REFERAT

La disciplina: Drept penal european

DELIMITAREA TORTURII DE
TRATAMENTELE INUMANE SAU DEGRADANTE
PRIN PRISMA JURISPRUDENȚEI

Coordonator științific:
Masterand:

Chișinău – 2023

Pagina | 1
 C U P R I N S:

Introducere..........................................................................................pag.3
1. Aspecte generale privind infracțiunea de Tortură, tratament inuman sau
degradant, prin prisma legislației naționale și internaționale …………......pag.4

2. Delimitarea torturii de tratamentele inumane sau degradante, prin prisma

jurisprudenței................................................................................................pag.7
a. Tortura, noțiunea și aspectele individuale...........................................pag.7
b. Tratamentele inumane, noțiunea și caracteristicile specifice..............pag.8
c. Tratamentul degradant, noțiunea și trăsăturile individuale................pag.9

3. Date statistice privind pedepsirea torturii, tratamentelor inumane sau

degradante, în ultimii ani, în Republica Moldova......................................pag.10

Recomandări......................................................................................pag.11
Concluzii...........................................................................................pag.12
Bibliografie.......................................................................................pag.13
Anexe................................................................................................pag.14

INTRODUCERE

Pagina | 2
 Prezenta lucrare, reprezintă o abordare obiectivă a modului delimitării torturii de tratamentele
inumane sau degradante, studiate prin prisma explicativă a legiuitorului, reprezentanților autorităților și
instituțiilor guvernamentale și non-guvernamentale, instituții ce sunt menite să intervină în procesul de
prevenire și combatere a acestor fenomene.
La momentul de față există multe abordări în complex privind infracțiunea de tortură, tratamente
inumane sau degradante, în ceea ce privește subiecții infracțiunii, victimele, condițiile și modul săvârșirii,
însă delimitarea în parte a termenilor utilizați în textul infracțiunii stârnesc o contraversă la incriminare
(tortură/tratament inuman sau degradant), fapt ce a provocat un interes deosebit în elucidarea acestor
contraverse.
În primul punct, al conținutului lucrării ne-am propus să definitivăm infracțiunea de tortură,
tratamente inumane sau degradante, prin prisma jurisprudenței naționale și europene, astfel încât cititorul
să poată înțelege însuși conținutul infracțiunii, circumstanțele agravante determinate de legislație și
modul de operare a infractorului la care survine răspunderea penală.
În cel deal 2 punct, am ilustrat delimitarea torturii de tratamentele inumane sau degradante, astfel
încât să fie o viziune clară în ceea ce privește modul de incriminare a uneia din formele date a
infracțiunii.
Totodată au fost aduse și exemple ce țin de săvârșirea infracțiunii prin astfel de metode, și anume
studii de caz din Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Punctul 3, reprezintă o evaluare statistică a fenomenului examinat, în ansamblu și separat, în
ultimii ani, pe teritoriul Republicii Moldova, fapt ce ne arată locul și modul de aplicare a legii în
asemenea cazuri, subiecții și victimele infracțiunii, precum și durata examinării acestora.
Reeșind din cele relatate mai sus, vom putea avea o imagine clară din punct de vedere juridic, în
ceea ce privește delimitarea torturii de tratamentele inumane sau degradante, fapt demonstrat prin
elucidarea noțiunii de infracțiune și statistica în procesul protecției drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului.

1. Aspecte generale privind infracțiunea de Tortură, tratament

inuman sau degradant.

