11 es et Colectie coordoriatit de prof. dr. Dan Grigorescu Coperta si grafica: Anamaria Smigelschi EPOPEEA LUI GHILGAMES In romfneste de VIRGINIA SERBANESCU EDITURA MONDERO Bucuresti, 2004TABLETA {[NTAI Poetul fncepe prin a ne spune c& vrea si cAnte un viteaz, fri pereche, pe acel care a ridicat meterezele Urukului - pe Ghilgames, regele Urukului. Dar el este o povard pentru supusii sti, care se roagi zeilor s&-i scape de el. Zeul Anu fi cere zeifei Aruru s& plismuiascd un alt Ghilgames, un tovaris pe misura lui cu care s&-si impart timpul si gandurile. $i atunci zeita Aruru il fauregte din lut pe Enkidu, omul silbatic care triieste gi se hrineste laolalt& cu fiarele. Dar el se invrajbeste cu oamenii, fiindc&-si apira fiarele gi le scépt de capcanele vanitorilor. $i iat cX unul dintre acesti vandtori se plinge mai inti unui batran si apoi chiar lui Ghilgames. Amindoi 11 sftituiesc s& ia cu el 0 curtezani - 0 fic a plicerii din Uruk - gi s-o duct in pustiu; va fi destul ca Enkidu s-o vad’ gi, indrigostit de ea, isi va partsi fiarele gi viata riticitoare. Zis gi facut. Van&torul gi curtezana il pandesc pe Enkidu la fantan’ si totul se intampl& intocmai cum ii spusese bAtranul si Ghilgames, Curtezana nu se mulfumeste numai cu izbanda farmecelor ei; acum - cAnd fiarele fug din calea lui Enkidu, cu totul umanizat - ea ii cere si meargi in cetatea Urukului gi s%-I cunoasci pe rege. Enkidu se invoieste gi curtezana fi spune atunci c& Ghilgames il asteaptt: sosirea i-a fost vestiti prin dou vise pe care i le-a tilm&cit mama sa, divina Ninsun. $i cel dintai vis - in care cidea o piatra din cer gi se privilea asupra lui, grea de abia putea s-o umeasc& - gi cel de-al doilea - in care cidea o secure - vorbeau, dup spusele lui Ninsun, despre Enkidu cel care va lega prietesug cu Ghilgames. 23Cunoagtem ceea ce este mai de seamA din Epopeea Ini Ghilgame datorit& unei serii de tablete gisite in biblioteca lui Assurbanipal (secolul al ‘Vil-lea). Tabletele alcdtuiesc versiunea neoasirianX sau ninivith a epopeii. Intreaga peri ar fi trebuit sX aibA aproape 3.600 de versuri; dar parte din documente s-au sfirimat, parte au pierit, aga c& astizi nu mai exist decit ceva mai mult de jumatate din ca. Pentru a implini lacunele, s-a recurs la trei tablete mult mai vechi, singurele rimSsife ale unei versiuni babiloniene datind din primele secole ale celui de al Il-lea mileniu. Un numir de fragmente hittite au ingiduit, de asemenea, intregirea altor cfitorva pasaje sfirdmate. Cel care a vazut totul pand la marginea lumii, cel care a stiut totul si a cunoscut totul, Ghilgames, a pitruns totodati gi taina tuturor lucrurifor. Ells-a impittigit din toat infelepciunea lumii; a vilzut ceca ce era tinuit gi a cunoscut cea ce a rimas ascuns oamenilor. A dat in vileag vremile dinaintea Potopului. A tudit $i a suferit strabitind Drumul cel Lung. A sdpat pe o stelé toate frémantétrile sale. 25Ela fost cel care a poruncit st se ridice zidul Urukului-celui-lmprejmuit si sfinta piagt a sacrului Eanna'. Priveste zidul de dinatari a cirui coms pare de arami; cata spre zidul de dinduntra care-i fird pereche pe lume, treci peste pragul stu, adus de pe meleaguri indepirtate, apropie-te de Eanna, licagul zeifei Istar?, si afl c& nimic asemuitor nu va putea dura vreun rege al viitorimii, sau vreo alté fiingS omeneasca, Suie-te pe meterezele Urukului si cutreiert-le in lung gi-n lat: prejuieste-le temeliile, cerceteazi-le cu de-aménuntul zidtria din clirtmizi vezi dact zidiiria nu este toatl din c&rtimida ars, si dack temelia nu le-a fost pus de citre cei sapte Injeleppi? splirturd intrerupe prologul. $i textul, intregit cu un fragment hittit, {si reia firul in clipa in care poetul ni-1 zugriveste pe Ghilgames, legendarul rege al Urukului: Cind a fost creat Ghilgames, Enlil cel Viteaz I-a inzestrat cu o infipisare desivargita; cerescul Samas + i-a diruit framusefea; Adad’ i-a harizit si fie Prd seamiin de viteaz; 1 -Marele templu din Uruk. 2-Zeija dragostei gia nizboiului. 