trimiț�i creierului tău un mesaj care spune: Nu sunt
suficient de bun.
De aceea, nu contează cât câș� tigăm ș� i economism, fiindcă
tot simț�im că pierdem jocul. Majoritatea dintre noi ne simț�im
î�ngrozitor chiar ș� i când ne descurcăm bine.
Efectul psihologic al acestui joc î�i face pe toț�i jucătorii să
se simtă niș� te rataț�i. Oamenii extrem de bogaț�i se simt prost
pentru că imensa casă de vacanț�ă ș� i avionul privat nu î�nlocu-
iesc relaț�iile profunde ș� i adevăratul sens al vieț�ii. Oamenii din
clasa de mijloc se simt prost fiindcă muncesc până la epuizare,
î�ncercând să-ș� i demonstreze valoarea î�n faț�a altora. Oamenii
cu venituri mici se demoralizează ș� i renunț�ă la ideea că-ș� i pot
î�ndeplini visurile.
Cum ieș� im din acest cerc vicios? Î�ț�i sugerez să uiț�i de „ad-
versari” ș� i să î�ncepi să joci acest joc cu tine î�nsuț�i. În loc să te
compari cu alții, compară cine ești azi cu cine ai fost ieri. Î�n
fond, singura persoană care te judecă cu adevărat eș� ti tu.
Poate simț�i că te judecă ș� i alț�ii, poate chiar o fac, dar am des-
coperit că se î�ntâmplă mai rar decât credem. Ai fi surprins să
afli cât de mulț�i oameni sunt, de fapt, geloș� i pe ceea ce ai tu.
Am multe ocazii să cunosc oameni foarte bogaț�i ș� i singu-
ra î�ntrebare pe care le-o adresez mereu este: „Când ai simț�it
200 KEN HONDA

că eș� ti bogat?”. Mă aș� tept să-mi răspundă: „Când am câș� tigat

primul milion de dolari (sau primele 5 sau 10 sau poate chiar
100)”. Dar răspunsul lor este mereu acelaș� i: „Nu mă consider
bogat”. Poate urmează o replică de genul: „Prietenul meu are
un avion privat, dar eu nu-mi permit unul”. Chiar dacă „boga-
tul” deț�ine o companie importantă, mai multe case decât ru-
dele ș� i mai mulț�i bani decât ar avea nevoie ca să trăiască mai
multe vieț�i, tot nu se simte bogat. Fiindcă nu poț�i controla
cine are mai mult decât tine, este firesc să găseș� ti o altă mo-
dalitate de a stabili când ai î�ndeajuns sau când te poț�i numi
bogat. Iar cea mai bună cale de a face asta este să joci jocul
banilor cu tine î�nsuț�i.
Jocul banilor, î�n forma lui actuală, este menit să te facă să
te compari cu alț�ii ș� i, prin urmare, să-ț�i doreș� ti din ce î�n ce mai
mult, chiar dacă nu ai nevoie. Este greu să scapi de această
dorinț�ă, având î�n vedere că e un fenomen global. Dacă î�ncerci
să ieș� i din joc, există presiunea de a trăi din nou la fel ca restul.
Odată ce ieș� i din joc, te vei simț�i foarte diferit. Poate vei lucra
î�n acelaș� i loc ș� i vei câș� tiga acelaș� i salariu, dar vei fi mai fericit,
fiindcă nu va mai trebui să te ridici la î�nălț�imea aș� teptărilor
celorlalț�i. Tu decizi un nou set de reguli pentru participarea
la joc. Nu mai este nevoie să achiziț�ionezi mai multe proprie-
tăț�i, să ai mai multe lucruri sau să faci mai mult decât „adver-
sarii” tăi.
Î�n schimb, alegi ceea ce te face să te simț�i ca un î�nvingător:
o slujbă care î�ț�i place (poate că e cea pe care o ai deja) sau
schimbarea carierei cu una mai potrivită pentru abilităț�ile ș� i
talentele tale. Sau poate că nu doar banii sunt etalonul pentru
„victorie” – poate că vrei să-ț�i petreci mai mult timp cu prie-
tenii ș� i familia sau ai nevoie de mai multă flexibilitate ca să te
ocupi de alte hobbyuri ș� i interese sau să faci orice î�ț�i aduce
 BANI FERICIȚI 201

