CONDUITA IN URGENTE

MEDICO – CHIRURGICALE,
SITUATII DE CRIZA SI
DEZASTRE

Curs 2 – Stopul cardio-

respirator, SVB, SVA, terapia
postresuscitare
Dr. Damaschin Andrei
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei probleme

la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau circulatiei
➢ 82,4% dintre cazurile de stop cardiac in afara spitalului sunt
datorate unei afectiuni cardiovasculare
➢ 9% accidente - cazurile de trauma, asfixie, inec, intoxicatii si
diverse alte cauze suicidare
➢ doar 8,6% = afectiuni endogene non-cardiace: pulmonare,
cerebrovasculare, renale, neoplazii, hemoragii
gastrointestinale, diabet, cauze obstetricale si epilepsie
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Stopul cardio-respirator poate aparea datorita unei

probleme la nivelul cailor aeriene, respiratiei sau
circulatiei

➢ Sistemul respirator si cel circulator se afla in

interdependenta
➢ hipoxemia alterarea functiei cardiace
➢ afectiunile severe ale cordului cresterea
consumului de oxigen si implicit a travaliului respirator
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ stopul respirator fara oprirea inimii, deci cu prezenta

pulsului bun la carotida, permite ca, pe un interval de 3-10
minute, sa poata avea loc reanimarea respiratorie cu
succes
➢ stopul cardiac (oprirea inimii) initial este urmat invariabil
de stopul respirator in 20-30 secunde
➢ practic, poate exista reanimare respiratorie fara masaj
cardiac, dar nu exista masaj cardiac fara respiratie
artificiala, pentru ca odata cu stopul cardiac se opreste
imediat si respiratia
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Moartea clinica incepe odata cu stopul cardiac, care

determina si oprirea circulatiei cerebrale
➢ moartea clinica este un proces reversibil si victima poate
reveni complet la o viata normala daca i se acorda primul
ajutor competent in timp util
➢ moartea clinica dureaza 3-4 minute; orice intarziere in
acordarea primului ajutor eficient duce, dupa acest
interval, datorita lipsei de oxigen la creier, la moarte
biologica, adica la moarte definitiva si ireversibila a victimei
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Obstructia completa a caii aeriene stop respirator si rapid

stop cardiac
➢ Cauzele de obstructie a cailor aeriene

✓ caderea bazei limbii datorata alterarii starii de constienta prin:

- oprirea cardiaca
- traumatisme cranio-cerebrale
- starea de coma de orice etiologie
✓ traumatisme craniofaciale cu sangerare si leziuni la nivelul fetei, limbii,

laringelui, faringelui
✓ traumatisme inchise ale gatului care produc leziuni laringiene obstructive

✓ traumatismele maxilo-faciale si ale regiunii cervicale

Obstructia cailor aeriene

Caderea
bazei limbii

Epiglotita
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

✓ arsurile la fata cu inhalare de fum laringospasm sau edem al limbii

✓ sangele – in caz de hemoragii oro- sau nasofaringiene
✓ lichidul de varsatura, cand este aspirat de pacienti in stare de inconstienta
✓ epiglotita – inflamatia acuta a epiglotei
✓ corpi straini – ex. bolul alimentar, aspirarea de catre copii a obiectelor mici
✓ compresie extrinseca prin hematoame sau abcese ale gatului
✓ laringo- si bronhospasm aparut in cazul anafilaxiei, astmului bronsic,
infectiilor, corpilor straini sau gazelor iritante
✓ edemul pulmonar acut necardiogen aparut in situatii de inec, gaze iritante,
soc anafilactic, infectii, soc neurogen etc.
✓ tumefactii la nivelul faringelui – infectii, abcese, edem, difterie, tetanos
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Respiratia poate fi tulburata in cadrul unor afectiuni cronice decompensate

sau in cadrul unor afectiuni acute care determina stop respirator
➢ Cauzele tulburarilor respiratorii
✓ depresia respiratiei de cauza centrala , in afectiuni ale sistemului nervos
central
✓ leziuni ale musculaturii sau ale nervilor periferici care intervin in actul
respiratiei
✓ leziuni neurologice
✓ scaderea tonusului muscular – ex. in miastenia gravis
✓ afectiuni toracice restrictive
✓ boli pleuropulmonare care pot fi de cauza infectioasa, posttraumatica,
sindromul de detresa respiratorie acuta, embolie pulmonara, edem
pulmonar, etc.
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Circulatia poate fi ea insasi cauza stopului cardio-respirator in situatii