3-Zeul pimdntului gi al vizduhului, 4-Zeul soarelui i al dreptii. i 5~Zeul furtunilor. 26 1ofi zeii cei mari I-au destivargit pe Ghilgames: statura Jui era de unsprezece cofi, iar lirgimea pieptului “noua palme avea. stg Doué treimi din el sunt divine gi o treime omeneascé. Forma trupului fi dezviluie firea: mama sa, Ninsun |, |-a inzestrat cu o indoité parte divina. El fine in méinile sale fntreaga putere a Urukului. Este asemeni unui taur, umbletul fi e semef. Iebitara armelor sale nu are potivnic. Tovarasii sti sunt silifi sd se scoale in sunetul tobei. Batbatii din Uruk se-nfutie in casele lor: - “Ghilgames, spun ei, nu se induré sé lase nici un fiu pétintelui situ; 2i $i noapte se dezléinfuie asuprirea lui! El, Ghilgames, pistorul Urukului-celui-fmprejmuit, el, pastoral oamenilor sii, fi chinuie fird-ncetare; Ghilgames nu Iasi pe nimeni sé se bucure de femeia pe care 0 iubeste, fie ea fica de rizboinic, sau nevasta oricéruia dintre noi!” Tot auzindu-le plangerile, 1 - Sofia zeului Lugalbanda, 27zeii cerului venirit si le fmpiirtdigeasc Stépanului' din Uruk: = ‘Ta le-ai fturit un taur aprig si zviipitiat! izbitara armelor sale nu are potrivnic; tovarilgii siti sunt silifi sd se scoale in sunetul tobei; Ghilgames nu se induri sit lase nici un fiu pirintelui stu; Zi $i noapte se dezlénguie asuprirea Ii; el, care este totusi pistorul Urukului-celui-lmprejmuit, el, care este totusi pstoral oamenilor sii, fi chinuie Aird-neetare. Eputemic, plin de faimt, atotgtiator, dar el, Ghilgames, nu last pe nimeni sit se bucure de femeia pe care o iubeste, fie ca fica de rizboinic, sau nevasta oricituia dintre ei!” ind auzi Anu plangerile lor retancite, - “Fiindc& tu, Aruru, I-ai furit pe Ghilgames, de noapte, impletitura de puteri ianodate de Ninurta Acoperit cu pat fi este trupul, 7 Gu belsug de pir ca o femeie. Are o claie de pir stufoasi ca spicele secerate. $i nu stie ce sunt oamenii, nici cum tréiesc oamenit. Cit despre vesminte, poarti straie ca ale zeului Sumukan 2. Paste iarb& laolalte cu gazelele, cu turma de fiare stIbatice se-mbulzeste la adapitoare, inima-i di ghes s& stea printre dobitoacele apelor. Dar ce si vezi: un vanttor, din cei care intind capcane, se-ntélni, la marginea ad&patoarei, fapt-n fap cu el. dn ziua aceea, a doua zi i a treia zi, se-ntilni, la marginea adapitoarei, fapt-n fag cu el. Numai ce-I viz vanttorul, $i chipal i se-mpietri da viay acum unui alt Ghilgames; de groazt, entra ca inima Iui plind de foc si se misoare cu o alta Cand se-ntoarse acasi cu turma, de asemenea plini de foc; imase incremenit gi ticut; sf se-mpotriveascé unul altuia, st-si mdsoare puterile, teama fi chinuia méruntaiele, si Cetatea Urukului si-si giseascé in sfargit linistea!” i fafa fi era asemeni cu aceea a unui cilitor ce-a cutreierat depirtitile, Cand auzi Aruru aceste vorbe, pe dati zimisli in inimd cea ce-i poruncea Anu. ‘Aruna igi spilt mAinile, friméntd lutul, scuip’ peste el: 1 - Zeul Amu, stipn al cerului, ocrotitor divin al Cetiitii Urukului. 1 - Zeul rizboiului 2.