Pagina | 3
 Odată cu procesul de pre-aderare a Republicii Moldova la statele membre ale Uniunii Europene,
precum și a încadrării unor fapte neprevăzute în legislația penală națională, una din premisele
legiuitorului a fost adaptarea cadrului normativ național la cel internațional 1. Astfel, la 08.11.2021 a fost
adoptată Legea Organică nr.252 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, Publicat : 21-
12-2012 în Monitorul Oficial Nr. 263-269 art. 855, în conținutul căreia la Art.I, - Codul penal al
Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează: punctul 9. După articolul 166 se introduce articolul 1661 cu următorul cuprins: Tortura,
tratamentul inuman sau degradant.
Această formă de răspundere a fost introdusă în legislația națională ca un garant al statului
împotriva la astfel de acțiuni, nu doar pentru cetățenii proprii, dar și pentru cetățenii străini și apatrizi.
Norma juridică adoptată are un spectru larg de pârghii de protecție internațională la care Republica
Moldova este parte, fiind ratificată prin diverse acorduri și tratate internaționale.
În scopul efectuării studiului ulterior, o condiție de bază a prezentei lucrări este înțelegerea
noțiunilor și conținutul acestora, prin prisma jurisdicției penale naționale raportate la normele
internaționale.
În această ordine de idei, putem să ne axăm pe infracțiunea prevăzută în partea specială a Codului
Penal al Republicii Moldova, care definește:
Termenul de Tratament inuman sau degradant 2, ca: - Cauzarea intenţionată a unei dureri sau a
suferinţei fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către o persoană publică
sau de către o persoană care, de facto, exercită atribuţiile unei autorităţi publice, sau de către orice altă
persoană care acţionează cu titlu oficial sau cu consimţămîntul expres ori tacit al unei asemenea
persoane.
Din conținutul noțiunii se înțelege faptul că subiectul infracțiunii îl reprezintă o persoană publică
sau una care de facto exercită atribuțiile unei autorități publice, sau care acționează cu titlu oficial sau cu
consințământul expres ori tacit al unei asemenea persoane, iar victimă orice persoană aflată sub protecția
reprezentanților expuși.

1
Convenției Organizațiilor Națiunilor Unite împotriva formelor de tratament sau pedepselor crude, inumane sau degradante
(CAT), adoptată în 1948.
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
2
Articolul 1661, alin.1, din Codul penal al Republicii Moldova, introdus prin Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012, publicată
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 263-269, art. 855

Pagina | 4
 Mai mult ca atât, legiuitorul a indicat în prevederele normei penale un șir de circumstanțele
agravante la aliniatul (2) al art.166 1CPRM, care cumulate cu norma de bază, înnăspresc pedeapsa, și
anume:
a) săvîrşite cu bună ştiinţă asupra unui minor sau asupra unei femei gravide ori profitînd de starea
de neputinţă cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vîrstei înaintate, bolii, dizabilităţii ori
altui factor;
b) săvîrşite asupra a 2 sau a mai multor persoane;
c) săvîrşite de 2 sau de mai multe persoane;
d) săvîrşite prin folosirea armei, instrumentelor speciale sau a altor obiecte adaptate acestui scop;
e) săvîrşite de o persoană cu funcţie de răspundere sau de o persoană cu funcţie de demnitate
publică;
f) care din imprudenţă au cauzat o vătămare gravă sau medie integrităţii corporale sau sănătăţii;
g) care din imprudenţă au cauzat decesul persoanei sau sinuciderea acesteia.
Deși în literatura de specialitate și în normă sunt indicate tratamentele inumane și degradante ca o
formă mai ușoară ca tortura, agravantele descrise în literele f) și g) a alin.2, art.166 1 CPRM, indică la
faptul că pot surveni urmări mult mai grave, chiar și letale.
O altă formă de violență, mult mai gravă prezentă în textul normei date o reprezintă - Tortura -
adică orice faptă intenţionată prin care se provoacă unei persoane o durere sau suferinţe fizice sau
psihice puternice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii sau
mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită
că l-a comis, de a o intimida sau de a exercita presiune asupra ei sau asupra unei terţe persoane, sau din
orice alt motiv, bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci cînd o asemenea durere sau
suferinţă este provocată de către o persoană publică sau de către o persoană care, de facto, exercită
atribuţiile unei autorităţi publice, sau de către orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau cu
consimţămîntul expres sau tacit al unei asemenea persoane.
Acţiunile prevăzute la alin. (4) a art.1661CPRM, determină circumstanțele agravante3 specifice
torturii.
Dacă să facem o comparație cu agravantele tratamentelor inumane sau degradante, acestea practic
sunt dublate de legiuitor în textul normei, însă aici sunt caracteristice unele aspecte specifice torturii, ce
țin de gradul și nivelul intensității aplicării violenței, față de victimă, ce au o formă mult mai severă.