de afectare primara sau secundara
➢ Afectare cardiaca primara:
✓ ischemia miocardica
✓ sindromul coronarian acut
✓ hipertensiunea arteriala
✓ valvulopatiile
✓ toxicitatea cardiaca a unor medicamente – antiaritmice, antidepresive
triciclice, digoxin
✓ acidoza
✓ tulburari electrolitice ale K, Mg, Ca;
✓ hipotermia
✓ electrocutia
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Afectare cardiaca secundara:

✓ asfixia
✓ hipoxemia
✓ hemoragiile
✓ socul septic
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

➢ Semne clinice care indica existenta stopului cardio-respirator

✓ oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale
✓ incetarea batailor inimii – verificate prin ascultare in spatiul V
intercostal stang, submamelonar
✓ absenta pulsului la carotida
✓ paloarea sau cianoza tegumentelor
✓ pierderea cunostintei
✓ relaxarea completa a musculaturii, inclusiv a sfincterelor,
ceea ce duce la pierderi necontrolate de urina si materii
fecale
Absenta pulsului
la carotida
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Resuscitarea de baza presupune urmatoarele etape

➢ Evaluarea zonei, evaluarea sigurantei salvatorului si a victimei =
evitarea pericolelor (ex. electrocutie, intoxicatii, traumatisme)
➢ Verificarea starii de constienta prin stimulare tactila – usoara
scuturare de umeri – si verbala – “sunteti bine?”
➢ Daca persoana raspunde - in aceeasi pozitie si se investigheaza
situatia; se apeleaza serviciul de urgenta prespitaliceasca daca
victima are vreo problema medicala si se reevalueaza periodic
➢ Nu raspunde = stare de inconstienta si impune apelarea ajutoarelor
si inceperea manevrelor de resuscitare de baza – A.B.C.-ul
resuscitarii
 STOPUL CARDIO - RESPIRATOR

Primul ajutor si resuscitarea cardio-respiratorie

➢ Pentru mentinerea organismului in conditii bazale si asigurarea
oxigenarii creierului, trei lucruri sunt esentiale:
➢ A: AIRWAY - eliberarea cailor aeriene
➢ B: BREATHING - asigurarea ventilatiei care sa suplineasca
mecanica respiratorie si sa permita realizarea schimburilor
alveolocapilare
➢ C: CIRCULATION - mentinerea functiei de pompa a inimii astfel
incat sa se realizeze o circulatie eficienta si oxigenarea tesuturilor,
in special a creierului
➢ D: DRUGS - adrenalină i.v, intracardiac, CaCl2, glucoză hipertonă,
xilocaină, bicarbonat de calciu, Gluconat de calciu
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene

➢ fara cai aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil
➢ eliberarea cailor aeriene este, de multe ori, suficienta pentru ca victima sa-
si reia respiratia.
➢ accident prin obstructie a cailor aeriene superioare cu un corp strain
extrem de importanta recunoasterea acestei situatii
➢ obstructie partiala a cailor aeriene la o persoana cu stare de constienta
pastrata incurajata sa tuseasca in scopul eliminarii corpului strain
➢ daca obstructia devine completa (pacientul nu mai poate vorbi, raspunde
prin miscari ale capului) si eforturile de tuse devin ineficiente, atat timp cat
pacientul ramane constient se pot efectua 5 lovituri puternice
interscapulare sau 5 compresiuni abdominale – manevra ce purta anterior
numele de manevra Heimlich
Eliberarea cailor
aeriene
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene

➢ absenta starii de constienta controleaza si elibereaza caile

aeriene (caderea limbii, daca accidentatul este culcat pe spate, sau
prezenta de corpi straini (sange, secretii, apa, varsaturi, proteze
dentare)
➢ obstructia cailor aeriene absenta miscarilor respiratorii
normale, dispnee zgomotoasa, lipsa curentului de aer la nas sau la
gura, cianoza, oprirea respiratiei
➢ corpi straini extragerea acestora, cu degetele invelite in tifon,
batista
➢ caderea posterioara a limbii se prinde si se trage
➢ pentru mentinerea cailor aeriene deschise hiperextensia capului
(cu mana pe frunte) si subluxatia mandibulei
Hiperextensia capului si
subluxatia mandibulei
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
AIRWAY – Eliberarea cailor aeriene

➢ daca se banuieste o leziune traumatica a coloanei cervicale, nu se

efectueaza aceasta manevra, ci doar subluxatia mandibulei, mentinand
capul in pozitie neutra, in ax cu trunchiul

➢ mentinerea deschisa a cailor aeriene pipa Guedel, sau, atunci

cand conditiile permit, se face intubatie orotraheala

➢ daca nu se face resuscitare, se aseaza pacientul in pozitie de siguranta,

in decubit lateral, cu capul decliv, permitand scurgerea apei (la inecat),
a sangelui si secretiilor la traumatizati (manevra este contraindicata in
fracturi de coloana, leziuni ale peretelui toracic)
Pipa Guedel
Pozitia laterala de siguranta
Pozitia laterala de siguranta
 STOPUL CVARDIO – RESPIRATOR
BREATHING – Respiratia

➢ Mentinand deschise caile aeriene se verifica prezenta respiratiei

✓ privind miscarile toracelui
✓ ascultand zgomotele respiratorii
✓ simtind fluxul de aer
➢ verificarea respiratiei maxim 10 secunde
➢ daca, desi s-au permeabilizat caile aeriene, pacientul nu respira, se
impune de urgenta instituirea respiratiei artificiale (respiratia “gura
la gura” sau “gura la nas”, sau respiratia artificiala cu balon)
➢ respiratia artificiala trebuie continuata pana la reluarea miscarilor
respiratorii spontane eficiente sau pana la unitatea spitaliceasca
unde se poate institui ventilatia mecanica asistata
 STOPUL CARDIO – RESPIRATOR
CIRCULATION – Compresiile toracice externe
➢ reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu si paralel cu respiratia
artificiala (stopul cardiac este urmat invariabil si de stopul respirator in 20-
30 de secunde)
➢ constatarea opririi inimii masajul cardiac extern, combinat cu
respiratia artificiala
➢ persoana care efectueaza resuscitarea lateral fata de victima (pe un
plan dur), repereaza locul pentru compresii toracice externe (in centrul
toracelui sau la jumatatea sternului) se plaseaza podul palmei unei
maini si a doua mana deasupra primei; cu degetele intrepatrunse, cu
coatele drepte si bratele perpendiculare pe planul pacientului, se executa
compresii toracice astfel incat sternul sa fie deprimat 4-5 cm
➢ ritmul 30 compresiuni / 2 ventilatii
Resuscitarea cardio-
respiratorie
Resuscitarea cardio-
respiratorie
 Suportul vital avansat
➢ Algoritm de resuscitare identic cu SVB (suport vital de baza)
➢ Presupune suplimentar socul electric extern si administrarea de
medicatie pe vena
➢ Se aplica electrozi (eventual cei din padele) si se identifica ritmul
cardiac
✓ Ritmuri socabile – FV (fibrilatia ventriculara) si TV (tahicardia

ventriculara) fara puls

✓ Ritmuri nesocabile – asistola si activitatea electrica fara puls
Resuscitarea in ritmuri nesocabile
➢ Protocol in asistola
✓ Compresiuni toracice si ventilatie

✓ Adrenalina 1mg repetat la 3-5 min

➢ Protocol in activitatea electrica fara puls

✓ Compresiuni toracice si ventilatie

✓ Adrenalina 1mg la fiecare la 3 min

 Resuscitarea in ritmuri socabile

➢ Masaj cardiac extern

➢ Se aplica padelele subclavicular drept si apexian – daca este ritm
socabil se aplica un soc electric cu 360 J
➢ Se continua masajul cardiac si daca nu se reia activitatea cardiaca
– dupa 2 min al doilea soc electric extern cu 360J
➢ Se continua masajul cardiac si daca nu se reia activitatea cardiaca
– dupa alte2 min al treilea soc electric extern cu 360J
➢ Adrenalina 1 mg i.v. la fiecare 3 – 5 minute cat timp pacientul se
afla in stop cardiorespirator
➢ Amiodarona-bolus 300mg (dupa al 3lea soc) + 150mg (dupa al
5lea soc) /Lidocaina
➢ Se monitorizeaza continuu activitatea cardiaca si pulsul la carotida
SVB la copil si nou nascut