- “Aceea-care-diruie-stimAn{a”, zeita zAmislirii. " 2 Zeul turmelor gal vegetatiei 28mL Deschizand gura, vanttorul vorbeste $i-i spune tattlui situ: = “Tat, am vitzat un om venit de prin locuti sélbatice; e cel mai puternic-din fart, ¢ tiria insti, puterea sa e asemeni bolovanului ce cade din bolta coreascl. Catreiert firt-ncetare locurile salbatice, ft nefacetat, laolaltt cu turme de fiare silbatice, paste iarbl, nefncetat isi poarté pasii spre marginea adipatoarei. Mia fost atat de teami incat n-am indriznit ‘sd m4 apropii de el. A astupat gropile pe care le siipasem, a smuls plasele pe care le fntinsesem, i din pricina Iui mi-au scipat turmele $i farele silbatice. Din pricina lui nu mai pot face nimic in pustiu!” Deschizand gura, tattl vorbeste si spune vandtorului: - “Fiule, in Uruk siltisluieste Ghilgames; nimeni nu-i mai tare ca el. Puterea sa e asemeni unui bolovan cézut din bolia cereasct. Du-te si-1 intélnesti pe el, care este regele nostra. Vorbeste-i despre puterea acestui om. : El iti va incredinga 0 curtezants; ia-o cu tine in pusti, siea fl va birai mai degrabit decét omul cel mai puternic. CAnd se va apropia, cu turma de fiare silbatice, de adipitoare, 30 curtezana si-si lepede vegmintele, pentru a-si dezvitlui farmecele: indat ce 0 va vedea, se va apropia de ea. $i turma de fiare silbatice, cu care a crescut in pustiu, de el se va instritina”. La povaa pirintelui situ plecindu-si urechea, vanatorul se duse si-1 intalneasca pe Ghilgames. poi Ia drum $i se opri tocmai in Uruk. Ise infttis lui Ghilgames si-i spuse: - “Am vazut un om venit de prin locuri stilbatice; e cel mai putemic din faré, e tiria insisi, puterea sa e asemeni bolovanului ce cade din bolta cereasca, Cutreier’ fart-ncetare locurile sélbatice, . neincetat, Jaolalta cu turme de fiare silbatice, paste iarb, neincetat fsi poarté pasii spre marginea adiipatoarei. Mi-a fost atat de team, inc&t n-am indrétznit sma apropii de el. A astupat gropile pe care le stpasem, a smuls plasele pe care Ie intinsesem, din pricina Iui mi-au scépat turmele si fiarele stbatice. Din pricina lui nu mai pot face mimic in pustiu!” Ghilgames ii spuse vandtoralui: - ‘Du-te, vinitorule, $i ia cu tine o curtezant, o fic a pltcerii. Cand Enkidu tsi va aduce turma de fiare sillbatice Ja adipitoare, 31curtezana si-si lepede vesmintele, ca siti dezvaluie farmecele: cum 0 va vedea, se va apropia de ea. ‘$i turma de fiare siilbatice, cu care a crescut in pustia, de el se va instréina!” Pleci vanitorul, luénd-o cu el $i pe curtezan’, fica a plicerii. O pomirit la drum, urméndu-si drept inainte calea, si ajunserd a treia zi Ia locul hottrat. Vandtorul si curtezana se agezari acolo si rimasert, pe marginea adipitoarei, o zi, doua zile rimaserd. ‘Sosi turma de fiare silbatice $i incepu si se adape: Iv sosint dobitoacele apelor, cu care-i plicea sii se afle Jaolaltd; siel, Enkidu, cel nAscut pe ttrémuri salbatice: iat o& paste iarba, laolalti cu gazelele, cu turma de fiare silbatice se imbulzeste Ia adpttoare, si inima-i di ghes si stea printre dobitoacele apelor. Fiica plicerii il vede, iar cu chip de om, barbat vanjos gi crunt, care triieste in inima pustiului. = “Tatil, fiicd a plicerii, dezviluie-fi sAnii, despoaie-te, farmecele si-fi stipaneasca. Nu te sfii, soarbe-i risuflarea; indatd ce te va vedea, se va apropia de tine; 32 Jeapida-fi vesmintele, ca trupu-i si te-acopere, si araté-i fiarei cu chip de om ce-nseamna femeia. Turma lui de dobitoace, cu care a crescut in pustiu, de el se va instrdina. Cici pe tine te va invéllui in mAngéieri doringa Ini.” Fiica plicerii igi dezvitlui sani, zs je, farmecele st-i stipaneasca; ‘Aird sfiala fi sorbi risuflarea. Ji lepada vesmintele $i trupul lui o acoperi. Ai arta astfel fiarei cu chip de om ce-nseamna femeia, si