bucurie ș� i î�mpăcare. Ai putea să consideri acest moment o

oportunitate de a descoperi talente ș� i daruri ascunse î�n tine.
Î�ntreabă-te: Ce mă fascinează? La ce mă pricep cu adevărat?
Ș� tiu că, dacă faci ceva ce te fascinează ș� i te ș� i pricepi la asta, î�n
cele din urmă vei atrage toț�i banii ș� i clienț�ii de care vei avea
nevoie vreodată.
Dar asta nu î�nseamnă că va fi uș� or sau că nu trebuie să
î�nveț�i lucruri elementare despre bani: câș� tigă suficient, eco-
nomiseș� te suficient ș� i cheltuie suficient. Dacă faci asta, ș� i mă
bazez pe propria experienț�ă, te asigur că vei fi liber din punct
de vedere financiar î�n trei până la ș� apte ani. Oricine poate
să reuș� ească dacă se implică 100%. Î�n acelaș� i timp, mulț�i se
bucură să-i susț�ină pe alț�ii să facă acelaș� i lucru. Ajutându-i pe
alț�ii, capătă un sentiment profund de conectare ș� i fericire.
Aceasta este o reacț�ie î�n lanț� a fericirii. Nu e nevoie să fii
milionar ca să porneș� ti fluxul Banilor Fericiț�i. Imaginează-ț�i
lumea pe care am putea s-o creăm dacă majoritatea oameni-
lor s-ar hotărî� să iasă din jocul banilor! Gândeș� te-te la toate
posibilităț�ile!
Iată ce cred că s-ar î�ntâmpla dacă toți am contribui la flu-
xul Banilor Fericiț�i:
Oamenii bogaț�i ar î�mpărț�i mai mult din ce au cu cei mai
puț�in norocoș� i. Oamenii din clasa de mijloc ș� i-ar asuma mai
multe riscuri ș� i ar î�ncepe să facă acele lucruri care le aduc
plăcere. Oamenii aflaț�i î�n dificultate financiară s-ar simț�i mai
protejaț�i ș� i ar avea mai multe speranț�e pentru viitor, benefici-
ind de susț�inere din partea celor bogaț�i. Prin urmare, ar exista
mai puț�ine dispute î�n familii, mai puț�ine infracț�iuni ș� i – î�n-
drăznesc s-o spun? – mai multă pace î�n societate.
202 KEN HONDA

Dacă ne eliberăm de mentalitatea negativă, bazată pe

teamă, ș� i devenim mai prezenț�i ș� i facem ceea ce ne bucură,
vom crea, fără î�ndoială, o atmosferă î�n care ne putem susț�ine
ș� i î�ncuraja reciproc.

O POȚI LUA DE LA CAPĂT ÎN FIECARE ZI

Când eș� ti absolut conectat la prezent ș� i trăieș� ti după propri-

ile tale reguli, o poț�i lua de la capăt oricând vrei. Nu trebuie
să laș� i problemele sau eș� ecurile trecutului să te paralizeze î�n
prezent.
Î�ț�i creezi singur condiț�iile. Dacă nu, vei fi controlat î�n per-
manenț�ă de „gândirea convenț�ională”: acele mituri ale banilor
care î�ț�i spun că nu eș� ti suficient de bun.
Nu trebuie să câș� tigi, să economiseș� ti ș� i să cheltuieș� ti
bani la fel ca ceilalț�i oameni. Nu trebuie să te simț�i stânjenit
că nu î�ț�i cumperi lucruri noi sau cel mai nou model din tot ce
apare pe piaț�ă. Poț�i purta acelaș� i tricou sau aceeaș� i bluză î�n
fiecare zi, ș� i să te simț�i foarte bine. Nu ai nevoie de lucruri
materiale ca să descoperi cât de bine î�ț�i este; ș� tii că ț�i-e bine!
Tu decizi cât ai nevoie să câș� tigi ș� i să economiseș� ti ș� i nu tre-
buie să-ț�i consumi energia pe lucruri care nu contribuie la
perspectiva ta asupra succesului.
Dacă î�ț�i poț�i găsi fericirea î�n propriul tău stil de viaț�ă,
este semn că î�ncepi să ieș� i din jocul banilor. Nu există răspun-
suri corecte. Î�ț�i găseș� ti starea de fericire î�n simplitate ș� i mini-
malism. Sau, dacă preferi să câș� tigi o grămadă de bani ș� i să
creezi un flux uriaș� , atunci fă-o! Doar tu ș� tii ce e potrivit pen-
tru tine.
 BANI FERICIȚI 203

Aș� adar, stabileș� te-ț�i reguli ș� i respectă-le. Nu-i lăsa pe alț�ii

să hotărască ce să porț�i, unde să locuieș� ti, câte economii tre-
buie să ai î�n bancă pentru a te putea pensiona, unde să mergi
î�n vacanț� ă, unde să lucrezi sau ce să faci. Revendicându-ț� i
alegerile din viaț�ă, î�ț�i revendici ș� i libertatea, indiferent de
soldul tău bancar, iar aici se găsesc cu adevărat Banii Fericiț�i.
Mai presus de toate, fă asta având conceptul Banilor Fericiț�i
î�n minte, ș� i vei deveni un exemplu strălucit a ceea ce î�nseam-
nă să fii fericit ș� i bogat.

