Incapacitatile de folosinta se clasifica in:

1. sanctiuni

2. masuri de protectie.

Sanctiunile se clasifica in:

1. sanctiuni cu caracter penal

2. sactiuni cu caracter civil.(pedepse civile)

Notiunea de pedeapsa sugereaza faptul ca ea este indreptata impotriva

persoanei care a cauzat o anumita fapta impotriva regulilor de convietuire sociala.

Pedepsele penale

Exista pedepse principale (amenda, inchisoarea, detentiunea pe viata), pedepse

complementare si pedepsele accesorii.

Pedeapsa complementara se poate adauga unei pedepse principale. Ne

intereseaza pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi. Din
multitudinea de drepturi pe care legea le enumera ca pedepse complementare ne
intereseaza interzicerea drepturilor parintesti, respectiv interzicerea drepturilor
de a fi tutore sau curator. Aceste pedepse trebuie decise de catre instanta.

Pedepsele accesorii. Ne intereseaza pedeapsa interzicerii unor drepturi.

Intotdeauna cand se aplica pedeapsa principala(inchisoarea), in mod automat ea
o insoteste pe cea accesorie a interzicerii unor drepturi . este vorba de drepturile
din art 66 din codul penal.

Pedepsele civile

Distingem intre urmatoarele categorii: decaderea din exercitiul drepturilor

parintesti (508-509), nedemnitatea succesorala, acceptarea fortata 1151,
decaderea din beneficiul de inventar( 1119 alin 2).

Masurile de ocrotire
O prima categorie se refera la masura de ocrotire stabilita la nivel constitutional
art 44 alin 2 ( cetatenilor sau apatrizilor de a dobandi dr de proprietate)

In a doua categorie masurile de ocrotire sunt prevazute de codul civil. Sunt incluse
actele civile pe care le face minorul sub 14 ani, in materia casatoriei (impedimente
de casatorie), in materie de adoptie, in domeniul liberalitatilor ( in principiu
donatii, testamente), in materia fiduciei, in materia contractului de vanzare, in
materia contractului de locatiune.

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Art 35- inceteaza odata cu moartea persoanei fizice

Modalitatea in care inceteaza capacitatea de folosinta

Regula in materia incetarii capacitatii de folosinta este aceea a momentului

constatarii decesului ( o constatare fizica a decesului)

In ceea ce priveste constatarea fizica a decesului o problema apare in situatia

comorientilor. (957 alin 2)- cazul mortii mai multor pers cand nu se poate stabili
ca una a supravietuit alteia. Principala consecinta este in materie succesorala
deoarece in mom decesului unei persoane se deschide succesiunea acesteia. Este
important de stabilit care a decedat primul pentru ca vedea cine pe cine
mosteneste. Daca au murit in acelasi timp, nu au capacitatea de a se mosteni una
pe alta.

Exceptia are in vedere cazul disparutului. In aceasta situatie de exceptie, norma

spune ca in cazul disparutului incetarea cap de fol intervine la mom declararii
judecatoresti a mortii (943-950 codul de procedura). Dpdv al formelor, exista
doua forme de declarare jud a mortii : una obisnuita si niste situatii speciale. Cazul
general din art 49 si cazurile speciale din art 50. Art 50 cuprinde doua categorii de
cazuri la randul sau : pe cel disparut in imprejurari deosebite, respectiv situatia in
care este sigur ca decesul s a produs chiar daca nu poate fi gasit cadravul.
Conditiile asociate cazului general sunt subintelese si in cazurile speciale.

Exista doua tipuri de conditii. In primul rand, este nevoie sa existe niste constatari
de fapt si anume sa existe o persoana disparuta, iar a doua conditie : sa existe
indicii cum ca acea pers disparuta ar fi decedat. A doua categorie de conditii,
priveste trecerea unui anumit termen de la ultimele informatii sau indicii. Exista o
a treia conditie care tine de publicitate.

O prima diferenta intre cele 3 situatii se refera la trecerea termenului. In mod

normal, termenul este de 2 ani de zile. Daca au trecut 2 ani de zile de la ultimele
indicii, putem porni procedura de declarare a mortii.

In cazul situatiilor speciale, in cazul unor catastrofe (art 50 ) termenul scade la 6

luni, iar in cea de a doua situatie speciale, 50 alin 3, atunci cand este sigur ca
decesul s a produs desi cadavrul nu poate fi indentificat, moartea poate fi
declarata imediat.

In ceea ce priveste inceputul termenului, art 49 alin 2 ofera anumite prezumtii.

Termenul se socoteste de la sf lunii de la care s au primit ultimele indicii.

Pronuntarea hotararii de declarare a mortii poate fi solicitata de orice persoana

interesata ( succesibilii sau membrii familiei ). Este necesara prezenta
procurorului si realziarea unor formalitati de publicitate.