dorinja lui o invélui in mangéieri. ‘$ase zile si sapte nopfi o stipani Enkidu pe fiica plitcerii, Cand in sfargit se sitturd de plicerea pe care i-0 smulgea, vu sd se duca Ja turma sa de fiare salbatice. Dar, vazdndu-l pe Enkidu, gazelele o iau la fuga, fiarele silbatice se feresc de apropierea lui. Enkidu vru si sard, dar trupul ti era viiguit, genunchii fi erau injepenifi, in timp ce turma sa de fiare silbatice se indepérta. Enkidu se simte impusinat, mersul nu-i mai ca altédatt. Jn schimb mintea i s-a degteptat. Jntorcindu-se, se asaza Ia picioarele curtezanei; fi priveste chipul gi se minuneazi de el, siia aminte la spusele ei. Curtezana ii spune Ini Enkidu: - “Esti frumos, Enkidu; te-ai facut ca un zeu. De ce rittécesti cu fiarele prin pustiu? Vino, vino si te duc in Urukul-cel-imprejmuit, Ja templul cel sfant, léicasul Jui Anu si-al lui Igtar, 33acolo unde este Ghilgames, cel atotputemic, ‘si care, asemeni unui tauryintrece in tiie pe tofi oamenii!” Ea ti vorbea, $i el fi sorbea cuvintele; dindu-si seama, in sfirgit, de propria-i fing’, simjea nevoia unui prieten. Enkidu fi spuse curtezanei: - “Vino, fica a pltcerii, du-mé la templul sfint $i luminos, Ja Licagal lui Anu i-al lui Igtar, acolo unde este Ghilgames, cel atotputernic, ‘si care, asemeni unui taur, fatrece in trie pe tofi oamenii, dar eu il voi infrunta. Vv Umbla-voi prin Uruk si voi striga: “Eu sunt cel mai puternic!” De indati ce voi ajunge acolo, ursita 0 voi schimba: Acel care s-a néscut in pustiu e puternic, el stdpaneste tiria.” (Curtezana ti spuse lui Enkidu: - “Vino, sit plectim! Si te vadi la fag! Ji-1 voi ardta pe Ghilgames, cici stiu unde si-I gisesc. Vino, deci, Enkidu, in Urukul-cel-fmprejmuit, unde oamenii poart mandre cingdtori, unde fiecare zi este 0 zi de sirbitoare; unde mitscitricii si cAnt&refii impart desfttiri; $i fiicele plicenii au trupuri minunate, ‘strilucind de farmecele iubitii, $i-s invaluite in parfumuri, 34 de-i ademenesc noaptea pe nobili din culcugurile lor! O, Enkidu, tu care vrei si te bucuri de viafé, 4i-1 voi arita pe Ghilgames, fntruchipare a bucusiei sau a durerii; priveste-I, uiti-te cu Ivare-aminte la chipul lui: striluceste de vigoare $i de tinerefe, e tot numai birbifie; tot trupul fie cuprins de inflicarare. Are mai multd tirie ca tine; nici zi, nici noapte.nu.se.odibnestes ” O, Enkidu, potoleste-fi furia. Ghilgames e indriigit de zeul Samas, dituit cu indemanare de Anu, Enlil si Ea! ‘Mai inainte ca tu sit fi venit de pe silbatice meleaguri, i s-au ardtat Jui Ghilgames, in Uruk, vise care i-au vorbit de tine”. Ridicéndu-se din pat, Ghilgames igi povesteste visul si-i vorbeste de el mamei sale: - “Mami, in noaptea asta am avut un vis: se flicea cf erau stele pe cer; ca un bolovan, din bolta cereasca, ceva a cézut léngd mine, Am vrut sé-I ridic, era mai puternic decét mine; Am vrut sa-I ristorn, n-am putut si-] clintesc din loc. Tot Urakul era lang el, toata fara se stransese in juru-i, mulfimea se ingrimidea, oamenii se inghesuiau 1- Cei trei mari zei ai panteonului sumerian: Anu, zeul suprem al cerului; Enlil, eu! piméntului gi al vizduhului; Ea, zeul apelor gi al infelepeiunii. 