DEFINEȘTE-ȚI PROPRIA FERICIRE

Î�n urmă cu câț�iva ani, am avut privilegiul să merg î�n Bhutan,

unde m-am documentat pentru cartea mea despre fericire.
Ț� ara aceasta este considerată una dintre cele mai fericite din
lume. Î�nainte să plec, mi i-am imaginat pe toț�i locuitorii zâm-
bind ș� i salutându-i pe străini cu inima deschisă. Dar când am
ajuns acolo, am observat că te puteai considera norocos dacă
î�ț�i zâmbea cineva. Mulț�i oameni sunt atât de timizi î�ncât se
ascund când zăresc un străin. Au un stil de viaț�ă foarte simplu
ș� i modest. Mi-am dat seama că nu au o atitudine de tipul:
„Uită-te la mine! Sunt superfericit!”. Au, mai degrabă, o ferici-
re discretă. Oamenii sunt mulț�umiț�i de viaț�a lor de zi cu zi ș� i
fericiț�i cu ceea ce au.
I-am î�ntrebat ce griji au ș� i am rămas surprins când mulț�i
dintre ei mi-au spus că, î�n momentul acela, n-aveau nicio
grijă. Au un sistem de sănătate gratuit, iar dacă se î�ntâmplă
ceva, cred că prietenii sau regele î�i vor ajuta. Dacă aș� fi adre-
sat aceeaș� i î�ntrebare î�ntr-o ț�ară industrializată, probabil că
mi-aș� fi petrecut jumătate de oră ascultând nemulț� umiri
legate de muncă, parteneri, copii ș� i guvern.
204 KEN HONDA

Totuș� i, î�n Bhutan, aproape fiecare om cu care am vorbit

era mulț�umit de viaț�a lui. Nu erau captivi î�ntr-un joc î�n care
se comparau cu alț�ii sau se judecau reciproc. Unul dintre ei
mi-a zis: „Am o familie minunată. Am o slujbă ș� i o casă. Ce
mi-aș� mai putea dori?”.
Am rămas ș� ocat. Avea dreptate. Ce altceva l-ar fi putut
face cu adevărat fericit?
Dar trăim î�ntr-o lume total diferită de Bhutan. Locui-
torii acestei ț� ări au o viaț� ă simplă, minimalistă, care li se
potriveș� te.
Tocmai asta putem î�nvăț�a de la ei. Nu că trebuie să ne
î�ntoarcem la un stil de viaț�ă oarecum primitiv, ci să ne gândim
dacă suntem î�ntr-adevăr conș� tienț�i de ceea ce ni se potriveș� -
te. Fericirea este ceea ce noi î�nș� ine stabilim că este. Deoarece,
dacă suntem prinș� i î�n jocul banilor ș� i al comparaț�iilor, ne sim-
ț�im forț�aț�i să credem că fericirea î�nseamnă MAI MULT. Aș� a s-a
născut mitul lui: „Munceș� te din greu, munceș� te mai mult, ș� i î�ț�i
vei î�ndeplini visurile”, î�n care am crezut cu atâta uș� urinț�ă î�n
ultimul secol. Dar, de fapt, ce am primit? Mai multe lucruri?
Mai mult stres?
După ce m-am î�ntors din Bhutan, am făcut un inventar al
propriei mele vieț�i. Avem mai mult decât au ei, mi-am zis. Dar
suntem mai fericiți? Iar realitatea era că nu. Oamenii din
Bhutan ș� tiau mai bine cum să fie fericiț�i.
Nu trebuie să trăim precum cei din Bhutan pentru a fi
fericiț�i. Dar, asemenea lor, trebuie să hotărâm singuri î�n ce
constă fericirea noastră.
 BANI FERICIȚI 205

FĂ CE CONTEAZĂ CEL MAI MULT

ȘI LASĂ BANII SĂ TE SUSȚINĂ!

Acum, când mă apropii de sfârș� itul acestei cărț�i, vreau să-ț�i

spun următorul lucru:

Ai libertatea de a-ți alege viața.

Poți face tot ce vrei.
Nu lăsa banii să te oprească.