3
Art.77 Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195)

Pagina | 5
 Analizând conținutul formelor de violență descrise anterior se poate observa că, nu oricare
comportament imoral, violent, jignitor, atac fizic sau psihic poate fi calificat sub incidența torturii,
tratamentului inuman sau degradant. Acestea trebuie să fie efectuate de anumiți subiecți și să depășească
un anumit nivel minim de severitate. Astfel, pentru calificarea fiecărei acțiuni sau inacțiuni se percepe în
mod individual – gravitatea, în dependență de toate circumstanțele cauzei și a personalității celui ce
incriminează că a fost supus lor.
Făcând trimitere la tălmăcirea expusă de Curtea Europeană, textul articolului 3 al CEDO, unde se
explică că gruparea celor trei termene distincte - tortură, tratament inuman şi tratament degradant – nu
este una întâmplătoare, la ele persistând intenţia de a indica faptul că, acțiunile enumerate provoacă
persoanei suferinţe foarte grave şi crude, ce țin de integritatea fizică și psihică a victimei.
La cele expuse anterior este de menționat faptul că conform normelor în vigoare nu poate fi
calificată ca tortură durerea sau suferinţele care apar în rezultatul aplicării sancţiunilor legale, dacă aceste
sanțiuni sunt recunoscute de legislația statului care le aplică, precum și dacă modul executării acestora de
către reprezentanții abilitați de punerea în execuție este în limitele normelor legale.

Pagina | 6
 2. Delimitarea torturii de tratamentele inumane sau degradante,
prin prisma jurisprudenței.
Una din marele contraverse actuale reprezintă aplicarea și delimitarea celor trei termene, (Tortură
Tratamente inumane și Tratamente degradante), care rezultă din textul articolului 5 al Declaraţiei
Universale a Drepturilor Omului şi cel al articolului 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO), precum şi din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În contextul individualizării modului de interpretare și introducere în legislația națională a fiecărui
stat membru la convenții, acorduri, tratate internaționale, a normelor internaționale, în parte, ne-am
propus să efectuăm o comparație a legislației naționale a două state, Republica Moldova și România.
În urma analizei subiectului cercetat, putem observa tendința legiuitorului statului Român de a
delimita infracțiunea de Tortură (art.282 CPR)4 de infracțiunea de Supunerea la rele tratamente (art.281
CPR), în ultima fiind înglobate termenele de Supunere la tratamente degradante ori inumane. Pe când în
legislația Republicii Moldova, cele trei termene, predomină într-un singur articol.

a. Tortura, noțiunea și aspectele individuale prin prisma jurisprudenței.

Cert este faptul că, conținutul noțiunii de tortură a ambelor state este derivat din termenul de
Tortură - „orice act prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice,
de natură fizică sau psihică, în special cu scopul de a obţine, de la această persoană sau de la o
persoană terţă, informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă
persoană l-a comis sau este banuită ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei
terţe persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci
când o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către un agent al autorităţii publice sau orice
altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la instigarea sau cu consimţământul expres sau tacit
al unor asemenea persoane”, termen, desemnat prin Convenția Organizației Națiunilor Unite împotriva
formelor de tratament sau pedepselor crude, inumane sau degradante, adoptată în 1984.
Criteriul de bază al torturii – pe lângă personalitatea infractorului și statutul atribuit sau deținut
este cauzarea de suferințe foarte puternice și foarte crude, victimei, cu scopul obținerii de informații,
recunoașterea vinovăției, depunerea declarațiilor, etc.
Urmează criterii deosebit de importante în cazul torturii:
1. Întotdeauna se aplică Intenționat5;
4
Codul Penal al României din 17.07.2009, publicat în Monitorul Oficial nr.510 din 24.07.2009.
5
Articolul 1 al CAT, dar şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Corsacov v. Moldova, no. 18944/02, 4
April 2006).
Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Corsacov v. Moldova, no. 18944/02, 4 April 2006).