35si, ca nigte copii, birbapii il sirutau. Eu, ca pe o nevastii, cu mangéieri I-am acoperit, apoi I-am asezat Ia picioarele tale, ca s&-I faci deopotrivé cu mine.” Mama lui Ghilgames, infeleapta gi atotstiutoare, SOs tame ial ii Spune staipAnului stu, Ninsun, injeleapta i atotstiutoare, fi spune Jui Ghilgames: - “Stelele cerului sunt tovarisii tai. Ceea ce a picat lénga tine, ca un bolovan citzut de pe bolt, care, cand ai vrut s4-] ridici, era mai puternic decat tine, And ai vrat s-I ristorni, n-ai putut s&-1 clintesti din loc, pe care I-ai agezat la picioarele mele ca si-l fac deopotrivat cu tine, ‘si ca pe o nevasti cu méngdieri fl acopereai, VI _este.o fiinpt puternicd, un tovaris care-gi ocroteste prietenul, este cel mai puternic din far’, e taria insilgi; fora sae asemeni unui bolovan ciizut de pe bolt. Jar faptul cd I-ai acoperit cu méngdieri ca pe o-nevastit inseamnd ct nu te va piirisi niciodat. Acesta este talcul visului tu!” A doua oar, Ghilgames 0 intreb& pe mama sa: - ‘Mama, am avut un al doilea vis: se ficea cif in Uruk zitcea o secure, Inga care se adunase Jumea. 36 Tot Urukul era lénga ea, oamenii stiteau strénsi roaté fn jurul ei, -mulfimea se inghesuia s-o vada. Am asezat-o Ia picioarele tale fi, 0a pe 0 nevasti, cu méngéieri am acoperit-o a sit mi-o faci deopotrivi.” Mama lui Ghilgames, infeleapta gi atotstiutoare, 4i spune fralui sé, milostiva Ninsun, cea infeleaptt si atotstiutoare, 4i spune Ini Ghilgames: - “Securea pe care ai vitzut-o e un birbat. A vei indrigi si, ca pe o femeie, cu méngéieri il vei acoperi. Sieu fi- voi face deopotrivat! Va veni aici, am spus-o, un tovarés putemic, : gata sit-$i mantuie prietenul ‘in farés, el, plin de putere, e intruchiparea insigi a titiei!” Ghilgames fi spune mamei sale: - “Inseamné, deci, c& din porunca lui Enlil, veni-va un sfetnic, pentru ca si-mi fie prieten $i stat si-mi dea sieu, la randu-mi, sd-i fiu prieten $i sfat s8-i dau!” Talcul visului stu astfel L-a aflat. $i astfel curtezana fi povesti lui Enkidu visele lui Ghilgames, pe cfnd se aflau amandoi ling adipttoare. 37TABLETA A DOUA in care il aflim pe Enkidu la picioarele curtezanei. Ea i invaff si nu mai doarma pe jos, si minfnce gi si bea la fel cu tofi oamenii. Enkidu fi urmeazi sfatul si se simte bine. O pomesc apoi spre Uruk si pe drum intilnesc un plugar, care le vorbeste despre truda omului silit si-gi cAstige painea cu sudoarea frunjii. Enkidu e tulburat de povestirea auziti. O dati ajuns in Uruk e inconjurat de uimirea tuturor. Se pare cd din pricina curtezanei se incaier cu Ghilgames, chiar in clipa in care il intalnegte. Cu toati puterea lui, Enkidu e infrant, dar el se minuneaz& de vitejia lui Ghilgames gi din ziua aceea se leagt prietenia lor. Ghilgames fi impirtigeste lui Enkidu neribdarea ui de a sivargi o fapt4 m&reapi: vrea si se mAsoare cu Humbaba, st§panul Padurii Cedrilor, si Enkidu va merge cu el. Mesterii fhurari ai Urukului le gitesc armele pentru lupt si B&tranii Cetitii fi sfituiesc si ia aminte la cumplita putere a dusmanului impotriva c&ruia pornesc. Ghilgameg nu se inspaimant’ si pleact, in ciuda prevestirilor rele ale zgilor. 39deosebite de cele pe care avean si si le insugeasc’ scribii de mai tarziu. CCfntul al doilea incepea pe atunci cu povestirea viselor Iui Ghilgames. $i totusi, din pricina lipsurilor prea mari ale versiunii asiriene, s-a recurs la varianta babilonian’, de veche traditie - mult deosebitt de cealalta, atat din punctul de vedere al concepfici, ct gi al redactiii si al prozodiei. Sunt astfel redate intaimpliti pe care le mai cunoastem, dar fnlinfuirea lor se deosebeste si explicarea psibologic& a umanizirii lui Enkidu apare intr-o Iumink nowt. Ghilgames se ridica din patul stu pentru a-gi povesti visul, #41 spune mamei sale: - ‘Mam, in noaptea asta, cuprins de inflictirare, nu-mi gaseam astampir in mijlocul tovardgilor mei; si pe cAnd ristreau stelele pe cer, cézu ling mine un bolovan din inilpimi, Am vrut st-I ridic, era prea greu pentru mine, am vrat s&-I clintesc din loc, dar nu I-am putut uni, 4