Ne temem de atât de multe lucruri. Credem că temerile

noastre sunt legate de bani, de muncă, de oameni, dar, de fapt,
sunt legate de noi ș� i de viitor. N-ar trebui să ne lăsăm păcăliț�i
de anxietate ș� i frică. De obicei, temerile noastre nu devin rea-
litate, ș� i totuș� i consumăm atâta energie î�ngrijorându-ne. Este
o risipă de timp, talente ș� i potenț�ial.
Asumă-ț�i un risc atunci când simț�i că î�ț�i este menit să faci
asta. De obicei, aceasta este direcț�ia potrivită, care te va duce
la următorul nivel.
Cum vei ș� ti ce risc să-ț�i asumi? Vei alege să faci ce contează
cel mai mult pentru tine. Nu lăsa frica să te oprească. Suntem
î�nzestraț�i din naș� tere cu daruri minunate. Darurile tale sunt
gata să fie descoperite.
Din păcate, majoritatea dintre noi nu ne descoperim da-
rurile. Adevărata tragedie a vieț�ii noastre e că nici măcar nu
ș� tim ce daruri avem. Până la vârsta de 34 de ani, n-am ș� tiut că
aveam talent la scris. Am fost unul dintre acei oameni care au
rămas surprinș� i de ce puteau să facă! Sunt sigur că ș� i tu as-
cunzi î�n tine daruri ce aș� teaptă să te surprindă!
206 KEN HONDA

Atâtea talente trec neobservate ș� i sunt uitate din cauza

fricii – frica de a î�ncerca, frica de eș� ec, frica de a nu te ridica la
î�nălț�imea aș� teptărilor cuiva cu privire la cine ș� i ce ar trebui să
fii ș� i frica de a nu avea destui bani pentru a supravieț�ui.
Dacă tu nu crezi î�n tine ș� i î�n darurile tale, nimeni nu va
crede. Părinț�ii, prietenii ș� i partenerul tău î�ț�i pot dori fericirea,
dar nu î�ț�i pot scoate la iveală darurile, nu aș� a cum poț� i tu,
fiindcă aceste daruri î�ș�i arată forma ș� i puterea numai atunci
când sunt folosite de tine.
După ce am devenit un autor de succes, am participat la
o reuniune a liceului, la fosta mea ș� coală iezuită de băieț�i. La
reuniune, majoritatea prietenilor ș� i profesorilor mei au fost
surprinș� i să afle că devenisem scriitor. Credeau că voi ajunge
contabil, la fel ca tata. Scrisul era ultima profesie pe care ș� i-o
imaginau pentru mine, dar eu sunt, de fapt, cel mai surprins.
Majoritatea suntem ș� ocaț�i când descoperim adevăratele ta-
lente ascunse î�n noi.
Am descoperit că talentele se dezvăluie când eș� ti pregătit
să-ț�i asumi responsabilitatea pentru propria viaț�ă. Dintr-un
motiv anume, când ne descoperim talentele, ne dăm seama
că suntem singurii de care depinde fericirea noastră. Această
revelaț�ie î�ț�i activează toate simț�urile ș� i te face să te simț�i VIU.
Dar nu este suficient să-ț�i descoperi talentul. Trebuie să
ș� i acț�ionezi. Trebuie să te hotărăș� ti să-ț�i î�mbunătăț�eș� ti talen-
tele. Dacă vrei ca ele să creeze valoare pentru ceilalț�i ș� i să
aducă bani, atunci ar trebui să-ț�i dedici timpul pentru a te
perfecț�iona ș� i, î�n final, pentru a-ț�i vinde serviciile.
Î�n urmă cu 18 ani, am avut un vis legat de fiica mea, care
mi-a deschis ochii cu privire la importanț�a valorificării talen-
telor. Fiica mea mi-a apărut î�n vis ș� i m-a î�ntrebat de ce nu fac
 BANI FERICIȚI 207

nimic pentru a schimba lumea. Am invocat scuze precum: „Ș� tii,

sunt un nimeni. Nu sunt politician sau profesor ș� i nu ș� tiu ni-
mic despre problemele complicate ale lumii. Nu pot să schimb
lumea!”. Ș� i am văzut-o î�n vis făcând ochii mici de dezamăgire.
A fost ultimul lucru pe care l-am văzut î�nainte să mă trezesc.
A fost un vis atât de amar î�ncât m-a cutremurat din toată ființ�a
mea. M-am simț�it atât de neî�nsemnat ș� i de ruș� inat. Nu voiam
să-mi dezamăgesc fiica. Aș� a că nu am făcut-o. Mi-am analizat
viaț�a ș� i experienț�ele unice care î�mi formaseră abilităț�ile ș� i ap-
titudinile. Nu trebuia să aș� tept să vină inspiraț�ia sau să o caut
eu. Talentul meu mi-a strigat î�n faț�ă: Aici sunt!
Câț�iva ani mai târziu, am î�nceput să scriu cărț�i despre fe-
ricire ș� i bani, î�n speranț�a că lumea noastră va deveni un loc
mai bun. La vremea respectivă, habar nu aveam ce urma să
fac sau ce impact va avea munca mea. Spre uimirea mea î�nsă,
publicul a continuat să fie din ce î�n ce mai numeros ș� i ș� tiu că
mesajele mele influenț�ează viaț�a a milioane de oameni.
Iar acum predau ș� tafeta.
Este rândul tău să î�ncepi un lucru care va produce o
schimbare î�n lume – ceva care să te entuziasmeze atât de tare
î�ncât să nu mai poț�i amâna momentul; ceva care să î�ț�i umple
viaț�a de sens; ceva care să aducă o contribuț�ie î�n viaț�a oame-
nilor din jurul tău.