Pagina | 7
 2. Intensitatea suferinței victimei – care este determinată de diferite aspecte obiective și
subiective, ca:
a) Metodele aplicării violenței, dintre care pot fi:
- electrocutarea victimei;
- aplicarea loviturilor, cu membrele, obiecte, etc.;
- suspendarea pe diferite obiecte, funii, etc.;
- plasarea obiectelor ascuțite sub unghii6;
- și multe alte metode.
b) Intensitatea violenței:
- frecvența;
- specificul loviturilor;
- puterea, etc.
c) Durata relelor tratamente7:
- perioadă scurtă de timp;
- perioadă îndelungată.
d) Personalitatea victimeni, în dependență de:
e) Vârstă, sex, starea de sănătate, etc.
f) Caracterul deosebit de ticălos şi cinic al comportamentului torţionarilor faţă de victimă,
cum ar fi violul unei fete tinere de către agenţii statului, în perioada aflării ei în custodia
acestora8.
g) etc.
Unele ilustrații privind formele de tortură aplicate cu o deosebită cruzime le putem vedea în
Anexa nr.1 a prezentei lucrări.

b. Tratamentele inumane, noțiunea și caracteristicile specifice.

Tratamente inumane - actele prin care se provoacă victimei leziuni sau suferinţe fizice şi
morale, noțiune difinită de legiuitor, cuprinde un spectru larg și vast, privind aplicările legale, de
interzicere a acestor forme de violență, care indică la faptul că acestea trebuie să depășească nivelul
minim de severitate, însă nu suficient de grave, fapt ce ar duce la calificarea drept a unui act de tortură.
Ca și în cazul torturii, formele de manifestare a tratamentelor inumane nu pot fi indicate într-o
lisită exhaustivă, din motivul multitudinii posibilități de manifestare a agresiunii fizice și psihice, prin
aplicarea de diferite metode, obiecte, etc.
Analizând elementele infracțiunii date se poate de cocluzionat că, tratamentele inumane, ce la fel
atentează la integritatea fizică şi morală a persoanei, se manifestă într-o formă mai puţin gravă ca
tortura.
6
Jurisprudența europenaă, cazul (Lenev v. Bulgaria, no. 41452/07, 4 December 2012)
7
Cauza Ilaşcu and Others v. Moldova and Russia [GC], no. 48787/99, ECHR 2004-VII, durata îndelungată a relelor
tratamente faţă de dl Ilaşcu şi dl Ivanţoc a constituit unul din motivele ce au determinat Curtea Europeană să le califice drept
tortură.
8
Cazul (Aydın v. Turkey, 25 September 1997, Reports of Judgments and Decisions 1997-VI).

Pagina | 8
 Unele forme de tratament inuman pot fi ilustrate prin prisma Jurisprudenţei Curţii Europene a
Drepturilor Omului, cu exemple în subsoulu filei, și anume:
1. Condiții neadecvate de detenție;
2. Maltratare sau alte forme de violență fizică;
3. Excesul de forță la reținere, dacă forța la care se recurge nu este proporțională 9;
4. Detenția ilegală într-o instituție psihiatrică și supunerea la tratament forțat;
5. Forţarea persoanei să vomite nu din raţiuni terapeutice, dar cu scopul de a obţine mijloace de
probă pe care autorităţile ar fi putut să le obţină prin recurgerea la alte metode mai puţin
abuzive10, etc.

c. Tratamentul degradant, noțiunea și trăsăturile individuale.

Tratamentul degradant - atentează grav la demnitatea umană, generează victimelor sentimente
de frică, anxietate şi inferioritate, capabile să umilească şi să înjosească victima, să o devalorizeze de
esenţa sa de fiinţă umană; înfrânge rezistenţa fizică şi morală a victimei şi o determină să acţioneze
împotriva voinţei sau conştiinţei sale.
Această formă de violență se consideră mai puțin gravă decât tortura și tratamentul inuman din
punct de vedere a violării dreptului la sănătatea fizică și psihică, elementul principal al acesteia este
faptul ca victima să se simtă înjosită în ochii proprii, în public sau într-un cerc de persoane.
Exemple de manifestare a tratamentului degradant:
1. Desfășurarea percheziției corporale de către o persoană de sex opus, prin atingeri în zone
intime, dezgolirea corpului11, etc.
2. Plasarea persoanei încătuşate într-o cuşcă de metal pe parcursul şedinţelor de judecată;
3. Alimentarea persoanei contra voinței sale, etc.
Prin urmare se poate de menționat faptul că deși intensitatea violenței fizice este redusă sau
lipsește, modul abordării moral-psihologice a pesonalității victimei persistă și are un grad destul de sporit
de a defăima cinstea, onoarea și demnitatea pesoanei.