Efectele hotararii de declarare a mortii

1. Exista o declaratie oficiala a decesului unei persoane, declaratie care

imbraca forma unei hot judecatoresti, a unui act autentic, insa data
decesului nu va fi data hot jud, ci va fi data stabilita in cadrul hotararii
judecatoresti. Art 52 alin 2 cuprinde prezumtii, art 53 institutie o prezumtie
cum ca pana la data hotararii se prezuma ca persoana respectiva este in
viata.
2. Efecte nepatrimoniale- inceteaza capacitatea de fol a pers fizice, ea nu mai
este considerata un subiect de drept
3. Efecte patrimoniale – in mom in care inceteaza capacitatea de folosinta,
dispare si patrimoniul, prin urmare toate dr si obl patrimoniale se transfera
in mod universal catre succesori. In acelasi timp se sting toate drepturile si
obligatiile viagere, care depind de viata persoanei ( de ex dreptul la pensie)
Probleme speciale apar atunci pers considerata decedata se intoarce. Legiuitorul
pune problema restabilirii patrimoniului pers decedate. Art 54 alin 2 opereaza cu
anumite distinctii. Prima data spune ca cel declarat mort trebuie sa ceara
anularea hot declarative de moarte. Dupa ce face acest lucru poate cere
inapoierea bunurilor sale in natura, iar daca aceasta nu e pos poate cere
restituirea prestatiilor. In ceea ce priveste raporturile dintre persoana declarata
moarta si succesorii acesteia., succesorii sunt oblogati sa restituie bunurile pe care
le au primit. In cazul in care mostenitorul a instrainat bunul, el trb sa restituie prin
echivalent.

In ceea ce priveste raporturile dintre pers declarata moarta si subdobanditorii

bunului, legea opereaza mai multe distinctii. Daca subdobanditorul a primit bunul
printr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Daca l-a primit cu titlu gratuit este
intotdeauna obligat sa-l restituie. In cazul actelor cu titlu oneros, mai facem o
distnctie, dupa cum tertul subdobanditor a fost de buna sau de rea-credinta,
adica dupa cum el stia daca pers declarata moarta era sau nu moarta. In cazul in
care a fost de rea-credinta, se aplica regula restituirii in natura, fiind obligat sa
restituie bunul. Daca a fost de buna-credinta, tertul pastreaza bunul, nefiind
obligat sa-l restituie. In schimb mostenitorul care a instrainat bunul este obligat sa
predea pers declarate moarte contravaloarea acelui bun. Acest mostenitor poarta
numele de mostenitor aparent. Art 56, 57

Art 56 vorbeste de plata facuta de tert mostenitorilor aparenti, tert care avea o
obligatie fata de persoana declarata disparuta. Persoana avea un drept de creanta
care se transmite mostenitorului aparent.

Art 57, dr mostenitorului aparent, care stabileste ca most aparent devine un

posesor legitim, chiar daca nu dobandeste drepturi, ci dobandeste posesia asupra
bunurilor, fiind considerat un posesor de buna-credinta. ( poses de buna-credinta
Are dr de a percepe fructele iar daca bunul e mobil poate dobandi chiar dr de
prop). Mostenitorul aparent pastreaza bunurile si dobandeste fructele acestora
cat timp cel aparut nu cere restituirea lor. Fructele nu trebuie restituite, doar cele
dupa cererea de restituire a pers aparute. Daca pers decedata nu se intoarce, se
gaseste certificatul de deces, se anuleaza hot declarativa de moarte prin
mentionarea datei care apare in certificatul de deces. (art 55). Data mortii din Hot
decl se poate rectifica atunci cand apar alte informatii.

Sanctiunea pt nerespectarea regulilor edictate in materie de capacitate este

nulitatea.

Nulitatea poate fi una absoluta in cazul unor incap de fol speciale, iar in celelalte
cazuri nulitatea este relativa

Capacitatea de exercitiu

Art 37 : Este cap unei pers de a incheia singura acte jur civile. (cap deplina de
exercitiu)

Cap de ex e o parte a cap juridice de drept privat a omului constand in aptitudinea

acestuia de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma si executa obligatii civile
prin incheierea de acte juridice civile.

Premisele capacitatii de exercitiu – preexistenta capacitatii de folosinta. De

asemenea avem o premisa de ordin natural- existenta discernamantului. Disc
depinde de varsta si de capacitatea mentala.

Sediul materiei- 37-48 NCC

Caracterele capacitatii de exercitiu

1. Legalitatea
2. Generalitatea (cap de ex priveste toate actele jur pe care la poate incheia o
pers fizica)
Legea poate impune anumite limitari (cap de ex deplina, restransa si lipsa
cap de exercitiu)
3. Inalienabila ( deoarece este o calitate a persoanei)
Nu se poate tranzactiona cu privire la cap de exercitiu. Renuntarea la un
anumit drept nu trebuie confundata cu renuntarea la cap de exercitiu.
4. Intangibilitate (nicio pers nu poate fi lipsita total de cap de exercitiu )
5. Egalitate (art 30). Princ egalitatii trebuie socotit prin raportare la aceeasi
categorie de persoana.
Nu vom intalni caracterisitica universalitatii