CINCI PAȘI SPRE BANII FERICIȚI

O să î�nchei această carte făcând un rezumat al celor cinci paș� i

pe care î�i poț�i face î�ncepând de azi pentru a intra î�n fluxul
Banilor Fericiț�i:
208 KEN HONDA

1. Scapă de mentalitatea lipsurilor.

Fiecare individ are abilitatea de a alege mentalitatea le-

gată de bani cu care vrea să trăiască. De aceea, primul pas
către Banii Fericiț�i este să adopț�i o mentalitate axată pe abun-
denț�ă. Până acum am fost î�nvăț�aț�i să credem că banii sunt
limitaț�i ș� i că trebuie să punem mâna pe ei î�naintea altora. Am
creat o cultură obsedată de bani. Suntem atât de preocupaț�i
de suma de bani pe care o câș� tigăm sau pe care n-o avem î�ncât
ne pierdem potenț�ialul pentru o viaț�ă minunată.
De ce? Deoarece presupunem automat că nu vom fi capa-
bili să ne câș� tigăm existenț�a dacă ne asumăm un risc ș� i facem
ce vrem cu adevărat. Ideea că nu există suficiente resurse î�n
lume ne face să ne simț�im neî�nsemnaț�i ș� i mai puț�in generoș� i.
Nu lăsa mentalitatea să-ț�i limiteze potenț�ialul. Dacă ai o men-
talitate axată pe abundenț�ă, î�ncepe să cauț�i posibilităț�i noi, să
devii mai creativ ș� i mai capabil să faci faț�ă dificultăț�ilor vieț�ii.
Te eliberezi ș� i î�ț�i scrii propriul destin.

2. Iartă-ți și vindecă-ți rănile provocate de bani.

Ș� tim că atitudinea noastră vizavi de bani este, î�n mare parte,

moș� tenită, iar oamenii de la care am moș� tenit aceste concep-
ț�ii le-au moș� tenit ș� i ei, la rândul lor. Dar nu vei produce Bani
Fericiț�i dacă laș� i ca acest aspect să devină motiv de ranchiună.
Precursorii tăi au fost tineri, neexperimentaț�i ș� i predispuș� i la
tot felul de greș� eli. Ș� tii asta pentru că ai fost de faț�ă. Imaginea-
ză-ț�i situaț�ia î�n care se aflau părinț�ii tăi. Acț�ionau din frică,
deoarece nu cunoș� teau altă cale. Au făcut ce au fost nevoiț�i să
facă. Dacă poț�i empatiza cu situaț�ia ș� i umanitatea lor, vei î�n-
cepe să î�nț�elegi de ce au comis acele greș� eli. Î�i vei putea ierta
 BANI FERICIȚI 209

ș� i, î�n acel moment, inima ta va fi eliberată. Poț�i rupe cercul

Banilor Nefericiț�i iertându-i pe ceilalț�i ș� i, la fel de important,
iertându-te pe tine î�nsuț�i pentru greș� elile pe care le-ai făcut.
Poț�i da tonul unei ere noi a Banilor Fericiț�i î�n momentul
î�n care ierț�i ș� i î�ncepi procesul de vindecare. Când facem pace
cu trecutul, aceste răni î�ncetează să mai fie un obstacol î�n ca-
lea fericirii noastre din prezent, iar banii î�ncetează să mai fie
o forț�ă misterioasă, incontrolabilă. Asta ne oferă libertatea de
a găsi un flux al Banilor Fericiț�i care ni se potriveș� te.