➢ Categorii de varsta

✓ Nou nascut = 0-28 zile (4 saptamani = 1 luna)

✓ Sugar = de la 4 saptamani (1 luna) – 1 an

✓ Copil = de la 1 an pana la instalarea pubertatii

 SVB la copil si nou nascut
➢ A – airway
✓ deschiderea cailor aeriene prin hiperextensia capului si ridicarea

barbiei
✓ la sugar – capul doar in usoara extensie (nu hiperextensie – risc

de colabare a traheii) – rulou de 2 cm sub umeri

✓ uneori e necesara aspiratia oro-traheala: meconium, mucus,

vernix gros
➢ B – breathing
✓ daca respira normal – pozitie laterala de siguranta
✓ respiratie anormala sau absenta
➢ se indeparteaza obstacolele

➢ 5 respiratii gura la gura sau gura la nas

 SVB la copil si nou nascut
C – circulatia
➢ Sugar – puls la artera brahiala sau femurala
➢ Copil peste 1 an – puls la carotida
➢ La puls sub 60 / min se incep compresiunile toracice
✓ la sugar cu policele

✓ copil 1 – 8 ani cu podul palmei

✓ peste 8 ani – cu ambele maini

➢ La sugar sternul se comprima 1/3 din diametrul antero-posterior

➢ 15c/ 2v sau 3 compresiuni la o ventilatie, 90 de compresiuni pe
minut
➢ La FC peste 60 batai/min se intrerup compresiunile toracice
SVA la copil si nou nascut
➢ Acelasi protocol ca la adult: 2 minute masaj cardiac – soc
electric extern – 2 minute masaj – al 2-lea soc electric – masaj
cardiac – al 3-lea soc electric

➢ Se administreaza adrenalina 0,01mg/kg la fiecare 3-5 min

➢ Defibrilatorul trebuie adaptat la copil – dimensiunea padelelor,

puterea socului
 SVA la copil si nou nascut
➢ Alte interventii
✓ administrarea de bicarbonat
✓ administrarea de fluide
✓ atentie la mentinerea temperaturii la nou-nascuti, in special la
prematuri (temp in camera de 26oC)
✓ aspirarea meconiului
✓ administrarea de oxigen – la nou nascuti de preferinta aer (sau
amestec de oxigen si aer)
✓ clamparea cordonului ombilical – se intarzie cu cel putin 1 min
Cauze reversibule de SCR

Cei 5 H + 5 T
Terapia postresuscitare

➢ Obţinerea unui nivel normal al stării de conştienţă.

➢ Absența deficitului neurologic.

➢ Stabilizarea ritmului cardiac

➢ Obținerea unei perfuzii adecvate la nivelul organelor și

sistemelor.
Terapia postresuscitare
➢ Terapia respiratorie
✓ administrarea de oxigen pe masca faciala

✓ intubatie orotraheala, sedare si ventilatie asistata

✓ monitorizarea saturatiei arteriale in O2 (94 – 98%)

➢ Terapia cardiovasculara
✓ angiografie coronariana – pt suspiciune de boala cornariana

acuta
✓ monitorizarea TA

✓ medicatie antiaritmica
 Terapia postresuscitare

➢ Tearapia metabolica
✓ se combate hiperglicemia si hipoglicemia

✓ se adm bicarbonat de sodiu in caz de acidoza severa

➢ Terapia revenirii neurologice

✓ evitarea hipertermiei si utilizarea hipotermiei usoare (pungi cu

gheata, perfuzie cu SF rece

✓ evitarea hipoTA si capul la 45 de grade

✓ controlul convulsiilor

➢ Se urmareste diureza si se previne aparitia sepsis-ului