3. Date statistice privind pedeapsirea torturii, tratamentelore inumane

sau degradante, în ultimii ani, în Republica Moldova.

9
Cazul (Rehbock v. Slovenia, no. 29462/95, ECHR 2000-XII, Victor Savitchi v. Moldova, no. 81/04, 17 June 2008) – unde
polițiștii în timpul reținerii a făcut exces de putere și a lovit persoana, astfel aceasta s-a ales cu două fracturi la nivelul feței,
echimoze, etc.
10
Cazul (Jalloh v. Germany [GC], no. 54810/00, ECHR 2006-IX), la examinare pe caz de deținere asupra sa a drogurilor,
medicul a provocat suspectul să vomite.
11
Cazul (Valašinas v. Lithuania, no. 44558/98, ECHR 2001-VIII) unde angajații instituției penetenciare a percheziționat
deținutul, în prezența unei persoane de sex opus, atigându-i organele genitale, totodată cerându-i să facă diferite mișcări. La
fel gardienii erau fără mănuși.

Pagina | 9
 Adițional materialului expus, ne-am propus să expunem analiza statistică efectuată de către
Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)12, pe perioada ultimilor 10 ani, fapte comise în
intervalul anilor 2006-2018, cu soluțiile emise până în anul 2022, privind pedepsele aplicate în Republica
Moldova pe cazuri de tortură, tratamente inumane sau degradante, care reprezintă 71 de hotărâri
irevocabile ale Curții Supreme de Justiție (CSJ) în care au fost acuzate 102 persoane.
Principalele persoane anchetate pentru maltratare:
- Polițiștii – 75%
- Angajații din domeniul pedagogic – 8%
- Angajații serciciilor de pază – 6%
- Alte categorii – 1%.
Durata judecării cauzelor:
- De la – 375 zile, cel mai scurt proces;
- La 4163 zile (11,5 ani) cel mai lung proces.
Soluțiile instanțelor și Sancționarea persoanelor (din 102):
- 73 persoane cu sentințe de condamnare, pedeapsa închisorii, dintre care 20 cu termen
real;
- 17 persoane achitate;
- la 12 persoane a fost încetat procesul, din motive de procedură, cum ar fi expirarea
termenului de prescripție sau reluarea urmăririi penale cu încălcări.
Un fapt important de relatat este că, Curtea Supremă de Justiție, practic 3 din 4 Hotărâri
ale Curții de Apel le menține, fapt ce denotă că, majoritatea deciziilor finale sunt luate la nivelul
instanțelor de apel.

RECOMANDĂRI

12
Surse internet: https://crjm.org/pedepsite-faptele-de-tortura-in-republica-moldova/
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)

Pagina | 10
 Pentru a spori combaterea fenomenelor de Tortură, Tratamente inumane sau Tratamente
degradante, și a altor forme de încălcări, propunem:
1. Includerea în programele școlare a unei disciplini, care să permită elevilor, claselor gimnaziale
și liceale, studierea și însușirea materiei ce ține de respectarea normelor de convețuire socială,
nerespectarea cărora duc la consecințe, pasibile de răspundere disciplinară, materială,
contravențională și penală.
2. Solicitarea includerii obligatorii în programele de Pregătire Generală și de Specialitate în
cadrul instituțiilor statului (poliție, medicină, penetenciare, învățământ, etc.) a unor
lecții/cursuri, ce țin de fenomenul torturii, tratamentelor inumane sau degradante.
3. Asigurarea cu mijloace tehnice de supraveghere video și audio, a edificiilor statului (Sectoare
de Poliție, Inspectorate, Săli de curs, Săli de sport, Instituții medicale de urgență, primare,
specializate, etc.), în vederea monitorizarii și fixarii infracțiunilor latente.
4. Elaborarea unor chestionare (fie în formă liberă, fie sub anonimat) la nivelul instituțiilor
statului, pentru clienți/ persoane examinate, reținute, etc., privind depistarea fenomenelor
ascunse, ce țin de faptele elucidate.
5. Mediatizarea fenomenelor de tortură, tratamente inumane sau degradante, prin intermediul
posturilor de televiziune, radio, ziare, reviste, broșuri.