3. Descoperă-ți talentele și intră în fluxul Banilor Fericiți.

Toț�i oamenii sunt î�nzestraț�i, î�ncă de la naș� tere, cu anumi-

te talente. Unii le descoperă î�n copilărie; alț�ii poate au nevoie
de mai mult timp. Descoperirea talentelor tale ș� i a lucrurilor
care î�ț�i aduc bucurie reprezintă una dintre etapele cele mai
importante ale vieț�ii. Dacă nu mai eș� ti î�mpovărat de trecut,
vei fi surprins să vezi cât de repede ț�i se vor dezvălui talente-
le. Când î�ț�i faci un inventar al propriei vieț�i, toate punctele se
unesc. Intrarea î�ntr-o stare de flux va deveni o a doua natură.
Dificultăț�ile ș� i luptele se vor transforma î�n distracț�ie ș� i aven-
tură, chiar î�n faț�a ochilor tăi. Când î�ncepi să-ț�i î�mpărtăș� eș� ti
talentele cu lumea, stimulezi fluxul Banilor Fericiț�i. Faptul că
ș� tii cine eș� ti ș� i ce te face să te simț�i viu creează fundamentul
î�ncrederii, fiindcă nu te mai ascunzi de nimic.
Cu cât î�ț�i dezvolț�i mai mult talentele ș� i le î�mpărtăș� eș� ti cu
ceilalț�i, cu atât mai mulț�i Bani Fericiț�i vei atrage. Oamenii care
au succes î�n diverse domenii atribuie succesul pasiunii lor
pentru ceea ce fac.
210 KEN HONDA

4. Ai încredere în viață.

Î�ncrederea joacă un rol esenț�ial î�n starea de fericire. Odată

ce poț�i avea î�ncredere sinceră î�n tine ș� i î�n cei din jur, viaț�a ta
va deveni mult mai uș� oară. Anxietăț�ile zilnice legate de viitor
vor î�ncepe să dispară. Când toț�i au grijă unii de alț�ii, cu inima
ș� i mintea centrate pe ideea de abundenț�ă, devenim liberi să
î�mpărtăș� im ș� i să primim toate lucrurile minunate pe care ni
le pot aduce banii. Nu mai există temeri cu privire la viitor,
fiindcă ș� tim că ne putem baza pe oameni ș� i că ei se pot baza
pe noi.
Î�ncrederea ș� i frica nu pot să coexiste. E ori una, ori alta.
Î�ncrederea ne face mai activi, mai creativi ș� i mai liberi, î�n
timp ce frica ne î�năbuș� ă acț�iunile, ne contracarează intenț�iile
ș� i dă naș� tere resentimentelor. Când avem î�ncredere, nu avem
aș� teptări. Riscul nu ni se mai pare risc. Aproape toate grijile
se transformă î�n lucruri pozitive î�n viaț�a noastră. Lucrurile
„rele” care ni s-au î�ntâmplat ajung să funcț�ioneze î�n favoarea
noastră.
Ș� tim că tot ce se î�ntâmplă, bun sau rău, ne va susț�ine viaț�a
î�ntr-un mod unic. Această conș� tientizare ne eliberează de an-
xietatea paralizantă de a judeca lucrurile din viaț�a noastră ca
fiind „bune” ș� i „rele”. De aceea oamenii î�ncrezători sunt mai
pasionaț�i ș� i au mai mult succes.
Când suntem î�ncrezători, suntem capabili să devenim si-
nele nostru autentic.
 BANI FERICIȚI 211

5. Spune arigato tot timpul.

O lume a Banilor Fericiț�i este o lume î�n care toț�i oamenii

î�ș�i exprimă neî�ncetat aprecierea profundă pentru energia care
le marchează viaț�a. Disponibilitatea de a oferi ș� i a primi, ș� i nu
ocrotirea cu orice preț� a tot ce avem, creează condiț�iile pen-
tru apariț�ia Banilor Fericiț�i. Energia pozitivă a recunoș� tinț�ei
lucrează pentru noi ș� i atrage mai mulț�i bani î�n viaț�a noastră.
Există două tipuri de oameni: cei care sunt î�n mod sincer
recunoscători ș� i cei care găsesc mereu nod î�n papură ori au
diverse nemulț�umiri. Care dintre ei crezi că are o personalitate
mai magnetică?
Oamenii care preț�uiesc viaț�a sunt mai plăcuț�i, mai abor-
dabili ș� i mai atractivi. Prin urmare, ei invită tot felul de opor-
tunităț�i î�n viaț�a lor.
Ș� tim că vor exista mereu momente când lucrurile nu vor
merge conform planului. Dar o inimă care spune arigato î�n
faț�a tuturor dificultăț�ilor ne oferă o determinare interioară
care ne face să răzbim prin toate apele î�nvolburate.
Aș� adar, profită de fiecare ocazie pentru a-ț�i arăta recu-
noș� tinț�a. Apreciază-te pe tine î�nsuț�i. Dacă trăieș� ti î�n fluxul
recunoș� tinț�ei, viaț�a ta va fi plină de miracole neaș� teptate.
Când ne aflăm î�n acest tip de flux cu sinele interior ș� i cu cei
din jur, trăim î�nconjuraț�i de Bani Fericiț�i!

VIAȚA TA ESTE SUMA EXPERIENȚELOR TALE

Pe patul de moarte, nu te vei gândi la câț�i bani ai făcut î�n viaț�ă

sau la câte economii ai î�n bancă. Mă î�ndoiesc că, î�n acele
momente, o să-ț�i verifici extrasul de cont. Î�n schimb, î�ț�i vei
212 KEN HONDA

aminti de toț�i oamenii pe care i-ai iubit ș� i de toate lucrurile

pe care le-ai făcut. Cu puț�in noroc, când va sosi vremea să
părăseș� ti această lume, vei fi î�nconjurat de oamenii care te-au
iubit cel mai mult.
Morala poveș� tii: Lucrurile pe care le deț�ii nu sunt cele mai
importante î�n viaț�ă. Oamenii sunt. Tu eș� ti. Aș� adar, concen-
trează-te pe propria viaț�ă, pe lucrurile care te fac să te simț�i
viu cât timp eș� ti pe acest pământ, ș� i creează cât mai multe
amintiri frumoase. Investeș� te-ț�i timpul, banii, energia – sim-
boluri ale Banilor Fericiț�i – î�n oamenii care contează cel mai
mult pentru tine, î�n oamenii pe care î�i iubeș� ti ș� i apreciezi. Fii
atent î�n ce î�ț�i investeș� ti banii: Îi investești în ceea ce iubești?
În ceea ce scoate la iveală cea mai bună, mai încrezătoare și
mai fericită versiune a ta?
Probabil nu ai nevoie de mulț�i bani ca să î�ț�i creezi amin-
tiri cu oamenii dragi. Fii creativ. Orice ai face, fii deschis la nu-
meroasele posibilităț�i care există. Oportunităț�ile apar î�n calea
ta când eș� ti creativ – când î�ț�i asumi riscuri, eș� ti recunoscător,
plin de speranț�ă, î�mplinit ș� i deschis să primeș� ti.
Dacă le vei arăta celor dragi ș� i ț�ie î�nsuț�i recunoș� tinț�ă, bu-
nătate ș� i iubire, viaț�a te va răsplăti cu aceeaș� i monedă. Mă rog
pentru pacea, fericirea ș� i prosperitatea ta.
Această carte este rugăciunea mea pentru tine. Fie ca
toate binecuvântările ș� i Banii Fericiț�i să-ț�i iasă î�n cale!
Ș� i, nu î�n ultimul rând, arigato!
Mulț�umesc.
 Mulțumiri

S crierea acestei cărț�i mi-a adus mai multe satisfacț�ii decât

mi-aș� fi imaginat vreodată.
Le sunt nespus de recunoscător tuturor celor care mi-au
oferit inspiraț�ie, î�ndrumare ș� i susț�inere î�n scrierea primei mele
cărț�i î�n limba engleză, î�n special agenț�ilor mei Celeste Fine ș� i
John Maas, editorului meu Jeremie Ruby-Strauss ș� i î�ntregii
echipe de la Simon & Schuster. Mulț�umiri deosebite editoa-
rei mele Mary Curran Hackett ș� i î�ntregii echipe de la Kevin
Anderson & Associates. Aș� vrea să le mulț�umesc, de aseme-
nea, lui Brian Weiland ș� i lui Sarah Vanderwater, pentru că m-au
ajutat cu scrierea î�n limba engleză.
Adresez mulț�umiri speciale pentru prietenie, sfaturi ș� i
î�ncurajări următorilor: Gary Zukav ș� i Linda Francis, Jack ș� i
Inga Canfield, John ș� i Bonnie Gray, Ivan ș� i Beth Misner, Tony
Robbins, Brian Tracy, Robert Kiyosaki, Jim Rogers, Allan ș� i
Barbara Pease, Janet B. Attwood, Chris Attwood, Alan Cohen,
DC Cordova, Dave Asprey, Lynne Twist, Marci Shimoff, Patty
Aubrey, Joe Vitale, Debra Poneman, Kute Blackson, Barnet ș� i
Sandi Bain, Lisa Garr, JJ Virgin, Junki Yoshida, Robert Allen,
Eric Pearl, Darryl Anka, Patrick Newell, Scott Mills, James
Hummel, Douglas Fraser, Lynn Robinson, Rocky Liang, Hafsat
Abiola, John Wood, Pam Grout, Barnett Cordero, Robert
Shinfield, John Demartini, Roice Krueger, Raymond Aaron,
214 KEN HONDA