Pagina | 11
 C O N C L U Z I I:

În urma celor relatate în textul de mai sus putem conchide că, obiectivul de bază al lucrării a fost
atins, prin metoda examinării noțiunilor privind tortura, tratamentele inumane sau degradante, expuse atât
în actele normative naționale, cât și a celor internaționale la care Republica Moldova este parte.
Mai mult ca atât se poate de menționat faptul că, la delimitarea termenilor de tortură, tratamentul
inuman și tratamentul degradant au fost folosite și metode comparative dintre legislația penală a
Republicii Moldova, României și Jurisprudența Europeană, fapt care a dat posibilitatea efectuării unui
studiu amplu în ceea ce privește fiecare formă de violență în parte, plasarea acestora pe o scală
descrescătoare din punct de vedere a gravității faptei și a consecințelor survenite în urma acestora.
Cert este faptul că, la elaborarea legislației penale a Republicii Moldova s-a hotărât ca tortura,
tratamentele inumane sau degradante să fie plasate într-un singur articol, din considerentul că toate aceste
forme deși sunt cu diferit grad de gravitate se aplică intenționat asupra victimei, au practic același scop,
provocarea de suferințe fizice și morale.
Pe lângă delimitarea juridică a termenelor de tortură, tratament inuman sau degradant, am stabilit
că organele de protecție a normelor de drept din Republica Moldova au o statistică bine determinată din
punct de clasificare a fenomenelor de tortură, tratamente inumane sau degradante.

B I B L I O G R A F I E:

Pagina | 12
 1. Convenției Organizațiilor Națiunilor Unite împotriva formelor de tratament sau pedepselor
crude, inumane sau degradante (CAT), adoptată în 1948.
2. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
3. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
4. Constituția Republicii Molova, adoptată la 29 iulie 1994,
5. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 (republicat în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 72–74, art. 195)
6. Codul Penal al României din 17.07.2009, publicat în Monitorul Oficial nr.510 din 24.07.2009.
7. Legea nr. 252 din 08 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2012, nr. 263-269, art. 855
8. Articolul 1 al CAT, dar şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Corsacov v.
Moldova, no. 18944/02, 4 April 2006).
9. Jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Corsacov v. Moldova, no. 18944/02, 4
April 2006).
10. Jurisprudența europenaă, cazul (Lenev v. Bulgaria, no. 41452/07, 4 December 2012)
11. Cauza Ilaşcu and Others v. Moldova and Russia [GC], no. 48787/99, ECHR 2004-VII, durata
îndelungată a relelor tratamente faţă de dl Ilaşcu şi dl Ivanţoc a constituit unul din motivele ce au
determinat Curtea Europeană să le califice drept tortură.
12. Cazul (Aydın v. Turkey, 25 September 1997, Reports of Judgments and Decisions 1997-VI).
13. Cazul (Rehbock v. Slovenia, no. 29462/95, ECHR 2000-XII, Victor Savitchi v. Moldova, no.
81/04, 17 June 2008) – unde polițiștii în timpul reținerii a făcut exces de putere și a lovit persoana, astfel
aceasta s-a ales cu două fracturi la nivelul feței, echimoze, etc.
14. Cazul (Jalloh v. Germany [GC], no. 54810/00, ECHR 2006-IX), la examinare pe caz de
deținere asupra sa a drogurilor, medicul a provocat suspectul să vomite.
15. Cazul (Valašinas v. Lithuania, no. 44558/98, ECHR 2001-VIII) unde angajații instituției
penetenciare a percheziționat deținutul, în prezența unei persoane de sex opus, atigându-i organele
genitale, totodată cerându-i să facă diferite mișcări. La fel gardienii erau fără mănuși.
16. Surse internet: https://crjm.org/pedepsite-faptele-de-tortura-in-republica-moldova/
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM).

Anexa nr.1 Diferite metode de tortură.

Pagina | 13
Pagina | 14