Arjuna Ardagh, Blaine Bartlett, Daniel ș� i Sandra Biskind, Pete

Bissonette, Ray Blanchard, Nicole Brandon, Rinaldo Brutoco,
David Buck, Susan Budinger, Peggy Cappy, Sonia Choquette,
Dawson Church, Cheryl Clark, Scott Coady, Steve D’Annunzio,
Verónica de Andrés ș� i Florencia Andrés, Zen Cryar DeBrücke,
Scott deMoulin, Bobbi DePorter, Marie Diamond, Mike Dooley,
Ken Druck, Eric Edmeades, Joan ș� i Stewart Emery, Roxanne
Emmerich, Cindy Ertman, Cheryl Esposito, Steve ș� i Veronica
Farber, Arielle Ford, Amy Fox, Vivian Glyck, Deirdre Hade, Roger
Hamilton, Phyllis Haynes, Alexandria Hilton, Sam Horn, Raz
Ingrasci, Lisa Janelle, Fred Johnson, Sandra Joseph, Cynthia
Kersey, Jim Kwik, Vishen Lakhiani, Natalie Ledwell, Shelly
Lefkoe, Chunyi Lin, Fabrizio Mancini, Adam Markel, Howard
Martin, Jennifer McLean, Lynne McTaggart, Dave Meltzer,
Monica Moran, Dianne Morrison, Mary Morrissey, Dr. Sue Morter,
Lisa Nichols, Gabriel Nossovitch, Yasmin Nguyen, Guillermo
Paz, Dawa Tarchin Phillips, Carter Phipps, Srini Pillay, Marc
Pletzer, Andrés Portillo, Mike Rayburn, James Redmond, Robert
Richman, Sonia Ricotti, Matt Reimann, Joel ș� i Heidi Roberts,
Martin Rutte, Sheri Salata, Anita Sanchez, Sadhvi Saraswati,
Paul Scheele, Yanik Silver, Mari Smith, Colin ș� i Gabi Sprake,
Bettie Spruill, Donna Steinhorn, Guy Stickney, Carl Studna,
Terry Tillman, Phil Town, David Wagner, GP Walsh, Matt
Weinstein ș� i Geneen Roth, Christy Whitman, Marcia Wieder,
David Wood, Sandra Yancey, Tyson Young, Chichi, Vicky, Sean
Gallagher, precum ș� i lui Miki Agrawal.
De asemenea, aș� vrea să le mulț�umesc mentorilor ș� i pri-
etenilor mei din Japonia: Sakurai, Otha, Minami, Satoh, Ueki,
Oshigane, Okamura, Ureshino, Iinuma, Moriue, Nagasawa,
Ohsato, Shimizu, Yokota, Nakamura, Yoshio, Satoh, Nishida,
Motonishi, Nishizono, Raimu, Kanemoto, Toshi ș� i Chieko,
 BANI FERICIȚI 215

Jaian, Midori, Torii, Shige, Itoh, Suzuki, Toyo, Sachin, Taku,

Anaguchi, Hara, Chris, Ken, Tei, Takuma, Natsumi, Yohei,
Madoka, Hamio, Hiro, Haya, Tetsu, Ohiro, Hina, Yoshi, Shinichi,
Kenichi, Akifu, Shige, Taku & Yumi, Kochi, Tamami, Yasumiko,
Rich, Akina, Kuro, Masaya, Sara, Nori, Tomo, Suekichi, Shin,
Monica, Saori, Mari, Miwa, Kuni, Hyoga, Takano, Ryo, Hide,
Izurin, Kurumi, Kei, Jonny, Yoko, Toshi-chan, Masaki, Kazu,
Alice, Baron, Arthur, Judy, Kyoko, Hiro, Maya, Hicky, Macky,
Darapi, Kimu, Nobby, Jusmin, Fumio, Jun, Toshi, Lily, Happy,
Jin, Morimasa, Luke, Massa, Aya, Maya, Aga, Teruhi, Keiji,
Naoko, Mina, Keiko, Itteki, Yumiko, Natsuki, Sumito, Ogu, Yoko,
Tai, Gon, Chie, Takegon, Yoshiko, Massa, ș� i Ayaka.
Ș� i, nu î�n ultimul rând, aș� vrea să mulț�umesc familiei mele:
Masanobu, Kimiko, Isao, Michiko, Hiroko, Hiroyuki, Masamichi,
Chiho, Momoka, Yasuhiro, Yumi ș� i î�n special soț�iei mele, Julia,
ș� i fiicei mele, Hana, care sunt inspiraț�ia ș� i bucuria vieț�ii mele.
 Editura ACT ş� i Politon

Str. Î�nclinată nr. 129, Sector 5, Bucureș� ti, C.P. 050202.

Tel: 0723.150.590, e-mail: office@actsipoliton.ro
www.ACTsiPoliton.ro